CVJ NR. 766, MARTI 23 DECEMBRIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 766

Cronica Vãii Jiului Marti, 23 Decembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Un Crãciun Fericit!

În pragul sfintei sãrbãtori a Crãciunului, sã deschidem uºa pentru oaspeþi dragi ºi frumoºi colindãtori, sã ne deschidem inima pentru speranþã, bucurie ºi luminã.

Crãciunul ne inspirã de fiecare datã sã fim mai buni ºi sã privim înainte cu încredere, ºtiind cã dacã avem credinþã, drumul nostru va fi presãrat cu împliniri ºi satisfacþii!

Fie ca Naºterea Domnului sã vã lumineze sufletele ºi casa, sã aveþi parte de multã sãnãtate, de belºug ºi fericire!

CRÃCIUN FERICIT! Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani

Aurel Anghel - director general SNIMVJ

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

Moº Crãciun ajunge ºi la Gabriel

A

avut o viaþã plinã de greutãþi, dar a sperat cã viitorul va fi mai bun ºi s-a luptat din rãsputeri sã-ºi schimbe soarta. Cel alãturi de care a sperat la o viaþã mai bunã, a profitat de ea ºi a lãsat-o sã se descurce singurã. Trei oameni cu suflet, Mariana Popa (PSD), Lavinia Grigoriu (preºedinte TSD Petroºani) ºi medicul Octavian Popescu s-au gândit sã întindã o mânã tinerei ºi bãieþelului ei de numai un an.

Aceasta este povestea tristã a unei mame din cartierul Aeroport - Petroºani, care a crescut la casa de copii ºi care se luptã din rãsputeri, acum, ca pruncul ei sã nu aibã soarta crudã pe care ea a avut-o.

Loredana (35 de ani) a trãit pânã în urmã cu circa doi ani de zile o poveste de iubire cu un bãrbat ºi a crezut cu tãrie cã împreunã cu el viaþa ei se va schimba. Încrederea avea sã-i fie încã o datã zdruncinatã. A rãmas însãrcinatã ºi cel care credea cã o sã fie un tatã iubitor a dat bir cu fugiþii imediat iar tânãra, încã o datã, a rãmas sã se descurce singurã cu bãieþelul care avea sã se nascã.

Nu regretã nicio clipã

esajul emoþionant M al mamei

cã l-a avut pe Gabriel, este cel mai bun lucru din viaþa ei plinã de griji recunoaºte femeia, însã fãrã un sprijin abia reuºeºte sã rãzbeascã în fiecare zi.

Tinerei, obiºnuitã ca nimeni sã nu-i întindã o mânã, îi este greu sã cearã ajutor ºi se descurcã cu cei 200 de lei din alocaþia lui Gabriel.

Munceºte cu ziua, într-un oraº plin de ºomeri îi este greu sã-ºi gãseascã un serviciu

B

unicuþii de la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã de la Petrila vor petrece sãrbãtorile de iarnã împreunã. Persoanele vârstnice care vor petrece sãrbãtorile de iarnã la centru vor avea parte de mese festive de Crãciun ºi de revelion.

“Beneficiarii Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã vor avea ca în fiecare an un meniu special de sãrbãtori, sunt foarte multe persoane care au venit sã completeze masa de sãrbãtori pe care le-o oferã Direcþia de Asistenþã Socialã. Le mulþumesc tuturor celor care ne-au vizitat ºi au adus pachete instituþiei noastre, au fost peste 10 grupuri de elevi ºi bunicuþii au avut parte de o lunã decembrie de evenimente plãcute”, a declarat Doru Codrea, ºef Centru de Îngrijire ºi Asistenþã.

Cel mult trei dintre bãtrâneii aflaþi la centrul de îngrijire vor merge acasã

stabil. Acum, în Ajun de Crãciun, ºi-a fãcut curaj sã cearã un sprijin, nu pentru ea ci pentru Gabriel, pentru cã ar vrea ca micuþul sã simtã bucuria sfintelor sãrbãtori. Strigãtul ei nu a rãmas fãrã rãspuns, iar o voluntarã, cãreia tânãra i-a cerut ajutorul, ºi-a mobilizat mai mulþi prieteni pentru a o ajuta pe Loredana, dar mai ales pe Gabriel.

