Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 767
Cronica Vãii Jiului Luni, 29 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Lupii fac prãpãd la doi paºi de Petroºani
M
ai bine de 30 de oi au fost sfâºiate de lupi în zona Slãtinioara, la câþiva kilometri de centrul municipiului Petroºani. Sãlbãticiile dau atacul, iar oamenii sunt pur ºi simplu legaþi la mâini de legile ce nu permit împuºcarea animalelor sãlbatice. Autoritãþile locale sunt în alertã. >>> PAGINA A 3-A
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Decembrie 2014 cuvenitã acestei unitãþi miniere atât pe linie de aprovizionare cât ºi pe linie de realizãrile care trebuiau sã se obþinã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul are însã ºi satisfacþii. Acest an a fost unul fructuos cu multe realizãri. „Cea mai mare realizare este faptul cã am reuºit ºi în acest an sã continuãm proiectul integrat de asfaltare ºi modernizare de strãzi, am reuºit sã reabilitãm ºi suntem pe final la partea de consurucþii a ambulatoriului ºi tot ca satisfacþie am reuºit sã fim la zi
Regrete, dar ºi satisfacþii
A
nul 2014 este pe cale sã se încheie, iar autoritãþile locale trag linie pentru a face bilanþul. La Petrila, Ilie Pãducel, are un singur regret ºi anume acela cã nu s-au fãcut suficiente angajãri la unitatea minierã din localitate.
“S-au fãcut multe lucruri ºi în anul 2014, cã nu s-a fãcut cât trebuia ºi acest lucru este adevãrat, dar cel mai mare regret pentru anul
2014 este faptul cã nu au fost angajaþi la mina Lonea atîþia tineri cât a promis conducerea ministerului la început de an, când am fost la ministerul Energergiei m-au asigurat cã cel puþin 100 de tineri vor fi angajaþi, dar au angajat în jur de 40 de tineri. Este total insuficient ºi nu s-a dat nici pe departe atenþia
Taxe mai mici la piaþã
C
riza îºi face simþitã prezenþa ºi unde se vede mai bine, dã nu la piaþã. A scãzut puterea de cumpãrare a localnicilor din Petroºani, iar administraþia pieþelor a decis sã reducã tarifele pentru vânzãtorii ambulanþi din acest loc. Comercianþii din Petroºani vor plãti mai puþin pentru a închiria tarabele de la piaþã. Mãsura îi vizeazã ºi pe cei care vând zarzavaturi, ori fructe, dar ºi pe cei care vând produse industriale. Toþi vor
plãti mai puþin de anul viitor, pentru cã e crizã. „Din cauza scãderii numãrului de comercianþi pe piaþã, dar ºi al producãtorilor, atât la piaþa centralã, dar ºi la celelalte pieþe. Am redus taxa pe masã, de la 13 lei, la 10 lei pe masã. La fel au fost reduse ºi contractele din þarcurile de produse industriale, de la 15 lei pe lunã la 13 lei pe lunã. La târgul
sãptãmânal de la Stadionul Jiul, cu aproximaþie, 10 % au scãzut taxele, tot din cauza scãderii numãrului de cumpãrãtori”, a spus Sorin Creþu, administrator în piaþa centralã Petroºani. Piaþa centralã de la Petroºani este cea mai mare din Valea Jiului ºi aici vin comercianþi ºi producãtori din judeþele învecinate. Criza, însã, ºi-a spus cuvântul ºi acum scãderea vânzãrilor a impus ºi o scãdere a taxelor. Diana MITRACHE
Taxe locale nemodificate, la Petroºani
N
ivelul taxelor locale ºi impozitelor va rãmâne nemodificat ºi în 2015, au decis consilierii locali. Potrivit proiectului de hotãrâre de consiliu iniþiat de primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, anul viitor nu va aduce majorãri în ceea ce priveºte taxele ºi impozitele locale. De asemenea, conform
cu plata tuturor ajutoarelor sociale, a salariilor ºi indemnizaþiilor însoþitorilor persoanelor cu handicap care sutn în numãr destul de mare ºi a celorlalte ajutoare financiare ºi bãneºti care sunt date conform legii pentru cetãþenii din oraºul Petrila. De asemenea suntem cu plata la zi a tuturor utilitãþilor ºi anul 2014 este al doilea an consecutiv pe care îl vom încheia fãrã datorii”, a conchis edilul. Tot în aceastã perioadã edilii locali îºi fac planurile pentru noul an care stã sã înceapã. Monika BACIU
proiectului aprobat în plenul CL Petroºani, persoanele juridice care achitã integral, pânã la data de 31 martie 2015, impozitul/ taxa pe clãdire, impozitul/taxa pe teren ºi impozitul pe mijloacele de transport aferent întregului an, vor avea o bonificaþie de 10%. ªi populaþia beneficiazã de aceastã facilitate, iar prin acest demers se urmãreºte stimularea ºi ajutorarea, totodatã, a agenþilor economici care îºi desfãºoarã activitatea pe raza municipiului Petroºani. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Decembrie 2014
Lupii fac prãpãd la doi paºi de Petroºani M
ai bine de 30 de oi au fost sfâºiate de lupi în zona Slãtinioara, la câþiva kilometri de centrul municipiului Petroºani. Sãlbãticiile dau atacul, iar oamenii sunt pur ºi simplu legaþi la mâini de legile ce nu permit împuºcarea animalelor sãlbatice. Autoritãþile locale sunt în alertã.
