Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 751
Cronica Vãii Jiului Marti, 2 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
5.400 de lei – costurile expertizei contabile din dosarul de evaziune a lui Alin Simota
O
mul de afaceri Alin Simota, judecat pentru evaziune fiscalã, a achitat integral costurile expertizei financiar – contabile pe care chiar el a cerut-o în acest dosar. Suma pe care Alin Simota a trebuit sã o plãteascã pentru expertizã se cifreazã la 5.400 de lei ºi a fost achitatã. Numai cã Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a formulat mai multe obiecþiuni la care trebuie sã rãspundã expertul numit de instanþã, respectiv Marinela Duma, aºa cã magistraþii de la Petroºani au decis sã reia judecarea dosarului în data de 8 decembrie.
Alin Simota a fost trimis în judecatã, în 12 martie 2013, pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC SIMAR SRL, iar în apãrarea sa Simota a cerut aceastã expertizã financiar – cotabilã ce trebuie sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu, precum ºi situaþia financiarã a firmei ºi plãþile fãcute de reprezentanþii legali ai acesteia. Anchetatorii au calculat prejudiciul în aceastã cauzã la suma de 440.972 de lei. De precizat cã Alin Simota se aflã la ora actualã în arest, la Penitenciarul Aiud, ºi mai este judecat într.un dosar ce vizeazã coordonarea unei grupãri specializate în infracþiuni comise cu violenþã, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. De asemenea, procurorii de Crimã Organizatã mai instrumenteazã încã o cauzã pe numele acestuia pentru posibile fapte de evaziune fiscalã ºi delapidare. Car men COSMAN-PREDA
Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:
Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare
N
oul telescaun din Parâng, denumit TS3, a fost inaugurat duminicã, de Ziua Sfântului Andrei. La evenimentul inaugural au luat parte zeci de persoane, în special tineri. Un sobor de preoþi a sfinþit investiþia realizatã din banii contractaþi de municipalitatea din Petroºani. >>> PAGINILE 4-5
Mineri accidentaþi în stratul 13
D
oi bãrbaþi s-au accidentat grav la mina Livezeni, iar unul riscã sã îi fie amputat piciorul aproape strivit.
Incidentul s-a petrecut joi seara, însã, responsabilii de la minã nu l-au fãcut public, dat fiind faptul cã vineri dimineaþã la minã a avut loc o comemorare amplã la care au luat parte zeci de oameni ºi oficialitãþile locale. Minerii de la mina Livezeni, care lucreazã la pregãtirea stratului 13 pentru exploatare sunt revoltaþi de faptul cã doi ortaci de ai lor s-au rãnit,
iar oficialii nu au scos un sunet despre acest accident. Mai mult, oamenii spun cã unul dintre accidentaþi, cel care are un
picior aproape strivit, a fost scos din minã cu o maºinã de cãrat materiale. Al doilea miner rãnit, are doar 3 trei degete rupte. „Cei doi s-au accidentat în minã, în timp ce cãrau materiale cu un monorai. În timp ce trãgeau monoraiul, încãrcat cu material, un lanþ de pe monorai a agãþat un TR3, apoi a deplasat transportorul ºi i-a accidentat pe cei doi. Unul are piciorul aproape strivit ºi nu ºtiu dacã nu a ajuns la Timiºoara, iar ca sã nu facã vâlvã, am înþeles cã l-au dus la spital cu o maºinã de cãrat materiale”, spune revoltat un miner de la mina Livezeni. Stratul 13 este unul
dintre straturile cu cãrbune de calitate de la mina Livezeni ºi acolo se pregãteºte exploatarea mecanizatã. De altfel, chiar ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi a intrat sãptãmâna trecutã în minã ca sã verifice acel loc. Accidentul s-a petrecut însã, la schimbul III, joi seara, în stratul 13, Orizontul 101, la sectorul 1, iar cei doi lucrau la brigada Marin ºi brigada Cãlina. Responsabilii CEH recunosc cã doi oameni au fost rãniþi, iar Gabriel Petrescu, directorul Diviziei Miniere, spune cã nu ºtie nimic despre felul cum a fost transportat rãnitul ºi a declanºat o anchetã la minã. „Doi oameni au fost rãniþi
acolo, dar nu ºtiu dacã unul a fost transportat, sau nu, cu o altfel de maºinã. La minã are loc o anchetã la punctul de lucru respectiv ºi, mai mult, duminica trecutã (n.r 30), 64 de oameni au fost chemaþi ca sã le facem instructajul, pentru cã vor lucra cu utilaje mecanizate ºi este necesar acest instructaj”, a declarat Gabriel Petrescu, director Divizia Minierã din cadrul CEH. În luna decembrie, la minele viabile se va lucra în flux continuu, 24 de zile, pentru cã este necesarã creºterea productivitãþii, pentru a realiza stocul de huilã necesar funcþionãrii celor douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
Economii pe spatele angajaþilor O
ficialii Complexului Energetic Hunedoara strâng laþul în jurul angajaþilor. Unora dintre angajaþi nu li se va mai plãti sporul de subteran. Conducerea CEH a emis o decizie prin care ”începând cu data de 01.12.2014, plata sporului de periculozitate se va face pentru timpul lucrat în ore” pe fiºa de platã urmând a fi trecute numãrul de ore lucrate de fiecare în subteran. “Eu ºtiu despre decizia directorului general cu cotele procentuale de intrare în subteran, acelea au fost diminuate dar sunt în decizia directorului general, nu sunt în contractul colectiv de muncã, este strict decizia directorului
general cu cotele procentuale pentru TESA”, a declarat Nicolae Drãgoi directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Personalul TESA va resimþi aceste diminuãri ale cotelor, iar conducerea CEH spune cã astfel se va face o economie la divizia minierã. “Cotele de intrare în subteran au fost reduse, nu au dispãrut. Este o economie pe divizia minierã”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit deciziei, cei care ar trebui sã îºi desfãºoare jumãtate din programul normal de lucru în subteran ºi nu fac acest lucru vor pierde sporul de subteran, urmând a fi
Importul este necesar
onducerea Complexului C Energetic Hunedoara
spune cã este absolut necesar importul de cãrbune în condiþiile în care cele douã termocentrale ard mii de tone de huilã pe zi, iar societãþile miniere din Valea Jiului nu pot asigura toatã cantitatea necesarã. “Importul de carbine a fost aprobat în cantitate de 40000de tone. Noi, divizia minierã facem eforturi sã lucrãm în luna decembrie
plãtiþi în condiþii normale.