Mariana Popa, cea care activeazã în asociaþia de voluntari ºi care a primit mesajul Loredanei, spune cã a fost profund impresionatã de bunul simþ al tinerei ºi tulburatã de mesajul prin care cerea, ruºinatã, un mic ajutor. ”Dragã Mariana, ºtiu cã tu te ocupai cu ajutor pentru familiile cu probleme. Eu sunt cu copilul de un an ºi o lunã ºi

trãim din alocaþia lui de 200 lei. Acum, mai am de fãcut ºi un tratament la ochi ºi nu prea mã descurc. Te rog, dacã te mai ocupi cu aºa ceva, mi-ar prinde bine ºi mie un mic ajutor pentru copil: pampers, lapte, alimente, ce se poate. Îmi cer scuze de îndrãznealã ºi de deranj ºi îþi mulþumesc”, a scris tânãra în mesaj. ”Am sunat prieteni apropiaþi, pe doctorul Octavian Popescu, un

Sãrbãtori departe de familie

pentru a petrece sãrbãtorile în sânul familiei. În schimb, cei care vor rãmâne în grija personalului de aici vor avea parte de diferite acþiuni. “În perioada asta mai mult cei tineri vor face ºi ei vizite ºi vor colinda în mãsura posibilitãþilor.

Beneficiarii vor aºtepta rudele, o parte care au rude în apropiere vor merge ºi vor petrece sãrbãtorile în familie ºi sperãm sã fie sãnãtoºi cu toþii”, a mai precizat sursa citatã.

Beneficiarii centrului beneficiazã de toate cele necesare. De la asistenþã

medicalã, la consiliere psihologicã ºi chiar ºi activitãþi care au menirea de ale

aduce un zâmbet pe faþã.

Bãtrâneii de la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã de la Petrila, chiar dacã sunt vizitaþi ocazional de rude, au parte aici de cele mai bune condiþii. Deºi sunt veteranii de vârstã, jovialitatea ºi împãcarea li se citeºte în priviri, chiar dacã la vãzul vizitatorilor, fie ei chiar ºi strãini, li se umezesc ochii de bucurie cã a venit cineva sã îi vadã.

Monika BACIU

prieten bun ºi pe Lavinia Grigoriu (n.r. preºedinte TSD Petroºani, colegã de partid cu Mariana Popa), iar fiecare a contribuit ºi am reuºit sã facem un pachet cu cele necesare de sãrbãtori, dar ºi cu tot ce a cerut mama lui Gabriel, scutece, alimente, jucãrii, hãinuþe, etc. Acum, în Ajunul Crãciunului mai mergem cu cozonaci, portocale, cu tot ce trebuie pentru a avea o masã cum se cuvine de sãrbãtori. Ce m-a impresionat este cã în locuinþa modestã în care trãiesc, era o curãþenie desãvârºitã.

Mama a fost atât de ruºinatã când am mers la ea, nu se aºtepta sã o ajutãm ºi a crezut cã mesajul va rãmâne încã o datã fãrã rãspuns”, povesteºte Mariana Popa. Cei trei voluntari spun cã o vor mai ajuta pe tânãrã ºi dupã sãrbãtori, în funcþie de posibilitãþile lor ºi de nevoile copilaºului.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

Revoluþia, dupã un sfert de veac R evoluþionarii din Valea Jiului au venit la primãria Petroºani – locul simbolic pentru Revoluþia de acum 25 de ani – ca sã vorbeascã despre evenimentele de atunci.

Au purtat discuþii contractorii, pentru cã istoria acelor vremuri nu este nici acum clarã, au ciocnit un pahar de ºampanie cu Tiberiu Iacob Ridzi ºi ºi-au amintit cã revoluþionarii sunt de mai multe feluri.