Localnicii ce au animale pe dealurile din apropierea liceului de Informaticã de la Petroºani sunt pur ºi simplu ºocaþi de atacul repetat al sãlbãticiunilor. Lupii le-au sfâºiat în miezul nopþii turmele de oi, le-au ucis mioarele ºi le-au speriat de moarte câinii ºi caii. Nici ei nu mai sunt în siguranþã ºi asta pentru cã lupii rãmân pe dealuri, în apropierea gospodãriilor lor pânã dimineaþa
când aceºtia merg pe jos la muncã. Tanti Maria ne spune cã era sã rãmânã fãrã calul din gospodãrie ºi cã se teme sã mai iasã din colibã. „Venirã 5 lupi asupra calului, sã mi-l omoare. Scãpã cã nu îi omorî. Ne este foarte fricã. Cum sã nu ne fie fricã, pentru cã acum nu mai cutezãm sã ieºim nici ziua, ori dimineaþa pe drum. Ne ies în cale. Au mai fost ºi în alþi ani, dar nu ca acum nu. Altã datã mi-a mai mâncat 2 câini, o oaie,
dar nu ca acum în halul ãsta”, a spus Maria Rus, o localnicã ce are gospodãria la câþiva kilometri de zona în care se aflã Colegiul Naþional de Informaticã din Petroºani. Cel mai grav este cã sãlbãticiile au mâncat oile oamenilor ºi nu puþine. Au atacat în haitã de li s-au speriat sãtenilor ºi câinii, care au fugit în casã. „Am fost cu oile ºi au venit 4 sau 5 lupi ºi nu mai puteam sã îi scot nicicum din curte. Oile sunt rãnite, 20
decedate. Au venit ºi cei de la Ocolul Silvic ºi medicii veterinari”, spune Ion Albesc, crescãtor de oi, în timp ce fratele sãu ne povesteºte coºmarul prin care a trecut noaptea. „S-a întâmplat la ora 2,20, când ne-au atacat o haitã de 5 lupi. Unul l-a trântit pe câine ºi restul s-au dus la oi. Searã de searã ne dau târcoale. Într-o searã lupii au mâncat un câine aici mai jos la o casã. Nu ºtiu ce e de fãcut. Autoritãþile ridicã din umeri ”, ne
spune ºi Marcu Albesc, un alt crescãtor de oi, care zice cã haitele stau pe lângã case pânã dimineaþa ºi le mãnâncã tot ce gãsesc afarã în curte ºi pândesc chiar localnicii, care dimineaþa se îndreaptã spre locurile de muncã. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani a aflat despre situaþie, dar recunoaºte cã e încurcat de birocraþie. Totuºi, va încerca sã îi despãgubeascã pe oameni. „Este o problemã, pentru cã oile au fost practic în intravilanul localitãþii ºi nu în extravilan. Atunci, AJVPS nu poate interveni ca sã îi ajute, ci rãmâne ca noi, primãria, sã încercãm sã gãsim o soluþie pentru a-i despãgubi pe oameni, dar legislaþia este foarte clarã, în intravilan, dacã animalele nu sunt în þarc ºi apar astfel de evenimente, atunci rãspunderea este a proprietarului”, spune
Alin Simota, termen în dosarul de evaziune Un an, n prima zi lucrãtoare într-un alt dosar ºi mii de termenele de judecatã ÎSimota a anului viitor, Alin stabilite de douã instanþe va da socotealã, intervenþii din nou, magistraþilor de diferite coincideau. Simota a cerut o experla Judecãtoria Petroºani în dosarul de evaziune fiscalã aflat pe rol.
Alin Simota a fost trimis în judecatã în 2013, într-un dosar de evaziune fiscalã, iar mai bine de jumãtate de an cauza a stat pe loc, pentru cã afaceristul era arestat
tizã contabilã în acest dosar pentru a demonstra cã nu a prejudiciat bugetul de stat aºa cum susþin procurorii. Mai mult, Simota a declarat în faþa magistraþilor cã nu avea nici o legãturã cu firma SIMAR, însã procurorii au fãcut demonstraþia cã afaceristul controla societatea din
P
este 1200 de intervenþii la SMURD Petrila. Acum fix un an la Petrila a fost deschis cel de-al patrulea modul SMURD din Valea Jiului.
umbrã prin mai mulþi interpuºi. De atunci, paramedicii Alin Simota a achitat au intervenit de peste integral decontul lucrãrii de 1000 de ori. Pentru ca expertizã în sumã de 5400 lei, act adus acum în discuþie de pãrþile din dosar. Aceastã expertizã a fost contestatã în parte de cãtre ANAF, iar la termenul de judecatã din 5 ianuarie 2015, magistraþii vor lua în discuþie rãspunsul expertului la obiecþiunile formulate de Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã Bucureºti. M. GÂNJU
Actualitate 3 primarul din Petroºani. Mai mult, pe lângã faptul cã turma de oi este crescutã în intravilan ºi acolo lupii sunt liberi sã atace, chiar dacã vorbim despre un loc foarte aproape de oraº, legea permite împuºcarea a doar 2 lupi pe an. Cu restul se luptã oierii. „Nu au voie sã împuºte juvetele, cum ar veni lupul. Suntem în pericol, cã ne omoare înaintea caselor. Le-am zis celor care au venit, dar au zis sã facem cerere la primãrie, ca sã dea autorizaþie sã împuºte lupii, cã numai 2 au împuºcat pe an, atât e dreptul”, ne mai explicã Marcu Albesc, unul dintre oierii care s-a ales cu paguba În toamnã ºi urºii le-au atacat oamenilor gospodãriile ºi le-au distrus atunci stupii. Nici pânã acum nu s-au luat mãsuri, iar localnicii nu mai ºtiu ce sã facã în calea lupilor, care s-au învãþat sã atace foarte aproape de oraº. Diana MITRACHE
paramedicii sã îºi desfãºoare activitatea normal, edilul face demersuri pentru dotarea serviciului cu o autospecialã nouã. “Am vorbit cu domnul secretar de stat Arafat pentru dotarea oraºului Petrila, a serviciului SMURD cu o maºinã nouã pentru intervenþii. De aproximativ un an de când avem acest serviciu înfiinþat sunt peste 1200 de intervenþii. Este imperios necesar sã se rezolve aceastã problemã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Odatã funcþional serviciul SMURD ºi la Petrila timpul în care echipajele medicale ajung la pacienþi s-a diminuat. Datoritã numãrului mare de intervenþii la care participã echipajul SMURD, ºi consilierii locali de la Petrila au aprobat, în cursul acestui an, majorarea cantitãþii de combustibil pentru autospecialã. Monika BACIU
4 Actualitate
Zãpadã ºi turiºti în Valea Jiului
S
