Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 752
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 3 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
FALIMENT PROVOCAT?!
A murit dupã ore de chin
Activele CEH, râvnite de anumite grupuri de interese
T
ânãra de 19 ani din oraºul Uricani, care s-a aruncat în gol de la etaj, a murit în noaptea de luni spre marþi la spital. Fata s-a zbãtut mai mult de o jumãtate de zi între viaþã ºi moarte, dupã ce a încercat sã se sinucidã, aruncându-se în gol de la etajul patru al blocului în care locuia. În fapt, potrivit tatãlui fetei, cel care a ºi anunþat incidentul la poliþie, luni în jurul orei 12.00, fata s-a aruncat pe fereastra de la dormitorul ei, fãrã nicio explicaþie. Fata nu a murit ºi a fost transportatã imediat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde medicii au reuºit sã o stabilizeze. Totuºi, noaptea trecutã
ºi-a dat ultima suflare. „Pacienta, care a fost adusã în cursul zilei de luni, ca urmare a tentativei de suicid, prin aruncare de la etajul IV, a decedat în timpul nopþii trecute”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Fata avea multiple traumatisme ºi, deºi a fost supusã mai multor intervenþii chirurgicale, imediat ce a ajuns la spital, ea a murit. Potrivit poliþiºtilor, tânãra nu a lãsat niciun bilet prin care sã îºi motiveze fapta ºi nu se ºtie ce a determinat-o sã recurgã la acest gest extrem. Diana MITRACHE
S
ituaþia economicã dezastruoasã de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc întâmplãtoare, iar falimentarea entitãþii energetice este voitã. Totul pentru ca anumite grupuri de interese, sã punã mâna, la preþ infim, pe activele viabile ale CEH, dar ºi pe fierul vechi ce poate fi valorificat. >>> PAGINA 3-A
Vilã arsã de la centrala pe lemne A vrut sex, dar u mai puþin de 3 autospeciale N au încercat sã stingã vâlvãtaia iscatã la acoperiºul unei vile cu etaj din centrul municipiului Petroºani. Focul a izbucnit la acoperiº ºi a cuprins chiar ºi masarda, iar
pompierii au intervenit în forþã pentru a evita extinderea flãcãrilor. Casa a ars cu flacãrã mult timp, chiar ºi dupã intervenþia pompierilor, care abia au fãcut faþã. Se pare cã totul a pornit de la centrala pe lemne a vilei. „Am fost anunþaþi prin 112 de producerea unui incendiu la o
locuinþã de pe strada 22 decembrie la numãrul 11. Ne-am deplasat cu douã autospeciale cu apã ºi spumã ºi a fost nevoi sã apelãm ºi la o a treia maºinã, din cauza flãcãrilor care riscau sã se extindã. Cel mai probabil, focul a izbucnit de la centrala pe lemne a casei. Nu sunt victime, doar pagube materiale ºi urmeazã sã stabilim cu exactitate ce s-a întâmplat”, au declarat pompierii. Pompierii îi sfãtuiesc pe cei care au coºuri de fum sã se asigure cã sunt curãþate, pentru a evita astfel de situaþii. Diana MITRACHE
a primit bãtaie
U
n bãrbat în vârstã de 35 de ani s-a ales cu o bãtaie zdravãnã, deºi a visat o partidã de sex. Incidentul s-a petrecut în gara din Deva, unde, bãrbatul, cioban la o stânã din judeþul Timiº a fost acostat de cãtre o persoanã de sex feminin, care i-a propus sã întreþinã relaþii sexuale, iar dupã ce s-au deplasat într-un bar din apropierea gãrii, a fost deposedat de un telefon mobil ºi suma de 3.500 lei. Când acesta ºi-a dat seama cã a fost deposedat de bani ºi telefonul mobil ºi i-a cerut persoanei de sex feminin sã i
le înapoieze, a apãrut o persoanã de sex masculin, care a pretins cã este ca soþul tinerei, ºi care i-a aplicat constãnþeanului mai multe lovituri cu pumnul în zona feþei, dupã care cei doi au fugit. În urma verificãrilor ºi investigaþiilor efectuate de cãtre poliþiºti Biroului de Ordine Publicã ºi cei ai Biroului de Investigaþii Criminale Deva, au fost identificate douã persoane un bãrbat în vârstã de 27 de ani ºi o femeie în vârstã de 30 de ani, ambii din municipiul Deva, fãrã ocupaþie, care sunt suspectaþi de comiterea faptei. Cei doi suspecþii sunt cercetaþi acum în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracþiunilor de furt ºi loviri sau alte violenþe. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Adãpostul de la Petroºani ºi-a deschis porþile pentru oamenii strãzii
Î
n Valea Jiului iarna ºi-a fãcut simþitã din plin prezenþa, iar pentru oamenii strãzii municipalitatea din Petroºani a deschis deja adãpostul special amenajat. În Valea Jiului iarna ºi-a fãcut din plin simþitã prezenþa, iar noaptea este frig de crapã ºi pietrele. În aceste condiþii, edilii din Petroºani au decis sã deschisã adãpostul destinat oamenilor strãzii. “Adãpostul funcþioneazã în clãdirea fostului sediu al Poliþiei Locale, iar din data de 1 decembrie este funcþional. Deja a venit o persoanã sã se adãposteascã de frigul de afarã”, a declarat Nicu Taºcã,
purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Chiar dacã, în principiu, este adãpost de noapte, oamenii strãzii pot veni ºi peste zi aici, dacã frigul îi doboarã. Clãdirea beneficiazã de cãldurã, fiind racordatã la sistemul public de termoficare, iar anul trecut locaþia a fost reamenajatã cu ajutorul celor de la Crucea Roºie. ªi anul acesta
poliþiºtii locali din Petroºani vor patrula pe strãzi în cãutarea celor fãrã adãpost sau acelor care locuiesc în adãposturi improvizate, pe care îi aduc la locaþia de pe strada
Constructorului. În ultimii doi ani, boschetarii, cum sunt numiþi în sens generic, au venit singuri sã se adãposteascã de frigul de afarã ºi nu o datã au gãsit aici ºi un ceai cald. Sunt, însã, ºi persoane care, în ciuda frigului pãtrunzãtor, nu vor cu nici un chip sã-ºi pãrãseascã adãposturile improvizate, iar pentru ei nu existã soluþii, pentru cã nu pot fi luaþi cu forþa. Pot fi doar monitorizaþi ºi duºi la spital în cazul unor hipotermii. Car men COSMAN-PREDA
PRECIZARE În ediþia de marþi, 2 decembrie 2014, a cotidianului Cronica Vãii Jiului, în articolul „Director nou la Crucea Roºie” s-a precizat cã Ion Bunea este noul director al Crucii Roºii. În fapt, Ion Bunea este preºedintele subfilialei de Cruce Roºie din Petroºani.