S
indicaliºtii îi bagã în ºedinþã pe oficialii CEH Sindicaliºtii din minerit ºi energie criticã dur mãsura de reducere a sporului de pericol pentru angajaþii ºi sunt deciºi sã nu lase aºa lucrurile. Aceºtia au cerut conducerii Complexului Energetic Hunedoara.sã se întâlneascã ºi sã analizeze problema. Întâlnirea celor de la Sindicatul Muntele, reprezentativ la nivelul CEH, cu oficialii CEH este programatã pentru marþi, 2 decembrie, iar sindicatele spun cã nu au fost consultate înainte de adoptarea
24 de zile ºi a asigura cãrbunele necesar pentru cele douã termocentrale. Cele douã termocentrale vor da ºi termoficare în Deva ºi în Valea Jiului. Pe lângã producerea de energie electricã avem de asigurat ºi termoficarea în Valea Jiului ºi în municipiul Deva”, a declarat Nicolae Dragoi Director general adjunct Complexul Energetic Hunedoara. Cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au nevoie de aproape 5000 de tone de cãrbune pe zi, în timp ce divizia minierã ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului
acestei mãsuri. Sindicaliºtii sunt de pãrere cã reducerea sporului de pericol la cei cu cote procentuale de intrare în subteran este o mãsurã abuzivã ºi foarte prost documentatã ºi sunt deciºi sã nu lase lucrurile aºa. Potrivit unei hotãrâri a condicerii CEH, începând cu data de 01.12.2014, plata sporului de periculozitate se va face pentru timpul lucrat în ore, iar pe fiºa de platã vor fi menþionate
produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic.
clar orele lucrate efectiv în subteran. În aceste condiþii, cei care nu ajung în subteran, indiferent de motivaþie, pierd acest spor ºi vor fi plãtiþi pentru muncã în condiþii normale. Practic, decizia ce poartã semnãtura directorului general Aurel Niculescu aratã cã “în condiþiile neîndeplinirii în ore a 50 la sutã din timpul normal de lucru în subteran în luna respectivã, pentru personalul care are cota procentualã de
citata. 40.000 de mii de tone de cãrbune vor fi importate în perioada imediat urmãtoare de Complexul Energetic Hunedoara.
“Necesarul celor douã termocentrale, cu un grup de funcþionare pa termocentrala Mintia ºi un grup Monika BACIU la Paroseni, este de 2700 de tone pe zi la Mintia ºi 22002300 de tone pe zi la Paroseni. Complexul produce o medie de 4500-4600 de tone pe zi ºi mai vin între 16002000 de tone de la Societatea Naþionalã de Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Închideri Mine Str. AVRAM IANCU 13/38 Valea Jiului”, a Telefon 0728890014 mai spus sursa
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
intrare în subteran începând cu 50 la sutã, prin decizia/ dispoziþia internã a directorului unitãþii/sucursalei/pun ctului de lucru i se va comunica salariatului aflat în aceastã situaþie cã stagiul de cotizare realizat în luna respectitvã este în condiþii normale de muncã. Dispoziþia se va ataºa dosarului personal al salariatului ºi se va comunica tuturor persoanelor/serviciilor interesate”. Problema nu constã neapãrat în faptul cã decizia nu ar fi una corectã sau justã, dar sindicaliºtii spun cã nu este normal ca întotdeauna aceste mãsuri ce vizeazã reducerea unor drepturi salariale sã îi afecteze doar pe salariaþi, în timp ce salariile managerilor sã rãmânã neatinse, asta deºi la CEH nu se poate vorbi despre performanþã administrativã! Car men COSMAN-PREDA Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
Primele victime din cauza poleiului eful Secþiei de ª Drumuri Naþionale Hunedoara a fost suspendat dupã ce pe autostrada care trece prin judeþ au fost trei accidente rutiere din cauza poleiului. ªeful Secþiei de Drumuri Naþionale Deva, Alexandru Borbeanu, a fost suspendat din funcþie ºi va fi cercetat disciplinar, dupã ce în noaptea de joi spre vineri, pe A1, între
Sebeº ºi Orãºtie, au avut loc trei accidente într-un interval de cinci ore, întrucât ºoseaua nu a fost curãþatã suficient. "În intervalul orar 03.50 ºi 06.20,
CNADNR SA a acþionat cu ºase utilaje de rãspândire material antiderapant. Au fost utilizate 36 tone de sare, care au fost rãspândite între kilometrul 304 ºi kilo-
metrul 335 pe Autostrada A1 pentru prevenirea ºi combaterea lunecuºului ºi poleiului. Evenimentele rutiere s-au produs în intervalul orar dintre douã patrulãri ale utila-
jelor de rãspândire material antiderapant, din cauza fenomenului de spãlare a materialelor antiderapante împrãºtiate pe partea carosabilã, fenomen generat de freezing rain", se aratã în comunicatul citat. CNADNR face o investigaþie proprie în legãturã cu modul în care s-a acþionat pe plan local, cât ºi modul în care a acþionat prestatorul de servicii de întreþinere pe timp de iarnã. "Menþionãm cã ºeful Secþiei de Drumuri Naþionale Deva, Alexandru Borbeanu,
Firma de deszãpezire din Dosarul Petroºani, amendatã de Poliþie Uricani,
F
irma care se ocupã de deszãpezirea municipiului Petroºani a primit prima amendã din acest sezon.
