Skip to main content

CVJ NR. 762, MIERCURI 17 DECEMBRIE 2014

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 762

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 17 Decembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Ne ºuierã glonþul pe la ureche

Dosarul Uricani, tergiversat pânã în 2015

Dupã 4 ianuarie, primãriile din Valea Jiului ar putea fi obligate sã returneze cãtre UE 40 de milioane de euro

C

ontraexpertiza cerutã de avocaþii Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu ar fi trebuit luatã în discuþie la termenul din 16 decembrie. Era ultimul termen al lui 2014 în dosarul uciderii din culpã de la Uricani, dar avocaþii au depus o cerere de amânare, aºa încât se va relua în 2015. În februarie 2011, 5 electricieni au pierit spulberaþi pe galeria principalã de o explozie a cãrei contraexpertizã tocmai a fost finalizatã de Ilie Matei, expertul care contrazice expertiza INSEMEX. Toate discuþiile pe acest subiect, însã, au fost amânate din cauzã cã la niciunul dintre termenele din decembrie, avocaþii Paula Iacob sau Daniel Ionaºcu nu au venit. Acum doar au depus obiecþiunile la dosar. „Ele urmeazã sã fie comunicate experþilor, pentru a rãspunde la acestea ºi cel mai probabil, se va acorda un termen nou de judecatã în cursul lunii ianuarie, pentru rãspunsuri”, a precizat Daniel Tomescu, avocat al apãrãrii în acelaºi dosar. Experþii care au reanalizat împrejurãrile în care s-a produs explozia de la mina Uricani au

ajuns la o altã concluzie, comparativ cu cei de la INSEMEX. Ciucã Aurelian, Dragoº Moga, Florin Nicuºor, Butari Lucian Claudiu ºi Moldovan Florinel sunt, în acest moment al anchetei, trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, iar doi dintre ei sunt apãraþi de maestra Paula Iacob ºi asistenul sãu Daniel Ionaºcu. Cei doi avocaþi au cerut aceastã contraexpertizã pentru cã au bãnuit mereu cã dosarul a fost întocmit pãrtinitor, þinându-se seama de gradele de rudenie ale celor care fãcut ancheta ºi inculpaþi. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa acum 4 ani la mina Uricani, în timp ce lucrau la un transformator pe galeria principalã a minei ºi încã nu s-a fãcut deloc luminã în acest caz. Diana MITRACHE

A

dministraþiile publice din Valea Jiului, împreunã cu CJ Hunedoara, ar putea fi nevoite sã returneze cãtre Uniunea Europeanã 40 de milioane de euro, sumã folositã pentru reabilitarea sistemului de apã ºi canalizare din Vale. Proiectul a fost implementat de operatorul de apã ºi canal, ApaServ, însã finanþarea s-a obþinut prin ADI Apa Valea Jiului, din care fac parte administraþiile publice locale ºi judeþene. >>> PAGINA A 3-A

Sucilã riscã 2 - 6 ani de puºcãrie oliþistul de la P Vulcan Adrian Sucilã mai poate fi acuzat doar de sex cu un minor, pentru cã toate celelalte acuzaþii au fost demontate de apãrãtori, iar verdictul în cazul sãu va fi dat joi. El riscã sã stea dupã gratii maxim 6 ani. Sucilã poate fi acuzat de sex cu un minor, iar restul acuzaþiilor nu mai sunt

valabile. Instanþa va decide verdictul în 18 decembrie. Atunci, poliþistul aflã dacã va fi pedepsit pentru fapta sa. Avocatul sãu, însã, ne explicã exact cum stau lucrurile în acest moment. „S-a amânat pronunþarea pentru 18 decembrie, pentru ca noi, apãrãtorii, sã putem depune concluzii scrise la dosarul cauzei. Concluziile noastre au fost de achitare, iar pentru douã

dintre infracþiuni, având în vedere cã a intervenit o lege mai favorabilã, ºi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani a pus concluzii de achitare, respectiv de încetare a procesului penal”, a spus Daniel Tomescu, avocatul sãu. Totuºi, singura acuzaþie care i se mai aduce acum poliþistului este cea de sex cu un minor, care la data respectivã avea 16 ani, iar pentru asta ar putea sã