ªi-au fãcut maºinile praf din cauza poleiului
U
n ºofer din localitatea Aninoasa ºi-a fãcut praf maºina dupã ce a lovit un cap de pod din cauza poleiului. Încã de la primele ore ale dimineþii, zãpada cãzutã în estul Vãii Jiului a creat probleme ºoferilor care nu au þinut cont de faptul cã sub stratul de zãpadã este polei. Un ºofer din Aninoasa (foto) s-a izbit violent de
un parapet al podului peste Jiul de Vest, iar în urma accidentului a fost uºor rãnit. Bãrbatul plecase din Iscroni cu gândul sã ajungã în Arad, unde avea treabã, însã a derapat ºi din cauza vitezei mari s-a izbit de zidul de beton. Autoturismul a fost avariat în proporþie de 50 la sutã, iar ºoferul rãnit uºor la un picior, dar nu a necesitat internarea în spital spun poliþiºtii din Aninoasa. Incidente minore au
Frigul ºi poleiul i-au bãgat în spital
Z
eci de oameni au ajuns la urgenþã cu mâinile sau picioarele rupte, dupã ce vremea s-a înrãutãþit. Medicii de la Petroºani spun cã s-a intensificat numãrul pacienþilor ºi acesta a cunoscut un vârf la finele sãptãmânii trecute, când strãzile au fost acoperite de polei, dar zilnic ajung pacienþi cu contuzii din acest motiv. „De vineri pânã marþi dimineaþã s-au prezentat un numãr foarte mare de pacienþi, din cauza poleiului care s-a depus, cu fracturi, luxaþii prin cãdere ºi pacienþi avem zilnic din acest motiv”, a declarat dr. cod galben, poleiul a fost principalul inamic al ºoferilor. De altfel, firma angajatã de municipalitatea Petroºani pentru operaþiunile de deszãpezire a ºi fost amendatã de Poliþia Rutierã Petroºani, tocmai pentru cã nu a intervenit la timp cu material antiderapant. Drumarii ºi-au învãþat lecþia ºi ieri-marþi au deszãpezit întreaga localitate, inclusiv trotuarele intens circulate.
fost înregistrate ºi în afara municipiului Petroºani, pe DN 66 în zona Peºtera Bolii. Un ºofer a derapat din cauza vitezei mari ºi a ajuns cu maºina în ºanþul de pe marginea drumului, însã norocul sãu a fost cã autoturismul n-a fost avariat ºi dupã ce alþi ºoferi l-au ajutat sã iasã, ºi-a putut continua drumul spre Haþeg. Tot din cauza vitezei ºi a poleiului, un tânãr în Maximilian GÂNJU vârstã de 23 de ani, din municipiul Petroºani, care circula prin Petrila, s-a izbit cu partea lateralã a autoturismului de un stâlp de electricitate ºi a fost rãnit uºor. Chiar dacã a nins puþin în noaptea de luni spre Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ marþi, când a fost Str. AVRAM IANCU 13/38 avertizarea de Telefon 0728890014
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cãlin Bota, medic din Unitatea de Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. În plus, la Urgenþã au ajuns ºi cei fãrã adãpost, oameni ai strãzii care aproape au degerat ºi au fost luaþi de salvãri, dupã ce au cãzut în stradã ºi oamenii au sunat la 112. „Au venit ºi oameni fãrã adãpost, dar nu sunt mulþi. Pericolul de hipotermie este foarte mare acum ºi cei care au ajuns aici, au fost consultaþi ºi li s-a oferit un adãpost peste noapte”, a
mai spus dr. Cãlin Bota. Unitãþile de primiri urgenþe sunt asaltate în aceste zile de oameni care au nevoie de îngrijiri medicale ºi, mai ales, de cei care au de suferit din cauza poleiului. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Faliment provocat?!
Activele CEH, râvnite de anumite grupuri de interese
S
ituaþia economicã dezastruoasã de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc întâmplãtoare, iar falimentarea entitãþii energetice este voitã. Totul pentru ca anumite grupuri de interese, sã punã mâna, la preþ infim, pe activele viabile ale CEH, dar ºi pe fierul vechi ce poate fi valorificat.
Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul CEH, este singurul sindicat care, prin liderii sãi, a atras mereu atenþia asupra pericolului de intrare în insolvenþã ºi faliment a complexului energetic.
Acesta este scenariul despre care vorbesc sindicatele din minerit, care atrag atenþia asupra pericolului ca anumite grupuri de interese sã punã mâna pe CEH. “Tot mai clar devine scenariul prin care se pregãteºte închiderea Complexului Energetic Hunedoara. Grupuri de interese acþioneazã sub umbrela politicului pentru a pune mâna pe activele CEH dar ºi pe fierul vechi care poate fi o sursã imensã de câºtig pentru o mânã de oameni. Este tot mai clar cã nu se doreºte salvarea locurilor de muncã din
S
CEH, salariaþii fiind doar o statisticã pe masa guvernanþilor”, spun reprezentanþii Sindicatului “Muntele”. Problema majorã nu constã neapãrat în cei 6700 de salariaþi, câþi are acum CEH, ci cei aproape 200.000 mii de hunedoreni, afectaþi pe orizontalã de falimentul entitãþii energetice. Iar pentru ca falimentarea ºi vânzarea sã se facã prea mari proteste sau cu proteste de faþadã, în jocul grupurilor de interese sunt atrase ºi sindicatele. O fãrâmiþare a miºcãrii sindicale este mai mult decât bine-venitã
pentru punerea în aplicare a planuui, în timp ce unii lideri sunt þinuþi aproape, prin orice mijloc posibil, de administraþia CEH. “Nici o companie de stat nu poate fi furatã fãrã acordul liderilor sindicali. În CEH avem 9 sindicate, unul cu 3700 membri - Sindicatul Muntele ºi 8 cu 3000 membri”, au mai spus sursele citate, fãcând referire tocmai la încercarea de divizare a puterii sindicale. Pe piaþã a fost lansat ºi zvonul
Schimbare de situaþie în Dosarul Uricani
E
xperþii care au reanalizat împrejurãrile în care s-a produs explozia de la mina Uricani au ajuns la o altã concluzie, comparativ cu cei de la INSMEX. Asta reiese din dosarul depus la judecãtoria Petroºani, iar pânã în 16 decembrie, avocaþii pãrþilor trebuie sã formuleze obiecþiuni, dacã au. Datele exacte nu au fost fãcute publice, însã, se pare cã putem vorbi despre alte cauze, dacã este sã ne luãm dupã noua expertizã, care o contrazice pe cea de la INSEMEX. Unul dintre avocaþii din acest dosar spune cã are deja obiecþii. „Colaborãm cu cineva la acest raport, pentru cã este unul complex ºi de specialitate
ºi, cel mai probabil, ºi noi vom avea obiecþiuni la acest raport, pentru cã acesta a identificat alte cauze ale exploziei, decât cele reþinute de expertiza INSEMEX. Ce spune noua expertizã? Nu vã pot da detalii de genul acesta din dosar, dar veþi vedea la timpul potrivit”, a declarat Daniel Tomescu, avocat în dosar. La termenul din aceastã sãptãmânii, nici Paula Iacob, nici asistentul sãu Daniel Ionaºcu nu au ajuns la Pretroºani, iar instanþa a mai stabilit un termen pentru luna decembrie. „S-a dat termen în data de 16 decembrie, întrucât apãrãtorii inculpaþilor nu s-au putut prezenta. Doamna Paula Iacob
conform cãruia CEH se va divide în viitorul apropiat, iar sindicatul Muntele sã nu îi mai reprezinte ºi pe energeticieni. Oricum între cele douã pãrþi ale CEH existã mai vechi disensiuni, iar lupta pentru reprezentativitate încã se poartã în instanþã. “Nimic mai fals. În orice scenariu, Sindicatul Muntele va reprezenta atât mineri cât ºi energeticieni, acest lucru fiind legiferat în legea 62/2011”, spun cei de la “Muntele”.
