Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 753
Cronica Vãii Jiului Joi, 4 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri, o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara – Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncurile pãmântului. Pentru comunitatea noastrã aceastã sãrbãtoare a cãpãtat o dublã semnificaþie odatã cu desemnarea Sfintei Varvara drept Ocrotitoare spiritualã a municipiului Petroºani. Cu acest prilej, doresc sã vã adresez, în primul rând minerilor, precum ºi tuturor cetãþenilor municipiului Petroºani ºi ai Vãii Jiului, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri pentru activitatea dumneavoastrã, însoþite de gândurile mele bune.
Fiu de consilier judeþean, ºef peste prostituate?
NOROC BUN!
Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani
Gândul meu pentru minerii
Vãii Jiului de Sfânta Varvara Când ai ales sã-þi câºtigi pâinea în adâncul pãmântului, ai nevoie de o credinþã foarte mare în Dumnezeu ºi în sfinþii ocrotitori. Pentru mineri, Sfânta Varvara a fost ºi este ocrotitoarea care îºi aratã faþa ei plinã de Iubire, de Compasiune de fiecare datã când minerii o cheamã. Toate mãrturiile minerilor culese de-a lungul deceniilor despre intervenþia divinã a Sfintei Varvara, fie pentru a-i avertiza fie pentru a-i salva din situaþii de viaþã limitã, sunt dovezi clare ale legãturii minerilor cu aceastã apariþie diafanã, dar totodatã plinã de forþã. Le doresc tuturor minerilor sã continue sã creadã în Ocrotitoarea lor. Le doresc de asemenea sã fie sãnãtoºi, sã se bucure alãturi de familiile lor în fiecare zi ºi sã le-ajute Bunul Dumnezeu sã-ºi pãstreze locurile de muncã.
NOROC BUN! Ing, Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan
Cu ocazia Sfintei Mari Muceniþe Varvara – Ocrotitoarea Minerilor, le transmitem tuturor minerilor din judeþul Hunedoara cele mai alese gânduri de respect ºi apreciere pentru munca lor în întunericul de sub pãmânt ºi le urãm
„Noroc Bun !” ºi sãnãtate Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara
O
reþea de prostituþie din Valea Jiului, condusã de fiul consilierului judeþean Dorina Pleºcan, a fost destructuratã de ofiþerii BCCO împreunã cu procurorii DIICOT. Prostituatele ofereau servicii sexuale în locaþii selecte din zona Petroºaniului, iar printre clienþi ar fi fost ºi profesori universitari, afaceriºti, strãini ori persoane din administraþie. >>> PAGINA A 3-A
DRAGI MINERI, Fie ca spiritul Sfintei Mari Muceniþe Varvara, ocrotitoarea minerilor, sã vegheze asupra truditorilor adâncurilor, sã ne cãlãuzeascã paºii în subteran, dându-ne putere pentru a regãsi speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Aceastã zi cu înaltã semnificaþie, îmi oferã prilejul sã adresez salariaþilor ºi familiilor acestora, sãnãtate, împliniri ºi bucurii alãturi de cei dragi.
NOROC BUN! LA MULÞI ANI! Aurel ANGHEL Director general Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
Adult cu suflet de copil ºi cu probleme care macinã
Minuni artistice realizate, dintr-un scaun cu rotile, pentru un lung ºir de operaþii
L
ecþie de viaþã. Andreea Pop are 18 ani. Este un adult, cu suflet de copil ºi cu probleme care o macinã de când s-a nãscut. Nu e vina ei sau a nimãnui cã s-a nãscut cu un handicap grav. Suferã de tetraparezã spasticã, dar ºi de alte boli. Dumnezeu a lãsat-o aºa, dar pentru pãrinþi nu este o povarã, ci este o minune care le face viaþa mai frumoasã în fiecare zi. Andreea este þintuitã de viaþã într-un scaun cu rotile, dar nici acest obiect ºi nici bolile de care suferã nu o dãrâmã.
A
rta pentru terapie
Andreea realizeazã diferite obiecte de artã. Mâna stângã nu o prea ajutã, dar nu se dã bãtutã. Încet, cu rãbdare, migalã, pasiune ºi dragoste Andreea ne demonstreazã cã dacã existã voinþã orice vis devine realitate, orice se poate realiza. Mama este cea care o ajutã la fiecare pas. Împreunã sunt echipa
perfectã. “Globurile se realizeazã cu foarte multã muncã. Mami îl lipeºte cu penseta, e foarte multã muncã ºi dacã faci cu plãcere e posibil orice. Fac cu foarte multã iubire ºi dragoste din partea mea ºi partea lui mami ºi ajutorul meu de bazã este mami. Fãrã ea nu aº putea sã realizez lucrurile pe care le fac”, ne spune Andreea Pop. Grijile ºi necazurile dispar atunci când tãnãra creazã obiectele decorative. κi gãseºte liniºtea în orice lucru mãrunt pe care îl realizeazã cu multã voinþã. “Am împlinit 18 ani, dar sufletul meu tot de copil a rãmas. Îmi gãsesc liniºtea cînd le fac ºi mã îndepãrtez
de toate problemele mele ºi este foarte uºor sã lucrezi cu plãcere ºi e foarte uºor când îºi gãseºti un refugiu ºi inspiraþia sã realizezi astfel de lucrãri”, ne mai spune tânãra.