Peste 20 de oameni s-au strâns ºi fiecare a fost cuprins de îndemnul revoluþionar al acelor vremuri. Totuºi, Valeriu Piscoi, unul dintre revoluþionarii de la Petroºani, a punctat exact cum stau lucrurile. „Existã participanþi la Revoluþie, care au venit ºi au participat dupã ce s-a înãlþat elicopetrul – e o parere personalã, existã luptãtorii care au manifestat, care au ocupat sediile, începând din data de

14 decembrie ºi existã eroii martiri. Dar dupã cum încã merg lucrurile, iar eu sper sã se schimbe, un luptãtor în Revoluþie, este doar unul mort, restul mai puþin”, a spus Valeriu Piscoi, revoluþionar.

Revoluþionarii au depãnat filmul acelor vremuri de acum un sfert de veac, au venit cu propriile pãreri ºi au încercat cã tragã ºi ei concluzii. „Sunt convins cã niciunul dintre noi nu sunteþi mulþumiþi de felul în care am evoluat în aceºti 25 de ani. Nu ºtiu dacã ar trebui sã cãutãm un vinovat, pentru cã am avut dreptul, din 4 în 4 ani, sã ne spunem cuvântul. Se pare cã nu am ºtiut sã ne orientãm”, a spus Dorin Sângeorzan, vicepreºedintele Asociaþiei

Revoluþionarilor. ªi tot ca o concluzie a venit ºi ideea cã rezultatul final este cel care conteazã. „Legat de întrebarea: Ce a fost în decembrie 89, cacialma sau revoluþie?, þin sã menþionez cã Revoluþia este definitã de o mãsurã, care nu vorbeºte despre cele petrecute, nici de participanþi, ci de efectele evenimentului. Ori efectul principal se defineºte prin libertatea cuvântului, votul liber, presa liberã”, a precizat ºi Adrian Marinicã, un alt revoluþionar.

Sigur cã nu au lipsit înþepãturile între revoluþionari, pentru cã unii sunt mai revoluþionari decât alþii, dar s-a vorbit ºi despre numeroasele certificate

false scoase din pix.

Concluzia finalã, însã, i-a aparþinut primarului Tiberiu Iacob

L

Ridzi, primarul din Petroºani, care a ºi fãcut o similitudine a contextului politic de atunci ºi cel de acum. „Am înþeles cã în iulie 89 Gorbaciov fusese la Bucureºti ºi se cam dãduse direcþia dupã întâlnirea de la Malta cu Bush. Se ºtia ce va fi cu Estul Europei ºi era o similitudine izbitoare între modul cum se punea problema atunci ºi acum legate de gaz. Erau discuþii în care Gorbaciov spunea lui Bush senior, cã acele state din estul ºi centrul Europei, care nu vor dori sã meargã pe noua linie a Perestroika, cum o gândeau ei, vor fi sancþionate economic

ºi România primea deja, în iulie cu 7 milioane de mii de metri cubi de gaz mai puþin de la ruºi, decât era normal ºi aceeaºi chestiune se întâmplã ºi azi”, a concluzionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Revoluþia de acum un sfert de veac a schimbat istoria. Ce a fost atunci încã nu este pe deplin elucidat, iar la Petroºani, aceasta a fost una dintre întâlnirile la care au venit cei mai mulþi revoluþionari ºi a fost un prilej pentru aducerea aminte a acelor vremuri, fãrã de care am fost poate alþii.

Diana MITRACHE

Lucrãri stopate din cauza frigului

ucrãrile la ambulatoriul din Petrila au fost stopate din cauza condiþiilor atmosferice.

Firma care se ocupã de lucrãrile de modernizare a ambulatoriului din localitate a solicitat întreruperea acest proces datoritã

vremii care este nefavorabilã.

“Zilele acestea am primit o solicitare de la firma care realizeazã lucrãrile de reabilitare la ambulatoriu prin care ne solicitã sã prelungim termentul de finalizare a lucrãrilor cu 60 de zile. Aveau termen undeva la sfârºitul lunii ianuarie ºi vom

aproba prelungirea termenului pânã la sfârºitul lunii martie pentru cã a venit deja sezonul friguros ºi am pune în pericol lucrãrile de la ambulatoriu”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Urmeazã ca autoritãþile locale de la Petrila sã demareze procedura pentru achiziþia echipamentelor medicale ce vor deservi cabinetele.

