Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 755
Cronica Vãii Jiului Luni, 8 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Dosare conexate
D
osarele de concediere ale lui Gabriel Lungu au fost conexate. Pe rolul Tribunalului Hunedoara au fost înregistrate douã dosare în care Gabriel Lungu, fostul city-manager, se judecã cu primarul Cornel Resmeriþã. Cele douã dosare au fost conexate, astfel cã magistraþii vor fi cei care vor trebui sã ofere o soluþie în acest caz. Noul termen de judecatã a fost stabilit pentru data de 10 decembrie. Conflictul de muncã dintre cele douã pãrþi va trebui soluþionat de judecãtorii de la secþia de Litigii de Muncã ºi Asigurãri Sociale. La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiului Lupeni, l-a acþionat în judecatã pe edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesul s-a judecat la Tribunalul Hunedoara, acesta a fost declinat în competenþa Curþii de Apel Alba Iulia. Magistraþii de la Alba au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Hunedoara. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. (Monika BACIU)
DNA vrea sã-i „lege” de glie pe baronii cercetaþi penal
L
a scurt timp dupã ce instanþa Tribunalului Hunedoara a decis cercetarea în stare de libertate, sub control judiciar, a ºefilor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a oamenilor de afaceri inculpaþi în acelaºi dosar, DNA a reacþionat. Procurorii antocorupþie vor sã fie siguri cã astfel de persoane aflate în cercetare nu vor pleca din þarã. >>> PAGINA A 3-A
Împrumuturile de la unitãþile nebancare sunt în creºtere
S
ãrãcia lucie în care se aflã multe familii din Valea Jiului aduc profit CAR-urilor ºi caselor de amanet. Oamenii îºi pun la mezat bunurile sau se împrumutã pentru a avea ce pune pe masa de Crãciun. „Putem spune cã în perioada sãrbãtorilor creºte destul de mult numãrul persoanelor care apeleazã la serviciile noastre. De obicei în timpul anului avem un numãr
constant de clienþi dar in aceastã perioadã vine foarte multã lume. Oameni îºi lasã la amanet bijuterii de aur,
cercei, brãþãri lãnþiºoare, dar ºi aparate electronice cum ar fi telefoane mobile”, spun angajaþii caselor de amanet. Nu
doar amaneturile sunt luate cu asalt în perioada sãrbãtorilor. Foarte mulþi pensionari preferã sã se îndatoreze pentru lunile care urmeazã la C.A.R doar pentru a îºi permite sã cumpere cele necesare pentru sãrbãtori. ”Numãrul persoanelor care vin ºi solicitã sã scoatã bani creºte foarte mult în aceastã perioadã. Mai ales persoanele în vârstã vin în aceastã perioadã. Nu scot sume foarte mari, majoritatea scot câteva milioane, doar pentru a putea sã cumpere
ce au nevoie pentru Crãciun” spun angajaþii C.A.R. Din cauza pensiilor foarte mici, majoritatea bãtrânilor vãd aceastã soluþie singura ºansã pentru a avea ºi ei sãrbãtori. „Situaþia ne obligã sã scoatem bani de la C.A.R pentru a cumpãra mâncare ºi ceva de pus sub brad nepoþilor. Dupã ce trec sãrbãtorile facem economii ºi punem banii ãºtia înapoi iar la anul facem la fel. E singura noastã soluþie sã simþim ºi noi cã e Crãciunul”, spun mulþi dintre cei care se împrumutã. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
N
ici bine nu ºi-a deschis porþile ºi Fabrica lui Moº Crãciun de la Petroºani s-a ºi umplut de veselie ºi cadouri oferite din inimã. Zeci de copii au venit sã ofere din puþinul lor, celor fãrã ajutor, iar fabrica deja funcþioneazã. Proiectul de caritate Fabrica lui Moº Crãciun are ºi în acest an voluntari. Asociaþia Casa Pro Urbis a pornit din nou motoarele ºi în ultima zi a acestei sãptãmâni a avut loc inaugurarea ei. „Este a 4-a ediþie a fabricii lui Moº Crãciun. E o activitate organizatã de cei de la Pro Urbis. Defapt, ideea este de a-i ajutora pe cei care, în aceastã perioadã, au mai puþin.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
S-a deschis Fabrica lui Moº Crãciun
Cei care au mai mult sã le dãruiascã lor ºi asta face ca sã ne dezvolte spiritul civic”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, la deschiderea fabricii. Fabrica lui Moº Crãciun abia a fost pornitã ºi micii voluntari s-au ºi alãturat. Sunt copii care cred cã pot
aduce bucuria altora mai puþin fericiþi. „Eu, la copiii nevoiaºi, le-am adus dulciuri, caiete, o jucãrie, mâncare, haine. Pentru cã eu am ºi vreau sã le dau ºi lor”, ne-a mãrturisit un copil care venise cu o plasã plinã de bunãtãþi. Asta în timp ce alþii, au ales cu grijã câteva obiecte de îmbrãcãminte,
pentru cã atunci când li s-a vorbit despre Fabrica lui Moº Crãciun, afarã era foarte frig. „Am haine groase pentru copiii nevoiaºi ca sã îi ajut, dacã e foarte frig”, a spus o fetiþã ce a adus ºi ea cadouri. Cel care a iniþiat aceastã activitate de caritate, Eduard Wersanski se declarã optimist ºi uimit în egalã mãsurã de ecoul pe care acest proiect îl are în inima celor de la Petroºani. „Anul acesta, faþã de alþi ani, am început poate mai repede aceastã campanie de promovare a evenimentului ºi, chiar înainte de a începe
activitatea, vineri, la ora 11,00, au venit deja persoane sã doneze. E un lucru care ne bucurã foarte mult ºi ne dã speranþa cã va avea succes”, a spus Eduard Wersanski, preºedintele Asociaþiei Casa Pro Urbis. Fabrica lui Moº Crãciun aºteaptã donaþii în faþa primãriei din Petroºani, iar cei vare vor sã le fie de ajutor nevoiaºilor, o pot face zilnic. Pentru cã acolo va fi cineva sã le preia pachetele pregãtite cu gândul la cei care nu au cadouri de Crãciun. Diana MITRACHE
Protest ieºit din comun al primarului din Brad
F
lorin Cazacu, primarul municipiului Brad, a decis sã le atragã atenþia celor care conduc compania de apã din Deva, asupra problemelor pe care le-a creat în localitatea pe care edilul o conduce. Florin Cazacu a mers cu o pungã de cadouri, în care se aflau o pereche de cizmuliþe pentru copii ºi una de bocanci, ambele pline de un strat gros de noroi, ºi a pus-o în faþa porþii SC Apa Prod SA Deva. Edilul ºef al localitãþii Brad a fãcut acest gest în semn de protest faþã de modul în care acest operator verificã modul în care se deruleazã lucrãrile la infrastructura de apã ºi canalizare din localitate. Acesta a adãugat ºi douã nuieluºe decorate ºi o cutie de cremã de ghete,
