Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 756
Cronica Vãii Jiului Marti, 9 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tarife de cãlãtorie modificate la vechiul telescaun
elescaun vechi, tarife noi. În T staþiunea montanã Parâng sunt funcþionale douã instalaþii pe cablu.
Autoritãþile locale de la Petroºani vor fi implementeze aici un sistem modern de ticketing, iar pentru asta trebuie sã uniformizeze preþurile la cele douã telescaune. Astfel, în cadrul unei ºedinþe de consiliu local se vor modifica tarifele de utilizare a vechiului telescaun. “Tarifele la vechiul telescaun vor fi aprobate în ºedinþa de îndatã ºi vor fi aduse la cuantumul celor aprobate de consiliul local al municipiului Petroºani pentru noul
telescaun TS3. este vorba de implementarea acelui sistem de ticketing ºi atunci este normal sã fie aceeaºi valoare pentru a putea fi folositã aceeaºi cartelã”, a declarat Adrian Negoe, secretarul primãriei Petroºani. Pânã acum, o cãlãtorie dus-întors cu vechiul telescaun din Parâng costa 10 lei, iar odatã cu aprobarea noilor tarife turiºtii vor scoate din buzunar 15 lei. Noile tarife de utilizare a vechiului telescaun vor fi la fel cu cele pentru TS3 care a fost inaugurat sãtãmâna trecutã. Astfel, o cãlãtorie va costa 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Monika BACIU
Retehnologizarea, la anul
În loc de utilaje, minerii primesc deocamdatã doar un studiu
Î
n timp ce minerii de la unitãþile extractive viabile aºteaptã utilajele promise pentru retehnologizarea capacitãþilor de producþie, conducerea Complexului Energetic Hunedoara face studii de fezabilitate. Iar pânã când aceste studii nu sunt gata, nici licitaþia nu se va organiza, spun oficialii CEH. >>> PAGINA A 3-A
Tiberiu Balint a demisionat din CJ Hunedoara
V
icepreºedintele CJ Hunedoara Tiberiu Balint ºi-a depus demisia din funcþiile administrative pe care le deþine.
Mãsura intrã în vigoare din data de 11 decembrie, iar cererea a fost deja depusã la registratura Consiliului Judeþean. Balint ºi-a motivat gestul, subliniind faptul cã nu vrea sã influenþeze în vreun fel mersul anchetei, dupã ce sãptãmâna trecutã a fost sãltat de DNA, într-un dosar în care este cercetat alãturi de preºedintele C J Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ. „În urma evenimentelor neplãcute în care am fost
implicat în cursul ultimelor zile ºi pentru a-mi putea dovedi nevinovãþia, fãrã a exista suspiciunea cã pot influenþa, în mod negativ, ancheta care este în curs de desfãºurare, am decis ca începând cu data de 11.12.2014, sã demisionez, atât din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, cât ºi din funcþia de consilier judeþean ales”, se aratã într-un comunicat remis presei de Tiberiu Balint, luni dimineaþã. În 7 noiembrie, procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie au efectuat 18 percheziþii în judeþul Hunedoara, fiind vizate sediul Consiliului
Judeþean Hunedoara, domiciliul preºedintelui instituþiei, Mircea Moloþ, al vicepreºedintelui CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, ºi mai multe societãþi, printre care SC Apa Prod SA, la care acþionar majoritar este CJ Hunedoara. În dosarul penal, în care este vizat Mircea Moloþ, este anchetatã atribuirea unor contracte de lucrãri publice, finanþate din fonduri europene ºi de statul român, în care beneficiar a fost CJ Hunedoara. Ulterior, procurorii au extins cercetãrile, iar noile infracþiuni pentru care a fost anchetat preºedintele CJ Hunedoara se referã la folosirea influenþei politice. În 3 decembrie,
Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ (PNL), a fost reþinut pentru 24 de ore de cãtre procurorii anticorupþie Alba. ªi vicele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint (PNL), a fost reþinut în dosarul de corupþie. Mircea Moloþ este acuzat de abuz în serviciu, trafic ºi cumpãrare de influenþã, dupã ce în urmã cu o lunã au fost fãcute percheziþii la sediul CJ Hunedoara ºi la locuinþa acestuia ºi a vicepreºedintelui instituþiei. Surse din cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã, preferat pentru postul de vicepreºedinte, rãmas vacant în urma demisiei lui Tiberiu Balint, este consilierul judeþean, Adrian David. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Sosesc alimentele europene in alimentele de la Uniunea V Europeanã. Astãzi va sosi primul transport cu alimentele comunitare. Persoanele care beneficiazã de aceste pachete comunitare vor intra în posesia lor cât mai curând. Astãzi este aºteptat primul transport. “Am primit un desfãºurãtor privind distribuirea acestor alimente de la Uniune Europeanã ºi primul
transport va veni în data de 9 decembrie, al doilea pe data de 11 ºi luna aceasta vor fi numai douã transporturi. Alimentele vor veni în cutii, le vom distribui în baza acelor cupoane individuale, oamenii trebuie sã înþeleagã cã toþi vor primi chiardacã va fi aglomeraþie. Îi rugãm sã nu facã acele tabele noaptea cum se întâmpla pânã acum, sã înþeleagã cã toatã lumea o sã primeascã. Întâi vom distribui la cei cu cupoane, dupã care vom face liste