Nota de platã a fost pentru necurãþarea carosabilului de polei ºi a fost aplicatã de poliþie. La primele ore ale dimineþii de vineri, carosabilul, dar ºi trotuarele au devenit patinoare. “În aceastã dimineaþã în zona Livezeni (vineri n.r.) au fost mici probleme pentru cã firma care are cotract încheiat cu administraþia publicã localã nu a luat mãsuri imediate pentru a imprasia material antiderapant sens în care am înregistrat trei evenimente rutiere soldate cu pagube materiale. În urma acestor evenimente s-a dispus ca firma sã fie sactionata cotraventional cu amendã de la 21 la 100 de puncte de amendã”, a declarat Petre Mârza ªef
Poliþia Rutierã Petroºani Conducãtorii auto sunt sfãtuiþi sã circule cu prudenþã în zilele când carosabilul este acoperit de polei sau de zãpadã. “Atunci când se circulã pe drumuri acoperite cu zãpadã sau polei autovehiculele trebuie sã fie dotate cu cauciucuri de iarnã. În sens contrar poliþiºtii rutieri vor lua nasuri de sancþionare de la 9 la 20 de puncte de amendã, un punct de amendã fiind de 95 de lei ºi reþinerea certificatului de imatriculare pânã când se face dovada cã autovehiculul a fost dotat cu cauciucuri de iarnã”, a mai precizat sursa citatã. Contractul cu firma de deszãpezire are o valoare de 14 milioane de lei ºi a fost încheiat pe o perioadã de 4 ani. Pe lângã deszãpezire, contractul mai presupune ºi curãþarea strãzilor. Monika BACIU
ultimul termen din 2014
stãzi de dimineaþã, inculpaþii din dosarul A exploziei de la Mina Uricani, din februarie 2012, vin pentru ultima oarã în faþa instanþei de la Petroºani, în acest an. Luna trecutã, instanþa a dispus amânarea cauzei la termenul din 2 decembrie, pentru cã a fost finalizatã expertiza cerutã de cei doi avocaþi Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu. Avocaþii pãrþilor au avut timp sã studieze acest act emis de experþii care au refãcut firul evenimentelor petrecute pe galeria princi-
palã acum aproape 4 ani. Potrivit site-ului Judecãtoriei Petroºani, la termenul din 4 noiembrie, instanþa a decis: „amânã judecarea cauzei ºi fixeazã termen la data de 02.12.2014, ora 10,00, pentru a da posibilitatea tuturor pãrþilor sã studieze raportul de expertizã efectuat în cauzã. Se va comunica un exemplar al raportului de expertizã pãrþii responsabile civilmente C.N.H. SA
O tânãrã de 19 ani din Uricani s-a aruncat în gol de la etajul patru
O
tânãrã de 19 ani din oraºul Uricani a încercat sã se sinucidã, aruncându-se în gol de la etajul patru al blocului în care locuia. În fapt, potrivit tatãlui fetei, cel care a ºi anunþat incidentul la poliþie, în jurul orei 12.00, fata s-a aruncat pe fereastrea de la dormitorul sãu, fãrã nicio explicaþie. Fata nu a murit ºi a fost transportatã imediat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde medicii au reuºit sã o stabilizeze. Totuºi, medicii susþin cã tânãra se
a fost suspendat din funcþie, acesta urmând a fi cercetat disciplinar. Pe perioada desfãºurãrii cercetãrii disciplinare atribuþiile de serviciu ale lui Alexandru Borbeanu au fost preluate de Sorin Dudaº. Totodatã, precizãm cã va fi instituitã ºi o Comisie de cercetare disciplinarã pentru Sorin Ghihor Izdrãilã, directorul Adjunct al Direcþiei de Întreþinere al Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara", se mai aratã în comunicat. Maximilian GÂNJU
Petroºani prin lichidator Expert Insolvent SPRL. Pronunþatã în ºedinþa publicã azi 04.11.2014”. Ciucã Aurelian Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel sunt trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºi asistenul sãu Daniel Ionaºcu. Cei doi avocaþi au cerut aceastã contraexpertizã pentru cã au bãnuit mereu cã dosarul a fost întocmit pãrtinitor, þinându-se seama de gradele de rudenie ale celor care fãcut ancheta ºi inculpaþi. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa acum 4 ani la mina Uricani, în timp ce lucrau la un transformator pe galeria principalã a minei ºi încã nu s-a fãcut deloc luminã în acest caz. Diana MITRACHE
aflã în comtã de gradul II – III. Potrivit poliþiºtilor, tânãra nu a lãsat niciun bilet prin care sã îºi motiveze fapta ºi nu se ºtie ce a determinat-o sã recurgã la acest gest extreme. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:
Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare N
oul telescaun din Parâng, denumit TS3, a fost inaugurat duminicã, de Ziua Sfântului Andrei. La evenimentul inaugural au luat parte zeci de persoane, în special tineri. Un sobor de preoþi a sfinþit investiþia realizatã din banii contractaþi de municipalitatea din Petroºani. “Este vorba de telescaunul TS3, el a fost finalizat din bugetul local pentru cã stâlpii au fost puºi acum doi ani de zile pe fondurile venite de la Guvern, dar nu puteam sã lãsãm aceastã investiþie în aer ºi sã degradeze, de aceea am fãcut acest efort de a lua acest împrumut ºi de a finali-
za TS3. E o instalaþie de transport pe cablu modernã, are o capacitate de 1200 de oameni pe orã, ceea ce este foarte mult ºi completeazã ceea existã deja în Parâng, mã refer la telescaunul vechi sau la instalaþiile de teleski”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani s-a realizat
telescaunul TS din staþiunea montanã. În ceea ce priveºte continuarea lucrãrilor de dezvoltare edilul spune cã se aºteaptã fonduri guvernamentale. “Proiectul mare merge mai departe ºi în funcþie de alocãrile bugetare de la bugetul de stat pentru cã investiþia este foarte mare, bugetul local nu poate sã susþinã toatã aceastã investiþie. Noi am fãcut acest efort considerabil de a finalize telescuanul TS3, aºteptãm anul viitor sã primim resursele necesare ºi de la Guvern. Vom continua cu TS 4 în momentul în care vom avea o sentinþã definitivã din instanþã pentru avem o problem cu Romsilva ºi cu achiziþionarea ºi punerea în funcþiune a celor douã
pompe de la bazinul de apã din zona Cãsuþa din Poveºti pentru a putea avea zãpadã artificial ºi pe cele douã pârtii pe care le deserveºte TS3”, a mai spus sursa citatã.
S
“Vechiul telescaun funcþioneazã, cu timpul el va fi modernizat. Merg pe acelaºi bilet pentru cã telescaunul vechi cu cel nou este integrat, adicã un bilet deserveºte toate instalaþiile”, a mai spus Ridzi. Tiberiu Iacob – Ridzi a precizat cã, pentru cei care folosesc noul telescaun se asigurã transport gratuit cu ajutorul unor microbuze
ãptãmâna trecutã, în Petroºani, a avut loc vernisajul “Salonului Studenþesc de Fotografie”, o manifestare organizatã de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Casa de Culturã a Studenþilor din localitate. La acþiune, printre expozanþi s-au numãrat studenþi din Petroºani, Târgu – Mureº, Cluj – Napoca ºi
care circulã de douã ori pe zi de la staþia de îmbarcare a vechiului telescaun, iar cei care vor sã urce pânã sus, la munte, pot folosi vechea instalaþie de
E aproape rezolvatã, vor fi douã microbuze care vor face legãtura gratuit între staþia de pornire de la telescaunul vechi ºi TS3”, a mai subliniat edilul. La inaugurarea noului telescaun din Parâng au participat ºi reprezentanþii firmei Dopplemayr din Austria. Deputatul Monica Iacob Ridzi considerã cã turismul este o alternativã viabilã la mineritul din Valea Jiului, însã cele douã activitãþi ar
Noul telescaun din Parâng funcþioneazã în paralel cu cel vechi de peste 47 de ani.
Studenþii ºi fotografiile
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
trasport, de la staþia intermediarã, transportul fiind inclus în preþ. “În anii trecuþi, telescaunul vechi abia fãcea faþã sã transporte turiºtii, de data aceasta vor avea cu ce sã urce.