ºi spune cã reprezintã un cadou simbolic pe care comunitatea localã îl face operatorului regional de apã cu ocazia zilei de Moº Nicolae ºi care reflectã felul în care se prezintã 20 de kilometri de strãzi din oraº, dupã introducerea reþelelor de apã ºi canalizare. „Este un mod simbolic de a protesta faþã de felul în care societatea Apa Prod SA Deva monitorizeazã proiectul de extindere a reþelei de apã ºi canalizare în municipiul Brad. Aproape 20 de kilometri de strãzi, pe care se executã aceste lucrãri, sunt afectaþi foarte grav. Practic, nu mai existã un sistem rutier ºi au rãmas doar strãzi de pãmânt pe care sute de oameni
ºcoalã. Este ruºinos”, a adãugat edilul. În replicã, directorul companiei Apa Prod SA Deva, Victor Arion, a susþinut cã lucrãrile de infrastructurã sunt derulate prin douã firme care au câºtigat lucrarea de execuþie. ''Avem o problemã cu constructorul din punctul de vedere al refacerii drumurilor. (...) Nu vom deconta nicio lucrare dacã nu nu avem viza primãriei'', a spus Arion. Totodatã, el a adãugat cã cele douã firme au fost amendate cu 8.000 de lei pentru cã nu au adus încã strãzile la starea iniþialã, precizând cã acestea au prezentat un grafic de reabilitare prin care se obligã cã vor executa lucrãrile necesare în limita a 100 de metri pe zi. Maximilian GÂNJU
circulã la ºcoalã sau la servici. Am adus douã perechi de papuci cu câte o bâtã în ele pentru cã astãzi este sãrbãtoarea Sfântului Nicolae ºi ar trebui sã fie curate pentru a primi ceva în ele”, a declarat edilul din Brad, Florin Cazacu. Constructorii care lucreazã la reþeaua de canalizare ºi alimentare cu apã nu au mai adus strãzile la forma iniþialã, fãcându-le impracticabile odatã cu venirea ploilor ºi a sezonului rece explicã primarul. “Primim sute de reclamaþii de la cetãþeni despre modul în care aratã aceste strãzi. Copiii fac poze dimineaþa ºi le pun pe facebook ºi spun cã Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 acela este drumul pe care merg la Telefon 0728890014
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
DNA vrea sã-i „lege” de glie pe baronii cercetaþi penal a scurt timp dupã ce instanþa L Tribunalului Hunedoara a decis cercetarea în stare de libertate, sub control judiciar, a ºefilor Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a oamenilor de afaceri inculpaþi în acelaºi dosar, DNA a reacþionat. Procurorii antocorupþie vor sã fie siguri cã astfel de persoane aflate în cercetare nu vor pleca din þarã. Curtea Constituþionalã a României a declarat neconstituþionale articolele din Codul de Procedurã Penalã care fac referire la mãsura controlului judiciar ºi cea a controlului judiciar pe cauþiune, aºa cã procurorii anticorupþie se tem cã “baronii” aflaþi în cercetare ar putea profita de acest vid legislativ. În aceste condiþii, Procurorul ºef al Direcþiei Naþionale Anticorupþie, Laura Codruþa Kövesi a transmis o scrisoare ministrului Justiþiei în care susþine necesitatea unei intervenþii legislative urgente care sã modifice dispoziþiile din Codul de
procedurã penalã referitoare la controlul judiciar ºi controlul judiciar pe cauþiune ºi sã reglementezedurata pentru care pot fi dispuse aceste mãsuri, procedura ºi durata maximã pentru care pot fi prelungite. DNA este de pãrere cã mãsura controlului judiciar ar trebui sã fie dispusã pentru o perioadã de 60 de zile ºi, eventual, prelungitã succesiv pentru aceeaºi perioadã, însã durata totalã a mãsurii preventive sã nu depãºeascã doi ani. La data de 4 decembrie 2014, Curtea Constituþionalã a României a constatat neconstituþionalitatea dispoziþiilor art. 211 -
Program prelungit pentru analize
M
edicii veterinari din Valea Jiului ºi-au prelungit programul pentru a face faþã solicitãrilor populaþiei care sacrificã porci. Astfel, medicii lucreazã ºi pe perioada weekend-ului pentru a rãspunde solicitãrilor Numãrul mare de solicitãri pentru analiza trichineloscopicã a cãrnii de porc a fãcut ca medicii sanitarveterinari din cadrul Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor din Petroºani sã îºi modifice programul de lucru ºi s-a ajuns sã se lucreze pânã ºi în zilele de week-end. „Deºi este încã
217 din Codul de procedurã penalã care reglementeazã mãsurile preventive ale controlului judiciar ºi controlului judiciar pe cauþiune, întrucât nu prevãd durata pentru care pot fi dispuse aceste mãsuri. În scrisoarea transmisã ministrului Justiþiei, procurorul ºef al Direcþiei Naþionale Anticorupþie noteazã cã “adoptarea recentei decizii poate da naºtere unor vulnerabilitãþi în cauzele penale aflate în curs ºi în care s-a dispus mãsura preventivã a controlului judiciar. Astfel, existã riscul ca inculpaþi a cãror libertate de miºcare a fost
devreme pentru sacrificarea porcilor, în Valea Jiului deja o parte însemnatã a localnicilor a început sã taie ºi vin pentru analiza cãrnii la noi. Am înregistrat multe solicitãri ceea ce indicã faptul cã în perioada Ignatului vor fi ºi mai multe. Din fericire pânã acum nu am descoperit nici un caz de îmbolnãvire, din examenele fãcute ºi sperãm sã nu avem”, spun medicii veterinari. Medicii avertizeazã cã persoanele care sacrificã porci ºi nu merg cu carnea animalului la analize se pot îmbolnãvi de trichinelozã care se transmite la om prin consumul cãrnii infestate ºi poate conduce la deces. Maximilian GÂNJU
restrânsã de cãtre judecãtorul de drepturi ºi libertãþi sã pãrãseascã teritoriul þãrii, îngreunând astfel desfãºurarea procesului penal”. Pe rolul Direcþiei Naþionale Anticorupþie existã mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de sãvârºirea unor infracþiuni grave ºi care, spun procurorii DNA, beneficiazã de resurse materiale semnificative, aºa cã materializarea acestui risc ar putea crea în rândul