Cel puþin ºapte medici specialiºti vor lucra în policlinica din Petrila, iar populaþia va avea acces la servicii de calitate, mai ales cã aparatura ce va ajunge aici va fi una de ultimã generaþie.

Monika BACIU

Adrian RUS

Fie ca Sãrbãtoarea Sfântã a Crãciunului sã vã gãseascã în mijlocul celor dragi, sã vã aducã liniºte ºi fericire în suflet ºi în casã, iar Noul An sã poarte cu sine gânduri curate de bunãstare ºi prosperitate!

Crãciun Fericit ºi un An Nou îmbelºugat!

Dorin GLIGOR, Vicepreºedinte Consiliul Judeþean Hunedoara

4 Monden

Monden 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

C

Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX

Octavian POPESCU

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea.

Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul cal-

UN CRÃCIUN FERICIT!

torii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

O

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

endaristic.

Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut adãpost lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri.

Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul.

Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor.

Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el sa cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite

credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului.

Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor.

Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti.

Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb. Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindã-

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IVlea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de milioane de persoane.

S

piriduºii nu au fost mereu prietenii Moºului Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau.

Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de

spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine.

Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã.

Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi, alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase.

Dar unde locuiesc?

C

um a furat Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieºte într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa

cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului.

Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate

decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã,

Cornel RESMERIÞÃ Primarul municipiului Lupeni

chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

4 Monden

Monden 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

C

Artur GÃMAN director general INCD INSEMEX

Octavian POPESCU

rãciunul a devenit sãrbãtoare legalã în multe þãri abia în secolul al XIX-lea.

Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã - de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun ºi imaginea contemporanã - de personaj iubit de copii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul cal-

UN CRÃCIUN FERICIT!

torii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

O

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun

endaristic.

Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

P

ovestea lui Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut adãpost lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri.

Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri. Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul.

Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã. Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor.

Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el sa cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite

credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului.

Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor.

Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti.

Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb. Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindã-

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IVlea. Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de milioane de persoane.

S

piriduºii nu au fost mereu prietenii Moºului Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau.

Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de

spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se cuvine.

Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã.

Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi, alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase.

Dar unde locuiesc?

C

um a furat Grinch Crãciunul Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieºte într-o peºterã cu Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa

cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului.

Când Max nimereºte în zãpadã ºi pare a fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el. Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate

decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia. Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinându-se de mânã,

Cornel RESMERIÞÃ Primarul municipiului Lupeni

chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

În al 12-lea ceas, se cautã soluþii pentru CEH

I

nsolvenþa CEH primul pas spre faliment. Complexul Energetic Hunedoara se aflã la un pas de insolenþã, iar în opinia sindicaliºtilor acesta nu poate însemna un lucru bun. Petre Nica afirmã cã este nevoie de unele mãsuri de redresare a societãþii, chiar dacã acestea sunt nepopulare.

“Insolvenþa poate sã însemne ºi bine dar de cele mai multe ori poate sã însemne ºi rãu. În cazul Complexului Energetic Hunedoara nu ne putem aºtepta la lucruri bune pentru cã situaþia economicã, chiar dacã înainte de alegerile prezidenþiale nu au vrut sã o recunoascã cei care conduc acest complex, este una extrem de gravã ºi nu cred cã putem sã ieºim la liman fãrã niºte studii nepopulare ºi cred cã este bine sã le facem ºi sã le aplicãm noi înainte de a intra în insolventa pentru cã încã exista soluþii. Nu vreau sã cred cã cineva se gândeºte cu tot dinadinsul la aceastã soluþie cã ar fi ultima de salvare a complexului. Tocmai de aceea l-am rugat pe domnul ministru sã se iute atent pe

deocamdatã nu a fost fixat un termen în acest caz.

B

cifre ºi pe realizãri, pe posibilitãþi, pe propunerile noastre, pe sugestile noastre ºi sã încercãm sã evitãm acest demers care cred cã va duce cãtre falimentul Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Potrivit liderilor de sindicat încã ar mai exista ºanse pentru salvarea entitãþii energetice.