ute de oameni au luat cu asalt toate staþiunile de munte din preajma Vãii Jiului. De la Vidra la Straja, prin parâng, sau Pasul Vâlcan, turiºtii, ori localnicii au luat pulsul staþiunilor ºi, dacã unii s-au distrat pe cinste, cum este cazul de la Straja, unde pe nocturnã, de Crãciun s-a schiat foarte bine, la Pasul Vâlcan a fost mare scandal. Câþiva localnici, care au urcat cu telegondola, au plãtit 15 lei, pentru cã artera rutierã era închisã, au avut parte numai de neajunsuri. Faptul cã sus la munte nu era
deschisã nicio cabanã i-a scos din minþi pe cei ce ar fi vrut un ceai, un vin firt, ori sã foloseascã pentru copii o toaletã. Fiecare a fost nevoit sã se descurce cu ce a avut ºi apoi sã plece acasã. „Au zis bine cine a zis cã telegondola asta e degeaba. Nu duce nicãieri. Aici e
Zeci de turiºti s-au accidentat la munte
Z
Au venit zãpezile ºi, o datã cu ele, ºi turiºtii care au umplut staþiunile montane hunedorene. Numai în Straja au fost mii de turiºti la sfârºit de sãptãmânã, iar pârtiile au fost numai bune pentru iubitorii sporturilor de iarnã. Stratul de zãpadã atinge ºi 80 de centrimetri, aºa cã nimeni nu a avut motive sã se plângã. “Condiþiile de schi sunt bune. Telegondola funcþioneazã, aºa cã turiºtii care vin cu maºina pot sã-ºi lase autoturismele în partea de jos a staþiunii, fãrã sã mai urce ºi sã aglomereze drumul de acces sau
parcarea de la intrarea în Straja", a declarat ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga. În Straja, salvamontiºtii au avut din plin de lucru ºi le-au acordat primul ajutor celor care s-au accidentat pe pârtii. Numai în ultimele 4 zile au fost 24 de cazuri de incidente pe pârtii, pentru opt persoane fiind necesarã transportarea rãniþilor la spital, dupã ce au suferit fracturi la mâini sau picioare, iar altele au acuzat traumatisme craniene.
A
tenþie la avalanºe!
Pe de altã parte, cei care merg la munte trebuie sã fie cu bãgare de seamã ºi sã nu se aventureze pe traseele de
cã stratul de zãpadã proaspãt aºternut a fost numai bun. Cu greu au lãsat iubitorii muntelui schiurile, ori plãcile deoparte ºi la fel a fost ºi ziua, când cozile la instalaþia de transport pe cablu pentru schiori au fost foarte mari. ªi la Vidra, la domeniul de schi Transalpina Schi Resort s-a schiat bine. Pârtia a fost bunã, însã, drumul pânã în staþiune nu este ceea ce îºi
doresc turiºtii. Deºi a fost curãþat de drumari, traseul dinspre Valea Jiului e plin de gropi ºi acoperit în unele porþiuni de gheaþã, fiind aproape impracticabil pentru cei ce nu au maºini 4x4. ªi în Parâng s-a schiat, iar cabanele ºi pensiunile sunt pline de turiºtii care vin sã îºi petreacã aici sfârºitul de an. Diana MITRACHE
Tradiþii de Anul Nou în comunitãþile de momârlani
V
eºnicia s-a nãscut la sat ºi tot acolo s-au nãscut ºi tradiþiile care aduc un plus de frumuseþe sãrbãtorilor de iarnã, iar în comunitãþile de momârlani din Valea Jiului încã se pãstreazã nealterate obiceiuri vechi de sute de ani. La fel ca ºi la strãmoºii noºtri, trecerea de la un an la altul este un motiv de bucurie aºa cã ºi unele dintre tradiþii au un caracter umoristic.
nicãieri, nu putem nici un pahar de apã sã bem”, au spus revoltaþi oamenii care au ales pentru a doua zi de Crãciun Pasul Vâlcan, un loc unde cele câteva cabane particulare erau închise. La Straja, însã, distracþia a fost la ea acasã. Aici s-a schiat chiar ºi pe nicturnã, semn
De pe pârtii, la spital
eci de turiºti care ºi-au petrecut minivacanþa de Crãciun la munte au avut nevoie de ajutorul salvamontiºtilor, iar pentru o parte dintre ei distracþia s-a terminat pe un pat de spital.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Decembrie 2014
creastã. Existã riscul producerii unor avalanºe locale în zonele înalte, la peste 1.300 de metri altitudine. "În zona înaltã din masivele Vâlcan ºi Retezat a nins mult, iar zãpada s-a aºternut pentru cea veche, îngheþatã. De aceea, nu excludem posibilitatea apariþiei unor avalanºe la peste 1.300 de metri altitudine. Le recomandãm turiºtilor sã rãmânã pe domeniile schiabile amenajate ºi sã renunþe, cel puþin pentru moment, la practicarea schiului de turã", a explicat Resiga. În Straja, salvamontiºtii asigurã serviciul de permanenþã cu câte ºapte oameni pe turã. Car men COSMAN-PREDA
V
A
ºi duminicã. Nu vom mai merge la serviciu de 1 mai, Ziua Muncii, care cade într-o vineri în 2015 ºi de Rusalii, când sunt alte douã zile nelucrãtoare, respectiv 31 mai, duminicã ºi luni 1 iunie. Angajaþii la stat, dar
Primele douã zile ale anului viitor, 1 ºi 2 ianuarie 2015, vor fi libere, pentru petrecerea Revelionului. La finalul lunii, sãrbãtorim Ziua Unirii Principatelor, însã, 24 ianuarie cade într-o sâmbãtã ºi vom fi liberi oricum. Cu ocazia Paºtelui, urmeazã alte douã zile libere. În 2015, Învierea va fi sãrbãtoritã în 12 ºi 13 aprilie, în zilele de sâmbãtã
Revelion în avans P
este o mie de pensionari au luat parte la revelionul organizat de municipalitatea de la Petroºani. Noaptea dintre ani a fost sãrbãtoritã de persoanele de vârsta a treia pe parcursul a mai multor zile. Autoritãþile locale de la Petroºani au pregãtit, la fel ca în fiecare
an, petrecerea de revelion dedicatã pensionarilor. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a fost la aceste evenimente alãturi de soþia
nu numai ei, vor sta acasã ºi de Adormirea Maicii Domnului, o altã sãrbãtoarea legalã care în calendar este pe 15 august. Nu cade într-o zi lucrãtoare, ci sâmbãtã. În noiembrie, Sfântul Andrei, pe 30, le oferã românilor o zi liberã. La finalul anului viitor, a doua zi de Crãciun este sâmbãta. Dacã facem un bilanþ, din cele 13 zile libere, românii se vor bucura doar de 8: cu una mai puþin decât anul 2014. Totuºi, anul 2015 vine cu o noutate: se va acorda o zi liberã pentru îngrijirea sãnãtãþii copilului, iar familiile cu mai mulþi copii vor avea douã zile libere.