stea chiar dupã gratii. „În forma pentru care a fost trimis în judecatã, pedeapsa este de la 2 la 6 ani”, a mai spus Tomescu. Adrian Sucilã a fost acuzat de sex cu un minor ºi pentru asta a ºi fost arestat în 4 iulie 2012. Sucilã a mai primit o condamnare cu suspendare de doi ani ºi jumãtate, sub supraveghere pe o perioada de trei ani, în dosarul în care a fost cercetat pentru pornografie infantilã. Diana MITRACHE


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

Valea Jiului rãmâne cu promisiunile

L

iviu Dragnea a venit la Petroºani, în campania electoralã unde, în cadrul unei conferinþe de presã a subliniat importanþa Vãii Jiului în strategia Guvernului Ponta ºi a promis cã se va întoarce îm acestã lunã cu un plan bine pus la punct. „Vã promit cã la urmãtoarea conferinþã de presã aici, vom veni ºi vom discuta despre un program la care noi þinem foarte mult ºi la care lucrãm. Un program integrat de dezvoltare durabilã a Vãii Jiului. Acesta cuprinde ºi investiþii în infrastructura localã, dar ºi

pe anul 2015 nu pare unul care sã permitã reluarea investiþiilor, cel puþin aºa crede opoziþia. În aceste condiþii, promisiunile fostului vicepremier Liviu

mãsurile ce se iau în minerit ºi un pachet de atrageri de investiþii, nu neapãrat strãine, pentru cã aici sunt terenuri disponibile suficiente”, a spus Liviu Dragnea, înainte e turul doi al campaniei pentru prezidenþiale. PSD a pierdut alegerile, iar bugetul

”Noi umblãm ºi colindãm”, la Petroºani

A

nsamblul Profesionist ”Drãgan Muntean” în colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã spectacolul de colinde intitulat ”Noi umblãm ºi colindãm”. Spectacolul va avea loc vineri, 19 decembrie 2014, ora 18,00 , la PETROªANI, pe scena amplasatã în faþa Casei de Culturã a studenþilor. Pe scenã vor urca interpreti de excepþie ai muzicii populare

româneºti: Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Valetin Crainic, Marinela Baba, Dorina Nariþa, Ilie Nariþa, Maria Dan Pãducean, Rãzvan Furdui, Lorena Pascu, Mihai Petreuº, Nelu Ban Fîntînã, Nicolae Flavius Cristea, Adrian Þiboc, Nicolae Plutã, Andrei Molocea ºi Ghiþã Lãscoiu. Alãturi de interpreþii de muzicã popularã pe scenã vor urca ºi ”Cãluºarii din Orãºtioara de Sus”. Acompaniamentul orchestral va fi susþinut de Orchestra Ansamblului Profesionist ”Drãgan Muntean” din Deva, condusã de dirijor prof.

Dragnea, fãcute în Valea Jiului, în campanie, rãmân simple promisiuni electorale. ”O þeapã de campanie” dupã cum le considerã vicepreºedintele PNL Hunedoara, Costel Avram. Astfel,

proiecte cum ar fi dezvoltarea zonei montane din Parâng, reluarea finanþãrii pentru drumul Câmpul lui Neag-Herculane ori investiþiile necesare la Complexul Energetic Hunedoara, vor rãmâne în stand-by. Noi trebuie sã avem încredere cã promisiunile acestea vor fi fapte. Mã tem cã bugetul pe 2015 nu permite ca promisiunile deºarte ale domnului Dragnea sã se îndeplineascã, iar populaþia a luat, din nou, þeapã având în vedere cã au fost fãcute în campanie electoralã. Sã dea

George Cîlþea. Minunea Naºterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos este reînviatã an de an în apropierea Crãciunului de colindãtorii care aduc luminã în sufletele tuturor, motiv pentru care vã invitãm sã luaþi parte la bucuria noastrã. Cu aceastã ocazie îi aºteptãm pe toþi iubitorii de colinde sã ne fie alãturi, vineri, 19 decembrie 2014, ora 18,00 , la PETROªANI, pe scena amplasatã în faþa Casei de Culturã a studenþilor. Cu stimã, Manager, Cristian FODOR