M
inune de la Dumnezeu
Mama Andreei nu considerã boala o povarã. Andreea este o minune care le lumineazã viaþa în fiecare zi. Arta o ajutã sã îºi dezvolte noi aptitudini. Împreunã formeazã o singurã inimã care bate în douã trupuri care se completeazã reciproc. “Vreau sã îi mulþumesc la Dumnezeu cã mi-a dat-o, chiar dacã are probleme foarte grave, e o minune
Moº Crãciun colectiv
F
abrica lui Moº Crãciun îºi deschide porþile la Petroºani. Pentru al patrulea an consecutiv, la Petroºani, va poposi Moº Crãciun. Acesta nu vine din Laponia, ci chiar din localitate. Acum, Moº Crãciun nu va fi unul singur, ci vor fi toþi cei care vor dori sã doneze câte ceva copiilor cu probleme. Primãria Petroºani ºi Casa ProUrbis organizeazã ºi în acest an Fabrica lui Moº Crãciun. “Pornirea ºi deschiderea fâoficialã o facem, vineri, la ora 11, în prezenþa domnului primar, este a patra ediþie a fabricii lui Moº Crãciun pe care anul acesta o organizãm sub egida asociaþia Casa ProUrbis, a primãriei Petroºani ºi a tuturor asociaþiilor de voluntariat din Petroºani ºi cu copiii de la ºcolile gim-
primitã de la Dumnezeu. Noi am încercat, stând acasã, sã nu treacã timpul degeaba. Facem ca o terapie ocupaþionalã pentru ea. O ajutã ºi la mãnã, dar îi dezvoltã ºi mentalitatea ºi gândirea fãcând ce facem noi acum este o artã quilling. Am vãzut pe net ºi am zis sã facem ceva util. Ea nu poate sã facã foarte mult având probleme la mâna stângã e foarte greu. Îi amorþeºte mânuþa, îi înþepeneºte, mã apunc ºi o masez ºi de aia tot facem. Ea face din plãcere. Facem o echipã, face cu plãcere ºi câteodatã îmi dã iei pe care eu nu m-am gândit sã le fac. Ne ajutãm una pe alta, suntem ca o inimã”, spune Lucreþia Pop, mama Andreei.
E
xpoziþie pentru strângere de fonduri
Andreea are nevoie de o intervenþie chirurgicalã la mâna stângã. O singurã operaþie nu oi va ajuta, are nevoie de mai multe astfel de ºedinþe care sunt costisitoare. Pãrinþii, dar ºi oamenii de bine o vor ajuta sã îºi expunã creaþiile pentru a strânge fonduri necesare intervenþiei. “Vom avea ºi o expoziþie, am avut ºi în 2012 o expoziþie de origami, îns copul de a strânge bani. Urmeazã sã plec la o operaþie cu ea, o operaþie foarte
naziale ºi de la liceele din Petroºani, cu care vom încerca sã organizãm donaþiile ce vor putea fi efectuate de cãtre populaþie ºi de cãtre oricine în perioada 5-12 decembrie”, a declarat Eduard Wersanski, preºedinte Casa ProUrbis. Anul acesta, cortul lui Moº Crãciun va fi amplasat în faþa primãriei Petroºani. De vineri, toþi cei vor dori sã însenizeze sãrbãtorilor unui copil pot face donaþii. Monika BACIU
grea pentru mânã. Costã foarte mult, e un fixator ca sã îi suceascã mâna invers ca sã pot sã îi îndeplinesc visul de a câta la chitarã. Ea îºi doreºte foarte mult sã cânte la chitarã ºi vreau sã o înveþ sã cânte. Sper sã mã ajute Dumnezeu sã pot sã fac treaba asta. Noi de vreo 10 ani mergem la Mangalia, la un orotped venit de la Chiºinãu, îi monteazã un fixator ºi dureazã un an de zile, depinde cum îi poate suci mînuþa sã o facã la 180 de grade. Asta dureazã în timp. Nu pot sã dau un preþ exact. Are 12 operaþii la picior”, ne mai spune mama Andreei. Pentru a se recupera aproape total ºi a putea duce o viaþã mai aproape de normalitate, adolescenta ar mai avea nevoie de mai multe intervenþii chirurgicale la coloanã, dar ºi la ambele picioare. Însã banii sunt ºi aici o adevãratã problemã. Pânã vor aduna sumele pentru tratamente ºi spitalizare, tânãra urmeazã ºedinþe de recuperare la spital dar ºi la Casa Policino din Petroºani. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
Fiu de consilier judeþean, ºef peste prostituate? O
reþea de prostituþie din Valea Jiului, condusã de fiul consilierului judeþean Dorina Pleºcan, a fost destructuratã de ofiþerii BCCO împreunã cu procurorii DIICOT. Prostituatele ofereau servicii sexuale în locaþii selecte din zona Petroºaniului, iar printre clienþi ar fi fost ºi profesori universitari, afaceriºti, strãini ori persoane din administraþie. Totodatã proxeneþii au racolat ºi minore pentru prostituþie spun procurorii. Procurorii DIICOT împreunã cu ofiþerii BCCO Alba ºi trupele speciale IGPR au descins, miercuri dimineaþã, la locuinþa consilierului judeþean UNPR, Dorina Pleºcan, din centrul municipiului Petroºani, dar ºi în alte locaþii din zona Vãii Jiului, vizat fiind fiul consilierei, Daniel Ovidiu Pleºcan. Potrivit procurorilor tânãrul conducea o reþea de prostituþie din care fãceau parte studente la Universitatea Petroºani ori alte tinere din Valea Jiului ºi care ofereau plãceri contra cost. Partidele de amor plãtit se derulau doar în „L-au luat pe fiul meu, dar în casã nu au gãsit nimic. Copilul meu nu are bani, pentru cã dacã ar fi avut, nu îmi cerea mie sã îi dau ºi trãia din banii lui. ªtiu cã este la audieri ºi din câte am
aflat, pe copilul meu nu l-a recunoscut nici una dintre fetele ce au fost ridicate ca prostituate. Cred cã este vorba despre anturajul lui ºi nu de el”, a declarat Dorina Pleºcan, consilier judeþean UNPR Hunedoara.
locaþii selecte, cabane de lux situate în zona Staþiunii Parâng, în Defileul Jiului ori pe raza Aninoasei, iar clienþii erau racolaþi cu ajutorul unor recepþioneri, a unor taximetriºti dar ºi al unei tinere, Mihaela, poreclitã „Creaþa” din Vulcan. Aceasta era proxenetã ºi prostituatã în acelaºi timp. „Mihaela era sunatã de Delia (n.r. recepþionerã la un hotel) ºi îi spunea la ce camerã sã meargã pentru clientul racolat sau unde sã plaseze prostituate. Un alt ospãtar la un local select de la marginea Petroºaniului, Alin, racola ºi el clienþi pentru grupare dar ºi fete dispuse sã se prostitueze”, spun surse de încredere. „La data de 3 decembrie a.c., poliþiºtii Brigãzii de
Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba Iulia ºi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara au efectuat o percheziþie domiciliarã în Municipiul Petroºani, judeþul Hunedoara. Vor fi puse în aplicare 4 mandate de aducere pe numele unor persoane bãnuite de sãvârºirea infracþiunilor de proxenetism, trafic de minori ºi constituirea unui grup infracþional organizat”,
aratã procurorii DIICOT într-un comunicat de presã.