suplimentare ºi le vom da ºi celorlalþi”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. La Petroºani nu se cunoaºte numãrul beneficiarilor acestor pachete comunitare. În primã fazã, vor primi pachete cei care au cupoane. “Nu ºtim câþi beneficiari sunt. Pânã acum noi primeam liste de la instituþii. Acum nu avem nicio listã, nu ºtim câte cupoane au fost trimise prin poºtã, rãmâne de vãzut cum se va desfãºura. Va trebui sã cerem buletinul în original, actele care dovedesc încadrarea într-o anumitã categorie pentru cã s-au distribuit cupoane la persoane care erau în drepturi în luna iunieiulie, acum s-ar putea sã nu mai fie ºomerul în evidenþele oficiului
de ºomaj ºi ca atare noi nu mai putem sã distribuim ºi de asta va fi mai greoaie distribuirea pentru cã va trebui sã verificãm anu-
mite acte”, a mai spus sursa citatã. Vor fi mai puþine pachete de fãinã ºi mãlai. Dispar roºiile în bulion, mierea ºi zacus-
ca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve de carne. Vor mai avea în pachet ulei, zahãr ºi paste fãinoase. De anul acesta de alimente europene vor beneficia ºi persoanele care primesc alocaþie pentru susþinerea familiei, lucru care va duce la creºterea numãrului beneficiarilor de alimente. Monika BACIU
70 din peste 300, vor tichete
D
oar 70 de persoane au depus cerere pentru a beneficia de tichete sociale din partea Primãriei Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani va redistribui tichetele sociale achiziþionate cu ocazia sãrbãtorilor Pascale. Este vorba de tichetele care nu au fost ridicate la momentul aprilie. 300 de tichete sociale vor fi redistribuite pensionarilor cu venituri cuprinse între 400-500 de lei care nu beneficiazã de alimente de la Uniunea Europeanã. “În jur de 70 de persoane au depus cereri la noi, acum avem un model tip aprobat prin hotãrâre de consiliu, însoþit de actele care dovedesc cã se încadreazã în categoria de beneficiari, noi mai avem diferenþa pânã la 319 carnete a câte 5 tichete ºi îi aºteptãm pentru cã dupã ce primim cererile completãm un tabel ºi vor veni sã le ridice. Noi am stabilit data de 15, dar atunci vom da la cei care ºi-au depus cererile dupã care o sã mai luãm. Trebuie sã le dãm pânã la sfârºitul anului”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani Dacã pensionarii nu îºi vor revendica tichetele, atunci acestea vor fi retrimise furnizorului pentru
ca municipalitatea sã îºi recupereze banii. “Dacã nu vin vom primi banii pe ele, dar ar fi pãcat sã le dãm furnizorului înapoi ºi sã primim din nou banii pe ele”, a conchis sursa citatã. Pensionarii vor primi câte 5 tichete în valoare a 10 lei/tichet. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Creºtem preþul apei, sau dãm banii înapoi? A vem în Valea Jiului aproape cel mai mic preþ al apei din România, dar Ministerul Mediului a dat un ultimatum celor din Valea Jiului ca sã creascã preþul apei.
Altfel, proiectele de finanþare sunt în pericol de a fi stopate. Primarii au cerut rãgaz sã discute cu consilierii, în timp ce ultimatumul ne-a fost trimis pentru 3 ianuarie. Plãtim mai scump apa, sau vom avea mari probleme financiare. Asta spune Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, care a fost atenþionat de Ministerul Mediului sã modifice tariful la apa potabilã, dacã vrea sã respecte contractul de finanþare. Ultimatumul a venit în 3 decembrie ºi cei de la Apa Serv au termen o lunã sã se punã la punct. Acum apa costã
5,41 lei, dar trebuia sã ajungã la 8 lei, dacã nu mãcar la 6,59 de lei. Apa Serv a fost notificatã ºi în adresã li se cere celor de aici sã ia mãsuri ºi Costel Avram, împreunã cu primarii din Vale se vor consulta cu consilierii locali. „Într-un termen de cel mult o lunã de zile sã transmitem noi documentele justificative din care sã rezulte dacã au fost respectate prevederile contractului de finanþare în ceea ce priveºte planul de creºtere al tarifului. Eu am spus colegilor cã avem o mare problemã ºi suntem în situaþia în care, dacã planul tarifar nu va fi respectat,
primãriile care au beneficiat de fonduri europene, iar aici mã refer la investiþii care deja s-au efectuat la Petroºani, Aninoasa, Lupeni ºi Vulcan, vor trebui sã returneze
toate aceste fonduri UE. Rãmâne în discuþie în Consiliile locale ºi ei vor hotãrî ce vom face: vom merge înainte, sau vor da toþi banii înapoi”, a spus Costel Avram, manager general SC Apa Serv. Apa Serv Valea Jiului are în derulare o serie de proiecte de îmbunãtãþire a infrastructurii de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare în toate oraºele, iar proiectul de finanþare în valoare de 40 de milioane de euro este total pus în pericol de tariful ce este menþinut scãzut. Primarii se vor consulta cu consilierii locali cu prima ocazie, iar apoi vor decide pentru cã la 1 ianuarie ar trebui sã ºtim ce facem. Costel Avram, managerul Apa Serv, spune cã creºterea preþului ne va scoate abia din coada clasamentului, unde suntem acum pe penultimul loc, iar mãrirea tarifului nu se va reflecta nicidecum în salariile angajaþilor. Diana MITRACHE
Din cauza hoþilor, edilii din Aninoasa vor împodobi doar un brad
F
osta localitate minierã din Valea Jiului rãmâne ne împodobitã de sãrbãtori, pentru cã hoþii au furat instalaþiile de iluminat ornamental. Primãria n-are bani de altele, dar va împodobi un brad în faþa instituþiei.
Aveau câteva ghirlande luminoase cumpãrate când în visteria primãriei mai erau bani ºi cu care împodobeau centrul oraºului în pragul sãrbãtorilor de iarnã. Anul trecut au rãmas fãrã ele dupã ce „magneþii” au reuºit sã le distrugã pentru a lua câteva zeci de lei pe cuprul din ele. Astfel, în acest an, edilii din Aninoasa se vãd nevoiþi sã se mulþumeascã doar cu iluminatul stradal, la fel ºi localnicii.