din motive medicale, iar domnul Ionaºcu a avut de susþinut o altã cauzã în Bucureºti”, a mai adãugat Tomescu. Pânã în data de 16 decembrie, toþi cei care au obiecþii cu privire la contraexpertiza cerutã de avocaþii tocmiþi de la Bucureºti, trebuie sã le depunã la dosar, iar la ultimul termen din luna decembrie, vor putea sã discute pe baza neclaritãþilor. Ciucã Aurelian, Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel sunt în acest moment al anchetei trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºi asistenul sãu Daniel Ionaºcu. Cei doi avocaþi au cerut aceastã contraexpertizã pentru cã au bãnuit mereu cã dosarul a fost întocmit pãrtinitor, þinându-se seama de gradele de rudenie ale celor care fãcut ancheta ºi inculpaþi. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa acum 4 ani la mina Uricani, în timp ce lucrau la un transformator pe galeria principalã a minei ºi încã nu s-a fãcut deloc luminã în acest caz. Diana MITRACHE
ub semnul insolvenþei
Situaþia economico – financiarã a CEH nu este deloc îmbucurãtoare. Cu datorii mari ºi pierderi ºi mai mari, entitatea energeticã încearcã sã supravieþuiascã, iar conducerea CEH mai are doar câteva zile pentrua demonstra
Uniunii Europene cã structura energeticã poate sã stea singurã în picioare. Practic, conducerea CEH trebuie sã vinã cu un program de eficientizare a activitãþii extractive, cerut chiar de Uniunea Europeanã, dupã cum a spus ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, ºi, mai ales, sã prezinte sursele de finanþare pentru aplicarea lui. Iar certitudinea gãsirii unei surse de finanþare nu existã la aceastã orã, dupã cum recunoaºte chiar conducerea CEH. Pentru tehnologizarea minelor viabile este nevoie de cel puþin 40 de milioane de euro. Car men COSMAN-PREDA
Iarna nu-i ca vara
Î
ngheaþã de frig în piaþã. Comercianþii care îºi desfac marfa în pieþele din Petroºani degerã de frig. Ei spun cã deºi hala este acoperitã, frigul din interior este aproape insuportabil. “E frig. Sã stai aici 8 ore e foarte frig. Nu putem face nimic ca sã se încãlzeascã. Ni se stricã ºi marfa pe tarabe ºi nu mai vine nimeni sã o cumpere”, spune un comerciant. Reprezentanþii Pieþelor spun cã nu pot face nimic în acest sens. “Nu putem încãlzi aceste hale deoarece costurile sunt foarte mari, fiind o circulaþie permanentã nu are efect încãlzirea halei. Prizele sunt destinate strict caselor de marcat ºi cântarelor, iar pentru sursã de încãlzire nu putem oferi acest lucru”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Pe timpul verii comercianþii se plâng cã e prea cald, iar iarna îngheaþã de frig. Monika BACIU
4 Actualitate
e curând, Activitate internaþionalã a Universitãþii din Petroºani prof.univ.dr.ing. D Sorin Mihai Radu s-a întors din Polonia ºi Slovacia, unde, împreunã cu alte cadre didactice din Craiova, Târgoviºte ºi Alba Iulia, a participat la demararea unui Proiect TEMPUS 4, coordonat de Universitatea Tehnologicã din Czestochowa, Polonia. Cu aceastã ocazie s-a semnat acordul bilateral dintre aceastã universitate ºi Universitatea din Petroºani în cadrul unui alt program, European Erasmus.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Recunoaºterea internaþionalã a unei universitãþi se realizeazã prin absolvenþii ºi cadrele sale didactice, prin contribuþia acestora la soluþionarea unor probleme economice, editarea de cãrþi, lucrãri ºtiinþifice, brevete. Un asemenea exemplu este prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu, care de curând s-a întors din Polonia ºi Slovacia. Impreunã cu alte cadre didactice din Craiova, Târgoviºte ºi Alba Iulia a participat la demararea unui Proiect TEMPUS 4, coordonat de Universitatea Tehnologicã din Czestochowa, Polonia. Acest lucru va presupune alinierea programelor de învãþãmânt ale þãrilor aderente la U.E. (Serbia, Moldova, Muntenegru, etc.) cu cele ale statelor deja existente. Cu aceastã ocazie
prof. Sorin Mihai Radu s-a întâlnit cu rectorul Universitãþii Tehnologice din Czestochowa, care a semnat acordul bilateral dintre aceastã universitate ºi Universitatea din Petroºani în cadrul unui alt program European Erasmus. Astfel, cu bani europeni se vor face schimburi de studenþi ºi cadre didactice între cele douã universitãþi, studenþii putând urma cursuri comune pe
durate de 6 luni sau 1 an, pot efectua stagii de practicã, iar cadrele didactice vor profesa ca visiting professor. S-au pus, de asemenea bazele publicãrii unor articole în reviste de specialitate din cele douã þãri, editarea unor cãrþi de specialitate în comun ºi participarea la conferinþe ºtiinþifice recunoscute pe plan internaþional. În Slovacia, la Universitatea din Presov
MOMENT ISTORIC: Papa a cerut reunificarea Bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã!
ºi Kosice, pe lângã acþiunile menþionate ºi în colaborãrile cu Czestochowa, în urma discuþiilor cu decanii unor facultãþi tehnice, s-a pus la punct participarea specialiºtilor de la Petroºani la un proiect ce vizeazã siguranþa transportului de marfã în containere pe cale feratã în Europa, finanþat prin Programul European de cercetare Orizont 2020. Toate acestea sunt rezultatul recunoaºterii unor specialiºti ai Universitãþii din Petroºani ºi în domeniul ingineriei transporturilor ºi traficului, domeniu recent acreditat de Agenþia românã pentru asigurarea calitãþii în invãþãmântul superior din România (ARACIS). Ca o primã încununare a acestor
colaborãri, începute înaintea oficializãrilor recente, este apariþia unei cãrti publicate de Editura IGI Global USA, cu titlul: ”Systemic approaches to strategic management, examples from the automotive industry”, unde printre specialiºtii din SUA, Polonia, Slovacia ºi România se regãsesc ºi prof.univ.dr ing. Sorin Mihai Radu, prof.univ.dr.ec. Mariana Man ºi conf.univ.dr.ec. Maria Macriº. Aceste demersuri ale prof. Sorin Mihai Radu sunt susþinute ºi de alþi colegi din Universitatea din Petroºani, fãrã aportul cãrora aceastã ºcoalã, doveditã de prestigiu, ar rãmâne una de nivel naþional sau regional. Ileana FIRÞULESCU
Foto: evz.ro
ingurul lucru pe care îl doreºte Biserica Catolicã ”S ºi pe care îl urmãresc ca
Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe(…) Biserica Catolicã nu doreºte sã impunã nici o condiþie, în afara celei a profesiunii de credinþã comune” – Papa Francisc, în mesajul citit, duminicã, în faþa Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I. De la ”Minunea din Damasc” nu s-a mai ridicat problema unificãrii Bisericilor. La acea vreme, 1960-1970, s-au depus cereri la toate confesiunile susþinându-se cã unificarea credincioºilor într-o singurã Bisericã este mesajul trimis de divinitate pentru cã Dumnezeu, Creatorul este Unul, iar seminþiile umane sã nu se mai rãzboiascã pe aceastã temã. Nici un cap de Bisericã nu a reacþionat în public, dar ideea dospea. Aflat în vizitã la Istanbul, Papa Francisc a ºocat prin
apelul fãcut la unificare Bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã, dupã un mileniu de despãrþire, timp în care confesiunile au trecut prim vremuri grele, încrâncenate, dar ºi cu colaborãri fãrã a se renunþa la conservatorismul ºi regulile fiecãreia. Papa Francisc a fãcut acest apel invocând victimele rãzboaielor care au la bazã religia ºi cererea insistentã a tinerilor de unificare... ”Singurul lucru pe care îl doreºte Biserica Catolicã ºi pe care îl urmãresc ca Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe(…) Bisericã Catolicã nu doreºte sã impunã nici o condiþie, în afara celei a profesiunii de credinþã comune. Suntem gata cã sãutãm împreunã modalitãþile prin care sã garantãm unitatea necesarã a Bisericii în condiþiile actuale.