ergelatul
Este un obicei pãstrat cu sfinþenie de localnici ºi care spune cã în seara de Revelion, pe o masã trebuie sã fie aºezate farfurii cu gura în jos. Sub acele farfurii se pun: pâine, pieptene, oglindã, bani, o bucatã de blãniþã, un morcov. Pânã la 12 noaptea, fetele nemãri-
Când suntem liberi în 2015
nul viitor, vom avea oficial 13 zile libere, mai multe decât în ultimii trei ani. În practicã însã, vom beneficia doar de 8, pentru cã restul de cinci zile cad la sfârºit de sãptãmânã.
Despre momârlani se spune cã sunt urmaºii dacilor liberi, iar portul lor popular seamãnã mult cu al acestora. Este una dintre cele mai spectaculoase comunitãþi, din punct de vedere etnografic, iar în aceastã zonã tradiþiile se pãstreazã aºa cum erau cu sute de ani în urmã ºi toatã suflarea comunitãþii ia parte la aceste obiceiuri, de care se bucurã cu tot sufletul.
tate vin la „vergelatul” acesta, cum este denumit, ridicã câte o farfurie ºi ghicesc cum le va fi ursitul. Dacã nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacã gãsesc oglindã, e frumos, dacã gãsesc morcovul, e „sãnãtos” ºi aºa mai departe.
B
rondoºii
Obiceiul brondoºilor începe dupã 12 noaptea, când tinerii îmbracã tradiþionalele
Ciclomoºii prin Valea Jiului
C
iclomoºii sunt o specie de Crãciunei simpatici, care mai tineri, care nu chiar în floarea vârstei, dar în formã maximã, cãlare pe biciclete.
sa Monica Iacob Ridzi. “Vã doresc sã fiþi sãnãtoºi ºi sã vã bucuraþi de viaþã alãturi de cei dragi dumneavoastrã. Vã mulþumesc pentru faptul
cã aþi contribuit la clãdirea unei societãþi moderne”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, celor prezenþi la Revelionul pensionarilor. Toþi pensionarii din Petroºani au petrecut Revelionul cu doar 25 de lei. În total, 67 de mii de
Ei pot fi vãzuþi mai ales în preajma Crãciunului costumaþi
în tradiþionalul echipament al lui Moº Crãciun ºi, spre amuzamentul tuturor, colindã oraºele pe biciclete. Sunt membri ai grupului denumit generic San Montan, iubitori ai sporturilor de munte, care ºi în acest an, parcã mai mulþi ca în anul trecut, au plecat la colindat. lei au fost alocaþi din Traseul porneºte bugetul local al mereu de pe la municipiului Petroºani Baru Mare ºi, pentru organizarea pentru cã nu a evenimentului devenit nins în primele deja tradiþie, denumit zile, ciclomoºii “revelionul pensionarilor”. ºi-au luat bicicletele ºi în Monika BACIU
2014 ºi au colindat prin Valea Jiului. Au cântat colinde în parcul de la Petrila ºi s-au dus chiar cu pachete la cei mici de la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila. Toþi cei care i-au întâlnit pe strãzi s-au bucurat de vederea lor ºi, poate cei mai încântaþi au fost copiii, care la vederea lor s-au bucurat enorm. Toþi trecãtorii se opreau sã îi fotografieze, pentru cã rar vezi astfel de paradã în roºu ºi alb, pe biciclete. Diana MITRACHE Foto Facebook
costume. Înfofoliþi bine în cojoace ºi cu clopote gãlãgioase, trec din casã în casã ca sã anunþe venirea noului an. Un “brondoº” îmbrãcat mai urât reprezintã vechiul an, care pleacã mai departe prin sat, dupã cum povestesc momârlanii, în timp ce flãcãul care reprezintã noul an rãmâne mai departe la gãzdoaie, îi ureazã La Mulþi Ani ºi sã vinã un an mai bun. În unele pãrþi, legenda brondoºilor spune cã aceºtia au salvat comunitãþile de invazia tãtarilor, care, speriaþi de sunetul tãlãngilor purtate
de locuitori au fugit din acele locuri. În seara de Anul Nou, tinerii pleacã la urat cu Pluguºorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova. În plus, în ziua de Anul Nou trebuie sã intre neapãrat fecior în casã, ca sã meargã bine tot anul. ªi în privinþa mâncãrurilor de Anul Nou, momârlanii au reguli bine stabilite de la care nu se abat. Se mãnâncã peºte ºi nicidecum gãinã, pentru cã se zice cã tot anul vei râcâi ºi vei împrãºtia ca gãina. În schimb, de pe masã nu trebuie sã lipseascã peºtele, aducãtor de noroc. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Zãpadã ºi turiºti în Valea Jiului
S
ute de oameni au luat cu asalt toate staþiunile de munte din preajma Vãii Jiului. De la Vidra la Straja, prin parâng, sau Pasul Vâlcan, turiºtii, ori localnicii au luat pulsul staþiunilor ºi, dacã unii s-au distrat pe cinste, cum este cazul de la Straja, unde pe nocturnã, de Crãciun s-a schiat foarte bine, la Pasul Vâlcan a fost mare scandal. Câþiva localnici, care au urcat cu telegondola, au plãtit 15 lei, pentru cã artera rutierã era închisã, au avut parte numai de neajunsuri. Faptul cã sus la munte nu era
deschisã nicio cabanã i-a scos din minþi pe cei ce ar fi vrut un ceai, un vin firt, ori sã foloseascã pentru copii o toaletã. Fiecare a fost nevoit sã se descurce cu ce a avut ºi apoi sã plece acasã. „Au zis bine cine a zis cã telegondola asta e degeaba. Nu duce nicãieri. Aici e
Zeci de turiºti s-au accidentat la munte
Z
Au venit zãpezile ºi, o datã cu ele, ºi turiºtii care au umplut staþiunile montane hunedorene. Numai în Straja au fost mii de turiºti la sfârºit de sãptãmânã, iar pârtiile au fost numai bune pentru iubitorii sporturilor de iarnã. Stratul de zãpadã atinge ºi 80 de centrimetri, aºa cã nimeni nu a avut motive sã se plângã. “Condiþiile de schi sunt bune. Telegondola funcþioneazã, aºa cã turiºtii care vin cu maºina pot sã-ºi lase autoturismele în partea de jos a staþiunii, fãrã sã mai urce ºi sã aglomereze drumul de acces sau
parcarea de la intrarea în Straja", a declarat ºeful Salvamont Lupeni, George Resiga. În Straja, salvamontiºtii au avut din plin de lucru ºi le-au acordat primul ajutor celor care s-au accidentat pe pârtii. Numai în ultimele 4 zile au fost 24 de cazuri de incidente pe pârtii, pentru opt persoane fiind necesarã transportarea rãniþilor la spital, dupã ce au suferit fracturi la mâini sau picioare, iar altele au acuzat traumatisme craniene.