Sibiu. Salonul din acest an s-a axat pe 3 teme: “Locuri de lângã noi”, “Chipuri - rãsãrit ºi apus” ºi “Simboluri”. Fotografiile premiate în cadrul secþiunii “Locuri de lângã noi” vor fi expuse pe trotuarul din faþa Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR
trebui sã se deruleze în paralel, fãrã ca una sã o excludã pe cealaltã. “Este un pas înainte spre dezvoltarea Vãii Jiului, un pas înainte spre crearea de noi locuri de muncã aºa cum ne-am dorit cu toþii, cred foarte mult cã
Director nou la Crucea Roºie
ubfiliala de Crucea Roºie din Petroºani S are un nou director. Asta, dupã ce Felicia Necºa a renunþat sã mai candideze pentru un nou post de conducãtor, rãmânând doar ca membru în comitetul de conducere. „A sosit timpul sã cedez aceastã funcþie, pe care am deþinut-o timp
dezvoltarea turismului ca alternativã la minerit este ºansa ca în Valea Jiului sã fie noi locuri de muncã, este ºansa ca în Valea Jiului sã vinã mult mai mulþi turiºti, bineînþeles automat mai mulþi bani care pot sã ajute la dezvoltarea Vãii Jiului. Am spus întotdeauna cã îmi doresc sã continue dezvoltarea mineritului, dar ca o alternativã la minerit, singuira ºansã a Vãii Jiului în acest moment este dezvoltarea turismului ºi cred foarte mult cã dezvoltarea turismului în toate zonele din Valea Jiului, nu doar aici în Parâng, ci ºi în Vulcan ºi Straja poate sã atragã mult mai mulþi turiºti ºi cred cã la momentul la care acest proiect a demarat discutasem cu federaþiile sportive, cu federaþiile de bob-sanie, cu federaþia de schi, biatlon ºi discutasem ca atunci când acest proiect va fi finalizat putem sã gândim ºi sã organizãm în Valea Jiului competiþii de nivel european, mondial, competiþii sportive care pot sã atzragã turiºti nu doar din România, ci ºi din alte þãri europene ºi nu numai. Este momentul la care chiar putem sã vorbim de o ºansã pentru Valea Jiului ºi de o ºansa ca aici sã se poatã crea acele locuri
de mai mulþi ani, pentru a face loc generaþiei mai tinere. Componenþii acesteia ºtiu sã acceseze fonduri europene, sã lucreze pe calculator ºi sã atragã oamenii spre aceastã activitate de voluntariat. Am toatã încrederea cã noul director îmi va urma sfaturile pe care i le-am dat ºi va pãstra locul fruntaº pe
investiþie. “Am venit de drag, sunt momârlan de aici ºi mândru pentru noi. Mã mai duc pânã sus încet ºi bine, dar mi-e cam fricã cã merge turbat, dar pentru aia sunt mândru”, ne spune un momârlan de 88 de ani
de muncã pe care ni le dorim pentru a putea sã asigurãm un viitor copiilor noºtri”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi. Monica Iacob Ridzi considerã cã executivul ar trebui sã aloce banii necesari pentru finalizarea întregului proiect având în vedere faptul cã acesta este cel mai mare din Europa de ESt. “Finalizarea acestui telescaun s-a fãcut 0dintr-un împrumut. Trebuie sã reamintim cã acest proiect a fost finanþat la început de cãtre Guvernul României ºi este unproiect care ar trebui finalizat cu bani de la Guvernul României, a fost un parteneriat între consiliul local ºi Guvernul României, o mare parte a proiectului a fost deja finanþat cu bani de la Guvern pentru cã acest telescaun a fost început cu bani de la Guvern ºi din pãcate nu a a continuat
care subfiliala din Petroºani se claseazã în prezent în judeþul Hunedoara”, a declarat Felicia Necºa.
finanþarea acestui proiect pentru cã dacã nu se finaliza banii deja investiþi erau risipiþi, era obligatorie finalizarea telescaunului pentru a nu se distruge ceea ce deja fusese realizat, prin urmare decizia consiliului local este una corectã de a finaliza aceastã investiþie care este un pas înainte spre finalizarea întregului proiect care este cel mai mare din sud-estul Europei”, a mai subliniat deputatul. Copiii au fost cei mai încântaþi de plimbarea cu noul telescaun. La eveniment au luat parte ºi bãºtinaºii zonei, adicã momârlanii. Cu toþii apreciazã aceastã
În urma alegerilor de sãptãmâna trecutã noul director este Ion Bunea care activeazã în cadrul Crucii Roºii de câteva decenii. „Mi-aº dori sã putem pãstra la nivelul actual ceea ce afãcut acest om minunat care este Felicia Necºa. Va fi însã foarte greu sã fac ce a fãcut dânsa. Sper cã voi reprezenta subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani cu demnitate”, a precizat Ion Bunea. Pentru activitatea depusã de-a lungul anilor, în cadrul subfilialei de Crucea Roºie din Petroºani, Felicia Necºa a fost recompensatã cu o medalie ºi felicitãri venite
Un alt momârlan ne spune cã dacã va fi nevoie va veni în fiecare sezon îmbrãcat în port popular pentru a-i întâmpina pe turiºti. “Am fost invitat de domnul primar cã are o inaugurare aici ºi am venit îmbrãcat în momârlan ºi de aia am venit. E frumos noul telescaun. Am fost ºi cu cel vechi, cu cel nou încã nu am apucat sã merg. Vin când sunt ºi turiºti aºa îmbrãcat ºi îi întâmpin”, ne-a spus Ciurea Ion de 82 de ani Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”. Tarifele pentru uti-
din partea reprezentanþilor judeþeni ai organizaþiei dar ºi a primarului Tiberiu Iacob – Ridzi. „Alegerile au marcat un nou început pentru subfiliala noastrã de Cruce Roºie dar, se poate spune cã au încununat ºi activitatea depusã de Felicia Necºa în cadrul acesteia, încã din anul 1963”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În urma alegerilor, în funcþia de secretar a fost desemnatã Felicia Vitan, iar ca vicepreºedinþi au fost alese Ileana ªandor, Leonica Popescu, Cristina Sârbu ºi Doina Viþian. Mir cea NISTOR
lizarea telescaunului au fost stabilite de autoritãþile locale. Astfel, o cãlãtorie va costa 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei
interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Tarifele se aplicã începând cu data de 1 decembrie ºi au inclusã ºi taxa montanã. Monika BACIU
4 Actualitate
Tiberiu Iacob-Ridzi ºi-a onorat promisiunea:
Telescaun modern spre o staþiune în dezvoltare N
oul telescaun din Parâng, denumit TS3, a fost inaugurat duminicã, de Ziua Sfântului Andrei. La evenimentul inaugural au luat parte zeci de persoane, în special tineri. Un sobor de preoþi a sfinþit investiþia realizatã din banii contractaþi de municipalitatea din Petroºani. “Este vorba de telescaunul TS3, el a fost finalizat din bugetul local pentru cã stâlpii au fost puºi acum doi ani de zile pe fondurile venite de la Guvern, dar nu puteam sã lãsãm aceastã investiþie în aer ºi sã degradeze, de aceea am fãcut acest efort de a lua acest împrumut ºi de a finali-
za TS3. E o instalaþie de transport pe cablu modernã, are o capacitate de 1200 de oameni pe orã, ceea ce este foarte mult ºi completeazã ceea existã deja în Parâng, mã refer la telescaunul vechi sau la instalaþiile de teleski”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani s-a realizat
telescaunul TS din staþiunea montanã. În ceea ce priveºte continuarea lucrãrilor de dezvoltare edilul spune cã se aºteaptã fonduri guvernamentale. “Proiectul mare merge mai departe ºi în funcþie de alocãrile bugetare de la bugetul de stat pentru cã investiþia este foarte mare, bugetul local nu poate sã susþinã toatã aceastã investiþie. Noi am fãcut acest efort considerabil de a finalize telescuanul TS3, aºteptãm anul viitor sã primim resursele necesare ºi de la Guvern. Vom continua cu TS 4 în momentul în care vom avea o sentinþã definitivã din instanþã pentru avem o problem cu Romsilva ºi cu achiziþionarea ºi punerea în funcþiune a celor douã
pompe de la bazinul de apã din zona Cãsuþa din Poveºti pentru a putea avea zãpadã artificial ºi pe cele douã pârtii pe care le deserveºte TS3”, a mai spus sursa citatã.