P
lãceri pentru promovarea examenelor De acest dosar este legat ºi numele unui profesor universitar din Petroºani, dar acesta are numai calitate de
martor. În schimb, aceleaºi surse spun cã, Mihaela „Creaþa”, era studentã ºi ar fi promis ºi oferit servicii sexuale unor cadre didactice universitare pentru a fi ajutatã la ºcoalã, la examene. Ofiþerii BCCO Alba au ridicat în urma percheziþiei de ieri, de la locuinþa lui Daniel Ovidiu Pleºcan un calculator, iar tânãrul împreunã cu alþi complici au fost duºi la audieri la sediul DIICOT
Profesorul universitar Eduard Edelhauser a declarat cã a fost dus la audieri în calitate de martor ºi susþine cã nu are nicio legãturã cu faptele prezentate de procurorii DIICOT. “Sunt profund dezamãgit cã numele meu este implicat în acest caz. Sunt absolut nevinovat, nu am comis nicio faptã penalã. Am fost audiat în calitate de martor, iar din punctul meu de vedere acest caz este încheiat. Din acest moment nu voi mai face nici un fel de declaraþii publice”
Hunedoara din Deva.
C
ercetãri extinse
Dosarul de prostituþie ºi proxenetism va fi extins însã, iar la audieri ca martori ori chiar suspecþi, vor fi chemaþi ºi clienþi ai prostituatelor din gruparea care ar fi fost coordonatã de Daniel Ovidiu Pleºcan. „Nu vorbim doar de fete majore ci posibil ºi de minore. Foarte posibil sã fie citaþi ºtabi, politicieni, oameni din administrativ, care au luat parte la show-uri. Situaþia se complicã în cazul în care se dovedeºte cã era vorba ºi de minore ce practicau prostituþia, iar cei care au întreþinut partide de amor cu ele pot fi puºi sub
acuzare pentru act sexual cu un minor”, mai spun sursele noastre. „Din cercetãri a rezultat cã, în perioada iulie – decembrie a.c., membrii grupãrii ar fi recrutat cinci tinere, dintre care douã minore, pe care le-ar fi determinat sã practice prostituþia, în mai multe locuri de cazare de pe Valea Jiului. O parte din banii obþinuþi din activitatea de prostituþie ar fi fost însuºiþi de membrii grupãrii. La sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Hunedoara vor fi conduse 15 persoane, pentru audieri”, se mai aratã în comunicatul DIICOT. Dosarul instrumentat de ofiþerii de la Combaterea Crimei Organizate ºi procurorii DIICOT este abia la început, iar toþi cei suspectaþi beneficiazã de prezumþia de nevinovãþie. Pe de altã parte fiul consilierului judeþean, Dorina Pleºcan, nu este la prima întâlnire cu oamenii legii. În urmã cu circa un an a fost implicat într-o bãtaie la un club din Petroºani ºi a ajuns la Poliþia Petroºani, unde, la rândul lui a acuzat cã a fost agresat de oamenii legii. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
Sfânta Varvara, serbatã de mineri prin muncã
Producþie-record la SNÎMVJ
A
u lucrat suplimentar, chiar ºi sâmbetele, dar au reuºit sã scoatã huila în cantitatea preconizatã. Minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt în grafic ºi acum fac planul pentru ultima lunã a acestui an.
S
fânta Muceniþã Varvara – ocrotitoarea minerilor va fi sãrbãtoritã prin muncã de ortacii din Valea Jiului. Cei de la minele viabile nu mai beneficiazã nici de o zi liberã, dar nici de adaosuri salariale, dupã unificarea contractului colectiv de muncã cu cel al energeticienilor de la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, spune cã acordarea doar pentru partea minierã a acestor facilitãþi nu ar fi fost corectã faþã de cei din
energie, aºa cã s-au negociat drepturi comune pentru ambele divizii. „Nu avem negociate în cadrul CCM prime pentru Sfânta Varvara. Vom negocia doar adaosurile salariale pentru Crãciun, în condiþiile în care contractul colectiv de muncã este atât pentru mineri, cât ºi pentru energeticieni. Nu mai este prevãzutã nici zi liberã de Sfânta Varvara pentru cã, spre deosebire de colegii noºtri de la Închideri de Mine, de Sãrbãtorile de Paºte avem o zi liberã în plus”, a spus Petre Nica. În schimb, la toate unitãþile miniere, înainte de intrarea
în ºut, ortacii se vor ruga pentru sufletele celor care au decedat în accidentele de muncã produse în subteran. La Mina Lupeni, de exemplu, în sala de apel, la ora 5.00 dimineaþa va avea loc o slujbã de pomenire, oficiatã de doi preoþi din localitate, fãrã a fi afectatã însã activitatea extractivã. Pe de altã parte, angajaþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului primesc de Sfânta Varvara tichete cadou în valoare de 350 de lei pentru fiecare persoanã. Aceºtia vor beneficia din ºi de o primã de Crãciun. Car men COSMAN-PREDA
Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara - Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej, vã adresez, dragi mineri ai Vãii Jiului, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimã ºi preþuire pentru munca plinã de abnegaþie pe care o desfãºuraþi.
Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!
NOROC BUN!
Costel AVRAM Director general APASERV VALEA JIULUI SA
Ortacii de la minele pe închidere au tras tare în luna noiembrie ºi acum pot spune cã au scos o cantitate-record de cãrbuni. Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri spune cã este în graficul prognozat ºi la
fel va fi ºi în decembrie, chiar dacã va lucra mai puþine zile, date fiind sãrbãtorile de la finele acestui an. „În noeimbrie am lucrat toate sâmbetele. Am scos în plus 5.000 de tone din activitatea din zilele suplimentare. Avem un total de 38.000 de tone pe lunã ºi noi sperãm ca ºi în luna decembrie sã ne înscriem, chiar dacã este o lunã cu sãrbãtori legale, cu Crãciun, cu Revelion, sã atingem producþia de 38.000 de tone. În decembrie vom avea cu siguranþã douã zile suplimentare de lucru”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Minerii au decis sã lucreze în Valea Jiului chiar ºi sâmbãta pentru a asigura stocul necesar pe timpul iernii celor douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni. Cu toate acestea, nu vor fi eliminate importurile de huilã. Diana MITRACHE
Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.