Tot e bine dat fiind faptul cã, în anii trecuþi, de sãrbãtori, localitatea a fost cufundatã în beznã. Primãria nu avea atunci cu ce sã plãteascã factura la electricitate din cauzã cã tot ce încasa îi era luat de creditori. „Noi am avut o problemã cu instalaþiile de anul trecut, au fost furate. Imediat dupã sãrbãtori când le-am dat jos, hoþii au urmãrit unde le depozitãm, au spart lacãtul ºi le-au furat. Niºte nemernici le-au luat ºi le-au ars pentru a recupera cuprul din ele. Erau instalaþii pe led, aveau o cantitate foarte micã de cupru, dar valoarea lor era de ordinul sutelor de milioane”, declarã viceprimarul localitãþii Aninoasa, Adrian Albescu. Edilii din Aninoasa vor împodobi un brad din faþa sediului administraþiei locale pentru ca familiile cu copii mici sã aibã unde sã-i scoatã la joacã. Maximilian GÂNJU
ANAF obiecteazã la expertiza contabilã din dosarul Simota
ontroversatul afacerist C aflat în arest
preventiv a avut un nou termen de judecatã în dosarul înregistrat pe rol la Judecãtoria Petroºani, în care este acuzat de evaziune fiscalã. Alin Simota a fost trimis în judecatã în 2013, într-un dosar de evaziune fiscalã, iar mai bine de jumãtate de an cauza a stat pe loc, pentru cã afaceristul era arestat într-un alt dosar iar termenele de judecatã stabilite de douã instanþe diferite coincideau. Ieri, Alin Simota a avut un nou termen de judecatã, la care magistratul de la Petroºani a decis cã prezenþa controversatului afacerist nu este obligatorie. Tot la termenul de ieri, expertul care a efectuat expertiza contabilã în dosar a
trebuit sã rãspundã la mai multe obiecþiuni „formulate în scris de partea civilã ANAF”. Alin Simota a cerut o expertizã contabilã în acest dosar pentru a demonstra cã nu a prejudiciat bugetul de stat aºa cum susþin procurorii. Mai mult, Simota a declarat în faþa magistraþilor cã nu avea nici o legãturã cu firma SIMAR, însã procurorii au fãcut demonstraþia cã afaceristul controla sociateta din umbrã prin mai mulþi interpuºi. Alin Simota a achitat integral decontul lucrãrii de expertizã în sumã de 5400 lei, act adus acum în discuþie de pãrþile din dosar. Alin Simota se aflã în arest preventiv în Penitenciarul Aiud, pentru cã a încãlcat dispoziþiile judecãtorilor care au permis arestarea sa la domiciliu. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Romsilva încurcã dezvoltarea domeniului schiabil Parâng
C
ontinuarea lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng sunt stopate de procesul pe care administraþia localã din Petroºani îl are cu Romsilva. Potrivit oficialilor Primãriei, o hotãrâre de Guvern permite continuarea lucrãrilor, însã Romsilva nu þine cont de aceastã decizie. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a trimis spre rejudecare dosarul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva. De mai bine de doi ani municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru un teren în suprafaþã de 46 de hectare. Dupã ce magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat o sentinþã favorabilã municipalitãþii aceasta a fost atacatã de Romsilva la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a dispus rejudecarea cauzei. “Este vorba de un litigiu care vizeazã scoaterea din fondul forestier a unei suprafeþe de 47 de hectare pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil, noi
am câºtigat pe fond. Fondul problemei este de a nu plãti taxa pentru scoaterea din fondul forestier, nu este o pretenþie luatã de la sine, este o hotãrâre de Guvern care reglementeazã programul “Schi în România”, evident cã Romsilva se opune pentru cã dumnealor se opun chiar ºi la restituire, noi am câºtigat pe fond, apoi Înalta Curte a întors procesul la Curtea de Apel Alba, sã sperãm cã vom avea câºtig de cauzã fiind vorba de o hotãrâre de Guvern, de
PREGÃTIRI DE SCHI
Salvamontiºtii angajaþi la primãrie
un proiect de interes naþional, avem dreptate ºi sper sã câºtigãm,. Este vorba de a putea continua lucrãrile la domeniul schiabil, de a construi telescaunul TS4, de culoarul aferent acestui telescaun ºi pârtia care vca fi aferentã telescaunului”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Pânã când nu va fi datã o deicizie definitivã ºi irevocabilã lucrãrile în Parâng sunt stopate. “Nu putem sã continuãm lucrãrile pentru cã nu putem ºtii ce decizie va da Curtea de Apel, va trebui sã aºteptãm soluþia
T
oþi salvamontiºtii din Parâng vor fi angajaþi ai primãriei Petroºani. Mãsura va fi pusã în aplicare din 2015, dar dupã ce salvamontiºtii vor urma cursurile de calificare. Tinerii interesaþi sã devinã salvatori montani, au acum ºansa sã o facã, fãrã sã mai presteze acte de
instanþei, oricum în momentul de faþã nu avem bani pentru aceastã lucrare”, a mai spus sursa citatã. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã
caritate ca pânã acum. La acest moment, în Parâng sunt, oficial 3 salvamontiºti, unul plãtit de Consiliul Judeþean ºi doi de primãria Petroºani, iar necesarul ar fi de 12 persoane. Administraþia din Petroºani se gândeºte sã reglementeze aceastã situaþie ºi din 2015 va avea salvamontiºti cu carte de muncã ºi calificarea necesarã.
posibilitatea cea de a oferi la schimb un alt teren. “Fie ar fi o sumã de bani consistentã, fie
„De anul viitor vom schimba puþin organigrama lor ºi vom merge pe angajarea salvamontiºtilor, pentru cã nu poþi sã stai la infdinit cu bani de acasã, ca voluntar. ªi atunci vom începe sã îi angajãm”, a declarat Marian Popescu, city manager Petroºani. Cei interesaþi, trebuie mai întâi sã se califice, dar administraþia localã intenþioneazã sã le plãteascã chiar ºi cursurile. „El trebuie format înainte. Va trebui sã facã douã cursuri de
teren în echivalent cu acest teren, probabil se poate ºi în altã parte, însã suprafaþa ar fi mult mai mare sã le aduci la echivalentul valorii din masivul Parâng. Va trebui sã identificãm un teren din proprietatea municipiului, echivalent ca valoare în baza unui raport de evaluare fãcut de un expert autorizat, dar sã sperãm cã nu vom ajunge aici pentru cã legea e destul de clarã”, a mai subliniat Negoe. Potrivit sentinþei pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclaman-
specializare ºi de varã ºi de iarnã ºi, în funcþie de cum face cursurile, îi angajãm” , a mai precizat Marian Popescu. Sezonul de iarnã aºteaptã în aceste momente startul ºi, doar zãpada este cea care îi þine pe schiori în loc. Imediat ce va ninge, ori temperaturile vor scãdea, pornesc ºi tunurile de zãpadã ºi instalaþiile. Mai mult, ca totul sã meargã strunã, administraþia vrea sã închirieze chiar ºi instalaþiile particularilor. „Sunt 5 tunuri de
tul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului ,,Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU zãpadã, plus cele 7 lãnci de zãpadã care vor asigura zãpada pe pârtia B ºi pe prelungirea acesteia pânã la telescaunul vechi. Cu tunurile putem întreþine ºi pârtia A ca sã fie practicabilã, dar de temperaturi depinde totul. Pentru cã proiectul nu l-am putut realiza în totalitate, avem nevoie ºi de instalaþiile de schi ale particularilor, în aºa fel încât turistul sã fie mulþumit”, mai spune Popescu. Nu doar instalaþiile vor fi închiriate de primãrie de la particulari, ci existã posibilitatea ca administraþia localã sã închirieze ºi un ratrac, dacã va fi nevoie. Asta pentru ca sezonul sã înceapã cu bine ºi turiºtii sã urce la schi ºi în Parâng. Diana MITRACHE
Administraþia de la Lupeni face eforturi pentru a porni telegondola din Straja
A
dministraþia localã din Lupeni este chematã din nou în instanþã de cãtre Acomin, constructorul telegondolei din Straja, din cauza datoriilor pe care municipalitatea le-a acumulat pentru lucrãrile executate. Un nou proces a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar primul termen a fost stabilit pentru data de 8 ianuarie 2015. Constructorul telegondolei din Straja nu a primit niciun leu pentru lucrãrile executate ºi mai mult decât atât, nici mãcar angajaþii care au deservit instalaþia nu au fost plãtiþi de municipalitate. Astfel, constructorul se vede pus în situaþia sã nu porneascã telegondola.