S
“Vechiul telescaun funcþioneazã, cu timpul el va fi modernizat. Merg pe acelaºi bilet pentru cã telescaunul vechi cu cel nou este integrat, adicã un bilet deserveºte toate instalaþiile”, a mai spus Ridzi. Tiberiu Iacob – Ridzi a precizat cã, pentru cei care folosesc noul telescaun se asigurã transport gratuit cu ajutorul unor microbuze
ãptãmâna trecutã, în Petroºani, a avut loc vernisajul “Salonului Studenþesc de Fotografie”, o manifestare organizatã de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Casa de Culturã a Studenþilor din localitate. La acþiune, printre expozanþi s-au numãrat studenþi din Petroºani, Târgu – Mureº, Cluj – Napoca ºi
care circulã de douã ori pe zi de la staþia de îmbarcare a vechiului telescaun, iar cei care vor sã urce pânã sus, la munte, pot folosi vechea instalaþie de
E aproape rezolvatã, vor fi douã microbuze care vor face legãtura gratuit între staþia de pornire de la telescaunul vechi ºi TS3”, a mai subliniat edilul. La inaugurarea noului telescaun din Parâng au participat ºi reprezentanþii firmei Dopplemayr din Austria. Deputatul Monica Iacob Ridzi considerã cã turismul este o alternativã viabilã la mineritul din Valea Jiului, însã cele douã activitãþi ar
Noul telescaun din Parâng funcþioneazã în paralel cu cel vechi de peste 47 de ani.
Studenþii ºi fotografiile
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
trasport, de la staþia intermediarã, transportul fiind inclus în preþ. “În anii trecuþi, telescaunul vechi abia fãcea faþã sã transporte turiºtii, de data aceasta vor avea cu ce sã urce.
Sibiu. Salonul din acest an s-a axat pe 3 teme: “Locuri de lângã noi”, “Chipuri - rãsãrit ºi apus” ºi “Simboluri”. Fotografiile premiate în cadrul secþiunii “Locuri de lângã noi” vor fi expuse pe trotuarul din faþa Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Mir cea NISTOR
trebui sã se deruleze în paralel, fãrã ca una sã o excludã pe cealaltã. “Este un pas înainte spre dezvoltarea Vãii Jiului, un pas înainte spre crearea de noi locuri de muncã aºa cum ne-am dorit cu toþii, cred foarte mult cã
Director nou la Crucea Roºie
ubfiliala de Crucea Roºie din Petroºani S are un nou director. Asta, dupã ce Felicia Necºa a renunþat sã mai candideze pentru un nou post de conducãtor, rãmânând doar ca membru în comitetul de conducere. „A sosit timpul sã cedez aceastã funcþie, pe care am deþinut-o timp
dezvoltarea turismului ca alternativã la minerit este ºansa ca în Valea Jiului sã fie noi locuri de muncã, este ºansa ca în Valea Jiului sã vinã mult mai mulþi turiºti, bineînþeles automat mai mulþi bani care pot sã ajute la dezvoltarea Vãii Jiului. Am spus întotdeauna cã îmi doresc sã continue dezvoltarea mineritului, dar ca o alternativã la minerit, singuira ºansã a Vãii Jiului în acest moment este dezvoltarea turismului ºi cred foarte mult cã dezvoltarea turismului în toate zonele din Valea Jiului, nu doar aici în Parâng, ci ºi în Vulcan ºi Straja poate sã atragã mult mai mulþi turiºti ºi cred cã la momentul la care acest proiect a demarat discutasem cu federaþiile sportive, cu federaþiile de bob-sanie, cu federaþia de schi, biatlon ºi discutasem ca atunci când acest proiect va fi finalizat putem sã gândim ºi sã organizãm în Valea Jiului competiþii de nivel european, mondial, competiþii sportive care pot sã atzragã turiºti nu doar din România, ci ºi din alte þãri europene ºi nu numai. Este momentul la care chiar putem sã vorbim de o ºansã pentru Valea Jiului ºi de o ºansa ca aici sã se poatã crea acele locuri
de mai mulþi ani, pentru a face loc generaþiei mai tinere. Componenþii acesteia ºtiu sã acceseze fonduri europene, sã lucreze pe calculator ºi sã atragã oamenii spre aceastã activitate de voluntariat. Am toatã încrederea cã noul director îmi va urma sfaturile pe care i le-am dat ºi va pãstra locul fruntaº pe
investiþie. “Am venit de drag, sunt momârlan de aici ºi mândru pentru noi. Mã mai duc pânã sus încet ºi bine, dar mi-e cam fricã cã merge turbat, dar pentru aia sunt mândru”, ne spune un momârlan de 88 de ani
de muncã pe care ni le dorim pentru a putea sã asigurãm un viitor copiilor noºtri”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi. Monica Iacob Ridzi considerã cã executivul ar trebui sã aloce banii necesari pentru finalizarea întregului proiect având în vedere faptul cã acesta este cel mai mare din Europa de ESt. “Finalizarea acestui telescaun s-a fãcut 0dintr-un împrumut. Trebuie sã reamintim cã acest proiect a fost finanþat la început de cãtre Guvernul României ºi este unproiect care ar trebui finalizat cu bani de la Guvernul României, a fost un parteneriat între consiliul local ºi Guvernul României, o mare parte a proiectului a fost deja finanþat cu bani de la Guvern pentru cã acest telescaun a fost început cu bani de la Guvern ºi din pãcate nu a a continuat
care subfiliala din Petroºani se claseazã în prezent în judeþul Hunedoara”, a declarat Felicia Necºa.