NOROC BUN!
Director general al INCD INSEMEX, Ing. Artur Gãman
Protest TESA în faþa CEH
ngajaþii TESA de la mai A multe unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au protestat public, dupã orele de program ºi au strigat DEMISIA! în curtea angajatorului. Motivul: li s-a tãiat, în baza programului de reducere al pierderilor, sporul de subteran.
În fapt, oamenii spun acum cã este corect ca doar ei sã sufere pentru o decizie pe care cei din conducerea CEH au luat-o împotriva lor. Cei mai mulþi pierd bani, suma maximã vehiculatã fiind de 400 de lei, iar unii nu pot ieºi la pensie. Toþi au strigat, încã o datã, demisia celor ce
au fost numiþi politic în funcþiile de conducere. „Sunt salariaþi care pierd chiar 400 de lei. Cel mai grav, însã, este faptul cã sunt salariaþi care, pe lângã bani, pierd ºi grupa de muncã ºi sunt salariaþi care, prin aceastã decizie nu mai pot ieºi la pensie peste 3 sau 4 luni de zile când ar fi îndeplinit condiþiile ºi sunt nevoiþi sã îºi desfãºoare în continuare activitatea, dupã o viaþã de muncã în condiþii normale, pentru cã aºa a dat domnul Niculescu decizia denumitã <Aºa vreau
aceastã discuþie în urma unui control al Curþii de Conturi. Sã vã spun cã, un angajat, conform atribuþiilor pe care le are în fiecare zi, nu poate sã presteze 8 ore de subteran. Un ºef de sector are ºi alte activitãþi. El participã la raport, la ora 8,00 sã meragã la raport la director ºi la 15,00 sã plece acasã. Deci, automat, nu poate sta 8 ore în subteran”, a precizat Nicolae Drãgoi, director adjunct CEH. Oamenii au protestat în faþa CEH ºi au cerut o nouã rundã de întâlniri. La ora închiderii ediþiei, liderii protestatarilor, care au intrat la negocieri, au anuþat cã se vor bloca în sediul CEH pentru cã directorul general nu doreºte sã ajungã la un consens cu ei. Diana MITRACHE
Ziua de 4 Decembrie – ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara, constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi. Mã înclin cu profund respect în faþa celor care ºi-au jertfit viaþa în subteranul minelor din Valea Jiului ºi îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete. Cu acelaºi respect mã înclin însã ºi în faþa celor care, zi de zi, intrã în adâncurile pãmântului pentru a ne asigura nouã, tuturor, luminã. Vã doresc, dragi mineri, ca Sfânta Varvara sã vã cãlãuzeascã mereu paºii, iar praznicul sãu sã vã gãseascã în deplinã sãnãtate, împreunã cu cei dragi.
eu!>”, a declarat Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Alãuri de ortacii de la minele Lupeni, vã transmit cu mult drag. Lonea º Vulcan au venit º liderii lor, iar Deputatul singurii care au lipsit sunt angajaþii TESA de la mina Livezeni, pentru cã nici liderul lor Adrian Jurca nu a venit. În replicã, directorul executiv al CEH, Nicolae Drãgoi a spus cã mãsura a fost dictatã din motive legate de realitate, iar sindicaliºtii ºtiau de ea. „Cotele de intrare în subteran, sunt stabilite prin decizia directorului general. Marþi a fost o întâlnire în comisia paritarã în care directorul Cu ocazia sãrbãtoririi zilei general a rãmas în salã Sfintei Muceniþe Varvara, doresc salariaþilor din cu sindicatele cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi ºi au discutat familiilor lor, precum ºi locuitorilor Vãii Jiului, pe aceastã multã sãnãtate ºi împliniri. decizie. (…) SFie ca binecuvântarea Sfintei Varvara a ajuns la
MULT NOROC ªI „LA MULÞI ANI”
sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.
Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru mineri o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã le lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care minerii, au acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.
NOROC BUN! Cornel RESMERIÞÃ, Primarul municipiului Lupeni
NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI!
PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARA, Sorin Adrian VASILESCU
Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi ºi pentru a ne înclina în faþa celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete niciodatã ºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate, bucurie ºi
“NOROC BUN!” Deputat, Cristian RESMERIÞÃ
dumneavoastrã, Monica Iacob Ridzi
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
Sfânta Varvara, serbatã de mineri prin muncã
Producþie-record la SNÎMVJ
A
u lucrat suplimentar, chiar ºi sâmbetele, dar au reuºit sã scoatã huila în cantitatea preconizatã. Minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt în grafic ºi acum fac planul pentru ultima lunã a acestui an.
S
fânta Muceniþã Varvara – ocrotitoarea minerilor va fi sãrbãtoritã prin muncã de ortacii din Valea Jiului. Cei de la minele viabile nu mai beneficiazã nici de o zi liberã, dar nici de adaosuri salariale, dupã unificarea contractului colectiv de muncã cu cel al energeticienilor de la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, spune cã acordarea doar pentru partea minierã a acestor facilitãþi nu ar fi fost corectã faþã de cei din
energie, aºa cã s-au negociat drepturi comune pentru ambele divizii. „Nu avem negociate în cadrul CCM prime pentru Sfânta Varvara. Vom negocia doar adaosurile salariale pentru Crãciun, în condiþiile în care contractul colectiv de muncã este atât pentru mineri, cât ºi pentru energeticieni. Nu mai este prevãzutã nici zi liberã de Sfânta Varvara pentru cã, spre deosebire de colegii noºtri de la Închideri de Mine, de Sãrbãtorile de Paºte avem o zi liberã în plus”, a spus Petre Nica. În schimb, la toate unitãþile miniere, înainte de intrarea
în ºut, ortacii se vor ruga pentru sufletele celor care au decedat în accidentele de muncã produse în subteran. La Mina Lupeni, de exemplu, în sala de apel, la ora 5.00 dimineaþa va avea loc o slujbã de pomenire, oficiatã de doi preoþi din localitate, fãrã a fi afectatã însã activitatea extractivã. Pe de altã parte, angajaþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului primesc de Sfânta Varvara tichete cadou în valoare de 350 de lei pentru fiecare persoanã. Aceºtia vor beneficia din ºi de o primã de Crãciun. Car men COSMAN-PREDA
Alãturi de dumneavoastrã, minerii Vãii Jiului, noi toþi cei care trãim pe aceste meleaguri o preamãrim, în fiecare an, la început de decembrie, pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara - Ocrotitoarea oamenilor care trudesc în adâncuri. Cu acest prilej, vã adresez, dragi mineri ai Vãii Jiului, calde mulþumiri ºi sincere aprecieri, gândurile noastre de stimã ºi preþuire pentru munca plinã de abnegaþie pe care o desfãºuraþi.