publicului impresia cã inacþiunea autoritãþilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la rãspunderea penalã. “Având în vedere cã prin acest act normativ se urmãreºte reglementarea unei mãsuri preventive deja existente, în scopul de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, procurorul ºef al Direcþiei Naþionale Anticorupþie apreciazã cã modificãrile ar trebui adoptate printr-o ordonanþã de urgenþã care sã intre în vigoare
24 de ani pentru douã vieþi
300.000 de lei, de la aproape 58.000 cât a stabilit instanþa de fond. Soluþia este definitivã, iar în total Bãrbuþi are de achitat peste 300.000 de lei, dacã luãm în considerare faptul cã a mai
C
riminalul din Vulcan va sta dupã gratii 24 de ani. Cosmin Bãrbuþi ºi-a primit joi pedeapsa, dupã ce în aprilie a ucis doi tineri, în urma unei altercaþii, întrun bar din Vulcan Cosmin Bãrbuþi, tânãrul care, la începutul lunii aprilie, a ucis doi oameni, în faþa unui bar din Vulcan, a fost condamnat, sãptãmâna trecutã, definitiv, de magistraþii Curþii de Apel Alba Iulia, care au judecat dosarul în apel. El are acum de executat 24 de ani de închisoare, ºi magistraþii l-au obligat la plata unor sume uriaºe, cu titlul de daune morale cãtre pãrþile civile. Peste
anterior publicãrii deciziei Curþii Constituþionale în Monitorul Oficial”, mai spun oficialii DNA. De precizat cã unul dintre cele mai recente dosare instrumentate de DNA, în care persoanele cercetate au beneficiat din partea judecãtorilor de mãsura controlului judiciar este “Dosarul Moloþ”, în care preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, vicepreºedintele CJH Tiberiu Balint ºi mai mulþi oameni de afaceri sunt suspectaþi de comiterea mai multor fapte de corupþie. DNA a cerut arestarea preventivã a acestora, însã magistraþii Tribunalului Alba au respins solicitarea ºi au decis cercetarea lor sub control judiciar. Car men COSMAN-PREDA
fost obligat ca, lunar, sã achite suma de 750 de lei pentru copilul minor al uneia dintre victimele sale, pânã când acesta va deveni major. În acest caz, suma pe care va trebui sã o achite lunar a fost diminuatã de la 1.000 de lei, cât a stabilit instanþa de fond. Totul pentru cã a ucis doi tineri, Robert Otescu a murit pe loc, iar al doilea, Claudiu Blaj, patronul barului a murit dupã câteva zile la spital. Diana MITRACHE
4 Actualitate
De Moº Nicolae, la Mina Petrila, s-a dãruit culturã
Î
ntr-un loc ce se doreºte a rãmâne istoria oraºului ºi nu iarba verde, Mina Petrila, în fosta halã a pompelor, acum numit Centrul POMPAdou, patru scriitori au lansat volumul ”Caietele Colocviului Naþional Ion D. Sîrbu”, ediþia petrileanã, finanþat de Asociaþia Rosa Multiflora prin preºedintele sãu, Costel Avram. Patru scriitori ºi o... halã plinã au primit gratuit cartea cu autografele scriitorilor. La Mina Petrila, sâmbãtã, de Sfântul Nicolae, a fost evocat marele Ion D. Sîrbu al Petrilei, al Vãii Jiului ºi al þãrii, ”un curaj deosebit ºi un scriitor cu cea mai înaltã þinutã moralã”, vorba scriitorului Ion Hirghiduº. Patru scriitori, membri ai USR – Ioan Lascu, Marian Boboc, Ioan Hirghiduº ºi Florin Iaru - ºi Asociaþia Rosa Multiflora, preºedinte Costel Avram în calitate de finanþator ºi iubitor de culturã, au lansat volumul ”Caietele Colocviului Naþional Ion
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
D. Sîrbu”, materializare a Colocviului Naþional ”Ion D. Sîrbu – posteritatea scriitorului. 95 de
ani de la naºtere, 25 de ani de la moarte”, care a avut loc la Petrila ºi Petroºani, din iniþiativa
lui Ioan Lascu ºi Marian Boboc, în perioada 1112 iulie 2014, cu spri-
jinul aceleeaºi Asociaþii Rosa Multiflora. Volumul cuprinde dezbateri, analize ºi evocãri ale oamenilor de culturã care au participat la respectivul colocviu. Scriitorii prezenþi la Petrila, au vorbit despre Ion D. Sîrbu, au spus poveºti relevante cu el ºi despre el, de felul cum l-au descoperit dupã 1989, pentru cã pânã atunci era un scriitor îngrãdit, temut de regim.
Costel Avram, care a susþinut financiar acest proiect prin Asociaþia Rosa Multiflora, a precizat cã I.D.Sîrbu trebuie sã devinã emblema Petrilei, iar mina Petrila trebuie sã rãmânã în picioare, altfel se poate spune cã i s-a furat istoria, cum a precizat Florin Iaru. Toþi cei prezenþi au pledat pentru pãstrarea ”în picioare” a minei... ”Caietele Colocviului Naþional Ion D. Sîrbu”, ediþia petrileanã, nu pot fi... povestite, volumul
trebuie citit pentru cã abundã în viziuni argumentate, în ”descoperiri” cu privire la scriitorul Sîrbu, ”o adevãratã revelaþie... de un aticomunism incendiar”, ”liber de orice constrângeri, înverºunat critic ºi avizat analist al sistemului comunist”. Cartea cuprinde lucrãri ce aparþin scriitorilor Jean Bãileºteanu, Marian Boboc, Ionel Buºe, Adi Cristi, Dumitru Augustin Doman, Ion Hirghiduº,
Florin Iaru, Ioan Lascu, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Cassian Maria Spiridon. Lor li se adaugã contribuþia Clarei Mareº, cercetãtoare a dosarelor lui Ion D. Sîrbu aflate la CNSAS. ”Dintre scriitorii contemporani, Sîrbu este, cu siguranþã, cel în scrisul cãruia legãtura dintre opera literarã ºi biografie este cea mai strânsã, organicã, precum legãtura dintre inimã ºi corp, dintre inimã ºi viaþã. În ”Jurnal”, Ion D. Sîrbu spune, undeva, cã adevãrata lui operã este viaþa lui. Scriitorul era conºtient de funcþia ºi de valoarea existenþialã a trinomului experienþãmãrturie-scriiturã. Dupã unii istorici literari, viaþa trãitã este chiar mai interesantã decât opera lui” – spune Ioan Lascu, coordonatorul ”Caietelor...” Costel Avram, cel datoritã cãruia Ion D. Sîrbu este redat Petrilei, a oferit gratuit volumul celor prezenþi la eveniment, iar scriitorii au oferit autografe ºi... vorbe de duh. Printre acestea s-a remarcat ”blestemul” lui Florin Iaru – ”Cine ce nu gândeºte, sã-l doarã capul!”