finanþarea acestui proiect pentru cã dacã nu se finaliza banii deja investiþi erau risipiþi, era obligatorie finalizarea telescaunului pentru a nu se distruge ceea ce deja fusese realizat, prin urmare decizia consiliului local este una corectã de a finaliza aceastã investiþie care este un pas înainte spre finalizarea întregului proiect care este cel mai mare din sud-estul Europei”, a mai subliniat deputatul. Copiii au fost cei mai încântaþi de plimbarea cu noul telescaun. La eveniment au luat parte ºi bãºtinaºii zonei, adicã momârlanii. Cu toþii apreciazã aceastã
În urma alegerilor de sãptãmâna trecutã noul director este Ion Bunea care activeazã în cadrul Crucii Roºii de câteva decenii. „Mi-aº dori sã putem pãstra la nivelul actual ceea ce afãcut acest om minunat care este Felicia Necºa. Va fi însã foarte greu sã fac ce a fãcut dânsa. Sper cã voi reprezenta subfiliala de Cruce Roºie din Petroºani cu demnitate”, a precizat Ion Bunea. Pentru activitatea depusã de-a lungul anilor, în cadrul subfilialei de Crucea Roºie din Petroºani, Felicia Necºa a fost recompensatã cu o medalie ºi felicitãri venite
Un alt momârlan ne spune cã dacã va fi nevoie va veni în fiecare sezon îmbrãcat în port popular pentru a-i întâmpina pe turiºti. “Am fost invitat de domnul primar cã are o inaugurare aici ºi am venit îmbrãcat în momârlan ºi de aia am venit. E frumos noul telescaun. Am fost ºi cu cel vechi, cu cel nou încã nu am apucat sã merg. Vin când sunt ºi turiºti aºa îmbrãcat ºi îi întâmpin”, ne-a spus Ciurea Ion de 82 de ani Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”. Tarifele pentru uti-
din partea reprezentanþilor judeþeni ai organizaþiei dar ºi a primarului Tiberiu Iacob – Ridzi. „Alegerile au marcat un nou început pentru subfiliala noastrã de Cruce Roºie dar, se poate spune cã au încununat ºi activitatea depusã de Felicia Necºa în cadrul acesteia, încã din anul 1963”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În urma alegerilor, în funcþia de secretar a fost desemnatã Felicia Vitan, iar ca vicepreºedinþi au fost alese Ileana ªandor, Leonica Popescu, Cristina Sârbu ºi Doina Viþian. Mir cea NISTOR
lizarea telescaunului au fost stabilite de autoritãþile locale. Astfel, o cãlãtorie va costa 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei
interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Tarifele se aplicã începând cu data de 1 decembrie ºi au inclusã ºi taxa montanã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
Mãrturiile unui supravieþuitor L
acrimi ºi durere la mina Livezeni. Aºa a început ziua de vineri la mina Livezeni unde la fost comemoraþi cei 53 de oameni care ºi-au pierdut viaþa în tragicul eveniment care a avut loc la data de 29 noiembrie 1980. Bilanþul acelei zile negre din mineritul Vãii Jiului, ºi a celui mai mare accident de munca din mineritul românesc, a fost de 38 de mineri ºi 15 militari în termen decedaþi ºi alþi 27 au fost rãniþi grav.75 de copii au rãmas în urma tragicului eveniment fãrã tatã. Unul dintre supravieþuitori mãrturiseºte cum s-a petrecut totul în acea zi fatidicã. La slujba de pomenire oficiatã la troiþa din curtea minei au luat parte câteva zeci de persoane, printre care s-au numãrat rude ºi colegi ai celor dispãruþi, mineri ºi reprezentanþi
ai autoritãþilor locale, reprezentanþii Complexilui Energetic Hunedoara, reprezentanþi ai sindicatelor ºi partidele politice.
“Astãzi am comemorat minerii decedaþi în explozia din 1980 de la exploatarea minierã Livezeni, a fost o explozie în care au murit 53 de mineri, au mai fost ºi alþi 24 rãniþi care au necesitat internare, dar trebuie evitate aceste evenimente pe viitor. Noi luptãm ºi ne dãm toatã silinþa ca aceste tragedii sã disparã cu totul din Valea Jiului”, a declarat Nicolae Dragoi Director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Rudele celor care ºi-au pierdut viaþa în tragicul accident de muncã de acum 34 de ani vin în fiecare an aici la troiþa din curtea minei Livezeni pentru ca amintirea celor decedaþi a rãmas vie în sufletele lor dar ºi pentru ziua nefastã de 29 noiembrie 1980 care le-a schimbat total viata.
Mai greu, dar vin
O
amenii cu probleme sociale din Petroºani vor primi, ºi în acest an, alimente din partea Uniunii Europene. Printre altele, pachetele alimentare vor conþine fãinã, mãlai, paste, ulei, conserve de carne de porc ºi vitã, zahãr sau pateu de ficat. “În ceea ce priveºte alimentele europene a fost constituit un grup de lucru din cadrul serviciului nostru. Alimentele vor veni ambulate în
ANUNÞ FUNERAR Familia, prietenii, cunoscuþii anunþã cu durere trecerea la cele veºnice a bunicului, tatãlui, colegului
ing. LISZKA JANOS dupã o lungã suferinþã. A decedat la 71 de ani la DOROG (Ungaria). Rãmâne în conºtiinþa noastrã ca un bun profesionist ºi iubitor de Valea Jiului. Dumnezeu sã-l aibã în pazã! Sã-i fie þãrâna uºoarã!