S
alarii neplãtite
Personalul care sezonul trecut a deservit instalaþia pe cablu nu a fost plãtit de municipalitatea din Lupeni. Înþelegerea dintre constructor ºi primãrie a fost aceea de a asigura salariile angajaþilor. “Noi le-am pus la dispoziþie oamenii sã deserveascã instalaþia ºi am rãmas fãrã salarii la nivel de cost. Omul trebuie plãtit, are familie, are bucurii, are necazuri, are nevoie de bani. Noi le punem la dispoziþie personal instruit, ei sã ne dea banii de salarii”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni, Dorin Faur, reprezentant ACOMIN. În jur de 10 persoane au fost puse la dispoziþia municipalitãþii în sezonul trecut pentru a deservi talegondola, dar ºi celelalte instalaþii
din Straja. Niciunul dintre aceºtia nu ºi-a primit salariile. “Nu pot sã fac concesii. Eºti la dispoziþia turiºtilor. Angajaþii nu au sãrbãtori atunci când turiºtii sunt la munte. Dacã autoritatea creeazã cadru legal pentru plata salariilor atunci telegondola va funcþional, altfel nu”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte stau cei de la Primãria Lupeni care dau asiguri cã telegondola va funcþiona. “Eu aº putea sã zic cã suntem pregãtiþi. Am discutat cu constructorul ºi ne-a promis cã, în prima zi cu zãpadã, telegondola va funcþiona ºi trebuie sã am încredere în el”, a spus, în urmã cu câteva sãptãmâni, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
L
ucrãri executate ºi nedecontate
Constructorul telegondolei din Straja are de recuperat zeci de milioane de lei pentru lucrãrile executate la domeniul schiabil. Din cauza arieratelor, constructorul domeniilor schiabile din þarã a ajuns campionul datornicilor. “Avem în continuare 35 de milioane de lei
neîncasaþi. Noi nu am primit niciun leu, singurii bani recuperaþi a fost TVA-ul la facturã”, a mai precizat Faur. La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja. Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg, SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti. De când a fost adjudecat proiectul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Dupã ce a executat lucrãri de milioane de
lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a
Actualitate 5 intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile. Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni. Monika BACIU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Romsilva încurcã dezvoltarea domeniului schiabil Parâng
C
ontinuarea lucrãrilor la domeniul schiabil din Parâng sunt stopate de procesul pe care administraþia localã din Petroºani îl are cu Romsilva. Potrivit oficialilor Primãriei, o hotãrâre de Guvern permite continuarea lucrãrilor, însã Romsilva nu þine cont de aceastã decizie. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a trimis spre rejudecare dosarul dintre Primãria Petroºani ºi Romsilva. De mai bine de doi ani municipalitatea de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru un teren în suprafaþã de 46 de hectare. Dupã ce magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat o sentinþã favorabilã municipalitãþii aceasta a fost atacatã de Romsilva la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care a dispus rejudecarea cauzei. “Este vorba de un litigiu care vizeazã scoaterea din fondul forestier a unei suprafeþe de 47 de hectare pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil, noi
am câºtigat pe fond. Fondul problemei este de a nu plãti taxa pentru scoaterea din fondul forestier, nu este o pretenþie luatã de la sine, este o hotãrâre de Guvern care reglementeazã programul “Schi în România”, evident cã Romsilva se opune pentru cã dumnealor se opun chiar ºi la restituire, noi am câºtigat pe fond, apoi Înalta Curte a întors procesul la Curtea de Apel Alba, sã sperãm cã vom avea câºtig de cauzã fiind vorba de o hotãrâre de Guvern, de
PREGÃTIRI DE SCHI
Salvamontiºtii angajaþi la primãrie
un proiect de interes naþional, avem dreptate ºi sper sã câºtigãm,. Este vorba de a putea continua lucrãrile la domeniul schiabil, de a construi telescaunul TS4, de culoarul aferent acestui telescaun ºi pârtia care vca fi aferentã telescaunului”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Pânã când nu va fi datã o deicizie definitivã ºi irevocabilã lucrãrile în Parâng sunt stopate. “Nu putem sã continuãm lucrãrile pentru cã nu putem ºtii ce decizie va da Curtea de Apel, va trebui sã aºteptãm soluþia
T
oþi salvamontiºtii din Parâng vor fi angajaþi ai primãriei Petroºani. Mãsura va fi pusã în aplicare din 2015, dar dupã ce salvamontiºtii vor urma cursurile de calificare. Tinerii interesaþi sã devinã salvatori montani, au acum ºansa sã o facã, fãrã sã mai presteze acte de
instanþei, oricum în momentul de faþã nu avem bani pentru aceastã lucrare”, a mai spus sursa citatã. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã
caritate ca pânã acum. La acest moment, în Parâng sunt, oficial 3 salvamontiºti, unul plãtit de Consiliul Judeþean ºi doi de primãria Petroºani, iar necesarul ar fi de 12 persoane. Administraþia din Petroºani se gândeºte sã reglementeze aceastã situaþie ºi din 2015 va avea salvamontiºti cu carte de muncã ºi calificarea necesarã.