O
masã, cât trei sãli, cu 150 de copii, a fost oferitã copiilor ºi tinerilor de la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila, de Moº Nicolae. Iniþiatorului, dr. Octavian Popescu, i s-a alãturat cu dag ºi dragoste organizaþia PNL Petrila, care a devenit protectoarea copiilor. Orgoliile politice au dispãrut cu aceastã ocazie pentru cã au participat ºi... alte culori. Scriitorii, veniþi de la lansarea de carte de la Mina Petrila, au fost prezenþi ºi ei... Sâmbãtã, în ziua Sfântului Nicolae, la sediul Organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila era forfotã mare. În trei sãli, 150 de copii ºi tineri erau aºezaþi la mesele pregãtite special pentru ei. Clãdirea rãsuna de colindele copiilor... Iniþiativa a avut-o dr. Octavian Popescu, care a fost imediat preluatã de organizaþia PNL Petrila, care pare sã fi devenit ocrotitoarea copiilor de aici. De remarcat cã acestora li s-au alãturat cetãþeni ºi consilieri, de alte culori
politice, din Petroºani. Edilii Petrilei au lipsit cu desãvârºire... ”Aº vrea ºi vom încerca sã devinã tradiþie ca de Moº Nicolae aceºti copii sã
lbã ca zãpada, A Degeþica, Lupul cel rãu, ori îndrãgita Scufiþa
Roºie au adus atmosfera de basm la Petrila, pentru copiii din acest oraº. bucure cã întâlnesc personajele, ori pentru dulciurile primite de la actori. „O mulþime de personaje de poveste s-au transformat în Moº Nicolae. Am venit sã aducem bucurie unor copii frumoºi. Sigur au meritat”, a spus Irina Radu Bodea, care vineri, costumatã în Scufiþa
Roºie, a împãrþit zâmbete ºi cadouri. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului Dramatic I. D Sârbu din Petroºani s-a dus cu trupa ei de actori inimoºi în oraºului lui Sîrbu, tocmai ca sã îi facã pe cei mici sã râdã ºi sã se bucure de copilãrie.
aibã parte de o masã festivã” – a declarat dr. Octavian Popescu, din mijlocul copiilor. S-au împãrþit jucãrii, dulciuri, iar scriitorii care tocmai lansaserã o carte
despre scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu, la Mina Petrila, au þinut sã le fie alãturi. Consilierul local Doiniþa Bãlãnesc avea mulþi prieteni printre micuþi, pentru cã ºtia exact ce doreºte Maria, Roxana, Ionuþ etc. dovedind cã petrece mult timp printre ei, iar Costel Avram ºtia poveºtile de viaþã ale familiilor acestor copii ºi ni le ºoptea cu tristeþe... Echipa liberalã pãrea sã fie ”de-a casei”, pentru cã erau strigaþi pe nume de copii, li se cerea aju-
Magia sãrbãtorilor a început ºi la Petroºani
P
etroºaniul a îmbrãcat straie de sãrbãtoare. Sutele de beculeþe din parc ºi de pe strãzile oraºului au fost aprinse într-o atmosferã sonorã sprecificã sãrbãtorilor de iarnã.
Ileana FIRÞULESCU
Daruri de la personajele de basm
Au fost actorii de la Teatrul Dramatic I. D Sîrbu, care, deghizaþi în personajele celebre, au venit cu mare drag sã le ofere copiilor de aici cadouri, în ajun de Moº Nicolae. Aºa s-au gândit ei, sã ofere ºi bunã dispoziþie ºi dulciuri, iar copiii au fost mai mult decât încântaþi. De fapt, cei mici abia dacã ºtiu dacã sã se
150 de copii ai Petrilei au fost invitaþi la masã, de Moº Nicolae
„Vine Moº Nicolae ºi acþiunea noastrã se numeºte „Un copil, Un suflet, Un artist”, iar cu sprijinul celor de la Caritas ºi al artistului Dan Prodan, care a confecþionat pentru noi omuleþi de zãpadã, încercãm, în felul nostru, sã le aducem bucurii celor mici, care, din pãcate, nu au o viaþã uºoarã. În plus, noi am venit ºi cu piesa „Cei trei purceluºi”. Ideea a pornit de la unul dintre marii actori, Costel Caºcaval, crescut ºi el într-o casã de copii ºi care a mers o singurã datã la teatru, dar i-a fost de ajuns ca sã devinã un mare actor”, a declarat Nicoleta Bolcã. Bucuria s-a citit pe chipul copiilor, încântaþi de spectacol, cadouri ºi pentru ei a venit Moº Nicolae în cel mai frumos mod. Diana MITRACHE
Ghirlandele luminoase au acoperit fântâna artezianã din centrul parcului ºi s-au împletit de jur împrejurul bradului. Ceremonia de aprindere a iluminatului ornamental a fost fãcutã de cãtre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi împreunã cu zeci de micuþi care însoþiþi de pãrinþii sau bunicii lor au fost captivaþi de toate beculeþele care au fost aprinse. “Este un moment foarte important aprinderea iluminatului festiv. Aþi vãzut cã cei mici au fost foarte nerãbdãtori ºi au apãsat înaintea
mea. Am aprins iluminatul înainte de când era preconizat însã bucuria este foarte mare ºi ne bucurãm cã de fiecare datã reuºim sã facem aceasta aprindere cu cei mici”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi primarul municipiului Petroºani. Zeci de petroºãnenii au luat parte la acest eveniment ºi s-au bucurat de iluminatul ornamental ºi de colindele interpretate de un grup de colindãtori. Copiii prezenþi în parc au cântat ºi ei colinde, dar au ºi primit dulciuri de la ajutoarele lui Moº Nicolae. ªi Centru Civic al municipiului Petroºani a fost rãsfãþat cu multe figurine colorate ºi ca o noutate locuitorii oraºului vor putea sã deguste ºi sã cumpere produse delicioase pentru cã Târgul de Crãciun ºi-a deschis porþile în acest an în aceastã locaþie. Monika BACIU
torul în a-ºi cãuta jucãrii ºi haine. Scriitorii Ioan Lascu, Marian Boboc, Ion Hirghiduº ºi Florin Iaru au vizitat clãdirea Organizaþiei ºi s-au amestecat printre
copii... Florin Iaru a fotografiat necontenit ipostaze cu copiii Petrilei. Coordonatorul Organizaþiei Salvaþi Copiii, prof. Valeria Popescu, a reuºit sã înfiinþeze aceastã filialã a judeþului Hunedoara la Petrila, cu mulþi ani în urmã. De atunci, locul este unul în care drepturile copiilor sunt puse la loc de cinste, iar realizãrile în domeniu exprimã dragostea accentuatã a dascãlului faþã de copii pe care-i modeleazã. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
De Moº Nicolae, la Mina Petrila, s-a dãruit culturã
Î
ntr-un loc ce se doreºte a rãmâne istoria oraºului ºi nu iarba verde, Mina Petrila, în fosta halã a pompelor, acum numit Centrul POMPAdou, patru scriitori au lansat volumul ”Caietele Colocviului Naþional Ion D. Sîrbu”, ediþia petrileanã, finanþat de Asociaþia Rosa Multiflora prin preºedintele sãu, Costel Avram. Patru scriitori ºi o... halã plinã au primit gratuit cartea cu autografele scriitorilor. La Mina Petrila, sâmbãtã, de Sfântul Nicolae, a fost evocat marele Ion D. Sîrbu al Petrilei, al Vãii Jiului ºi al þãrii, ”un curaj deosebit ºi un scriitor cu cea mai înaltã þinutã moralã”, vorba scriitorului Ion Hirghiduº. Patru scriitori, membri ai USR – Ioan Lascu, Marian Boboc, Ioan Hirghiduº ºi Florin Iaru - ºi Asociaþia Rosa Multiflora, preºedinte Costel Avram în calitate de finanþator ºi iubitor de culturã, au lansat volumul ”Caietele Colocviului Naþional Ion
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
D. Sîrbu”, materializare a Colocviului Naþional ”Ion D. Sîrbu – posteritatea scriitorului. 95 de
ani de la naºtere, 25 de ani de la moarte”, care a avut loc la Petrila ºi Petroºani, din iniþiativa
lui Ioan Lascu ºi Marian Boboc, în perioada 1112 iulie 2014, cu spri-
jinul aceleeaºi Asociaþii Rosa Multiflora. Volumul cuprinde dezbateri, analize ºi evocãri ale oamenilor de culturã care au participat la respectivul colocviu. Scriitorii prezenþi la Petrila, au vorbit despre Ion D. Sîrbu, au spus poveºti relevante cu el ºi despre el, de felul cum l-au descoperit dupã 1989, pentru cã pânã atunci era un scriitor îngrãdit, temut de regim.