Sfânta Varvara sã vã aibã mereu în pazã!
NOROC BUN!
Costel AVRAM Director general APASERV VALEA JIULUI SA
Ortacii de la minele pe închidere au tras tare în luna noiembrie ºi acum pot spune cã au scos o cantitate-record de cãrbuni. Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri spune cã este în graficul prognozat ºi la
fel va fi ºi în decembrie, chiar dacã va lucra mai puþine zile, date fiind sãrbãtorile de la finele acestui an. „În noeimbrie am lucrat toate sâmbetele. Am scos în plus 5.000 de tone din activitatea din zilele suplimentare. Avem un total de 38.000 de tone pe lunã ºi noi sperãm ca ºi în luna decembrie sã ne înscriem, chiar dacã este o lunã cu sãrbãtori legale, cu Crãciun, cu Revelion, sã atingem producþia de 38.000 de tone. În decembrie vom avea cu siguranþã douã zile suplimentare de lucru”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Minerii au decis sã lucreze în Valea Jiului chiar ºi sâmbãta pentru a asigura stocul necesar pe timpul iernii celor douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni. Cu toate acestea, nu vor fi eliminate importurile de huilã. Diana MITRACHE
Mesajul directorului general INCD INSEMEX SA Petroºani Viaþa ºi pãtimirea Sfintei Muceniþe Varvara reprezintã o pildã pentru orice om cu educaþie creºtinã. În întuneric ºi în necunoscut Sfânta Varvara ºi-a folosit ochii minþii pentru a regãsi soarele ºi cãldura de pe pãmânt. Acolo, în acelaºi întuneric ºi în acelaºi necunoscut, noi, minerii din Valea Jiului, cãutãm speranþa ºi liniºtea zilei de mâine. Pe Dumnezeu nu l-a zidit nicio mânã omeneascã, dar mâna minerului este mângâiatã de Sfânta Muceniþã Varvara.
NOROC BUN!
Director general al INCD INSEMEX, Ing. Artur Gãman
Protest TESA în faþa CEH
ngajaþii TESA de la mai A multe unitãþi miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au protestat public, dupã orele de program ºi au strigat DEMISIA! în curtea angajatorului. Motivul: li s-a tãiat, în baza programului de reducere al pierderilor, sporul de subteran.
În fapt, oamenii spun acum cã este corect ca doar ei sã sufere pentru o decizie pe care cei din conducerea CEH au luat-o împotriva lor. Cei mai mulþi pierd bani, suma maximã vehiculatã fiind de 400 de lei, iar unii nu pot ieºi la pensie. Toþi au strigat, încã o datã, demisia celor ce
au fost numiþi politic în funcþiile de conducere. „Sunt salariaþi care pierd chiar 400 de lei. Cel mai grav, însã, este faptul cã sunt salariaþi care, pe lângã bani, pierd ºi grupa de muncã ºi sunt salariaþi care, prin aceastã decizie nu mai pot ieºi la pensie peste 3 sau 4 luni de zile când ar fi îndeplinit condiþiile ºi sunt nevoiþi sã îºi desfãºoare în continuare activitatea, dupã o viaþã de muncã în condiþii normale, pentru cã aºa a dat domnul Niculescu decizia denumitã <Aºa vreau
aceastã discuþie în urma unui control al Curþii de Conturi. Sã vã spun cã, un angajat, conform atribuþiilor pe care le are în fiecare zi, nu poate sã presteze 8 ore de subteran. Un ºef de sector are ºi alte activitãþi. El participã la raport, la ora 8,00 sã meragã la raport la director ºi la 15,00 sã plece acasã. Deci, automat, nu poate sta 8 ore în subteran”, a precizat Nicolae Drãgoi, director adjunct CEH. Oamenii au protestat în faþa CEH ºi au cerut o nouã rundã de întâlniri. La ora închiderii ediþiei, liderii protestatarilor, care au intrat la negocieri, au anuþat cã se vor bloca în sediul CEH pentru cã directorul general nu doreºte sã ajungã la un consens cu ei. Diana MITRACHE
Ziua de 4 Decembrie – ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara, constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi. Mã înclin cu profund respect în faþa celor care ºi-au jertfit viaþa în subteranul minelor din Valea Jiului ºi îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete. Cu acelaºi respect mã înclin însã ºi în faþa celor care, zi de zi, intrã în adâncurile pãmântului pentru a ne asigura nouã, tuturor, luminã. Vã doresc, dragi mineri, ca Sfânta Varvara sã vã cãlãuzeascã mereu paºii, iar praznicul sãu sã vã gãseascã în deplinã sãnãtate, împreunã cu cei dragi.
eu!>”, a declarat Petre Nica, preºedintele sindicatului Muntele. Alãuri de ortacii de la minele Lupeni, vã transmit cu mult drag. Lonea º Vulcan au venit º liderii lor, iar Deputatul singurii care au lipsit sunt angajaþii TESA de la mina Livezeni, pentru cã nici liderul lor Adrian Jurca nu a venit. În replicã, directorul executiv al CEH, Nicolae Drãgoi a spus cã mãsura a fost dictatã din motive legate de realitate, iar sindicaliºtii ºtiau de ea. „Cotele de intrare în subteran, sunt stabilite prin decizia directorului general. Marþi a fost o întâlnire în comisia paritarã în care directorul Cu ocazia sãrbãtoririi zilei general a rãmas în salã Sfintei Muceniþe Varvara, doresc salariaþilor din cu sindicatele cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi ºi au discutat familiilor lor, precum ºi locuitorilor Vãii Jiului, pe aceastã multã sãnãtate ºi împliniri. decizie. (…) SFie ca binecuvântarea Sfintei Varvara a ajuns la
MULT NOROC ªI „LA MULÞI ANI”
sã vegheze asupra celor care lucreazã în adâncurile pãmântului.