A
tenþie la avalanºe!
Pe de altã parte, cei care merg la munte trebuie sã fie cu bãgare de seamã ºi sã nu se aventureze pe traseele de
cã stratul de zãpadã proaspãt aºternut a fost numai bun. Cu greu au lãsat iubitorii muntelui schiurile, ori plãcile deoparte ºi la fel a fost ºi ziua, când cozile la instalaþia de transport pe cablu pentru schiori au fost foarte mari. ªi la Vidra, la domeniul de schi Transalpina Schi Resort s-a schiat bine. Pârtia a fost bunã, însã, drumul pânã în staþiune nu este ceea ce îºi
doresc turiºtii. Deºi a fost curãþat de drumari, traseul dinspre Valea Jiului e plin de gropi ºi acoperit în unele porþiuni de gheaþã, fiind aproape impracticabil pentru cei ce nu au maºini 4x4. ªi în Parâng s-a schiat, iar cabanele ºi pensiunile sunt pline de turiºtii care vin sã îºi petreacã aici sfârºitul de an. Diana MITRACHE
Tradiþii de Anul Nou în comunitãþile de momârlani
V
eºnicia s-a nãscut la sat ºi tot acolo s-au nãscut ºi tradiþiile care aduc un plus de frumuseþe sãrbãtorilor de iarnã, iar în comunitãþile de momârlani din Valea Jiului încã se pãstreazã nealterate obiceiuri vechi de sute de ani. La fel ca ºi la strãmoºii noºtri, trecerea de la un an la altul este un motiv de bucurie aºa cã ºi unele dintre tradiþii au un caracter umoristic.
nicãieri, nu putem nici un pahar de apã sã bem”, au spus revoltaþi oamenii care au ales pentru a doua zi de Crãciun Pasul Vâlcan, un loc unde cele câteva cabane particulare erau închise. La Straja, însã, distracþia a fost la ea acasã. Aici s-a schiat chiar ºi pe nicturnã, semn
De pe pârtii, la spital
eci de turiºti care ºi-au petrecut minivacanþa de Crãciun la munte au avut nevoie de ajutorul salvamontiºtilor, iar pentru o parte dintre ei distracþia s-a terminat pe un pat de spital.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Decembrie 2014
creastã. Existã riscul producerii unor avalanºe locale în zonele înalte, la peste 1.300 de metri altitudine. "În zona înaltã din masivele Vâlcan ºi Retezat a nins mult, iar zãpada s-a aºternut pentru cea veche, îngheþatã. De aceea, nu excludem posibilitatea apariþiei unor avalanºe la peste 1.300 de metri altitudine. Le recomandãm turiºtilor sã rãmânã pe domeniile schiabile amenajate ºi sã renunþe, cel puþin pentru moment, la practicarea schiului de turã", a explicat Resiga. În Straja, salvamontiºtii asigurã serviciul de permanenþã cu câte ºapte oameni pe turã. Car men COSMAN-PREDA
V
A
ºi duminicã. Nu vom mai merge la serviciu de 1 mai, Ziua Muncii, care cade într-o vineri în 2015 ºi de Rusalii, când sunt alte douã zile nelucrãtoare, respectiv 31 mai, duminicã ºi luni 1 iunie. Angajaþii la stat, dar
Primele douã zile ale anului viitor, 1 ºi 2 ianuarie 2015, vor fi libere, pentru petrecerea Revelionului. La finalul lunii, sãrbãtorim Ziua Unirii Principatelor, însã, 24 ianuarie cade într-o sâmbãtã ºi vom fi liberi oricum. Cu ocazia Paºtelui, urmeazã alte douã zile libere. În 2015, Învierea va fi sãrbãtoritã în 12 ºi 13 aprilie, în zilele de sâmbãtã
Revelion în avans P
este o mie de pensionari au luat parte la revelionul organizat de municipalitatea de la Petroºani. Noaptea dintre ani a fost sãrbãtoritã de persoanele de vârsta a treia pe parcursul a mai multor zile. Autoritãþile locale de la Petroºani au pregãtit, la fel ca în fiecare
an, petrecerea de revelion dedicatã pensionarilor. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, a fost la aceste evenimente alãturi de soþia
nu numai ei, vor sta acasã ºi de Adormirea Maicii Domnului, o altã sãrbãtoarea legalã care în calendar este pe 15 august. Nu cade într-o zi lucrãtoare, ci sâmbãtã. În noiembrie, Sfântul Andrei, pe 30, le oferã românilor o zi liberã. La finalul anului viitor, a doua zi de Crãciun este sâmbãta. Dacã facem un bilanþ, din cele 13 zile libere, românii se vor bucura doar de 8: cu una mai puþin decât anul 2014. Totuºi, anul 2015 vine cu o noutate: se va acorda o zi liberã pentru îngrijirea sãnãtãþii copilului, iar familiile cu mai mulþi copii vor avea douã zile libere.
ergelatul
Este un obicei pãstrat cu sfinþenie de localnici ºi care spune cã în seara de Revelion, pe o masã trebuie sã fie aºezate farfurii cu gura în jos. Sub acele farfurii se pun: pâine, pieptene, oglindã, bani, o bucatã de blãniþã, un morcov. Pânã la 12 noaptea, fetele nemãri-
Când suntem liberi în 2015
nul viitor, vom avea oficial 13 zile libere, mai multe decât în ultimii trei ani. În practicã însã, vom beneficia doar de 8, pentru cã restul de cinci zile cad la sfârºit de sãptãmânã.