Costel Avram, care a susþinut financiar acest proiect prin Asociaþia Rosa Multiflora, a precizat cã I.D.Sîrbu trebuie sã devinã emblema Petrilei, iar mina Petrila trebuie sã rãmânã în picioare, altfel se poate spune cã i s-a furat istoria, cum a precizat Florin Iaru. Toþi cei prezenþi au pledat pentru pãstrarea ”în picioare” a minei... ”Caietele Colocviului Naþional Ion D. Sîrbu”, ediþia petrileanã, nu pot fi... povestite, volumul
trebuie citit pentru cã abundã în viziuni argumentate, în ”descoperiri” cu privire la scriitorul Sîrbu, ”o adevãratã revelaþie... de un aticomunism incendiar”, ”liber de orice constrângeri, înverºunat critic ºi avizat analist al sistemului comunist”. Cartea cuprinde lucrãri ce aparþin scriitorilor Jean Bãileºteanu, Marian Boboc, Ionel Buºe, Adi Cristi, Dumitru Augustin Doman, Ion Hirghiduº,
Florin Iaru, Ioan Lascu, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Cassian Maria Spiridon. Lor li se adaugã contribuþia Clarei Mareº, cercetãtoare a dosarelor lui Ion D. Sîrbu aflate la CNSAS. ”Dintre scriitorii contemporani, Sîrbu este, cu siguranþã, cel în scrisul cãruia legãtura dintre opera literarã ºi biografie este cea mai strânsã, organicã, precum legãtura dintre inimã ºi corp, dintre inimã ºi viaþã. În ”Jurnal”, Ion D. Sîrbu spune, undeva, cã adevãrata lui operã este viaþa lui. Scriitorul era conºtient de funcþia ºi de valoarea existenþialã a trinomului experienþãmãrturie-scriiturã. Dupã unii istorici literari, viaþa trãitã este chiar mai interesantã decât opera lui” – spune Ioan Lascu, coordonatorul ”Caietelor...” Costel Avram, cel datoritã cãruia Ion D. Sîrbu este redat Petrilei, a oferit gratuit volumul celor prezenþi la eveniment, iar scriitorii au oferit autografe ºi... vorbe de duh. Printre acestea s-a remarcat ”blestemul” lui Florin Iaru – ”Cine ce nu gândeºte, sã-l doarã capul!”
O
masã, cât trei sãli, cu 150 de copii, a fost oferitã copiilor ºi tinerilor de la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila, de Moº Nicolae. Iniþiatorului, dr. Octavian Popescu, i s-a alãturat cu dag ºi dragoste organizaþia PNL Petrila, care a devenit protectoarea copiilor. Orgoliile politice au dispãrut cu aceastã ocazie pentru cã au participat ºi... alte culori. Scriitorii, veniþi de la lansarea de carte de la Mina Petrila, au fost prezenþi ºi ei... Sâmbãtã, în ziua Sfântului Nicolae, la sediul Organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila era forfotã mare. În trei sãli, 150 de copii ºi tineri erau aºezaþi la mesele pregãtite special pentru ei. Clãdirea rãsuna de colindele copiilor... Iniþiativa a avut-o dr. Octavian Popescu, care a fost imediat preluatã de organizaþia PNL Petrila, care pare sã fi devenit ocrotitoarea copiilor de aici. De remarcat cã acestora li s-au alãturat cetãþeni ºi consilieri, de alte culori
politice, din Petroºani. Edilii Petrilei au lipsit cu desãvârºire... ”Aº vrea ºi vom încerca sã devinã tradiþie ca de Moº Nicolae aceºti copii sã
lbã ca zãpada, A Degeþica, Lupul cel rãu, ori îndrãgita Scufiþa
Roºie au adus atmosfera de basm la Petrila, pentru copiii din acest oraº. bucure cã întâlnesc personajele, ori pentru dulciurile primite de la actori. „O mulþime de personaje de poveste s-au transformat în Moº Nicolae. Am venit sã aducem bucurie unor copii frumoºi. Sigur au meritat”, a spus Irina Radu Bodea, care vineri, costumatã în Scufiþa
Roºie, a împãrþit zâmbete ºi cadouri. Nicoleta Bolcã, managerul Teatrului Dramatic I. D Sârbu din Petroºani s-a dus cu trupa ei de actori inimoºi în oraºului lui Sîrbu, tocmai ca sã îi facã pe cei mici sã râdã ºi sã se bucure de copilãrie.
aibã parte de o masã festivã” – a declarat dr. Octavian Popescu, din mijlocul copiilor. S-au împãrþit jucãrii, dulciuri, iar scriitorii care tocmai lansaserã o carte
despre scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu, la Mina Petrila, au þinut sã le fie alãturi. Consilierul local Doiniþa Bãlãnesc avea mulþi prieteni printre micuþi, pentru cã ºtia exact ce doreºte Maria, Roxana, Ionuþ etc. dovedind cã petrece mult timp printre ei, iar Costel Avram ºtia poveºtile de viaþã ale familiilor acestor copii ºi ni le ºoptea cu tristeþe... Echipa liberalã pãrea sã fie ”de-a casei”, pentru cã erau strigaþi pe nume de copii, li se cerea aju-
Magia sãrbãtorilor a început ºi la Petroºani
P
etroºaniul a îmbrãcat straie de sãrbãtoare. Sutele de beculeþe din parc ºi de pe strãzile oraºului au fost aprinse într-o atmosferã sonorã sprecificã sãrbãtorilor de iarnã.