“Complexul Energetic Hunedoara ca ºi structura de organizare trebuie sã sufere o reaºezare nu o regândire pentru cã în acest complex trebuie sã-ºi gãseascã locul doar oamenii care muncesc pentru el, nu doar faptul cã sunt angajaþi. În conditile în care pe piaþa de energie stãm cu 400 de Mw, cine produce aceºti 400 Mw în conditile în care exploatãrile miniere au avut undeva la 4000 de tone pe zi. Sã vedem cine aduce

aceste 4000 de tone de cãrbune pe zi ºi pe lângã toate acestea încã mai sunt ºi alte mãsuri care trebuie sã facã parte dintr-un program amplu ºi nu este treaba noastrã a sindicatului sã cerem reduceri de cost, noi trebuie sã apãrãm locurile de muncã, trebuie sã apãrãm drepturile salariaþilor iar de celelalte probleme trebuie sã se ocupe cei care iau salarii de o sutã de milioane de lei pe lunã”, a mai subliniat liderul de sindicat.

Din planul de salvare a Complexului Energetic Hunedoara nu este exclusã

nici varianta restructurãrii personalului, însã deocamdatã nu s-a discutat concret pe marginea acestui subiect.

“O reorganizare poate sã cuprindã ºi aceste lucruri, deocamdatã nu am avut o discuþie în acet sens cu conducerea complexului.

Aºteptãm ziua în care aceºtia se vor deschide aºa cum prevede ºi legea”, a conchis Nica.

Insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a fost solicitatã de una dintre firme. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 17 decembrie, însã

ugetul CEH pe 2015, pe pierderi?

În aceastã perioadã se contureazã bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru Complexul Energetic Hunedoara. Bugetul aferent anului 2015 este realizat tot pe pierderi, însã liderii de sindicat aºteaptã sã fie chemaþi la masa discuþiilor vizavi de acest subiect.

“Sunt trei variante de buget. Este unul tot pe pierderi, va fi cred ca greu de accepta si greu de aprobat si nu vreau sa vorbesc mai mult despre el pana nu vorbesc cu directorul general”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. ªi bugetul de venituri ºi cheltuieli de pe acest an a fost aprobat tot pe pierderi.

Guvernul a aprobat actul normativ în luna iunie, acesta fiind structurat pe pierderi de peste 200 de mii de lei.

Monika BACIU

Avram Iancu – plimbat prin parcuri la Petroºani

S

ã fie la piaþã. Ba sã fie la CEH, sau, de ce nu? în faþa primãriei? Sunt întrebãri legate de bustul lui Avram Iancu, întrebãri care au generat o serie de contradicþii în Consiliul local de la Petroºani. Unii cred cã ar fi bun într-un parc, alþii în alt loc ºi pânã atunci, statuia adusã de la mina Þebea rãmâne sub pinii de la CEH. Imediat dupã închiderea minei de la Þebea, bustul realizat de artistul Ladislau Schmidt a fost adus la Petroºani ºi de atâþia ani nimeni nu prea ºi-a mai amintit de el. Dovadã cã puþini sunt cei care ºtiu cã Avram Iancu are statuie la Petroºani, dar acum s-a pus problema cã i-ar sta bine în parcul de la piaþã, cã tot va fi reamenajat ºi cã în apropiere este ºi strada Avram Iancu.

Tiberiu Iacob Ridzi are însã, altã pãrere. „Au fost discuþii în Consiliul Local legate de aceastã propunere. Eu, per-

sonal, nu am fost de acord cu ea. Am considerat cã Avram Iancu este un simbol foarte puternic al identitãþii naþionale ºi atunci am sugerat ca acel bust de la CEH sã fie mutat undeva în faþa primãriei, dar discxuþiile au rãmas deschise/. Existã o serie de paºi legali care vor trebui sã fie fãcuþi, dacã vrem sã mutãm acea statuie, dar cred cã nu parcul de la piaþã este cel mai potrivit”, a

spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Consilierul Valeriu Butulescu, cel care are legãturã cu cultura locului, ne explicã faptul cã acel bust stã bine ºi la CEH ºi cã mai întâi ar trebui sã fie chestionaþi chiar

proprietarii lui. „Ideea a fost bunã ºi o menþinem. Avram Iancu este un erou naþional. Avem aici un bust al lui Avram Iancu reuºit, pentru cã sunt multe kitsch-uri ºi este chiar o inflaþie de

statui ale lui. La CEH avem un bust bine lucrat, fãcut de un artist. Eu cred cã nici locul în care este el acum nu e lipsit de interes. În primul rând ar trebui discutat, însã, cu proprietarul de drept, care este Societatea CEH. Sã discutãm unde îl vom amplasa, fãrã sã discutãm cu proprietarul, mi se pare un pic nepoliticios”, a declarat ºi Valeriu Butulescu, consilier local de la Petroºani.