În lumea de astãzi se ridicã cu putere voci pe care nu putem sã nu le auzim ºi care cer Bisericilor noastre sã-ºi asume pânã la capãt condiþia de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos” – a spus Suveranul Pontif într-un mesaj citit în faþa Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, dupã ce au participat împreunã la o liturghie. Fãrã precedent în istoria Bisericilor, conform evz.ro, este faptul cã Papa Francisc a subliniat în mesajul sãu cã nu existã nici o pretenþie a catolicilor în privinþa acestei unificãri. Bisericile Catolicã ºi Ortodoxã s-au separat în 1054, când Papa Leon al IX-lea ºi Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului ºi-au aruncat reciproc anatema. Ileana FIRÞULESCU
L
a un recent vernisaj de artã, la care am fost prezenþi, cineva a afirmat: „Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” are un mare merit, acela de a pune Petrila pe harta Europei”. Urmãrind profilul online al preºedintelui acestei asociaþii, Ionel Zmãu, unde sunt postate activitãþi remarcabile, am aflat cã reprezentanþi de-ai sãi vor fi în curând la Bruxelles pentru a participa la un nou seminar internaþional. I-am solicitat lui Ionel Zmãu mai multe detalii despre activitãþile recente ale asociaþiei, dar ºi despre cele pe care o coordoneazã de peste zece ani. Le-am obþinut, în exlusivitate pentru „Cronica Vãii Jiului”.
Î
nceputuri europene...
„Ar trebui, mai întâi, sã precizez cã asociaþia a avut începuturi oarecum timide, cu activitãþi de interes local. Am încercat ºi implicarea asociaþiei în proiecte europene. Mai întâi, ca profesor suplinitor de limba francezã, am gândit, scris ºi coordonat activitãþile din cadrul Proiectului Ecouri ale vocilor Europei: „Ecologia culturalã pentru o ºcoalã durabilã”, în cadrul Programului european „Comenius”. Proiectul s-a derulat pe parcursul anilor ºcolari 2006-2007 ºi 20072008, Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” Petrila fiind partener. Profesori ºi elevi de aici au participat la reuniuni de proiect în Grecia, Italia ºi Franþa. Apoi, în 2007, delegaþii de profesori ºi elevi din Franþa ºi din Grecia au fost prezente la Petrila. n acelaºi timp, am încercat stabilirea unor parteneriate europene în care Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” sã aibã deplina rãspundere „moralã”. Îmi amintesc, cu nostalgie, cã existau ºi existã ºi acum diferite site-uri pentru „cãutare parteneri”, cu referiri la proiecte, date de contact, etc. Cu destui ani în urmã, ºi eu - bântuit de „ideea Europa” - am trimis zeci de astfel de mesaje... Recunosc: am primit puþine rãspunsuri,
dar erau refuzuri politicoase...
„N
orocul þine cu cei perseverenþi”
Nu am renunþat! Am conceput diferite fiºiere ataºabile, în care am prezentat activitãþile ºi perspectivele asociaþiei. Existã o expresie: „Norocul þine cu cei curajoºi.” Aº reconsidera-o: „Norocul þine cu cei perseverenþi.” În 2008, asociaþia a participat la primul seminar european, în cadrul fostului Program european „Tineret în acþiune”. În cadrul acestui program, din 2008 pânã în 2014, asociaþia a fost partener la nouã proiecte, constând în seminarii internaþionale ºi schimburi de tineri. Din anul 2013, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” este membru fondator al „Forumului European pentru Diversitate ºi Interculturalitate” - o platformã de ONG-uri din peste douãzeci de þãri europene. Am participat la reuniunea de constituire a acestui forum, care a presupus ºi eforturi financiare proprii, adicã am asigurat cofinanþarea din banii familiei. S-a meritat! Asociaþia a devenit,
„Ideea Europa” existã ºi la Petrila – fondatori internaþionali se pare, un partener credibil, fiind, din ce în ce mai des, solicitatã drept partener la proiecte europene sau euromediteraneene. Iar credibilitatea se câºtigã destul de greu, mai ales prin propria implicare la aceste proiecte.
L
a Bruxelles, pentru a doua oarã...
Am început o colaborare cu Asociaþia „ALL 4 ALL” din Bruxelles. Astfel, în 2013, Daniela Ciontescu, Ana Maria Palade ºi Marius Nechita - membri ai asociaþiei ºi profesori la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani - au reprezentat asociaþia la un seminar internaþional. În cadrul noului Program european „Erasmus +”, o delegaþie a asociaþiei se va afla la Bruxelles, în perioada 5 - 14 dec. Participãm la un seminar euromediteranean oarecum restrictiv, de „specialitate”: „Fotografia, ca mijloc de sensibilizare”. În acest context, am considerat cã reprezentanþii asociaþiei trebuie sã fie oarecum „specialiºti” în fotografia artisticã. Din delegaþia pe care o voi coordona, fac parte membrii asociaþiei Alina Lorint ºi Lorand Bogdanffy, dar încercând un fel de dialog între generaþii - ºi voluntari, adicã elevele Karina Alexandra
Brînaº (Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani) ºi Alexandra Cacovean (Colegiul Naþional „Hermes” Petroºani). Pentru a reprezenta cu bine Petrila, Valea Jiului ºi România la acest seminar, am avut ºi vom continua întrunirile la sediul asociaþiei. Pregãtim niºte prezentãri de „specialitate”: „Realizarea unui proiect fotografic - de la idee la vernisaj”, „Încadrarea în fotografie (regula treimilor, secþiunea de aur)”, „Umbra în fotografie”, „Decorul artificial pentru o fotografie”, „Arta nonfigurativã - de la picturã la fotografie”. Pregãtim, de asemenea, afiºe ºi pliante de prezentare a asociaþiei ºi a oraºului Petrila.