Sfânta Mare Munceniþã Varvara reprezintã pentru mineri o zi aparte, o zi pe care numai truditorii din subteran o pot înþelege. Fie ca Sfânta Mare Munceniþã Varvara protectoarea minerilor sã le lumineze calea de a regãsi liniºtea ºi siguranþa de care minerii, au acum nevoie, parcã, mai mult decât oricând.
NOROC BUN! Cornel RESMERIÞÃ, Primarul municipiului Lupeni
NOROC BUN ªI LA MULÞI ANI!
PREFECTUL JUDEÞULUI HUNEDOARA, Sorin Adrian VASILESCU
Ziua Sfintei Mari Muceniþe Varvara constituie un motiv în plus pentru noi, oamenii politici care-i reprezentãm pe minerii Vãii Jiului în Parlamentul României, pentru a ne reafirma respectul nostru profund faþã de aceºti oameni minunaþi ºi pentru a ne înclina în faþa celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Îmi exprim speranþa ca asemenea evenimente sã nu se mai repete niciodatã ºi transmit minerilor Vãii Jiului, sãnãtate, bucurie ºi
“NOROC BUN!” Deputat, Cristian RESMERIÞÃ
dumneavoastrã, Monica Iacob Ridzi
6 Actualitate
Îngerii cu o aripã luptã cu viaþa ersoanele cu P dizabilitãþi din întreaga lume ºi-au serbat ziua în data de 3 decembrie. Deºi problemele cu care se confruntã pot fi copleºitoare, aceºti oameni ne demonstreazã cã oricine este special în felul sãu, iar fiecare indiferent de problema pe care o are îºi poate scoate calitãþile la luminã. La Petroºani, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani a avut loc un eveniment dedicaz Zilei Internaþionale a Persoanelor cu Handicap. Zeci de copii au fost prezenþi, însã deºi problemele lor sunt multe aceºtia ne-au demonstrat cã
dacã existã voinþã orice e posibil. Cu o veselie debordantã ºi cu un optimism pe care mulþi l-au pierdut, aceºti îngeri cu o aripã au arãtat cu pot sã zboare ºi sã fie deasupra tuturor. “Copiii toþi sunt îngeri. Uneori se nasc ºi îngeri cu o singurã aripã dar ei vor sã zboare ºi reuºesc sã zboare. Dar ca sã poatã zbura
trebuie luaþi în braþe dar mai existã o variantã, sã ne îmbrãþiºãm doi câte doi ºi noi în Casa Pollicino am reuºit acest lucru care poate fi înfãptuit. Astãzi v-am arãtat copii nostril. Sunt 36 de copii cu dizabilitãþi din întreaga Vale a Jiului, de la patru ani de la vârsta cea mai micã pe care legea ne-o permite ca sã stãm în
Au câºtigat cu Sfânta Varvara
opiii de la 4 ºcoli din Petroºani s-au C întrecut în primul con-
curs organizat cu ocazia sãrbãtorii de Sfânta Varvara. Toþi au avut de câºtigat, mai ales cã la final au cântat pentru prima datã în acest an colinde. Elevii, din clasele primare, au dat tot ce au avut mai bun ºi s-au întrecut în cadrul primului concurs organizat pe teme religioase. Tema a fost legatã de Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, cea despre care chiar ºtiau foarte multe. „Eu ºtiu cã Sfânta Varvara este ocrotitoarea minerilor ºi cã nu ºi-a abandonat niciodatã credinþa, chiar dacã a fost bãtutã de tatãl sãu”, a spus o fetiþã din Petroºani,
de la ªcoala Generalã I.G Duca. O alta ne-a mãrturisit cã ajunge des la biserica ce poartã acest nume ºi cã este ºi ea o credincioasã. „Ea este de anul acesta ocrotitoarea oraºului nostru Petroºani ºi o sãrbãtorim la data de 4 decembrie. Lângã ºcoala noastrã este o bisericã cu acest nume, iar eu merg des acolo, ca sã mã rog”, a spus o elevã a ªcolii Generale nr. 7. Juriul a fost format din doi preoþi, unul romano-catolic ºi unul ortodox, mai ales cã în Petroºani sunt douã biserici ce poartã hramul Sfintei Muceniþe Varvara. Mihai Munteanu, preotul ortodox, a cântat colinde cu copiii ºi le-a spus cã, aºa cum sfinþii ne sunt ca prietenii, la fel ºi aceastã sfântã trebuie luatã în calcul în rugãciunile copiilor. ªi preotul romanocatolic Ianos Szasz, le-a vorbit copiilor despre Sfânta Varvara, care existã ºi în calendarul romano-catolic. Câºtigãtorii au fost premiaþi la final. Locul I a fost ocupat de ªcoala I.G Duca, locul II - ªcoala 7, locul III - Avram Stanca, iar menþiunea a fost a celor de la Carmen Sylva. Toþi au plecat, însã, acasã cu o Biblie, dar ºi o broºurã religioasã din care sã afle povestea Sfintei Muceniþe Varvara. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014 Casa Pollicino. Ei îºi gãsesc reºedinþa în toatã Valea Jiului dar în Casa Pollicino este un lucru magic acolo unde totul este posibil ºi unde fiecare este la el ecasa. Astãzi am reuºit sã vã arãtãm niºte copii fericiþi, niºte copii care reuºesc sã zboare”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino. O tânãrã care suferã de anumite dizabilitãþi fizice oferã un exemplu de viaþã. A absolvit Facultatea de ªtiinþe Economice, iar acum lucreazã în cadrul Direcþiei de Asistenþã Socialã de la Petroºani. “Eu consider cã oricine are o abilitate, trebuie doar pusã în valoare ºi atunci când abilitatea este scoasã în evidenþã dizabilitãþile devin mai puþin vizibile Nu a fost uºor, dar de-a lungul timpului am avut lângã mine persoane care m-au încurajat, care m-au înþeles ºi am avut lângã mine persoane foarte bune care întotdeauna m-au încurajat, iar la locul de muncã m-am integrat”, ne spune Gabriela Anca. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost prezent la evenimentul dedicat acestor persoane. “Astãzi este Ziua Internaþionalã a Copiilor cu Dizabilitãþi ºi în fiecare an facem acest spectacol cu ei
ºi pentru ei ºi ºtiu cã marea majoritate dintre ei fac progrese foarte mari ceea ce înseamnã cã grija pe care familia ºi cei de la ºcoalã, cei de la Asociaþia Persoanelor cu Autism ºi mulþi alþi nu fac altceva decât sã îi încurajeze ºi sã le creeze un climat plãcut. Cel mai important pentru dezvoltarea lor în funcþie de dizabilitatea pe care o are fiecare. Am vãzut ºi angajaþi foarte buni chiar dacã au o anumitã dizabilitate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Copiii speciali din Petroºani au încântat auditoriul cu momentele artistice puse în scenã. Melodia anului “Happy” a reflectat cel mai bine optimismul care îi caracterizeazã pe aceºti micuþi care luptã cu viaþa. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
DNA a extins urmãrirea penalã pe numele preºedintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloþ
rocurorii DNA Alba P au extins urmãrirea penalã pe numele preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, pentru sãvârºirea unor fapte de corupþie în legãturã cu acordarea unor contracte din bani publici.