posibilitatea cea de a oferi la schimb un alt teren. “Fie ar fi o sumã de bani consistentã, fie
„De anul viitor vom schimba puþin organigrama lor ºi vom merge pe angajarea salvamontiºtilor, pentru cã nu poþi sã stai la infdinit cu bani de acasã, ca voluntar. ªi atunci vom începe sã îi angajãm”, a declarat Marian Popescu, city manager Petroºani. Cei interesaþi, trebuie mai întâi sã se califice, dar administraþia localã intenþioneazã sã le plãteascã chiar ºi cursurile. „El trebuie format înainte. Va trebui sã facã douã cursuri de
teren în echivalent cu acest teren, probabil se poate ºi în altã parte, însã suprafaþa ar fi mult mai mare sã le aduci la echivalentul valorii din masivul Parâng. Va trebui sã identificãm un teren din proprietatea municipiului, echivalent ca valoare în baza unui raport de evaluare fãcut de un expert autorizat, dar sã sperãm cã nu vom ajunge aici pentru cã legea e destul de clarã”, a mai subliniat Negoe. Potrivit sentinþei pronunþate încã din 2012, instanþa a admis, în parte acþiunea în contencios administrativ formulate de reclaman-
specializare ºi de varã ºi de iarnã ºi, în funcþie de cum face cursurile, îi angajãm” , a mai precizat Marian Popescu. Sezonul de iarnã aºteaptã în aceste momente startul ºi, doar zãpada este cea care îi þine pe schiori în loc. Imediat ce va ninge, ori temperaturile vor scãdea, pornesc ºi tunurile de zãpadã ºi instalaþiile. Mai mult, ca totul sã meargã strunã, administraþia vrea sã închirieze chiar ºi instalaþiile particularilor. „Sunt 5 tunuri de
tul Municipiul Petroºani, prin primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, în contradictoriu cu pârâta Regia Naþionalã a Pãdurilor – ROMSILVA SA. Astfel, potrivit dispozitivului sentinþei, “obligã pârâta sã emitã avizul pentru scoaterea definitive din fondul forestier naþional, prin transfer din proprietatea publicã a statului în proprietatea publicã a reclamantului, a suprafeþelor de teren destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului, precum ºi realizãrii instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora, necesare pentru executarea proiectului ,,Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” ºi, totodatã, a obligat Romsilva la plata sumei de 3.004,03 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã parþiale. Numai cã, dupã aproape un an de la pronunþarea sentinþei, Romsilva a fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Monika BACIU zãpadã, plus cele 7 lãnci de zãpadã care vor asigura zãpada pe pârtia B ºi pe prelungirea acesteia pânã la telescaunul vechi. Cu tunurile putem întreþine ºi pârtia A ca sã fie practicabilã, dar de temperaturi depinde totul. Pentru cã proiectul nu l-am putut realiza în totalitate, avem nevoie ºi de instalaþiile de schi ale particularilor, în aºa fel încât turistul sã fie mulþumit”, mai spune Popescu. Nu doar instalaþiile vor fi închiriate de primãrie de la particulari, ci existã posibilitatea ca administraþia localã sã închirieze ºi un ratrac, dacã va fi nevoie. Asta pentru ca sezonul sã înceapã cu bine ºi turiºtii sã urce la schi ºi în Parâng. Diana MITRACHE
Administraþia de la Lupeni face eforturi pentru a porni telegondola din Straja
A
dministraþia localã din Lupeni este chematã din nou în instanþã de cãtre Acomin, constructorul telegondolei din Straja, din cauza datoriilor pe care municipalitatea le-a acumulat pentru lucrãrile executate. Un nou proces a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar primul termen a fost stabilit pentru data de 8 ianuarie 2015. Constructorul telegondolei din Straja nu a primit niciun leu pentru lucrãrile executate ºi mai mult decât atât, nici mãcar angajaþii care au deservit instalaþia nu au fost plãtiþi de municipalitate. Astfel, constructorul se vede pus în situaþia sã nu porneascã telegondola.