Discuþiile au fost purtate în ultima ºedinþã de consiliu ºi deocamdatã totul rãmâne la nivelul acesta. Bustul lui Avram Iancu este în curtea CEH, dar, aºa cum am demonstrat, puþini ºtiu asta, iar an de an, mergem la Þebea sã depunem coroane de flori, în timp ce statuia din curtea CEH este lãsatã uitãrii.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti 23 Decembrie 2014

7 pentru Valeriu Butulescu

este cifra anului 2014 pentru Valeriu 7 Butulescu. Acesta este

numãrul cãrþilor pe care le-a editat în acest an, iar acum, la final, bilanþul pare unul ce îl plaseazã, dupã numãrul de premii ºi nominalizãri într-un top bine vãzut.

Totuºi, aforismele sale continuã sã fie traduse. „În fiecare an trecem nepãsãtori prin ziua morþii noastre”. Acesta este cel mai tradus aforism al scriitorului Valeriu Butulescu ºi acum, la ceasul bilanþului, scriitorul contemporan ne spune cã planurile sale nu se opresc deloc. „Am reuºit o ediþie în limba greacã, tipãritã la Atena ºi lansatã în aprilie anul curent. Apoi a

urmat cartea în limba georgianã, lansatã la Tibilisi. A urmat apoi ediþia în limba macedoneanã. Este a doua carte care îmi apare în Macedonia, dar am ºi una în aromânã. Poate cea mai spectaculoasã este cea în limba esperanto, care s-a nãscut dintr-o întâmplare.

Un esperantist al României a gãsit ediþia în limba românã ºi împreunã cu alþi 7 esperantiºti au realizat aceastã carte. Mai este ºi ediþia bilingvã în limba turcã. A

apãrut la Constanþa, cu sprijinul turcilor din România, dar se lucreazã acum la Istambul la o ediþie numai în limba turcã. Mai este ºi cea în limba bascã”, a spus Valeriu Butulescu, scriitor din Petroºani, recunoscut în lumea întreagã.

Dincolo de aforismele traduse, pentru pildele lor, în peste 50 de þãri ale lumii, Valeriu Butulescu crede cã teatrul face ºi el parte din viaþa scriitorului de la Petroºani ºi anul 2014 i-a

adus o nouã carte. „Cea mai importantã carte din toate este cea de Teatru. Sunt piese în limba românã, pentru cã mai public ºi în limba românã”, a mai spus Butulescu.

Valeriu Butulescu este oricum neobosit ºi chiar acum ne-a dezvãluit cã scrie o piesã de teatru în limba polonezã, o limbã cu care a cochetat mereu ºi, în premierã ne-a vorbit despre posibilitatea ca aforismele sale sã fie traduse în limba tãtarã. Totuºi, cele care îi sunt dragi e greu sã le numeascã. „Le socotesc pe toate copiii mei ºi mi-e greu sã aleg unul cel mai drag.

MUSCÃ Poate cel mai vehiculat ºi mai tradus, cel mai, cel mai, este ÎN FIECARE AN, TRECEM NEPÃSÃTORI PRIN ZIUA MORÞII NOASTRE. Acesta este, întradevãr un

test, pentru cã în fiecare an suntem obligaþi sã traversãm ziua aceea ºi poate cã e bine cã nu o ºtim dinainte, cã mai am un aforism în care spun cã DACÃ NE-AM CUNOAªTE DATA MORÞII, DE EMOÞII, AM MURI MAI REPEDE”, a conchis Valeriu Butulescu.