Foto Adevãrul
Potrivit ordonanþei din data de 02.12.2014 emisã de Danusia Boicean, procuror ºef serviciu în cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie Serviciul Teritorial Alba Iulia (nr: publicatã integral pe site-ul Cronicii Vãii Jiului), preºedintelui CJ Hunedoara Mircea Ioan Moloþ i-a fost schimbatã încadrarea juridicã datã de D.N.A. S.T. Alba Iulia la data de 31.10.2014 din infracþiunile de trafic de influenþã în forma complicitãþii ºi cumpãrare de influenþã în trafic de influenþã ºi cumpãrare de influenþã. În ceea ce priveºte infracþiunea de trafic de influenþã, procurorii aratã la sfârºitul anului 2011 preºedintele Consiliului
n grup de tineri agreU sivi, din Petrila,
acþioneazã ziua în amiaza mare dupã modelul elevilor terorizaþi prin ºcoli, la care se adaugã agresiunile – bãtãi ca la carte. George Poruºca este una din victimele acestora care a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu lovituri grave la cap. Existã posibilitatea ca tânãrul Poruºca sã fie supus unei intervenþii chirurgicale. Agresiunea pare a fi o lecþie pentru cã victima a îndrãznit sã-i înfrunte.
Judeþean Hunedoara – Moloþ Ioan Mircea ºi-a traficat influenþa realã pe care o avea asupra numitului Arion Victor –director general al SC APAPROD SA Deva, societate al cãrui acþionar majoritareste Consiliul Judeþean Hunedoara (76,72%) alãturi de consiliile locale din Judeþul Hunedoara, în scopul avantajãrii SC VIVA CONSTRUCT SRL Deva încadrul procedurii de atribuire a contractului „Mãsuri temporare pentru tratareaapei uzate în Deva ºi Hunedoara prin aerarea artificialã a apei uzate deversate în râurile Mureº ºi Cerna prin canalele deversate de la staþiile de epurare a apei uzate” ºi a permis emararea lucrãrilor înaintea finalizãrii procedurii de achiziþie.În schimbul sprijinului oferit de numitul
Mircea Ioan Moloþ, numitul Axinte administrator ºi acþionar al SC VIVA CONSTRUCT SRL a cedatexecuþia unei pãrþi din lucrãrile pe acest contract, fãrã a exista un contract de su antreprizã în condiþiile pe care legislaþia achiziþiilor publice le prevede, cãtre SC VIVANTY INDUSTRIES SRL ªoimuº, societate controlatã direct în calitatede asociat ºi administrator de cãtre Venter Roberto Patrik – ginerele preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara. În privinþa infracþiunii de cumpãrare de influenþã, procurorii au constatat cã la sfârºitul anului 2011, în schimbul sprijinului oferit de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara – Moloþ Mircea Ioan prin traficarea influ-
enþei asupra directorului general al SC APA PROD SA Deva în scopul avantajãrii SC VIVA CONSTRUCT SRL Deva, numitul Axinte Vasile a cedat execuþia unei pãrþi din lucrãrile pe acest contract, fãrã a exista un contract de subantreprizã în condiþiile pe care legislaþia achiziþiilor publice le prevede, cãtre SC VIVANTY INDUSTRIES SRL ªoimuº, societate controlatã direct în calitate de asociat ºi administrator de cãtre Venter Roberto Patrik - ginerele preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara. Procurorii au extins urmãrirea penalã împotriva preºedintelui CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ pentru faptele de cumpãrare de influenþã, trafic de influenþã, sãvârºirea infracþiunii continuate de abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, sãvârºirii infracþiunii de fapta persoanei care îndeplineºte o funcþie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, de a folosi influenþa ori autoritatea sa în scopul obþinerii
”Teroriºtii” Petrilei acþioneazã ziua în amiaza mare În Cartierul 8 Martie, din Petrila, s-a consolidat, gradual, un grup de tineri care au împrumutat practici din filmele cu gãºti care terorizeazã cetãþenii. Prudenþi, locuitorii care îi cunosc îi ocolesc cu grijã. Mai rãu este pentru cei pe care tinerilor li se pune pata. Se întâmplã precum în vestitele cazuri ale elevilor terorizaþi prin ºcoli, la care se adaugã agresiuni greu de imaginat. Aºa s-a întâmplat ºi cu George Poruºca, de 24 de ani, tot din Petrila
- scuipat, înjurat, gesturi obsecene, ba chiar împins, provocat, pânã într-o zi când a reacþionat încercând sã-ºi facã singur dreptate. Dar nu a putut pune la punct ºmecherii de cartier pentru cã gaºca l-a pus pe fugã. Însã tentativa nu a fost uitatã de tinerii agresivi. L-au lãsat pe George Poruºca sã creadã cã lucrurile s-au potolit. Dar gaºca pusese la punct ”atacul” pentru cã patru indivizi au tãbãrât pe tânãr ºi pe însoþitorul lui, ziua în amiaza mare, în timp ce mergea spre casã, pe str. Tudor Vladimirescu. În dreptul Bisericii reformate, doi l-au þinut pe însoþitor spunându-i cã dacã se bagã, o ia ºi el ”pe coajã”, iar ceilalþi doi se ocupau de Poruºca. Acesta fusese lovit din spate cu un corp contondent, apoi lovit cu sârg în zona capului. L-au lãsat la pãmânt ºi au dispãrut, spun martori ºi apropiaþi ai familiei acestuia, dupã
cum le-a povestit ulterior chiar victima. George Poruºca se aflã la Spitalul de Urgenþã Petroºani unde i se fac investigaþii serioase. Existã posibilitatea ca tânãrul sã necesite o operaþie la cap... ”Fratele meu l-a identificat pe cel care l-a lovit, iar prietena acestuia a venit sã-mi spunã cã
pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu privire la infracþiunea de dare de mitã cu privire la infracþiunea de luare de mitã, sãvârºirea infracþiunii de conflict de interese, sãvârºirea infracþiunii de deþinerea fãrã drept a unui document ce conþine informaþii secrete de stat. Dosarul îl vizeazã ºi pe vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, care are calitatea de suspect, pentru sãvârºirea infracþiunilor de luare de mitã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, spãlare de bani în forma instigãrii, precum ºi pe alþi administratori ai unor societãþi comerciale. La ora închiderii ediþiei, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ, a fost reþinut, dupã ºase ore de audieri, de procurorii DNA, au declarat surse judiciare. De asemenea, a fost reþinut ºi vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint. Marius MITRACHE
dacã avem nevoie de bani, de ajutor sã îi spunem ºi cã agresorul ar fi dispãrut... I-am spus cã nu avem nevoie de nimic. Cei care au fãcut aºa ceva trebuie sã rãspundã în faþa legii. Astãzi e frate-meu, mâine poate fi altcineva. Cine ºtie câte au mai fãcut ºi nimeni nu i-a deranjat, cã altfel nu înþeleg curajul lor de a bate oameni ziua în amiaza mare” – a declarat Gabriel Poruºca, fratele victimei.