Despre momârlani se spune cã sunt urmaºii dacilor liberi, iar portul lor popular seamãnã mult cu al acestora. Este una dintre cele mai spectaculoase comunitãþi, din punct de vedere etnografic, iar în aceastã zonã tradiþiile se pãstreazã aºa cum erau cu sute de ani în urmã ºi toatã suflarea comunitãþii ia parte la aceste obiceiuri, de care se bucurã cu tot sufletul.
tate vin la „vergelatul” acesta, cum este denumit, ridicã câte o farfurie ºi ghicesc cum le va fi ursitul. Dacã nimeresc pâine, ursitul e bogat, dacã gãsesc oglindã, e frumos, dacã gãsesc morcovul, e „sãnãtos” ºi aºa mai departe.
B
rondoºii
Obiceiul brondoºilor începe dupã 12 noaptea, când tinerii îmbracã tradiþionalele
Ciclomoºii prin Valea Jiului
C
iclomoºii sunt o specie de Crãciunei simpatici, care mai tineri, care nu chiar în floarea vârstei, dar în formã maximã, cãlare pe biciclete.
sa Monica Iacob Ridzi. “Vã doresc sã fiþi sãnãtoºi ºi sã vã bucuraþi de viaþã alãturi de cei dragi dumneavoastrã. Vã mulþumesc pentru faptul
cã aþi contribuit la clãdirea unei societãþi moderne”, le-a spus Tiberiu Iacob Ridzi, celor prezenþi la Revelionul pensionarilor. Toþi pensionarii din Petroºani au petrecut Revelionul cu doar 25 de lei. În total, 67 de mii de
Ei pot fi vãzuþi mai ales în preajma Crãciunului costumaþi
în tradiþionalul echipament al lui Moº Crãciun ºi, spre amuzamentul tuturor, colindã oraºele pe biciclete. Sunt membri ai grupului denumit generic San Montan, iubitori ai sporturilor de munte, care ºi în acest an, parcã mai mulþi ca în anul trecut, au plecat la colindat. lei au fost alocaþi din Traseul porneºte bugetul local al mereu de pe la municipiului Petroºani Baru Mare ºi, pentru organizarea pentru cã nu a evenimentului devenit nins în primele deja tradiþie, denumit zile, ciclomoºii “revelionul pensionarilor”. ºi-au luat bicicletele ºi în Monika BACIU
2014 ºi au colindat prin Valea Jiului. Au cântat colinde în parcul de la Petrila ºi s-au dus chiar cu pachete la cei mici de la Organizaþia Salvaþi Copiii din Petrila. Toþi cei care i-au întâlnit pe strãzi s-au bucurat de vederea lor ºi, poate cei mai încântaþi au fost copiii, care la vederea lor s-au bucurat enorm. Toþi trecãtorii se opreau sã îi fotografieze, pentru cã rar vezi astfel de paradã în roºu ºi alb, pe biciclete. Diana MITRACHE Foto Facebook
costume. Înfofoliþi bine în cojoace ºi cu clopote gãlãgioase, trec din casã în casã ca sã anunþe venirea noului an. Un “brondoº” îmbrãcat mai urât reprezintã vechiul an, care pleacã mai departe prin sat, dupã cum povestesc momârlanii, în timp ce flãcãul care reprezintã noul an rãmâne mai departe la gãzdoaie, îi ureazã La Mulþi Ani ºi sã vinã un an mai bun. În unele pãrþi, legenda brondoºilor spune cã aceºtia au salvat comunitãþile de invazia tãtarilor, care, speriaþi de sunetul tãlãngilor purtate
de locuitori au fugit din acele locuri. În seara de Anul Nou, tinerii pleacã la urat cu Pluguºorul, iar de Sfântul Vasile merg cu Sorcova. În plus, în ziua de Anul Nou trebuie sã intre neapãrat fecior în casã, ca sã meargã bine tot anul. ªi în privinþa mâncãrurilor de Anul Nou, momârlanii au reguli bine stabilite de la care nu se abat. Se mãnâncã peºte ºi nicidecum gãinã, pentru cã se zice cã tot anul vei râcâi ºi vei împrãºtia ca gãina. În schimb, de pe masã nu trebuie sã lipseascã peºtele, aducãtor de noroc. Car men COSMAN-PREDA
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Decembrie 2014
Gorghiu, mai hotãrâtã ca niciodatã sã conducã PNL
P
reºedintele interimar al PNL, Alina Gorghiu a lãsat o impresie neaºteptat de bunã în rândul multor liberali din judeþul Hunedoara, dupã discuþiile avute cu aceºtia la Deva. Alina Gorghiu ºi-a asumat rolul de lider ºi chiar dacã mulþi au crezut cã poate fi ”controlatã”, datoritã faptului cã este tânãrã, s-au înºelat amarnic recunosc liderii PNL hunedoreni.