Dumnezeu sã nu am dreptate, iar eu vreau sã cred cã Dragnea, prin promisiunile fãcute, urmãrea sã arate cã este un om responsabil. Totuºi, bugetul pe 2015 aratã cã investiþiile sunt în scãdere ºi dezvoltarea economicã se opreºte. Mai mult, pentru ca statul sã funcþioneze ºi sã-ºi þinã o parte din promisiuni vor trebui taxe ºi impozite noi, aºa aratã bugetul”, considerã coordonatorul liberalilor din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

Ne ºuierã glonþul pe la ureche

Dupã 4 ianuarie, primãriile din Valea Jiului ar putea fi obligate sã returneze cãtre UE 40 de milioane de euro

A

dministraþiile publice din Valea Jiului, împreunã cu CJ Hunedoara, ar putea fi nevoite sã returneze cãtre Uniunea Europeanã 40 de milioane de euro, sumã folositã pentru reabilitarea sistemului de apã ºi canalizare din Vale. Proiectul a fost implementat de operatorul de apã ºi canal, ApaServ, însã finanþarea s-a obþinut prin ADI Apa Valea Jiului, din care fac parte administraþiile publice locale ºi judeþene. Contractul a fost semnat în 2011, iar majorarea tarifelor a fost una dintre condiþiile impuse de finanþator, cu care absolut toþi reprezentanþii ADI au fost de acord. Preþurile nu au crescut în tot acest rãstimp, aºa cã majorarea trebuie fãcutã acum ºi încã în regim de urgenþã. Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice, prin Direcþia Generalã AM POS Mediu, a trimis recent o notificare cãtre S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., Consiliul Judeþean Hunedoara, consiliilor locale din Petrila, Petroºani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ºi Uricani prin care

atrage atenþia tocmai asupra acestei necesitãþi. “Analizând atât Raportul de Început al S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã din regiunea Valea Jiului, pentru perioada de programare 2014-2020, cât ºi condiþionalitãþile din Contractul de finanþare pentru proiectul aflat în implementare în actuala perioadã de programare, AM POS Mediu împreunã cu OI POS Mediu Timiºoara au constatat cã dumneavoastrã, în calitate de beneficiar al proiectului, nu aþi respectat Planul anual de creºtere a tarifelor”, se

aratã în notificarea respectivã. Directorul ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, a anunþat public cã apa trebuie scumpitã ºi toatã lumea a înþeles acest lucru, mai puþin consilierii locali din Petrila.

B

anii vor trebui returnaþi

Sã nu uitãm cã tot în CL Petrila s-a blocat ºi proiectul de construire a unui deponeu ecologic pe raza acestei localitãþi, ceea ce a dus ºi va duce la majorarea costurilor de colectare ºi depozitare a deºeurilor pentru populaþie, din cauzã cã gunoiul va fi dus tocmai la Bârcea. Dacã

Primarii Vãii – populiºti pe banii noºtri

N

u au reuºit sã se punã de acord în privinþa preþului la apa potabilã ºi acum riscãm sã plãtim din bugetele locale sumele venite de la Uniunea Europeanã. Vorbim despre o parte a primarilor din Valea Jiului, pe care Costel Avram, directorul Apa Serv, îi numeºte populiºiti de ocazie. Primarii din oraºele aflate în Vestul Vãii Jiului nu s-au prezentat la sedinþa Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI), ca sã stabileascã preþul apei, iar acum cei care au fãcut investiþii riscã sã dea banii înapoi din bugetele locale. Nu s-au prezentat

primarii din Vulcan, Lupeni ºi Uricani, ultimii doi, pentru cã riscul sã dea bani înapoi este nul, pentru cã în oraºele lor nu sunt investiþii realizate pe fonduri de la Uniunea Europeanã, iar Avram îi numeºte populiºti ºi crede cã a greºit atunci când ºi-a asumat ideea de a modifica preþul apei. „Am fãcut o greºealã pe