Valeriu Butulescu este angajat al Complexului Energetic Hunedoara ºi face traduceri tehnice, dar sufletul de artist în întoarce mereu la foaia albã pe care îºi aºterne gândurile, iar premiile obþinute sunt numeroase ºi foarte importante.

Totuºi, numãrul de 7 cãrþi pe care le-a editat în acest an este unul demn de luat în seamã.

Diana MITRACHE

Îngrijorãtor. Creºte numãrul ºomerilor în judeþul Hunedoara

vem mai mulþi ºomeri ºi cele mai multe persoane fãrã un loc de A muncã sunt, per total, în zona Bradului

ºi în localitãþile din Valea Jiului, o zonã afectatã în continuare de restructurarea mineritului. Iar anul viitor vine cu noi reduceri de personal în judeþul Hunedoara, îngroºând astfel numãrul persoanelor fãrã un loc de muncã.

Potrivit datelor oficiale ale Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara, rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut în noiembrie faþã de luna octombrie, atingând nivelul de 6,08 %. În cursul lunii noimebrie, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.502 de ºomeri, dintre care 371 provin din disponibilizãri de personal. La finele lunii, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.794, din care 4.138 ºomeri indemnizaþi ºi 7.661 ºomeri neindemnizaþi. În zona Bradului sunt cei mai mulþi ºomeri, resoectiv 1478, urmat de orãºtie ºi Petroºani cu mai mult de 13890 de ºomerio. Nici Deva nu stã foarte bine la acest capitol, cu 1.371 de persoane fãrã loc de muncã, în timp ce Hunedoara are 1.266 de ºomeri. Peste 700 de persoane sunt în cãutarea unui loc de muncã ºi ºi în Lupeni, Vulcan ºi Petrila, care, împreunã, totalizeazã 2.151 de ºomeri.

Veºtile nu sunt îmbucurãtoare nici pentru 2015. Complexul Energetic Hunedoara are în plan reducerea personalului din domeniul energetic cu 240 de salariaþi, dar niciunul din sectorul minier, cel puþin deocamdatã.

Car men COSMAN-PREDA

Începe nebunia la munte

M

ii de turiºti sunt aºteptaþi începând de astãzi (marþi) sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã în cele douã staþiuni de schi din Valea Jiului Salvamontiºtii, cabanierii, operatorii instalaþiilor de transport pe cablu, dar ºi cei care întreþin pârtiile de schi din Straja ºi Parâng aºteaptã miile de turiºti care ajung în staþiunile montane din Valea Jiului.

Sute de turiºti au urcat în staþiuni încã de ieri, iar astãzi ºi mâine se preconizeazã cã instalaþiile de transport pe cablu vor funcþiona la capacitate maximã.

Majoritatea cabanierilor din cele douã staþiuni ºi-au vândut pachetele pentru Crãciun. Preþurile sunt la fel ca în anii trecuþi, iar dacã turiºtii aleg sã petreacã întreaga perioadã de sãrbãtori, adicã pânã dupã Anul Nou, îºi pot negocia reducerea pentru pachet care ajunge ºi la 15

procente din preþul total. „Acum încep sã urce pentru Crãciun ºi va fi foarte mare înghesuialã. La Parâng nu vor mai fi cozi la instalaþiile de transport, pentru cã sunt douã iar noul telescaun poate transporta mai mulþi turiºti decât s/ar putea aduna într-o orã”, spun cabanierii din Parâng.

Pe vechiul telescaun la un transport pot fi duse cel puþin 100 de persoane, iar pe TS3 inaugurat la finele lunii noiembrie peste 1000 de persoane pe orã.

Instalaþiile vor funcþiona pânã la cãderea întunericului ca oamenii sã nu rãmânã în drum de sãrbãtori. ªi în Straja a fost pornitã instalaþia ºi drumul curãþat pentru ca turiºtii sã poatã ajunge confortabil în staþiune.

Atât în Straja cât ºi în Parâng se poate schia. Preþurile bune atrag turiºti ºi din staþiunile de schi renumite din þarã.

Maximilian GÂNJU

0735.183175

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Decembrie 2014

Nicoleta BOLCÃ director Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

LA MULÞI ANI 2015!

Lavinia GRIGORIU - consilier local

Emil BERCEA