”Este foarte hotãrâtã sã ducã PNL în direcþia cerutã de cei care au cerut acest lucru în 16 noiembrie. Nu a stat la discuþii deºarte, pentru cã au mai fost voci din PNL ºi PDL Hunedoara care au considerat cã o vor juca pe degete. A spus foarte clar la discuþii, cã nu este cazul sã fie privitã ca pe o tânãrã care poartã fustã. Discuþiile au fost aplicate ºi pe situaþia de la CJ Hunedoara, iar Alina Gorghiu a mai spus foarte clar cã preºedinþia CJ aparþine de drept PNL, aºa
Bani pentru judeþul Hunedoara din Fondul de rezervã
P
rimarii au primit de la Guvern peste 316,4 milioane lei, din Fondul de rezervã, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, pentru cheltuieli curente ºi de capital. Cei mai mulþi bani sunt alocaþi pentru judeþele Giurgiu, Gorj, Teleorman, Neamþ, Hunedoara, Olt, Dâmboviþa, Botoºani ºi Bucureºti. Guvernul a alocat, din Fondul de intervenþie, suplimentat în acest scop din Fondul de rezervã, 63,7 milioane lei pentru autoritãþile locale din zonele afectate de recentele inundaþii, pentru refacerea infrastructurii distruse. Legea finanþelor publice locale stabileºte cã banii din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului sunt repartizaþi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat ºi ai bugetelor locale, pe bazã de hotãrâri ale Guvernului, dar numai pentru finanþarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciþiului bugetar. Guvernul a apelat în numeroase rânduri la astfel de derogãri pentru a transfera bani primarilor. Maximilian GÂNJU
au ales oamenii, iar unii care au ajuns conjunctural în funcþie de conducere sã nu pretindã mai mult decât li s-a dat prin vot de cãtre alegãtori. Pe de altã parte, Alina Gorghiu ºi-a anunþat vizita ºi în Valea Jiului, cel mai probabil în primãvara anului viitor, pentru cã trebuie foarte multã muncã pentru a convinge alegãtorii din aceastã zonã cã liberalii au soluþii pentru ei”, ne-a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Costel Avram. Chiar dacã Avram n-a vrut sã explice la ce s-a referit Alina Gorghiu când a cerut ca persoane ajunse conjunctural în posturi cheie la CJ Hunedoara, sã nu
pretindã ”mai mult”, sursele noastre spun cã persoana vizatã este vicepreºedintele Dorin Gligor. Ajuns consilier judeþean de la PDL, Gligor a fost pus vicepreºedinte CJ Hunedoara de cãtre PNL în urma fuziunii din acest an. Pe de altã parte, Alina
ANUNÞ PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITÃÞI PUBLICE z 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: ASOCIAÞIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARÃ (A.D.I.) TERMOFICARE VALEA JIULUI, 1 Decembrie 1918 nr.93, camera 23, Petroºani, judeþul Hunedoara, telefon +40 254 542742, fax +40 254 545903, email m.popescu959@yahoo.ro z 2. Hotãrârea privind stabilirea modalitãþii de gestiune: Hotãrârea nr. 275/2013 din 2.09.2013 a Consiliului Local al Municipiului Petroºani, Hotãrârea nr. 94/2013 din 19.09.2013 a Consiliului Local al Municipiului Vulcan, Hotãrârea nr. 65/2013 din 31.07.2013 a Consiliului Local al Municipiului Lupeni, Hotãrârea A.G.A. nr. 3 din 24.07.2014, Hotãrârea A.G.A. nr. 9 din 4.11.2014, privind reluarea procedurii, Hotãrârea A.G.A. nr. 10 din 17.12.2014 privind negocierea directã. z 3. Aria teritorialã unde urmeazã a se presta/furniza serviciul/activitatea: Serviciul public de alimentare cu energie termicã în sistem centralizat se asigurã pentru municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, judeþul Hunedoara, România. z 4. Serviciul/activitatea care urmeazã sã fie prestat/prestatã/ furnizat/furnizatã/detaliat/detaliatã pe activitãþi: Serviciul public de alimentare cu energie termicã în sistem centralizat (transportul, distribuþia ºi furnizarea energiei termice) în municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. z 5. Durata contractului de delegare a gestiunii: 10 ani. z 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon ºi de fax ºi adresa de e-mail ale biroului/persoanei de la care se poate solicita documentaþia de delegare, precum
Gorghiu a mai declarat cã ºeful CJ Hunedoara, Mircea Moloþ s-a retras din toate funcþiile de conducere din PNL. "Domnul preºedinte s-a retras din absolut toate funcþiile Partidului Naþional Liberal. De atunci, de la momentul la care s-a întâmplat sã afle cã este acuzat de anumite infracþiuni. Existã însã prezumþia de nevinovãþie. Opþiunea domniei sale a fost sã se retragã din toate funcþiile din PNL. Domnul Moloþ s-a suspendat", a afirmat Alina Gorghiu. De asemenea, Mircea Moloþ a fost înlocuit din funcþia de membru al Biroului Permanent Naþional ºi din cea de vicepreºedinte al PNL, la nivel naþional. Maximilian GÂNJU
ºi modalitãþile de obþinere a documentaþiei: Solicitãrile pentru documentaþia de atribuire se depun la Primãria Municipiului Petroºani strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 5, Registraturã, telefon +40 254542742, interior 112 sau 210, fax: +40 254545903, e-mail: ela_achiz@yahoo.com. Documentaþia de atribuire se obþine de la Primãria Municipiului Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 17, persoana de contact Curelea Mihaela. z 7. Dacã este cazul, costul ºi condiþiile de platã în vederea obþinerii documentaþiei de delegare: Costul documentaþiei de atribuire 50 lei. Suma se depune în contul RO83RNCB0165142421970001 deschis la Banca Comercialã Românã Petroºani. z 8. Termenul limitã de depunere a ofertelor, data ºi ora, adresa la care se depun/transmit ofertele: 29.01.2015, ora 9,30. Ofertele se depun la Primãria Municipiului Petroºani, adresa Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 5, Registraturã. z 9. Data, ora ºi locul deschiderii ofertelor: 29.01.2015, ora 11,00. Ofertele se deschid la Primãria Municipiului Petroºani, adresa Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, sala de ºedinþe, etajul 1. Comisia de evaluare stabileºte calendarul negocierii cu ofertanþii ºi îi informeazã în scris despre data ºi ora negocierii directe cu fiecare în parte. z 10. Dacã este cazul, garanþiile solicitate: Cuantumul garanþiei de participare este de 1000 lei. Garanþia de participare se va constitui prin scrisoare de garanþie bancarã sau prin ordin de platã în contul RO83RNCB0165142421970001 deschis la Banca Comercialã Românã Petroºani. z 11. Durata de valabilitate a ofertei: 120 zile. z 12. Pagina web pe care este disponibilã documentaþia: Anunþul a fost publicat în Monitorul Oficial partea a VI-a nr.234 din 23.12.2014