S
alarii neplãtite
Personalul care sezonul trecut a deservit instalaþia pe cablu nu a fost plãtit de municipalitatea din Lupeni. Înþelegerea dintre constructor ºi primãrie a fost aceea de a asigura salariile angajaþilor. “Noi le-am pus la dispoziþie oamenii sã deserveascã instalaþia ºi am rãmas fãrã salarii la nivel de cost. Omul trebuie plãtit, are familie, are bucurii, are necazuri, are nevoie de bani. Noi le punem la dispoziþie personal instruit, ei sã ne dea banii de salarii”, a declarat în urmã cu câteva sãptãmâni, Dorin Faur, reprezentant ACOMIN. În jur de 10 persoane au fost puse la dispoziþia municipalitãþii în sezonul trecut pentru a deservi talegondola, dar ºi celelalte instalaþii
din Straja. Niciunul dintre aceºtia nu ºi-a primit salariile. “Nu pot sã fac concesii. Eºti la dispoziþia turiºtilor. Angajaþii nu au sãrbãtori atunci când turiºtii sunt la munte. Dacã autoritatea creeazã cadru legal pentru plata salariilor atunci telegondola va funcþional, altfel nu”, a mai spus sursa citatã. De cealaltã parte stau cei de la Primãria Lupeni care dau asiguri cã telegondola va funcþiona. “Eu aº putea sã zic cã suntem pregãtiþi. Am discutat cu constructorul ºi ne-a promis cã, în prima zi cu zãpadã, telegondola va funcþiona ºi trebuie sã am încredere în el”, a spus, în urmã cu câteva sãptãmâni, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
L
ucrãri executate ºi nedecontate
Constructorul telegondolei din Straja are de recuperat zeci de milioane de lei pentru lucrãrile executate la domeniul schiabil. Din cauza arieratelor, constructorul domeniilor schiabile din þarã a ajuns campionul datornicilor. “Avem în continuare 35 de milioane de lei
neîncasaþi. Noi nu am primit niciun leu, singurii bani recuperaþi a fost TVA-ul la facturã”, a mai precizat Faur. La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja. Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg, SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti. De când a fost adjudecat proiectul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Dupã ce a executat lucrãri de milioane de
lei la dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã, firma Termogaz a
Actualitate 5 intrat în insolvenþã. În urmã cu câþiva ani în þarã au început lucrãri de modernizare a domeniilor schiabile. Termogaz Company ºi-a adjudecat multe dintre aceste contracte, a efectuat lucrãri pentru care nu ºi-a primit banii, iar acum a intrat în insolvenþã. Pentru a-ºi recupera banii, administratorul judiciar al firmei cautã dreptatea în instanþã ºi tocmai de aceea a acþionat în judecatã ºi administraþia localã de la Lupeni. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Cornel Resmeriþã: „Salvital sã aibã angajaþi din Lupeni ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”
A
dministraþia localã de la Lupeni este chematã la barã de cãtre Asociaþia Salvital. Un termen în acest dosar a fost fixat pentru data de 20 ianuarie 2015. Asociaþia, în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD în judeþul Hunedoara a acþionat, din nou, în instanþã municipalitatea de la Lupeni. La Tribunalul Hunedoara a fost înregistrat dosarul cu numãrul 5562/97/2014 care are ca obiect “pretenþii”. Asociaþia Salvital Hunedoara a formulat o nouã cerere de chemare în judecatã împotriva debitorilor Municipiul Lupeni, Consiliul local al Municipiului Lupeni ºi Primarul Municipiului Lupeni, pentru obligarea acestora la plata sumei de 171.320 lei. “Suma de 4.000 lei reprezentând cotizatia trimestrialã de 1.000 lei/trimestru aferentã trim. III 2013, trim. IV 2013, trim. I 2014 ºi trim. II 2014. Suma de 167.320 lei, din
care 162.820 lei reprezintã sumele restante pentru salariile a ºase paramedici aferente perioadei 1 iulie 2013 – 31 august 2014, iar
4.500 lei reprezintã restanþe la achiziþionarea echipamentului de protecþie, pentru cei ºase paramedici. Cererea de chemare în judecatã face obiectul
dosarului nr. 5562/97/2014 aflat pe rol la Tribunalul Hunedoara”, se aratã într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de cãtre reprezentanþii Asociaþiei Salvital Hunedoara. Prin Hotãrârea nr. 58/2005, Consiliul local al Municipiului Lupeni a aderat la Asociaþia “Salvital” Hunedoara ºi s-a obligat sã plãteascã o cotizaþie anualã în cuantum de 4000 lei. De asemenea, prin Hotãrârea nr. 34/2008, Consiliul
Crãciun ºi la cãmin tudenþii din campusul de la Petroºani vor S simþi Crãciunul, chiar dacã
nu ajung acasã. Cei de la Universitatea din Petroºani le-au pregãtit brãduþi pentru a-i împodobi ºi deja, ca sã intre în atmosferã, au ºi montat instalaþiile. Fiecare cãmin va avea câte un astfel de brad de Crãciun ºi, mai mult, studenþii chiar vor pleca la colindat. „În anul 2008, s-au
achiziþionat brãduþi artificiali ºi toate ornamentele necesare împodobirii, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, pentru toate cãminele studenþeºti, cât ºi pentru spaþiile de învãþãmânt. Anul acesta, organizaþiile studenþesti au demarat un proiect prin care vor merge cu colinda la conducerea facultãþiilor, administrativului cât ºi la
conducerea Universitãþii. Nu îi vor uita pe cei din Primãrie, ori de la alte instituþii cu care colaboreazã, pentru cã vor încerca sã îi colinde pe fiecare în parte. Sumele colectate vor fi donate unui centru de copii. Anul acesta, organizaþiile studenþeºti, pot sã vã spun cã au început împodobirea cãminelor, de joi, 04 decembrie”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani, care s-a ocupat ºi de acest aspect, pentru ca studenþii care nu pot ajunge acasã de sãrbãtori, sã trãiascã în atmosfera Crãciunului, chiar mai devreme. Diana MITRACHE
local al Municipiului Lupeni a aprobat încheierea unui acord în vederea asigurãrii cadrului necesar pentru realizarea scopului Asociaþiei „SALVITAL” Hunedoara, prin care se reglementeazã modalitatea de susþinere financiarã, respectiv asigurarea cheltuielilor de personal ºi dotarea cu echipamentele necesare a personalului paramedical angajat de cãtre Asociaþia „Salvital” Hunedoara. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, cunoaºte valoarea restanþelor. “Toþi pot sã ne dea în judecatã. Sã aibã angajaþi din Lupeni ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. “Potrivit prevederilor art.V alin. (1) din ACORD, Consiliul Local al Municipiului Lupeni s-a obligat sã susþinã financiar salarizarea unui numãr
de 6 posturi de paramedici ºi sã susþinã financiar achiziþionarea echipamentului de protecþie, necesar pentru personalul paramedical în suma de 3000 lei/an, iar potrivit art. VI alin (1) din ACORD Asociaþia Salvital Hunedoara s-a obligat sã preia personalul paramedical existent, angajat al primãriei Lupeni. Urmare a acestui ACORD, Asociaþia Salvital Hunedoara a angajat în luna aprilie 2008 cei 6 paramedici care îºi desfãºoarã ºi în prezent activitatea în cadrul SMURD”, se aratã în acelaºi rãspuns oferit de Salvital. Potrivit celor de la Asociaþia Salvital, municipalitatea de la Lupeni figureazã cu datorii de aproape un million de lei. Administraþia este cel mai mare datornic cãtre Asociaþia Salvital. “Referitor la obligaþiile financiare restante cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara, menþionãm cã la data de 30.09.2014, Municipiul Lupeni este cel mai mare datornic cãtre Asociaþia Salvital Hunedoara cu suma de 851.917 lei”, se mai aratã în rãspuns. De anul trecut, la Lupeni funcþioneazã un modul SMURD. Acesta a fost relocat de la Uricani la Lupeni. Aici a avut loc o inaugurare fastuoasã în prezenþa fostului inspector general al IGSU, Ioan Burlui. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
Î
n timp ce minerii de la unitãþile extractive viabile aºteaptã utilajele promise pentru retehnologizarea capacitãþilor de producþie, conducerea Complexului Energetic Hunedoara face studii de fezabilitate. Iar pânã când aceste studii nu sunt gata, nici licitaþia nu se va organiza, spun oficialii CEH.