„Parcã astãzi s-a întâmplat nenorocirea ºi am rãmas cu trei copii pe care i-am crescut cum a dat Dumnezeu. Bãiatul mi-a murit într-un accident, pe fata care are 270 de kilograme, este operatã. Sunt amãrâtã, pot sã scriu o carte. Suntem cam aceiaºi care venim de fiecare datã. Fiecare face cum îl duce inima ºi sufletul ºi cum poate fiecare pentru cã este lume care are 400-500 de lei pensie sin u se poate descurca, este foarte greu”, ne spune o vãduvã. Printre cei aflaþi la aceasta comemorare s-au numãrat ºi ortaci
care în acea zi au avut norocul sã scape cu viaþa din acea tragedie ºi ne povestesc cum s-a întâmplat.. “Eu am fost ºi martor în ceea ce proveste explozia în caz. Aici a fost o goanã dupã cãrbune pentru cã patriei îi trebuia cãrbune nu cã acum cã se aduce carbine din Ucraina ºi Polonia. Pe lângã cã se scotea carbine era ºi o asigurare a nivelului de trãi a minerilor din Valea Jiului. Doar în Vulcan erau pe vremea aceea 46000 de locuitori, iar pe toatã Valea Jiului era aproape 200 de mii de locuitori. Undeva la o lucrare de pregãtire
2 cutii ºi le vor fi distribuite beneficiarilor sub aceastã formã”, a declarat Cristina Mraz, ºef SPLAS Petroºani. Acþiunea nu a demarat deocamdatã ºi din cauza unor motive birocratice. Mai exact, existã persoane care au primit prin poºtã carnetele alimentare dar nu se mai încadreazã în prevederile legii, iar acestea urmeazã a fi identificate în urma unor verificãri. “Sunt unele persoane care au primit cupoanele individuale prin poºtã dar nu se mai încadreazã în prevederile legii. S-a constatat acest fapt, în urma unor sesizãri fãcute la minister, astfel cã urmeazã sã efectuãm ºi noi o serie de controale. Pe de altã parte, sunt persoane care nu au primit cupoanele dar se încadreazã în categoria celor prevãzute în hotãrârea de guvern. Acestea vor fi trecute pe liste suplimentare ºi vor intra în posesia alimentelor dupã ce ele le vor fi distribuite celor care au primit cupoanele”, a mai spus Cristina Mraz. În principiu, alimentele europene au urma sã le fie repartizate celor în drept pânã înainte de sãrbãtorile de Crãciun. Totuºi, deocamdatã nu poate fi avansatã nicio datã la care acestea ar urma sã ajungã la beneficiari. Mircea Mircea NISTOR
se lucra sub pericolul de emanaþii de metan în cantitate mare de peste 5%, asta înseamã pericol foarte mare de explozie pentru cã între 5 ºi 9% explozia este maximã. Eu fiind pe fluxul de transport nu departe de locul unde a fost acumularea de metan care a inundat toatã zona, ºi abatajul ºi zona de pe fluzul de transport. Eu eram pe acea zonã ºi intrasem în mâna la schimbul doi la ora 12 pentru cã era un defect. Ne-am cuplat cele douã schimburi ca sã remediem acel defect. Dacã explozia s-ar fi petrecut la ora 15-30 ne-ar fi prins pe amândouã schimburile ºi near fi omorât pe toþi. Explozia s-a petrecut la 16-25. nu au trecut douã minute de când am plecat pe flux ºi s-a ºi petrecut explozia, noroc cã nu m-am ridicat de jos. Totul era distrus pe galerie, uºi distruse, fiare rãsturnate. În acel moment îi spun la lãcãtuº sã nu vinã înaintea mea sã nu moarã ºi el. Când am ajuns la locul exploziei l-am gãsit pe bãiatul cu care lucrasem acolo era
aruncat pe transportor ºi era mort. Am coborât pe suitorul de la silozul doi ºi am ajuns la banda trei unde erau tot gaze unde am dat telefon la dispecer unde am declarat cã a fost explozie ºi am chemat salvatorii. Am ieºit afarã ºi doar atunci am vãzut cu adevãrat proportile exploziei când îi transportau pe oameni cu salvãrile”, ne spune un fost mâner care în acea zi a avut norocul sã scape cu viaþa. Tragedia din 29 noiembrie 1980 s-a produs din cauza acumulãrii metanului în subteran, pe fondul încãlcãrii cu bunã ºtiinþã a normelor elementare de protecþie a muncii, pentru cã minerii erau forþaþi sã lucreze în condiþii de pericol pentru a putea fi raportate producþii record. Deºi a fost vorba de cel mai grav accident colectiv din istoria postbelicã a mineritului românesc, regimul comunist de atunci a anunþat doar 49 de morþi pentru a nu fi declarat doliul naþional. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
Ziua României, din suflet de copil ei mai mici elevi ai ªcolii C Generale Avram Stanca din Petroºani au sãrbãtorit în avans Ziua Naþionalã a României, la finele sãptãmânii trecute. ªi unde ar fi fost locul cel mai potrivit,
dacã nu la Muzeul Mineritului – un loc la fel de încãrcat de istorie ca ºi semnificaþia acestei zile. Copiii au aflat de la ºcoalã cã la 1 decembrie 1918 este Ziua Naþionalã a României ºi la muzeu au venit sã îºi încânte, în primul pãrinþii, care le-au fost ºi spectatori. Totul a
Drapelul Naþional arborat în Parâng
D
rapelul Tricolor al României fluturã din nou în cekl mai înal pisc al Parângului. Minunea a fost împlinitã pentru al treilea an consecutiv de jandarmii montani de aici, care au þinut sã îndure gerul, ceaþa ºi viscolul ºi sã urce pentru a cinsti astfel Ziua Naþionalã. „Uniþi prin tricolor” a fost deviza celor care au pus însemnele Romniei cel mai sus, în Parâng, ca o pavãzã pentru Valea Jiului. În preajma Zilei Naþionale a României, pentru al treilea an consecutiv, jandarmii montani din cadrul Postului Parâng au arborat Drapelul naþional pe una dintre cele mai înalte culmi montane din þarã, vârful Parângul Mare (2.519 m). În demersul lor, li s-au alãturat ºi un membru al Asociaþiei San Montan.
fost organizat de învãþãtoarele care au pregãtit evenimentul inedit. „Este un eveniment pe care noi îl aºteptãm de mult timp. Copiii de la ªcoala Avram Stanca sunt nerãbdãtori sã ne prezinte un moment artistic legat de acest eveniment, cel mai important eveniment din istoria þãrii noastre ºi pe care trebuie sã-l marcãm ca atare”, a spus Robert Hummel, directorul ª G Avram Stanca Petroºani. ªi dacã nu au rostit poezii, ori nu au cântat, cei mici au expus lucrãri dedicate Zilei
„Deºi, jandarmii montani ne-au obiºnuit sã înfrunte muntele ºi vremea rea pentru a salva vieþile celor aflaþi în dificultate, cu ocazia Zilei Naþionale, ei au fost din nou pe munte, pentru un scop la fel de nobil. De aceastã datã, au urcat pe vârful Parângul Mare pentru ca, de Ziua Naþionalã, Drapelul tricolor sã fluture la înãlþime. Traseul strãbãtut de doi jandarmi montani ºi un voluntar (membru al Asociaþiei San Montan) s-a desfãºurat pe o vreme deloc prietenoasã, cu vânt puternic, un strat consistent de zãpadã viscolitã ºi temperaturã cu mult sub 0° C. Efectul de frig a fost amplificat de vântul care sufla cu putere” se aratã în comunicatul remis presei de Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Hunedoara. În data de 30 noiembrie, în jurul orei 07.30, cei trei români au pornit din staþiunea Parâng cãtre vârful Parângul Mare, purtând cu ei Drapelul naþional. Dupã ºapte ore, au atins cota 2.519 ºi au fixat hampa drapelului de borna care marcheazã vârful montan. Traseul de întoarcere, deºi a durat mai puþin, a fost la fel de dificil. Astfel, în data de 1 Decembrie, Drapelul Naþional al României, ridicat de doi jandarmii motani ºi un voluntar din Parâng, va flutura la cea mai mare înãlþime de pe teritoriul þãrii. Vârful Parângul Mare este cel mai înalt vârf din România, dupã vârfurile montane din munþii Fãgãraº. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Naþionale a României. Fiecare a avut la gât o eºarfã tricolorã, ori a inserat Tricolorul în desenul pe care l-an expus pe simeze la Muzeul Mineritului. Diana MITRACHE
Proiectul aurifer Certej, contestat încã o datã ining Watch România susþine cã autoritãþile M române îºi dovedesc o datã în
plus incapacitatea de a sancþiona operatorul minier Deva Gold SA. Potrivit Mining Watch compania desfãºoarã lucrãri de construire nelegale pentru demararea primului proiect cu cianuri din România.