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni 29 Decembrie 2014
Locuinþe de serviciu ºi sociale oi blocuri la Petrila. N Autoritãþile locale de la Petrila au în vedere realizarea mai multor imobile. Este vorba de locuinþe sociale, dar ºi de locuinþe de serviciu. Locuinþele de serviciu urmeazã a fi realizate medicilor ce vor deservi ambulatoriul, dar ºi cabinetele medicale ºcolare. “Avem propuse mai multe amplasamente, unul pe care l-am propus este pe strada Tudor Vladimirescu pentru a construi locuinþe de serviciu. Dorim sã construim aceste
amplasamente pentru cã am avut cazul doctoriþei care s-a înscris la concursul pentru postul de medic la cabinetul ºcolar, a câºtigat concursul ºi ne-a solicitat o locuinþã de servici iar noi nu avem acest gen de locuinþe, a renunþat la post ºi a plecat iar acum va
trebui sã scoatem iar postul la concurs ºi sã gãsim un alt medic. Al doilea motiv ar fi acela cã anul viitor vom finaliza ambulatoriul de la Petrila unde vom avea ºapte sau opt cabinete medicale unde
Planul Complexului Energetic, unul nerealist
P
lanul de eficientizare întocmit de conducerea Complexului Energetic este unul nerealist, cel puþin asta spun sindicaliºtii. În cele peste 70 de pagini, nu se regãsesc anumie mãsuri concrete în ceea ce priveºte eficientizarea acestui mamut. „Tot programul de eficientizare pe care l-au propus cei din conducerea Complexului nu are în
nicio paginã o soluþie serioasã nici în ceea ce priveºte finanþarea ideilor, proiectelor pe care aceºtia le expun ºi nici în ceea ce priveºte termenele
sigur vor fi medici interesaþi sã vinã ºi din alte zone ºi atunci ne-am gândit sã avem locuinþe de servici sã le putem pune la dispoziþie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. A trecut fix un an de zile de când autoritãþile au predat locuinþele sociale din Petrila beneficiarilor, iar acum aceºtia se gândesc sã demareze noi lucrãri de acest gen. “Mai avem în zona Parângului propus un bloc pentru locuinþele sociale,
avem niºte pavilioane care sunt destul de vechi ºi degradate. Vrem sã le dãrâmãm ºi sã construim un bloc de locuinþe sociale în care sã-i mutãm pe cei care locuiesc acum acolo. În Prundului avem partea din spatele pavilioanelor propusã acolo pentru douã blocuri sociale, au fost ºi aprobate în comisia tehnicã de la Ministerul Dezvoltãri ºi sper sã obþinem finanþare anul viitor”, a mai subliniat sursa citatã. Singurele localitãþi din Valea Jiului unde în ultimii doi ani au fost date în folosinþã mai multe imobile sunt Petrila ºi Lupeni. Monika BACIU
de implementare ale acestora. Din punctul meu de vedere este un program care nu se va putea pune în practicã niciodatã. Este un program neserios care nu reprezintã decât o amãgire ºi mai marcheazã încã ceva realizat cu ghilimele la solicitarea domnului ministrul. Nu este un program care sã poatã sã fie pus în practicã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Printre mãsurile creionate de conducerea Complexului Energetic Hunedoara se numãrã producerea energiei electrice pe bazã de apã sau pe bazã de deºeuri menajere. Monika BACIU
E iarnã adevãratã pe drumurile hunedorene
N
u plecaþi la drum înainte de a afla cum se circulã ºi luaþi-vã toate mãsurile de precauþie. Sunt câteva dintre sfaturile drumarilor, care acþioneazã în permanenþã pe toate drumurile naþionale ºi autostrãzi. În judeþul Hunedoara ninsorile nu au cauzat, cel puþin pânã acum, probleme grave, însã sunt drumuri cu circulaþia îngreunatã din cauza precipitaþiilor cãzute. Astfel, potrivit CNADNR, pe DN7A, km 86+601105+120, carosabilul este umed ºi sunt porþiuni de zãpadã de circa 2 cm. De asemenea, pe DN66A km 16+808 47+000 (Lupeni - Campu lui Neag) situaþia este similarã. Numai în ultimele ore reprezentanþii Secþiei de Drumuri Naþionale Deva au acþionat cu 15 auto-utilaje ºi au fost împrãºtate 47 tone mate-
rial antiderapant pe DN66, DN68, DN74 ºi autostrada A1. CNADNR SA va continua sã acþioneze 24 ore pe zi, monitorizând permanent condiþiile meteorutiere de pe toate sectoarele de drumuri naþionale ºi autostrãzi. De asemenea, spun reprezentanþii CNADNR, împotriva depunerii poleiului ºi a zãpezii pe suprafaþa pãrþii carosabile se acþioneazã în continuare pe întreaga reþea de drumuri naþionale ºi autostrãzi cu utilaje de deszãpezire ºi material antiderapante (sare, nisip, alte produse chimice cu efecte de degivrare),
conform normelor în vigoare. ªi firmele care au câºtigat licitaþiile pentru întreþinerea pe timp de iarnã a reþelei de drumuri naþionale ºi autostrãzi sunt atent monitorizate, astfel încât sã nu se producã blocaje în trafic. Pe da ltã parte, drumarii le recomandã tuturor participanþilor la trafic sã porneascã la drum doar cu autovehicule echipate cu pneuri de iarnã, sãculeþ cu material antiderapant ºi lopatã, sã aibã o conduitã preventivã în trafic, sã foloseascã cât mai mult frâna de motor ºi sã evite depãºirile acolo unde nu existã suficient spaþiu ºi suficientã vizibilitate pentru a fi executate în condiþii de maximã siguranþã. Car men COSMAN-PREDA
0735.183175
Cronica Vãii Jiului 2015
Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687