Ileana FIRÞULESCU
Daruri de la personajele de basm
Au fost actorii de la Teatrul Dramatic I. D Sîrbu, care, deghizaþi în personajele celebre, au venit cu mare drag sã le ofere copiilor de aici cadouri, în ajun de Moº Nicolae. Aºa s-au gândit ei, sã ofere ºi bunã dispoziþie ºi dulciuri, iar copiii au fost mai mult decât încântaþi. De fapt, cei mici abia dacã ºtiu dacã sã se
150 de copii ai Petrilei au fost invitaþi la masã, de Moº Nicolae
„Vine Moº Nicolae ºi acþiunea noastrã se numeºte „Un copil, Un suflet, Un artist”, iar cu sprijinul celor de la Caritas ºi al artistului Dan Prodan, care a confecþionat pentru noi omuleþi de zãpadã, încercãm, în felul nostru, sã le aducem bucurii celor mici, care, din pãcate, nu au o viaþã uºoarã. În plus, noi am venit ºi cu piesa „Cei trei purceluºi”. Ideea a pornit de la unul dintre marii actori, Costel Caºcaval, crescut ºi el într-o casã de copii ºi care a mers o singurã datã la teatru, dar i-a fost de ajuns ca sã devinã un mare actor”, a declarat Nicoleta Bolcã. Bucuria s-a citit pe chipul copiilor, încântaþi de spectacol, cadouri ºi pentru ei a venit Moº Nicolae în cel mai frumos mod. Diana MITRACHE
Ghirlandele luminoase au acoperit fântâna artezianã din centrul parcului ºi s-au împletit de jur împrejurul bradului. Ceremonia de aprindere a iluminatului ornamental a fost fãcutã de cãtre primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi împreunã cu zeci de micuþi care însoþiþi de pãrinþii sau bunicii lor au fost captivaþi de toate beculeþele care au fost aprinse. “Este un moment foarte important aprinderea iluminatului festiv. Aþi vãzut cã cei mici au fost foarte nerãbdãtori ºi au apãsat înaintea
mea. Am aprins iluminatul înainte de când era preconizat însã bucuria este foarte mare ºi ne bucurãm cã de fiecare datã reuºim sã facem aceasta aprindere cu cei mici”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi primarul municipiului Petroºani. Zeci de petroºãnenii au luat parte la acest eveniment ºi s-au bucurat de iluminatul ornamental ºi de colindele interpretate de un grup de colindãtori. Copiii prezenþi în parc au cântat ºi ei colinde, dar au ºi primit dulciuri de la ajutoarele lui Moº Nicolae. ªi Centru Civic al municipiului Petroºani a fost rãsfãþat cu multe figurine colorate ºi ca o noutate locuitorii oraºului vor putea sã deguste ºi sã cumpere produse delicioase pentru cã Târgul de Crãciun ºi-a deschis porþile în acest an în aceastã locaþie. Monika BACIU
torul în a-ºi cãuta jucãrii ºi haine. Scriitorii Ioan Lascu, Marian Boboc, Ion Hirghiduº ºi Florin Iaru au vizitat clãdirea Organizaþiei ºi s-au amestecat printre
copii... Florin Iaru a fotografiat necontenit ipostaze cu copiii Petrilei. Coordonatorul Organizaþiei Salvaþi Copiii, prof. Valeria Popescu, a reuºit sã înfiinþeze aceastã filialã a judeþului Hunedoara la Petrila, cu mulþi ani în urmã. De atunci, locul este unul în care drepturile copiilor sunt puse la loc de cinste, iar realizãrile în domeniu exprimã dragostea accentuatã a dascãlului faþã de copii pe care-i modeleazã. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
Guvernul trimite banii în Moldova
La Petroºani, preºcolarii aºteaptã în zadar construcþia unei noi grãdiniþe
Î
n timp ce Guvernul Ponta se laudã cu banii alocaþi pentru construcþia de grãdiniþe în Republica Moldova, la Petroºani copiii au toate ºansele sã ajungã la majorat pânã vor avea o grãdiniþã nouã. În acelaºi timp, Executivul nici mãcar nu încearcã sã gãseascã fonduri ºi pentru creºe. Preºcolarii din Petroºani sunt nevoiþi sã se înghesuie în grãdiniþele deja existente, pentru cã una nouã nu vor avea prea curând. Executivul nu a mai gãsit fonduri pentru finalizarea investiþiei în grãdiniþa de lângã ªcoala I.G.Duca, care a ajuns o ruinã, transformatã în adãpost pentru boschetari ºi drogaþi. O problemã ce treneazã de ani de zile, dar care nici acum nu a fost rezolvatã. În acelaºi timp, Guvernul român, condus de Victor Ponta, anunþã cã va aloca încã cinci milioane de euro pentru continuarea
programului de construire ºi reabilitare a grãdiniþelor din Republica Moldova. Iar Premierul a amintit cã România a mai alocat anul trecut, tot în acest scop, alte 20 de milioane de euro. Mãrinimia Executivului vine pe fondul ignorãrii necesitãþilor similare din þarã, pe care guvernanþii le paseazã cãtre Uniunea Europeanã. Nu cu mult timp în urmã, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Cercetare ªtiinþificã ºi Dezvoltare Tehnologicã a declarat, la Petroºani, referinduse chiar la grãdiniþa de
Arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cu peste 17 milioane de lei
A
dministraþia localã de la Lupeni încã se confruntã cu probleme financiare, deºi acestea au scãzut totuºi foarte mult. În continuare, administraþia localã din vestul Vãii Jiului figureazã cu arierate mai mari de 90 de zile la bugetul consolidat. Primãria Lupeni ocupã poziþia a treia în topul autoritãþilor locale datornice. Datoria unitãþii administrative este de 23.940.000 de lei. Acum douã luni, arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cu peste 17 milioane de lei. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de lei în luna septembrie, faþã de luna august.
la ªcoala I.G.Duca, cã autoritãþile locale trebuie sã depunã dosarele pentru accesarea de fonduri europene astfel ca aceastã investiþie sã fie dusã la bun sfârºit. Numai cã clãdirea nu este patrimoniul sau finanþarea municipalitãþii, aºa cã aceasta nu poate interveni.
Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plati restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. pimãria Lupeni a primit, printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Podiumul datornicilor la bugetul consolidate al statului este ocupat de primãria Nalbant cu 41,02 milioane de lei, urmat de primãria Voineasa cu 35,59 de milioane de lei ºi de primãria Lupeni cu 23,94 de milioane de lei. Monika BACIU
P
entru lucrãrile de la noi nu sunt bani Iar edilii din Petroºani sunt
conºtienþi cã, dincolo de rãspunsurile diplomatice ale oficialilor, investiþia nu va fi niciodatã finalizatã cu bani de la bugetul de stat. Speranþa rãmâne tot în fondurile europene, mai ales cã Ministerul Educaþiei a trimis o adresã cãtre Primãria Petroºani în care anunþa cã nu sunt bani. Pânã la acest stadiu, lucrarea a fost executatã de SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã ºi pare mai degrabã o ruinã decât o viitoare unitate de învãþãmânt pentru
Primii înotãtori au intrat la apã
B
azinul de înot care funcþioneazã în incinta ªcolii Generale Nr. 5 din cartierul petroºenean Aeroport ºi-a deschis, oficial, porþile în week-end-ul trecut.