O
sãptãmânã de opt zile...
Da: uneori este nevoie de o sãptãmânã de opt zile. Aceasta deoarece, în prezent, lucrãm ºi la cinci acorduri de parteneriat în cadrul Programului „Erasmus +”, constând în seminarii ºi schimburi de tineri pentru perioada mai - august 2015. ªi, fireºte, revenind la „credibilitatea” la care m-am referit, trebuie sã fim foarte atenþi la activitãþile asociaþiei, în cadrul acestor parteneriate. Oricum, „ideea Europa” existã ºi la Petrila... Pe lângã o „recunoaºtere europeanã”, aºteptãm ºi o „recunoaºtere localã”, din partea Primãriei Petrila, cât ºi a Consiliului Local Petrila” – a rãspuns Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei ”Les amis de la France”, la multitudinea de întrebãri adresate. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
e curând, Activitate internaþionalã a Universitãþii din Petroºani prof.univ.dr.ing. D Sorin Mihai Radu s-a întors din Polonia ºi Slovacia, unde, împreunã cu alte cadre didactice din Craiova, Târgoviºte ºi Alba Iulia, a participat la demararea unui Proiect TEMPUS 4, coordonat de Universitatea Tehnologicã din Czestochowa, Polonia. Cu aceastã ocazie s-a semnat acordul bilateral dintre aceastã universitate ºi Universitatea din Petroºani în cadrul unui alt program, European Erasmus.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Recunoaºterea internaþionalã a unei universitãþi se realizeazã prin absolvenþii ºi cadrele sale didactice, prin contribuþia acestora la soluþionarea unor probleme economice, editarea de cãrþi, lucrãri ºtiinþifice, brevete. Un asemenea exemplu este prof.univ.dr.ing. Sorin Mihai Radu, care de curând s-a întors din Polonia ºi Slovacia. Impreunã cu alte cadre didactice din Craiova, Târgoviºte ºi Alba Iulia a participat la demararea unui Proiect TEMPUS 4, coordonat de Universitatea Tehnologicã din Czestochowa, Polonia. Acest lucru va presupune alinierea programelor de învãþãmânt ale þãrilor aderente la U.E. (Serbia, Moldova, Muntenegru, etc.) cu cele ale statelor deja existente. Cu aceastã ocazie
prof. Sorin Mihai Radu s-a întâlnit cu rectorul Universitãþii Tehnologice din Czestochowa, care a semnat acordul bilateral dintre aceastã universitate ºi Universitatea din Petroºani în cadrul unui alt program European Erasmus. Astfel, cu bani europeni se vor face schimburi de studenþi ºi cadre didactice între cele douã universitãþi, studenþii putând urma cursuri comune pe
durate de 6 luni sau 1 an, pot efectua stagii de practicã, iar cadrele didactice vor profesa ca visiting professor. S-au pus, de asemenea bazele publicãrii unor articole în reviste de specialitate din cele douã þãri, editarea unor cãrþi de specialitate în comun ºi participarea la conferinþe ºtiinþifice recunoscute pe plan internaþional. În Slovacia, la Universitatea din Presov
MOMENT ISTORIC: Papa a cerut reunificarea Bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã!
ºi Kosice, pe lângã acþiunile menþionate ºi în colaborãrile cu Czestochowa, în urma discuþiilor cu decanii unor facultãþi tehnice, s-a pus la punct participarea specialiºtilor de la Petroºani la un proiect ce vizeazã siguranþa transportului de marfã în containere pe cale feratã în Europa, finanþat prin Programul European de cercetare Orizont 2020. Toate acestea sunt rezultatul recunoaºterii unor specialiºti ai Universitãþii din Petroºani ºi în domeniul ingineriei transporturilor ºi traficului, domeniu recent acreditat de Agenþia românã pentru asigurarea calitãþii în invãþãmântul superior din România (ARACIS). Ca o primã încununare a acestor
colaborãri, începute înaintea oficializãrilor recente, este apariþia unei cãrti publicate de Editura IGI Global USA, cu titlul: ”Systemic approaches to strategic management, examples from the automotive industry”, unde printre specialiºtii din SUA, Polonia, Slovacia ºi România se regãsesc ºi prof.univ.dr ing. Sorin Mihai Radu, prof.univ.dr.ec. Mariana Man ºi conf.univ.dr.ec. Maria Macriº. Aceste demersuri ale prof. Sorin Mihai Radu sunt susþinute ºi de alþi colegi din Universitatea din Petroºani, fãrã aportul cãrora aceastã ºcoalã, doveditã de prestigiu, ar rãmâne una de nivel naþional sau regional. Ileana FIRÞULESCU
Foto: evz.ro
ingurul lucru pe care îl doreºte Biserica Catolicã ”S ºi pe care îl urmãresc ca
Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe(…) Biserica Catolicã nu doreºte sã impunã nici o condiþie, în afara celei a profesiunii de credinþã comune” – Papa Francisc, în mesajul citit, duminicã, în faþa Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I. De la ”Minunea din Damasc” nu s-a mai ridicat problema unificãrii Bisericilor. La acea vreme, 1960-1970, s-au depus cereri la toate confesiunile susþinându-se cã unificarea credincioºilor într-o singurã Bisericã este mesajul trimis de divinitate pentru cã Dumnezeu, Creatorul este Unul, iar seminþiile umane sã nu se mai rãzboiascã pe aceastã temã. Nici un cap de Bisericã nu a reacþionat în public, dar ideea dospea. Aflat în vizitã la Istanbul, Papa Francisc a ºocat prin
apelul fãcut la unificare Bisericilor Catolicã ºi Ortodoxã, dupã un mileniu de despãrþire, timp în care confesiunile au trecut prim vremuri grele, încrâncenate, dar ºi cu colaborãri fãrã a se renunþa la conservatorismul ºi regulile fiecãreia. Papa Francisc a fãcut acest apel invocând victimele rãzboaielor care au la bazã religia ºi cererea insistentã a tinerilor de unificare... ”Singurul lucru pe care îl doreºte Biserica Catolicã ºi pe care îl urmãresc ca Episcop al Romei (...) este comuniunea cu Bisericile Ortodoxe(…) Bisericã Catolicã nu doreºte sã impunã nici o condiþie, în afara celei a profesiunii de credinþã comune. Suntem gata cã sãutãm împreunã modalitãþile prin care sã garantãm unitatea necesarã a Bisericii în condiþiile actuale.
În lumea de astãzi se ridicã cu putere voci pe care nu putem sã nu le auzim ºi care cer Bisericilor noastre sã-ºi asume pânã la capãt condiþia de discipoli ai Domnului nostru Iisus Hristos” – a spus Suveranul Pontif într-un mesaj citit în faþa Patriarhului Ecumenic al Constatinopolului, Bartolomeu I, dupã ce au participat împreunã la o liturghie. Fãrã precedent în istoria Bisericilor, conform evz.ro, este faptul cã Papa Francisc a subliniat în mesajul sãu cã nu existã nici o pretenþie a catolicilor în privinþa acestei unificãri. Bisericile Catolicã ºi Ortodoxã s-au separat în 1054, când Papa Leon al IX-lea ºi Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului ºi-au aruncat reciproc anatema. Ileana FIRÞULESCU
L
a un recent vernisaj de artã, la care am fost prezenþi, cineva a afirmat: „Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” are un mare merit, acela de a pune Petrila pe harta Europei”. Urmãrind profilul online al preºedintelui acestei asociaþii, Ionel Zmãu, unde sunt postate activitãþi remarcabile, am aflat cã reprezentanþi de-ai sãi vor fi în curând la Bruxelles pentru a participa la un nou seminar internaþional. I-am solicitat lui Ionel Zmãu mai multe detalii despre activitãþile recente ale asociaþiei, dar ºi despre cele pe care o coordoneazã de peste zece ani. Le-am obþinut, în exlusivitate pentru „Cronica Vãii Jiului”.