La Certej atât autoritãþile locale — Primãria, cât ºi cele regionale — Inspectoratul de Stat în Construcþii Vest acþioneazã complice în favoarea firmei deþinute de producãtorul canadian low-cost Eldorado Gold mai susþin cei de la Mining Watch România. Activiºtii au solicitat Consiliului Judeþean Hunedoara o copie a avizului de specialitate, document tehnic necesar emiterii autorizaþiei de cãtre Primãria Certeju de Sus. Rãspunsul la cererea de informare a arãtat cã un astfel de aviz 'nu a fost emis deoarece nu a fost solicitat'. „Ne aflãm în faþa unei tergiversãri intenþionate prin refuzul de a verifica legalitatea documentelor de autorizare a lucrãrilor demarate de Deva Gold SA la Certej. Autoritãþile responsabile, deºi ar avea atribuþiile ºi obligaþia de a respecta disciplina în domeniul executãrii lucrãrilor de construire, se eschiveazã de la aplicarea legii, pasând responsabilitatea de la o instituþie la alta. În mod cert, asistãm la o descurajare ºi împiedicare a societãþii civile de a monitoriza ºi evalua legalitatea demarãrii acestui nou proiect minier”, a declarat ªtefania Simion, coordonator juridic al reþelei Mining Watch România. Reþeaua a iniþiat o petiþie cãtre preºedintele ales Klaus Iohannis prin care i se solicitã acestuia sancþionarea politicã a primarului Petru Cîmpian. Maximilian GÂNJU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 2 Decembrie 2014
Frigul nu i-a þinut în case
Localnicii din Petroºani au petrecut româneºte de Ziua Naþionalã a României
Î
n ciuda frigului pãtrunzãtor, care a „muºcat” pânã ºi din instrumentele fanfarei care a intonat Imnul de Stat al României, sute de locuitori ai municipiului Petroºani au venit de 1 Decembrie în Parcul „Carol Schreter” pentru a petrece româneºte. De mult nu a mai fost atît de frig de 1 Decembrie la Petroºani, dar temperaturile scãzute nu i-au împiedicat pe localnici sã iasã din case pentru a
petrece româneºte de Ziua Naþionalã a României. Municipalitatea din Petroºani a pregãtit ºi în acest an mai multe momente care sã marcheze ziua de 1 Decembrie. Iar ingredinetele principale au fost steguleþele ºi panglicile tricolore, fasolea cu cârnaþi sau fasolea de post servitã cu castraveþi muraþi, ceaiul fierbinte ºi muzica popularã. „Am fost prezent astãzi în Parcul Central Carol Schreter cu aceleaºi gânduri bune, cu care vin de fiecare datã. Sãrbãtoarea Naþionalã
este cea mai importantã sãrbãtoare a noastrã, a românilor, iar bucuria este cu atât mai mare cu cât o împarþi cu cei dragi ºi te bucuri împreunã cu ei. Au fost foarte mulþi oameni ºi m-am bucurat sã vãd astãzi, la manifestãri, foarte mulþi tineri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Manifestãrile au debutat cu ridicarea Drapelului ºi intonarea Imnului Naþional, în timp ce reprezentanþii Detaºamentului de Pompieri ºi cei de la ISU au dat onorul. De asemenea, cu aceeaºi ocazie a avut loc ºi premierea copiilor de la Clubul Elevilor, care au obþinut rezultate deosebite la gimnasticã aerobicã. Iar petroºãnenenii au vrut sã petreacã ºi anul acesta româneºte, sã-ºi ureze din inimã „La Mulþi Ani!”, aºa cã în parc, “scena”
desfãºurãrii manifestãrilor, au fost prezenþi peste 600 de oameni. Pentru ei au fost pregãtite din timp 2.000 de porþii de fasole de post sau cu cârnaþi ºi ceai fierbinte, servite de la corturile special amenajate. Oamenii au apreciat bucatele tradiþionale ºi chiar ºi gospodinele recunosc cã niciodatã
acasã nu are, parcã, acelaºi gust bun. Iar muzica popularã a mers „ca unsã” cu ceaiul fierbinte ºi cu atmosfera de realã sãrbãtoare, iar pentru câteva momente toatã lumea a uitat de gradele scãzute din termometre.
Anul acesta, pentru organizarea manifestãrilor dedicate Zilei Naþionale a României de la bugetul local s-a alocat suma de 30.000 de lei. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Paradã militarã la Vulcan este 300 de oameni au luat parte la P ceremoniile organizate cu
prilejul Zilei Naþionale a României de la Vulcan. Totul a demarat la orele prânzului, când zeci de militari, poliþiºti locali, elevi ai liceului militar din Alba Iulia ºi cadre militare în retragere au mãrºãluit pe bulevardul principal al oraºului. A fost o paradã militarã, în fruntea cãreia a fost fanfara de la Vulcan. Zeci de oameni au însoþit militarii ºi s-au adunat apoi în faþa ªcolii Generale Teodora Lucaciu. Un sobor de preoþi a oficiat slujba religioasã ºi toþi cei adunaþi la ceremonie au ascultat cuvântarea sfinþilor pãrinþi. Primarul Gheorghe Ile a fost cel care a vorbit ºi chiar a recitat o poezia, dedicatã Zilei Naþionale a României. „Iatã-ne astãzi aici la monumentul dedicat Eroului Necunoscut. Ne întâlnim cu toþii cu o astfel de ocazie ºi îi cerem bunului Dumnezeu sã ne ajute ºi ne rugãm pentru cei care au pierit
pentru libertate. Vorbim despre bunãstare, dar niciodatã nu ne gândim cã toate ne-au fost cucerite de cei de pe câmpurile de luptã. Eu au scris istoria cu sângele lor ºi de aceea, aici, ne întâlnim sã îi omagiem pe cei care au murit pentru libertatea noastrã. Unirea este pentru noi toþi”, a spus în deschiderea evenimentului, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. A urmat apoi un program artistic pe care l-au susþinut copiii din localitate, iar cei prezenþi i-au aplaudat. La final, ceremonia a culminat cu depunerea de coroane de flori la monumentul dedicat eroilor ºi apoi, cei care au îndurat frigul, au primit câte o porþie de fasole cu sau fãrã cârnaþi ºi o canã de ceai cald. Diana MITRACHE