Dupã cum au precizat edilii locali investiþia este una extrem de binevenitã pentru toþi locuitorii Vãii Jiului. “În sfârºit am reuºit sã deschidem bazinul de înot didactic ºi din punct de vedere official. Este singurul din zonã care funcþioneazã pe tot parcursul anului ºi, sunt sigur, va reprezenta un punct de atracþie pentru toþi locuitorii municipiului nostru. Spun acest lucru þinând cont ºi de condiþiile oferite care se aliniazã standardelor europene”, a precizat Tiberiu iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã “tradiþionalii” salvamontiºti, Petroºaniul are cu începere de sâmbãtã, 6 decembrie 2014, ºi 2 salvamari. “Este o meserie nouã pentru noi ºi pentru Valea Jiului dar cred cã este una de viitor. Asta, þinând cont de faptul cã în zonã existã intenþia de a fi construite câteva aqualand-uri, care ar
preºcolari. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 6 ani lucrurile s-au schimbat. Constructorul calcula cã ar mai fi nevoie de încã 1,6 milioane de lei pentru ca imobilul sã fie predat la cheie, mai ales cã vorbim despre o creºtere a costurilor determinatã de indicele de inflaþie, creºterea costurilor al combustibili, a salariilor, etc.. Cum aceºti bani nu au mai venit, grãdiniþa a rãmas nefinalizatã. Car men COSMAN-PREDA
putea atrage ºi numeroºi turiºti. Se pare cã nu doar muntele va fi, pe viitor, o atracþie pentru cei care vor vizita Valea Jiului”, a spus “proaspãtul” salvamar Daniel Matyus. Cel care a inaugurat din punct de vedere acvatic bazinul de înot a fost Adrian Gheorghe. Locuitor al cartierului Aeroport acesta a precizat cã, de acum înainte, va fi prezent la “piscinã” în fiecare week-end. “Am trãit sã o vãd ºi pe asta. Avem, în sfârºit, ºi în Petroºani un loc în care putem practica înotul ºi pe timp de iarnã. Mã bucur cã am fost primul care a intrat în bazin ºi mi-am propus sã fiu prezent aici la fiecare sfârºit de sãptãmânã”, a precizat Adrian Gheorghe. Bazinul de înot este deschis, nu doar pentru elevi, de luni pânã duminicã. Adicã în fiecare zi a sãptãmânii. Preþul pentru o “bãlãcealã” este de 5 lei pentru copii ºi de 10 lei pentru adulþi (timp de 2 ore). Mir cea NISTOR
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
Amenzi de la 5000 la 10000 de lei pentru nerespectarea Codului Muncii
Î
ncã o zi liberã de la stat. Data de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ar putea deveni sãrbãtoare legalã, adãugânduse celor 12 zile declarate libere prin Codul Muncii, pentru salariaþii români. Propunerea legislativã a primit deja mai multe avize favorabile de la comisiile parlamentare, adoptarea ei depinzînd de votul Camerei Deputaþilor. Propunerea legislativã prevede cã autoritãþile publice
locale ºi centrale pot organiza sau sprijini manifestãri culturale dedicate Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Alte propuneri pentru acordarea unor zile libere oficiale au fost respinse, cum sunt cele pentru datele de 10 mai, 21 mai (Sfinþii Constantin ºi Elena), sau a treia zi de Paºte. Românii se vor bucura, în perioada sãrbãtorilor de iarnã din acest an, de minivacanþe de câte patru zile de Crãciun ºi de Revelion. Ziua de 25 decembrie, când se sãrbãtoreºte Crãciunul, picã joia, iar potrivit
legii ºi urmãtoarea zi, vineri, 26 decembrie, este zi de sãrbãtoare legalã ºi nelucrãtoare, astfel cã românii se vor bucura de o minivacanþã de patru zile libere (25 – 28 decembrie). Tot de patru zile libere vor avea parte ºi de Revelion. Astfel, 1 ianuarie 2015, declaratã zi liberã conform legislaþiei în vigoare, cade tot într-o zi de joi, însã ºi ziua de vineri, 2 ianuarie, care face legãtura cu cele douã zile de weekend va fi liberã. În 2015, numãrul zilelor libere urcã la 12. Se va acorda o zi liberã pentru îngrijirea
ANUNÞ Programul de audienþe al conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
ANUNÞ
Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
z Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00;
LUNI – JOI,
z Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00;
ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI,
z Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.
ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.
Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
sãnãtãþii copilului, iar familiile cu trei sau mai mulþi copii vor avea douã zile lucrãtoare libere pe an, consecutive sau separate, în funcþie de decizia angajatorului. De asemenea, de anul viitor, va mai fi zi liberã de 10 mai – Ziua Independenþei, de Ziua Înãlþãrii Domnului, marcatã la 40 de zile dupã Paºti, dar ºi prima
Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº ing. Brate Valentin, 0734 779 Baza Brad: 0785 202 531 – 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 ing. Neagoe Daniel, 0727 549 440 – Bogdan Daniel 888 – Suciu Mircea Baza Hunedoara: 0761 883 Baza Pãuliº: 0788 135 513 – 283 – ing. Filimon Mihai, 0745 ing. Buble Simion ºi 0731 504 328 752 – Vintilã Raul ºi 0734 161 – ing. Corciu Florin 779 433 – Secarã Mihai II. Sector Orãºtie Baza Peºteana: 0722 509 1. Baza Simeria: 0756 024 077 – ing. Negulescu Lucian, 937 – ing. Muste Gheorghe ºi 0730 582 734 – Greu Romicã ºi 0752 161 610 – Grecu 0734 779 427 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
zi de ºcoalã. În prezent, Codul Muncii prevede 12 zile libere pentru salariaþi, respectiv 1 ºi 2 ianuarie, prima ºi a doua zi de Paºti, Ziua Muncii (1 mai), prima ºi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfîntul Andrei (30 noiembrie), Ziua Naþionalã a României (1 decembrie), prima ºi a doua zi de Crãciun (25 ºi 26 decembrie). Mai mult decît atît
Avocatul Poporului vine joi, la Deva Hunedorenii, care doresc asistenþã juridicã, se pot prezenta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara joi, 11.12, începând cu orele 9:30, pentru a putea discuta cu reprezentanþii
toþi cei care aparþin unor culte legale altele decît cele creºtine au dreptul, conform Codului Muncii, la 2 zile libere pentru fiecare dintre celelalte sãrbãtori religioase anuale. Dacã nu acorda zilele libere legate, angajatorii risca amenzi cuprinse între 5000 ºi 10000 de RON. Sãrbãtorile legale sînt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrãtoare, altele decît zilele de sîmbãtã ºi duminica. În aceste zile nu se lucreazã, excepþie fãcînd unitãþile sanitare ºi cele de alimentaþie publicã, dar ºi unitãþile a cãror activitate nu poate fi întreruptã. Salariaþii care nu beneficiazã de liber în zilele de sãrbãtoare legalã au dreptul la compensare cu timp liber, acordat în urmãtoarele 30 de zile. Monika BACIU