Î
nceputuri europene...
„Ar trebui, mai întâi, sã precizez cã asociaþia a avut începuturi oarecum timide, cu activitãþi de interes local. Am încercat ºi implicarea asociaþiei în proiecte europene. Mai întâi, ca profesor suplinitor de limba francezã, am gândit, scris ºi coordonat activitãþile din cadrul Proiectului Ecouri ale vocilor Europei: „Ecologia culturalã pentru o ºcoalã durabilã”, în cadrul Programului european „Comenius”. Proiectul s-a derulat pe parcursul anilor ºcolari 2006-2007 ºi 20072008, Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuºi” Petrila fiind partener. Profesori ºi elevi de aici au participat la reuniuni de proiect în Grecia, Italia ºi Franþa. Apoi, în 2007, delegaþii de profesori ºi elevi din Franþa ºi din Grecia au fost prezente la Petrila. n acelaºi timp, am încercat stabilirea unor parteneriate europene în care Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” sã aibã deplina rãspundere „moralã”. Îmi amintesc, cu nostalgie, cã existau ºi existã ºi acum diferite site-uri pentru „cãutare parteneri”, cu referiri la proiecte, date de contact, etc. Cu destui ani în urmã, ºi eu - bântuit de „ideea Europa” - am trimis zeci de astfel de mesaje... Recunosc: am primit puþine rãspunsuri,
dar erau refuzuri politicoase...
„N
orocul þine cu cei perseverenþi”
Nu am renunþat! Am conceput diferite fiºiere ataºabile, în care am prezentat activitãþile ºi perspectivele asociaþiei. Existã o expresie: „Norocul þine cu cei curajoºi.” Aº reconsidera-o: „Norocul þine cu cei perseverenþi.” În 2008, asociaþia a participat la primul seminar european, în cadrul fostului Program european „Tineret în acþiune”. În cadrul acestui program, din 2008 pânã în 2014, asociaþia a fost partener la nouã proiecte, constând în seminarii internaþionale ºi schimburi de tineri. Din anul 2013, Asociaþia Culturalã „Les Amis de la France” este membru fondator al „Forumului European pentru Diversitate ºi Interculturalitate” - o platformã de ONG-uri din peste douãzeci de þãri europene. Am participat la reuniunea de constituire a acestui forum, care a presupus ºi eforturi financiare proprii, adicã am asigurat cofinanþarea din banii familiei. S-a meritat! Asociaþia a devenit,
„Ideea Europa” existã ºi la Petrila – fondatori internaþionali se pare, un partener credibil, fiind, din ce în ce mai des, solicitatã drept partener la proiecte europene sau euromediteraneene. Iar credibilitatea se câºtigã destul de greu, mai ales prin propria implicare la aceste proiecte.
L
a Bruxelles, pentru a doua oarã...
Am început o colaborare cu Asociaþia „ALL 4 ALL” din Bruxelles. Astfel, în 2013, Daniela Ciontescu, Ana Maria Palade ºi Marius Nechita - membri ai asociaþiei ºi profesori la Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani - au reprezentat asociaþia la un seminar internaþional. În cadrul noului Program european „Erasmus +”, o delegaþie a asociaþiei se va afla la Bruxelles, în perioada 5 - 14 dec. Participãm la un seminar euromediteranean oarecum restrictiv, de „specialitate”: „Fotografia, ca mijloc de sensibilizare”. În acest context, am considerat cã reprezentanþii asociaþiei trebuie sã fie oarecum „specialiºti” în fotografia artisticã. Din delegaþia pe care o voi coordona, fac parte membrii asociaþiei Alina Lorint ºi Lorand Bogdanffy, dar încercând un fel de dialog între generaþii - ºi voluntari, adicã elevele Karina Alexandra
Brînaº (Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” Petroºani) ºi Alexandra Cacovean (Colegiul Naþional „Hermes” Petroºani). Pentru a reprezenta cu bine Petrila, Valea Jiului ºi România la acest seminar, am avut ºi vom continua întrunirile la sediul asociaþiei. Pregãtim niºte prezentãri de „specialitate”: „Realizarea unui proiect fotografic - de la idee la vernisaj”, „Încadrarea în fotografie (regula treimilor, secþiunea de aur)”, „Umbra în fotografie”, „Decorul artificial pentru o fotografie”, „Arta nonfigurativã - de la picturã la fotografie”. Pregãtim, de asemenea, afiºe ºi pliante de prezentare a asociaþiei ºi a oraºului Petrila.
O
sãptãmânã de opt zile...
Da: uneori este nevoie de o sãptãmânã de opt zile. Aceasta deoarece, în prezent, lucrãm ºi la cinci acorduri de parteneriat în cadrul Programului „Erasmus +”, constând în seminarii ºi schimburi de tineri pentru perioada mai - august 2015. ªi, fireºte, revenind la „credibilitatea” la care m-am referit, trebuie sã fim foarte atenþi la activitãþile asociaþiei, în cadrul acestor parteneriate. Oricum, „ideea Europa” existã ºi la Petrila... Pe lângã o „recunoaºtere europeanã”, aºteptãm ºi o „recunoaºtere localã”, din partea Primãriei Petrila, cât ºi a Consiliului Local Petrila” – a rãspuns Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei ”Les amis de la France”, la multitudinea de întrebãri adresate. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Cazul Parnescu a mobilizat edili ºi simpli cetãþeni
”P
rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost receptiv ºi a acceptat fãrã rezerve sã ajute familia Parnescu, din Colonia Petroºani. Vor beneficia de hranã toþi membrii familiei care trãiesc sub limita decenþei. Aceºti oameni s-au dezechilibrat pentru cã în decurs de douã luni ºi-au pierdut doi pãrinþi cu care se ajutau” – Costel Postolache, consilier municipal Petroºani. Alexandru Parnescu, soþia ºi fiul de 5 ani, Bogdan, locuiesc în Colonia Petroºaniului, într-o anexã strâmtã, dar curatã ºi îngrijitã. Casa lor este compusã dintr-o cãmãruþã, o niºã pe post de bucãtãrie ºi un hol. Alexandru, este constructor de meserie ºi lucreazã cu ziua pe unde gãseºte sau pe la cei care-l cautã, iar câºtigul este insufiecient... Într-un birou de la Apa Serv Petroºani s-a relatat cazul cu speranþa
unei soluþii, iar cazul care a fost preluat din zbor de Mariana Popa, acelaºi om sufletist pe care unii oameni, cãrora le-a sãrit în ajutor, îi cunosc doar maºina, nu ºi numele. ”Nici nu conteazã asta. Important este cã-i putem bucura o perioadã, chiar scurtã de timp. Este o gurã de oxigen pânã reuºesc sã se mai redreseze” – spune femeia. Aºa s-a trecut la mobilizare. ªi anul trecut, cei care-ºi spun
”grupul de prieteni” i-au fãcut o surprizã lui Bogdan, bãieþelul familiei Parnescu. I-au cântat de ziua lui ºi l-au bucurat cu daruri. La sfârºitul sãptãmânii trecute, la poarta casei sãrace s-a bãtut din nou. Un grup de oameni de bine au umplut mica locuinþã a familiei cu jucãrii ºi dulciuri, cu îmbrãcãminte
ºi detergenþi, cu mezeluri ºi carne etc.