Actualitate 7
Retehnologizarea, la anul
În loc de utilaje, minerii primesc deocamdatã doar un studiu Licitaþia pentru retehnologizarea unitãþilor miniere din Valea Jiului va fi organizatã doar la anul, prin primãvarã, dupã ce vor fi gata studiile comandate de CEH ce vor arãta ce anume trebuie achiziþionat. Un document pe care legislaþia în vigoare nu îl cere, dar la care administraþia din minerit þine cu tot dinadinsul, asta dupã ce a mai fost anulatã o licitaþie în acest sens. “Aºteptãm studiile de fezabilitate, care sã ne dea soluþiile pentru echipamentul minier ce urmeazã sã fie achiziþionat. Caietele de sarcini sunt
CONVOCATOR In temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 12 decembrie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad. 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii la Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Deva. 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2014. 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara. 5. Proiect de hotãrâre privind
pregãtite, însã vom da drumul la licitaþie doar dupã ce ni se comunicã soluþiile”, a declarat directorul Nicolae Drãgoi. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au decis sã comande un studiu de fezabilitate în vederea pregãtirii viitoarei investiþii în retehnolo-
aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ale spitalelor de interes judeþean. 6. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetelor aflate în autoritatea Consiliului Judeþean Hunedoara, întocmite pe secþiunea de funcþionare ºi dezvoltare pentru trimestrul IV al anului 2014. 7. Proiect de hotãrâre privind analiza ºi aprobarea execuþiei bugetului împrumuturilor externe ºi interne ale Consiliului Judeþean Hunedoara pentru trimestrul IV al anului 2014. 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii programului de investiþii, dotãri ºi surse de finanþare cuprins în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al SC APASERV Valea Jiului. 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru un obiectiv de investiþii al Consiliului Judþean Hunedoara. 10. Proiect de hotãrâre privind modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.38/2014 privind stabilirea preþurilor medii ale produselor agricole pe anul 2014. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ
gizarea minelor viabile din Valea Jiului, chiar dacã, legal, studiul nu este necesar. Oricum, studiul intitulat “Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lonea” – lot I (Etapa I si Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Livezeni” – lot II (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de productie la E.M. Vulcan” – lot III (Etapa I ºi Etapa II) „ Lucrãri pentru dezvoltarea capacitãþii de producþie la E.M. Lupeni” – lot IV (Etapa I ºi Etapa II), pentru care CEH a alocat aproape o jumãtate de milion de lei este mult mai amplu ºi se întinde pe
o duratã de 9 luni. În prima etapã, însã, se va analiza modul în care vor fi amplasate echipamentele tehnologice, corelat cu caracteristicile tehnice ale unitãþilor miniere, precum ºi modul de reamplasare a acestora potrivit strategiei de dezvoltare.
L
icitaþie anulatã
De precizat cã oficialii CEH încearcã, pentru a doua oarã, sã atribuie contractul privind retehnologizarea minelor viabile din Valea Jiului, respectiv EM Lonea, EM Livezeni, EM Vulcan ºi EM Lupeni. Un contract în estimat la 48 de milioane de
0735.183175
euro care a fost la un pas de a fi atribuit asocierii KOPEX – Famur din Polonia. Numai cã, licitaþia a fost anulatã, pentru cã polonezii nu au depus oferta financiarã. Astfel, în luna august, oficialii Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice au blocat selecþia de oferte, dupã ce ofertanþii au fost declaraþi eligibili! Anularea licitaþiei a venit dupã luni de negocieri între pãrþi ºi amânãri de termene, cu vizite deopotrivã în Valea Jiului ºi Polonia. În toatã aceastã perioadã, polonezii de la Kopex au promis cã vor depune ºi oferta financiarã, dar nu s-au conformat cerinþelor stricte din caietul de sarcini, iar ANRMAP a blocat continuarea procedurii tocmai din acest motiv. Potrivit calculelor fãcute de administraþia din minerit, din cele 48 de milioane de euro 40 de milioane de euro reprezintã valoarea utilajelor pentru subteran ºi 8 milioane de euro sunt utilajele de sortare – claubare pentru cãrbune, ce vor fi aduse la unitãþile miniere. Car men COSMAN-PREDA
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Decembrie 2014
O viaþã salvatã
”Atât sunt de fericitã cã trãiesc ºi mã bucur din plin de fiecare zi!” ”V
reau sã vã spun cã am primit tot ce mi-am dorit. Atâta ºansã la viaþã! O spun din suflet ºi inimã, n-aº fi putut trece fãrã toþi oamenii care mi-au fost alãturi, cu sfaturi, cu sprijin moral, material, fãrã vecini, fãrã aceia pe care nu i-am cunoscut... În toate rugãciunile mele îl rog pe Dumnezeu sã-i rãsplãteascã. Atât sunt de fericitã cã trãiesc ºi mã bucur din plin de fiecare zi! La ultima operaþie m-am dus împãcatã, eram pregãtitã ºi pentru viaþã ºi pentru moarte. Am chemat ºi preotul sã mã spovedesc. ªi moartea ºi viaþa sunt date de la Dumnezeu. Nu-s vrednicã sã mulþumesc suficient lui Dumnezeu, oamenilor pe care mi i-a trimis El ºi pentru cât de mult m-au ajutat” – Mariana Goguþã, Petroºani. În 29 august 2014, ziariºti ºi oameni care au vrut sã ajute, sã încerce sã salveze o viaþã, s-au adunat la Pub Valahia, din Lupeni, la un spectacol caritabil, în prezentarea lui Ionuþ Drãgotesc, director Mondo TV&FM. Scopul era strângerea de fonduri pentru o protezã specialã de reconstrucþie din titan pentru ca Mariana Goguþã, 40 de ani, din Petroºani, sã poatã trãi. Avea cancer osos, iar prof. dr. Dan Lucaciu, specializat pe ortopedietraumatologie, ºeful Clinicii de Ortopedie ºi Traumatologie Cluj, care este unul dintre cei trei specialiºti din România care pot face un anumit tip de operaþii, i-a dat speranþe… Atunci, în faþa sãlii pline s-au spus multe despre ”înomenire”, despre minunile pe care le pot face oamenii dacã îºi propun, dar ºi depre nepãsare ºi lipsa de omenie. ”Pentru mine sunteþi
OAMENI înainte de a fi spectatori, pentru cã de regulã, în vremurile de astãzi, stãm ascunºi dupã perdele ºi trãim ºi iubim pe facebook. Aici este o articulare a omeniei... Nu doresc nimãnui sã treacã pragul Institutului de Oncologie. Acolo dispare funcþia ºi politica, dispare lãcomia ºi setea de a fi ºef pentru cã este vorba de viaþa ta pe pãmânt. Un astfel de caz te demoleazã sau te schimbã radical... Niºte mâncãtori de cãcat m-au sunat, dupã ce am anunþat evenimentul acesta, ºi mi-au spus cã vor fi aici, dar nu vãd pe nici unul... Vreau sã vã spun cã dincolo de bisturiul vestitului dr.