aceastã condiþie nu se realizeazã, cele 40 de milioane de euro acordate de UE vor trebui returnate ºi nu ApaServ va fi cea care dã banii înapoi, ci beneficiarii finali, adicã primãriile. Pânã la urmã vorbim doar despre respectarea contractului de finanþare cu care toatã lumea a fost de acord. “În 2010, primarii din Valea Jiului s-au întâlnit, ADI a aprobat planul de tarifare propus de cãtre firma de consultanþã, iar planul de tarifare face parte integrantã din contractul de finanþare semnat în martie 2011. Acum, dacã nu se respectã planul de tarifare, contractul de

care vreau sã mi-o repar. Atributul de a creºte preþul apei revine membrilor ADI. Miercuri merg la minister din nou, iar pe 4 ianuarie trebuie sã dau acel rãspuns la cererea venitã de la P.O S. Mediu, de ce nu am respectat contractul de finanþare. Sunt douã ºanse: sã rezilieze contractele ºi primãriile sã dea banii înapoi ºi 2, sã se întâlneascã ºi sã respecte contractul. La ora când vorbim, încã nu s-au întrunit fiindcã simþul rãspunderii nu prea existã. Existã un populism ieftin”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. Societatea de distribuþie a apei potabile din Valea Jiului a fost notificatã de Ministerul Mediului pentru proiectul european ce se deruleazã în Valea Jiului, iar termenul limitã pânã la care trebuie crescut preþul apei potabile este 4 ianuarie. Diana MITRACHE

finanþare devine nul, se reziliazã, se opreºte finanþarea ºi primãriile care au fost vizate de aceste investiþii vor trebuie sã returneze sumele. Nu ApaServ returneazã aceste sume, ci primãriile ºi Consiliul Judeþean”, spune directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Practic, situaþia trebuie discutatã ºi aprobatã în ADI Apã, acolo unde existã câte un delegat al consiliilor locale ºi care trebuie sã voteze respectarea contractului. Avram este de pãrere cã implicarea politicului, sau mai bine spus a liderilor judeþeni ai PSD & PUNR a creat aceastã situaþie ingratã, de fapt trasã la indigo cu cea referitoare la deponeul ecologic, ºi totul pentru un populism ieftin.

T

impul se scurge repede

De precizat cã stabilirea tarifelor nu este atribuþia directorului general al ApaServ, chiar dacã cel care a

anunþat aceastã majorare necesarã este Costel Avram. “Tariful la apã este atribuþia Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã.. M-am implicat ca sã spun adevãrul pânã la capãt, dar cei care vor stabili dacã se majoreazã preþul sunt reprezentanþii ADI. Poate cã am greºit când am ieºit sã spun adevãrul, gândindu-mã la viitorul Vãii Jiului”, spune Avram. La nivel de discuþie, ultimele date aratã cã, în cele din urmã, toatã lumea ar fi înþeles necesitatea majorãrii tarifelor la apã ºi canalizare, dar încã nu s-a semnat nimic în ADI, iar timpul rãmas este foarte scurt. “Situaþia este incertã la aceastã orã. Toþi vor, dar nimeni nu-ºi asumã responsabilitatea. Pe 4 ianuarie trebuie sã trimit la AM POS Mediu tariful pe care îl practicã ApaServ ºi de ce nu am respectat acest contract de finanþare. Eu am fãcut adresã la ANRSC, am cerut majorarea cu 22% în urma înþelegerii din ADI, am fãcut toate demersurile care intrã în atribuþia mea, dar punerea în practicã este obligaþia primarilor din Valea Jiului”, a conchis directorul ApaServ. ªi mai grav este cã acest contract poate afecta ºi investiþiile viitoare din Valea Jiului pe fonduri europene. Car men COSMAN-PREDA