respectiva familie fãcând demersurile necesare pentru a beneficia de masa oferitã de Cantina Socialã. ªi le-a fãcut într-un moment relaxat, când se inaugura telescaunul ce duce în Parâng, duminicã 30 noiembrie, de Sfântul Andrei... I-a relatat primarului Petroºaniului cazul, iar acesta a acceptat necondiþionat ajutorarea. ”Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost
ªi cum pãrinþii soþilor Parnescu, cu care aceºtia se mai ajutau gospodãrindu-se împreunã, au decedat unul dupã altul într-un interval de douã luni, viaþa lor este mai grea. Consilierul local Costel Postolache s-a angajat sã ajute mai mult
USL încã mai funcþioneazã Prãjiturile ºi mâncarea fast food - în atenþia bine în Aninoasa inspectorilor
I
nspectorii DSV Hunedoara ºi-a intensificat acþiunile de control în unitãþile de alimentaþie publicã, dat fiind faptul cã sãrbãtorile sunt foarte aproape.
P
rimarul este social democrat iar vicele liberal, însã nu au de gând sã schimbe nimic. Lupta de la judeþ în privinþa schimbãrilor nu i-a atins ºi pe ei, astfel cã fostul USL încã funcþioneazã bine în micuþa localitate din Valea Jiului. Primarul localitãþii spune cã nu s-a pus niciodatã problema înlocuirii viceprimarului liberal chiar dacã la judeþ lupta dintre social democraþi ºi liberali a fost una crâncenã.
„Eu nu am pus problema doar politic, omul acela indiferent dacã face bine, trebuie dat în el, pentru cã nu e în partid cu mine. Fiecare om are pãrþile lui bune sau rele, iar când face o faptã bunã trebuie lãudat ºi când e una rea trebuie criticat. Cu viceprimarul am colaborat bine, noi facem administraþi ºi nu politicã la primãrie. Ne înþelegem bine, la serviciu suntem în slujba cetãþeanului. Este receptiv, dacã la ora unu noaptea îl sun sã mergem la inundaþii vine, nu am avut probleme. Sper sã înþeleagã ºi de acum înainte cã în primãrie facem
receptiv ºi a acceptat fãrã rezerve sã ajute familia Parnescu, din Colonia Petroºani. Vor beneficia de hranã toþi membrii familiei care trãiesc sub limita decenþei. Aceºti oameni s-au dezechilibrat pentru cã în decurs de douã luni ºi-au pierdut doi pãrinþi cu care se ajutau” – a declarat Costel Postolache, consilier municipal Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
Inspectorii sanitar-veterinari spun cã verificãrile au scop preventiv ºi vor sã elimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei. „Controalele au vizat pânã de curând depozitele en-gros ºi urmeazã laboratoarele de prãjituri ºi cofetãriile. Vrem sã vedem în ce condiþii îºi desfãºoarã activitatea ºi dacã respectã toate normele astfel ca populaþia sã nu aibã de suferit”, spun inspoectorii în alimentaþie. Pe de altã parte aceºtia recomandã oamenilor sã evite achiziþionarea de produse alimentare de la cunoºtinþe. Aici ar fi administraþie, muncim pentru cetãþeni ºi mâine-poimâine vine data scadenþei”, a declarat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Dunca (PSD) a fost ales pe listele USL ºi în urma negocierilor cu liberalii, postul de viceprimar a fost ocupat de Adrian Albescu (PNL). Maximilian GÂNJU
vorba în special de prãjituri, cozonaci ori torturi. „Ar fi bine sã fie evitatã cumpãrarea de produse din locuri neautorizate ºi la preþuri mai mici, deoarece acestea s-ar fi putea dovedi a fi periculoase pentru sãnãtate. Sfatul este sã nu ia prãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie. Dacã se cumpãrã un produs dupã principiul „vecina, vara sau prietena face un tort bun”, în primul rând se încalcã legile în vigoare ºi apoi nu se ºtie ce ingrediente folosesc patiseriile de ocazie, iar oamenii pot avea de suferit”, mai spun specialiºtii. Vizate sunt ºi unitãþile fast food din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014
Moº Nicolae va scãlda Petroºaniul în mii de luminiþe colorate
P
entroºaniul este îmbrãcat în haine de sãrbãtoare, iar în ajun de Moº Nicolae va fi pornit iluminatul ornamental. Este daja o tardiþie ca, de Moº Nicolae, municipiul Petroºani sã strãluceascã în lumina mii de beculeþe colorate care compun iluminatul ornamental de sãrbãtori. În ajun de Moº Nicolae, în data de 5 decembrie, la ora 17.00, în
Parcul Carol Schreter, primarul municipiului Petroºani va apãsa pe întrerupãtor, aºa cum se întâmplã de câþiva ani încoace. Pentru acest an, administraþia publicã localã a alocat aproape 300.000 de lei pentru închirierea iluminatului ornamental de sãrbãtori. Aºa cã, pe lângã vechile ghirlande ºi ornamente, municipiul Petroºani va fi împodobit ºi cu noi ornamente. “Ornamentele din centrul Petroºaniului sunt noi, iar în Aeroport au
fost montate cele din dotarea primãriei, care au fost anii trecuþi în centrul
Spectacol dãruit de copiii speciali
C
opiii speciali de al Casa Pollicino vor oferi astãzi un spectacol la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani.