Biroului Teritorial Alba – Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului. Demersul Instituþiei Prefectului Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011, continuã cu scopul de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului sã se întâlneascã cu reprezentanþi ai Instituþiei Avocatul Poporului.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 Decembrie 2014
Tiberiu Iacob Ridzi, bucãtar pentru copii
A
ales sã fie din nou bucãtar pentru copiii din Casa Pollicino. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a ajutat la împachetarea sarmalelor pentru masa pe care copiii, pãrinþii ºi voluntarii din Italia au servit-o duminicã. În plus, copiii pregãteau ºi ei surprize. Toatã lumea din Casa Pollicino a fost, la finele sãptãmânii trecute, în activitate. ªi dacã cei mici fãceau podoabe pentru bradul de Crãciun, cei mari pregãteau o masã îmbelºugatã pentru toþi oaspeþii, care duminicã s-au aºezat la masã. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi, însã, a vrut sã
dea ºi el o mânã de ajutor ºi a intrat direct în bucãtãrie, unde este deja un obiºnuit al locului. „Vin cu mare drag, de fiecare datã când sunt invitat la Pollicino. De data aceasta am venit sã dau o mânã de ajutor la sarmale, pentru cã se pregãtesc mâncãruri tradiþionale de sãrbãtori ºi cu mare drag
am venit, acum, nu sã le servesc masa, ci sã contribui la prepararea ei. Nu e greu, trebuie sã ai o micã dexteritate, la împãturit, atunci când faci sarmalele, dar eu am experienþã ºi mã pricep, mai ales cã, acum vã fac o mãrturisire, eu am ºi diplomã de bucãtar”, a declarat, în timp ce trebãluia prin bucãtãria
Klavier Art spectacol ºi concurs la Petroºani
T
imp de douã zile, la sfârºitul sãptãmânii ce abia a trecut, zeci de copii s-au întrecut în cadrul unui concurs de excepþie, denumit generic Klavier Art. Organizarea le-a aparþinut celor de la Petroºani, care au fost ºi gazde, iar evenimentul a fost deschis oficial imediat dupã ce Petroºaniul s-a îmbrãcat de sãrbãtoare. La concurs s-au înscris copii talentaþi, iar printre oficialitãþile care au luat parte îi putem aminti pe: dr. Corina Rãducanu, pianist, profesor la Colegiul Naþional Dinu Lipatti Bucureºti, dr. Eugen
casei, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Sãrbãtoarea se simþea de cum intrai pe poarta Casei Pollicino, un loc în care copiii cu dizabilitãþi sunt trataþi ca acasã, ori chiar mai bine. ªi pentru cã acum au avut ºi oaspeþii din Italia, ce an de an îi ajutã, masa de Crãciun a fost servitã ca într-o mare familie fericitã. „Pregãtim sã îi bucurãm pe alþii, noi, oferindu-le câte un mic dar confecþionat de noi, cu ocazia sãrbãtorilor împãrãteºti. Casa Pollicino oferã o masã copiilor ºi familiilor acestora. Am început pregãtirile ºi avem un voluntar astãzi, pe care nu l-aº numi deosebit, pentru cã este comun aici, nu este prima
Mese îmbelºugate cu produse tradiþionale atestate Dumitrescu, pianist concertist, dr. Irinia Niþu ºi asistent cercetãtor la Muzeul Naþional George Enescu din Bucureºti. Organizatori ai evenimentului au fost profesorii: Nicoleta Demeter Mohora, director al ªcolii I. G Duca din Petroºani, Vasile Pop, director al ªcolii nr. 7 din Petroºani, Mihaela Lãcãtuºu, director adjunct I.G. Duca, Alina Avram, director I.G Duca, Maria Pop, Constantin Fotãu, Matilde Stoica, Camelia Ilina, profesori ai aceleiaºi instituþii de învãþãmânt ºi Roland Toth, profesor la Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. Preºedintele juriului a fost conf. Univ. dr. Ioana Raluca Voicu – Arnãuþoiu de la Universitatea Naþionalã de Muzicã Bucureºti ºi tot de acolo a venit pentru acest concurs la Petroºani ºi conf. Univ. dr Manuela Giosa, de la Universitatea Naþionalã de Muzicã. Copiii au concertat în sala de marmurã a primãriei din Petroºani, ori în sala de muzicã a ªcolii Gimnaziale I. G Duca, unde au avut loc ºi o serie de recitaluri la care au participat chiar ºi membrii juriului.
P
rodusele tradiþionale sunt la mare cãutare în perioada sãrbãtorilor. Printre acestea se numãrã cârnaþii afumaþi din carne de oaie, brânzã de oaie Burebista, casul momârlanesc ºi cârnãciorii proaspeþi. Toate aceste produse delicioase atestate pe plan naþional sunt produse în Valea Jiului ºi acum în apropierea sãrbãtorilor sunt la mare cãutare. Judeþul Hunedoara are 30 de produse
acþiune de voluntariat a domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi. Ne aºezãm la aceastã masã ºi avem alãturi ºi 15 voluntari din Italia, veniþi pentru a felicita copiii ºi a le da daruri de Moº Nicolae”, a spus ºi Florentina Presecan, director la Casa Pollicino. Copiii deja fac podoabe de Crãciun, iar primarul Tiberiu Iacob Ridzi a venit mereu sã le fie alãturi. De Paºti, a vopsit ouãle împreunã cu cei
mici, iar vineri a ajutat la împãturirea a aproximativ 300 de sarmale. Mai mult, primarul ne-a ºi mãrturisit cã, dupã ce va ieºi la pensie, se gândeºte chiar sã se apuce de bucãtãrie, pentru cã îi place mult ºi are ºi calificare. Acum, însã, aproape cã nu intrã în propria-i bucãtãrie, ca bucãtar, pentru cã de toate acestea se ocupã soþia lui, Monica. Diana MITRACHE
tradiþionale omologate pe plan naþional, din care 25 doar în Valea Jiului. Printre cele mai recente – dar ºi originale – astfel de alimente se numãrã pãsatul momârlãnesc ºi cârnatul afumat de oaie Straja – Lupeni. Pentru a fi atestat cã produs tradiþional, produsul trebuie sã fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie sã conþinã, printre altele, numele produsului, iar acesta trebuie sã fie unic, descrierea caracteristicilor produsului tradiþional, prin indicarea principalelor însuºiri organoleptice, fizicochimice ºi microbiologice, care sã defineascã tradiþionalitatea acestuia, dar ºi descrierea caracteristicilor materiilor prime ºi a ingredientelor folosite în procesul de fabricaþie. Produsele care au fost
trimise la ministerul de resort pentru reatestare sunt: laºca de la Buna Romaniþa (Fornãdie), magiunul de Haþeg, pâine de casã Silva – Silvaº, pâine de casã Valea Jiului, cozonac cu nucã Valea Jiului, pastã de mãceºe Valea Jiului, pastã de cãtinã Valea Jiului, cârnaþ afumat, cârnãciori proaspeþi Edy Ursu, cârnaþi þãrãneºti afumaþi, cârnaþi afumaþi din carne de oaie Straja – Lupeni, brânzã de oaie Burebista, sloi montana, pãsat momârlãnesc, caº de oi momârlãnesc, virºli de la Sãlaºu de la Neluþa ºi virºli de Sãlaºu de la Florin Iovãnesc. Majoritatea produselor sunt comercializate în Valea Jiului deoarece acolo existã un specialist care a sprijinit ºi ajutat foarte mult producãtorii sã obþinã atestatul pentru produse tradiþionale. De asemenea, mai sunt înregistrate produsele de morãrit ºi panificaþie, bãuturi alcoolice, conserve legume-fructe, peºte ºi produse din peºte, miere ºi grãsimi vegetale. Monika BACIU