Lucaciu, este rugãciunea ºi Dumnezeu” – spunea Ionuþ Drãgotesc, la spectacolul folk susþinut de Cãtãlin Stepa ºi Florentin Budea, în vara acestui an. A doua zi, dupã acest eveniment, s-a achiziþionat proteza, iar Mariana Goguþã a fost supusã operaþiei – reuºitã deplinã! Profesorul Lucaciu a precizat cã este printre puþinele – 10 – operaþii de gen din România cu rezultate foarte bune, iar cazul Marianei G. a devenit material didactic la Facultatea de Medicinã. Dupã teste care s-au tot repetat, i s-a comunicat cã nu mai existã ucigaºa celulã canceroasã. Încet ºi cu multã rãbdare, cu gimnasticã ºi tratament, Mariana Goguþã se reface ºi va învãþa sã trãiascã cu proteza. Aceasta spune cã viaþa ei s-a schimbat ºi cã toatã aceastã avalanºã de dureri ºi suferinþe nu a fost întâmplãtoare... ”Atunci când am ajuns prima datã la Clinica de Ortopedie ºi Traumatologie Cluj, în curte nu existau bãnci ºi nu înþelegeam de ce. Nu am avut unde sã stau pentru cã trebuia sã aºtept... Apoi am înþeles pe pielea mea cã o datã ce intri acolo, nici la baie nu mai poþi sã mergi, atâta suferintã existã între pereþii ãia. ªi
acasã am ajuns tot pe targã... Vreau sã vã spun cã am primit tot ce mi-am dorit. Atâta ºansã la viaþã! O spun din suflet ºi inimã, n-aº fi putut trece fãrã toþi oamenii care mi-au fost alãturi, cu sfaturi, cu sprijin moral, material, fãrã vecini, fãrã aceia pe care nu i-am cunoscut... În toate rugãciunile mele îl rog pe Dumnezeu sã-i rãs-
plãteascã. Atât sunt de fericitã cã trãiesc ºi mã bucur din plin de fiecare zi! La ultima operaþie m-am dus împãcatã, eram pregãtitã ºi pentru viaþã ºi pentru moarte. Am chemat ºi preotul sã mã spovedesc. ªi moartea ºi viaþa sunt date de la Dumnezeu. Nu-s vrednicã sã mulþumesc suficient lui Dumnezeu, oamenilor pe care mi i-a trimis El ºi pentru cât de mult m-au ajutat” – a spus Mariana Goguþã, cu
Spectacol pentru Moº Crãciun
n an de zile au urmat cursuri de actorie la U Clubul Copiilor, iar acum au
ocazia sã urce pe scenã. Vorbim despre copiii de la clubul din Petroºani, care, ajutaþi de conducerea Teatrului Dramatic I. D Sîrbu, joacã, vineri, pe o scenã adevãratã, în aºteptarea lui Moº Crãciun. Împãrþiþi pe grupe de vârste, copiii care au urmat cursurile de actorie, vor sã impresioneze asistenþa ºi deja fac pregãtiri. Vineri, de la ora 12,00, ei vor fi pe o scenã adevãratã, la teatru, iar acest spectacol va încununa toate eforturile lor de peste an. Piesa se numeºte „Un extraterestru în codru” ºi oricine vrea sã o vadã, este aºteptat gratuit la teatru. „Este la a 4-a ediþie spectacolul de colinde ºi teatru, „În aºteptarea lui Moº Crãciun”. Anul acesta am pregãtit ceva mai inedit, în sensul cã l-am inclus într-un proiect judeþean,
cãldura sa binecunoscutã. De precizat cã ziua cea mare pentru ea, ziua când a fost operatã a fost 8 septembrie, în sfântã zi de sãrbãtoare – Naºterea Maicii Domnului... Victoria asupra bolii ucigãtoare a fost consideratã de Mariana Goguþã ca fiind a tuturor celor care i-au stat alãturi fiind convinsã cã Dumnezeu lucreazã prin Oameni. Ileana FIRÞULESCU
care se desfãºoarã pe toatã perioada anului ºcolar 2014 – 2015, „Joca de-a joaca, artã, imaginaþie, fapte”. E un spectacol care pregãteºte venirea lui Moº Crãciun, bucuria copiilor. Având profil de teatru, noi am pregãtit o piesã de teatru, colinde ºi, bineînþeles cã, fiind foarte cuminþi, va veni ºi Moº Crãciun”, a spus Mihaela Cioc, profesor la Clubul Copiilor Petroºani. În aceste zile, pânã la premierã, copiii se pregãtesc ºi cu actori ai Teatrului Dramatic I. D Sîrbu, iar vineri, la ora prânzului, ne aºteaptã la scenã. Pe scenã urcã elevi ai ªcolii Gimnaziale nr 7. Petroºani, Colegiul Carmen Sylva, ªcoala Avram Stanca, dar ar putea ajunge ºi copiii din Haþeg, de la Clubul Copiilor din acea localitate. Diana MITRACHE