George Poruºca spune cã agresorul sãu, cel care l-a lovit fãrã milã, este Adrian Dzitac ºi locuieºte în zona ªcolii generale nr. 5 Petrila. Familia victimei va depune plângere la Poliþia Petrila, care va stabili concluziile. Sunt de urmãrit asemenea cazuri care scot la ivealã ”fenomene” ce pot deveni extrem de periculoase pentru locuitorii Petrilei. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 4 Decembrie 2014
Primarul Cornel Resmeriþã aºteaptã cele 8 milioane de lei pentru plata lucrãrilor din Straja
B
anii promiºi de reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Turism pentru Straja încã nu au ajuns. Promisiuni din campania electoralã nu s-au adeverit, deºi luna trecutã, vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Mirela Matichescu declara la Petroºani cã vor fi alocate 8 milioane de lei cãtre administraþia localã din Lupeni pentru plata unor lucrãri executate în staþiunea montanã Straja. Edilul lupenean,
Cornel Resmeriþã este rezervat în declaraþii. “Când va fi totul bine voi face o conferinþã de presã ºi voi anunþa”, a declarat primarul vizavi de acest subiect. “Dupã o perioadã de doi ani de zile în care nu au mai fost alocate fonduri pentru aceste proiecte s-au gãsit resurse ºi în urmãtoarele douã sãp-
tãmâni vor fi alocate sumele de 8.320.000 de lei cãtre Consiliul Local Lupeni, o primã sumã în ceea ce priveºte totalul de 52 de milioane de lei datorii pe care Autoritatea (ANT) le înregistreazã cãtre Consiliul Local. Este o intenþie nu neaparat a autoritãþii cât a întregii guvernãri de a continua proiectele de investiþii în ceea ce a însemnat proiectul schi în România ”, a declarat în urmã cu o lunã de zile, la Petroºani, Mirela Matichescu, vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Banii ar fi trebuit sã fie folosiþi pentru plata unor datorii pe care Autoritatea Naþionalã pentru Turism le are cãtre consiliul local. Autoritãþile locale de la Lupeni au primit, în trei ani pentru dezvoltarea domeniului schiabil doar 36 de milioane de lei. Proiectul pentru modernizarea staþiunii
montane Straja a avut o valoare de 45 de milioane de euro, iar acesta prevede ºi construcþia unui telescaun din ªaua Mutu pânã în Vf. Straja.
Autoritãþile locale au continuat lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile însã nu le-au fost decontate din cauza reducerilor bugetare. La Lupeni proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 municipalitatea a primir 1.497.000 de lei. Din anul 2012 ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit
niciun leu pentru aceste lucrãri, ba din contrã are de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei. “Contribuþia Consiliul Local Lupeni la contractul de lucrãri a fost de 5.907.515 lei. Consiliul Local Lupeni a depus 1a MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza contractului încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor), în valoare de 52.105.658 lei care nu au fost decontate din cauza reducerilor bugetare din anul 2012”, se aratã în
documentele Departamentului pentru intreprinderi Micii ºi Mijlocii, Mediu de Afaceri ºi Turism. Investiþia din Straja prevede pârtii, telescaune, telegondolã, traseu de mountain bike, structurã administrativã pentru bancã ºi Salvamont, salã de sport, tunuri de zãpadã. De precizat cã, pentru lucrãrile din Staþiunea Straja, edilii din Lupeni – daþi la rândul lor în judecatã
Sezonul alb în Straja
C
ondiþii perfecte pentru sezonul de schi. Staþiunea montanã Straja s-a albit. Stratul de zãpadã mãsoarã câþiva centimetri, iar turiºtii sunt aºteptaþi sã îºi petreacã weekend-urile la munte. Edilii locali spun cã sunt îndeplinite toate condiþiile pentru ca sezonul sã
de constructor – încearcã în instanþã sã recupereze sumele cheltuite pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Au chemat la barã Ministerul Finanþelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Erconomiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, precum ºi Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Sunt cel puþin 4 dosare în care Primãria Lupeni are fie calitatea de pârât, reclamant fiind constructorul proiectului, în timp ce instituþiile guvernamentale sunt chemate în garanþie, fie chiar municipiul Lupeni – prin primar a fãcut reclamaþia împotriva ministerelor menþionate. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Monika BACIU
fie unul reuºit. “Telegondola merge, totul este perfect în Straja”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În staþiunea montanã Straja s-au realizat mai multe investiþii pentru a-i atrage pe turiºti ºi pentru a dezvolta zona. Monika BACIU