Dizabilitãþi. Pentru a marca aceastã zi,
3 decembrie este Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu
Proiecte ApaServ pentru staþiunile montane
A
pã pentru staþiunile montane din Valea Jiului. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului au în vedere introducerea apei potabile ºi în staþiunile montane. Trebuie identificate resursele necesare în vederea realizãrii acestor proiecte de investiþii. “Când vor veni bani europeni sau vom putea accesa proiecte europene vom încerca sã ducem canalizarea ºi apa potabilã ºi în staþiunile montane”, a declarat
copiii speciali de la Casa Pollicino au pregãtit un spectacol. “Este o fericire pentru noi ca de câþiva ani încoace primãria Petroºani ne oferã aceastã posibilitate de a ne prezenta cu copii la Sala de marmurã a primãriei ºi copiii noºtri sã-ºi exprime
Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De câteva zile, oficialii ApaServ Valea Jiului au inaugurat un proiect care a fost finalizat cu ºase luni mai devreme. Aceste prevede introducerea apei potabile ºi a canalizãrii pe strada Maleia, cea care duce spre staþiunea montanã Parâng. Acum cã sunt conductele în zonã urmeazã doar a fi identificate resursele financiare pentru a extinde proiectul în staþiunea montanã. Monika BACIU
localitãþii”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani,
bucuria ºi fericirea de a fi copil în România. Nevoile speciale ale copilaºilor noºtri, de ani de zile ne-au dovedit cã nu sunt un impediment de a se bucura de viaþã la fel ca ºi ceilalþi copii. Pentru ziua de mâine
Nicu Taºcã. Printre noile ornamente se gãsesc un vârf de brad, zeci de globuri mari ºi mici, câteva zeci de ºiruri, ghirlande ºi perdele luminoase, 200 de þurþuri luminoºi, dar ºi sute de figurine de asemenea iluminate. În plus, din parcul Carol Schreter nu va lipsi Diorama care reprezintã Naºterea Domnului ºi nici un brad impresionant, care sã completeze atmosfera de sãrbãtoare. Car men COSMAN-PREDA
copii noºtri au pregãtit ceva pentru invitaþii care se vor afla mâine acolo ºi pentru toþi locuitorii Vãii Jiului. speram cã va fi o surprizã plãcutã pentru toatã lumea”, a declarat Florentina Presecan, director
Din Germania în Valea Jiului
12
.000 de pachete au ajuns din Germania la copiii din Valea Jiului. Nemþii au trimis zeci de mii de pachete cu dulciuri, articole vestimentare ºi alte obiecte copiilor care provin din familii cu probleme sociale. Teancurile de pachete sunt deja împãrþite beneficiarilor. “Au venit duminicã seara împreunã cu 12000 de pachete. Din data de 1 decembrie am început deja distribuirea lor în toate orga-
Casa Pollicino. La evenimentul de astãzi care va începe la ora 9.30 la sala de marmurã a primãriei sunt aºteptaþi sã ia parte toþi cei care vor sã îi susþinã pe aceºti copii speciali. Monika BACIU
nizaþiile partenere ºi cãtre ºcolile din Valea Jiului. Pachetele sunt facute de cãtre copii din Germania cãtre copii din Romania, în special pentru cei cu posibilitãþi reduse ºi ele conþin dulciuri, jucãrii ºi materiale de igienã personalã”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Pachetele vor fi dãruite copiilor pânã de Moº Nicolae. “Noi suntem optimiºti ºi speram cã pânã în data de 11 sã fim gata cu toate”, a mai spus sursa citatã. Acþiunile dedicate sãrbãtorilor de iarnã nu se opresc aici. Cei de la Caritas vor organiza diferite evenimente pe tot parcursul lunii decembrie. Monika BACIU
8 Actualitate
Bokwa Step & Up, în premierã la Petroºani N u doar cã au revoluþionat ideea de fitness ºi dans modern, dar acum aduc la Petroºani, unul dintre primele oraºe din þarã, un nou sport.
Vorbim despre Daniel ºi Simona Obleagã, care, împreunã cu echipa lor de sportivi calificaþi, vin din prima sãptãmânã a anului viitor, cu un nou gen de sport. Cei doi ne spun cã este o premierã pentru România, iar Daniel Obleagã este cel mai titrat sportiv în Bokwa din România la acest
moment. Ce înseamnã defapt acest sport? E foarte simplu, litere ºi cifre, transpuse pe podea, pe ritm ºi pentru sãnãtatea celor care îl practicã. „A apãrut noul program Bokwa Step & Up, care înseamnã un step aerobic. Defapt un pic mai diferit, dar noi trasãm
litere, cifre ºi semne, prin miºcãri ale corpului ºi paºi de dans, folosind un stepper, de la step-ul aerobic. Asta este Bokwa Step&Up. Sunt primul instructor de acest gen din România. Eu am adus programul acesta, iar în curând sper cã voi fi ºi instructor Bokwa Best – Bokwa Education Specialist Trainer, deci omul care va face cursurile de formare ale instructorilor”, a declarat Daniel Obleagã, instructor de Bokwa din Petroºani. Noul sport, Bokwa a prins ºi în România ºi foarte multe sãli de fittnes au mizat pe asta. Daniel Obleagã va avea misiunea de a antrena instructorii din România ºi la Petroºani aduce în premierã acest sport, pe care suntem invitaþi sã îl testãm gratuit „Bokwa Step & Up va începe în luna ianuarie. Vom face prima datã testerul în prima
sãptãmânã a lui ianuarie. Cei care doresc sã încerce acest nou sport pot veni la noi, sã îºi facã rezervãri de stepper, ca sã vadã despre ce este vorba,
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014 iar dupã aceastã sãptãmânã gratuitã, îºi pot face abonamente la noi la studio”, a adãugat ºi Simona Obleagã, instructor Bokwa. Practic, o astfel de miºcare arde calorii ºi tonificã, iar din experienþã, cei care îl practicã devin mult mai sãnãtoºi. „Arde foarte multe calorii, chiar dacã unii o sã li se parã greu de crezut. Am avut în Grecia pe cineva care a avut pe mânã un pedometru ºi calorimetru ºi în 50 de minute de abilitate cardio Bokwa s-au fãcut 7.400 de paºi ºi s-au ars 1.150 de calorii. Deci, se ard
Brazii de Crãciun sosesc la sfârºitul sãptãmânii
P
rimii comercianþi cu brazii de Crãciun vor sosi la Petroºani la sfârºitul acestei sãptãmâni. 22 de zile ne mai despart de Crãciun, iar majoritatea petroºãnenilor vor împodobi tradiþionalul brad. Pentru cei care vor sã simtã mirosul coniferelor, bradul natural este singura opþiune. “S-au anunþat comercianþii ºi speram spre sfârºitul acestei sãptãmâni deja sã avem în piaþa brazi de Crãciun. Sunt aproximativ patru comercianþi care sunt din Sebeº, din zona Hategului”, a declarat Sorin Creþu, ºeful
calorii, se tonificã muºchii, deoarece miºcãrile sunt ºi de tonifiere, scãpãm de saltea, nu mai stãm jos. Le facem toate prin muzicã, abdomene, biceps ºi aºa mai departe, care le punem pe muzicã, fãrã sã ne dãm seama cã muncim pentru aºa ceva”, ne explicã Dani. Dacã vi se pare interesant ºi dacã vreþi sã vã distraþi, ca ºi sã faceþi cel mai nou sport, trebuie sã aveþi doar puþinã voinþã ºi, pe ritmuri de muzicã bunã, nici nu vã veþi da seama cã faceþi sport. Diana MITRACHE
Administraþiei Pieþelor din Petroºani. Comercianþii de brazi trebuie sã þinã cont de o serie de reguli. “Trebuie sã deþinã actele de provenienþa a brazilor, sã ateste faptul cã fac parte dintr-o asociaþie sau un composesorat ºi actele de identitate ale vânzãtorului”, a mai spus sursa citatã. Aproape 36.000 de brazi ºi peste 30.000 de molizi vor fi scoºi la vânzare de Romsilva, preþul brazilor de cel mult 1,3 metri fiind de 24,8 lei, iar al celor de 2 - 3 metri, de 37,2 lei, toþi pomii provenind din pepiniere ºi din tãieri pentru conservarea pãdurii. Monika BACIU