4 Minerit

O firmã din SUA ar fi interesatã de CEH

Î

ntr-o democraþie doritã ºi mânjitã de sângele revoluþionarilor, oficialii Complexului Energetic Hunedoara tânjesc dupã erã apusã de 25 de ani ºi îi aºteaptã pe comuniºtii chinezi sã salveze societatea. Un investitor din SUA ar fi interesat de privatizarea Complexul Energetic Hunedoara. Fostul ºef de la Energie a susþinut, înainte de a-ºi pierde postul, cã americanii au vrut mai multe informaþii despre producãtorul hunedorean de energie. ”Vorbim despre o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deþinãtor de rezerve de cãrbune din SUA, dupã Guvernul Federal. Ar fi o oportunitate majorã de menþinere a locurilor de muncã din judeþul Hunedoara. Cred cã e important ca CEH sã devinã interesant pentru o companie cu profil mai mult minier, cum e ºi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datoritã particularitãþilor

Minerit 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

societãþii hunedorene. Sper ca Guvernul ºi ministerul împreunã cu conducerea CEH sã concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean", a susþinut fostul ministru delegat, Rãzvan Nicolescu. Prin scrisoarea de intenþie transmisã Departamentului pentru Energie, reprezentanþii companiei americane au solicitat date despre CEH, în scopul analizãrii unei investiþii strategice în judeþul Hunedoara. Nicolescu a susþinut cã la CEH este nevoie urgentã de bani pentru investiþii, dar ºi de o echipã managerialã mai bunã care sã demonstreze integritate profesionalã. Societatea americanã a fost formatã, în 1963, ca o societate de explorare minierã ºi de producþie ºi, ulterior, a devenit o companie activã de explorare ºi

dezvoltare prin proiecte miniere implementate de-a lungul Americii. Pe de altã parte, CEH este cu un picior în groapã, iar insolvenþa iminentã. În timp ce conducerea CEH încã tânjeºte dupã mult anunþaþii investitori chinezi, liderii de sindicat îºi îndreaptã privirea spre occident. Noul ministru al Energiei este Andrei Gerea, iar sindicaliºtii nu sunt optimiºti în ceea ce priveºte planurile acestuia pentru Complexul Energetic Hunedoara.

“Din pãcate rãmân convins de proiectul american pe care domnul ministru îl demarase ºi de care

ºtiam mai multe. Ideea este cã toate proiectele pe care le demarase nu am convingerea cã vor fi duse mai departe de noul ministru. Acel proiect cu americanii era unul care asigura continuitatea unitãþii miniere ºi energetice în judeþul Hunedoara. Suntem douã tabere. Eu fac parte din tabãra americanã iar domnul director general din cea chinezeascã. Astea sunt orientãrile geografice ºi dacã domnul ministru al energiei, domnul Gerea, a vorbit deja de insolvenþã, dacã domnul premier Victor Ponta a vorbit despre un an în care mãsurile vor fi unele nepopulare pentru cã nu va fi un an electoral, mã uit cãtre anul 2015 cu foarte multã îngrijorare ºi mai mult decât atât am ºi un

sentiment de dispreþ faþã de organele statului care stau fãrã sã acþioneze împotriva unor oameni care din punct de vedere economic au distrus judeþul, fie de oameni politici, fie de oameni din administraþie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Noul ministru al Energiei, Andrei Gerea, a afirmat, dupã ce a fost audiat de cãtre comisiile parlamentare pentru portofoliul Energiei ºi IMM-urilor, cã existã interes pentru privatizarea Complexului Hunedoara, însã producãtorul de cãrbune ºi electricitate este aproape de insolvenþã ºi trebuie sã fie eficientizat. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

Astãzi se negociazã primele de Crãciun

L

iderii de sindicat se întâlesc, astãzi, cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara pentru a discuta pe marginea primelor de Crãciun. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara beneficiazã, conform contractului colectiv de muncã, de prime cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. Negocierile sunt întârziate, iar liderii de sindicat încearcã astãzi sã rezolve problema.

loc mâine (nr. astazi) ºi sper cã se va ºi încheia cu rezultate bune pentru salariaþi”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

“Aºa am convenit cu administraþia la ultima discuþie în ideea cã ºedinþa consiliului de administraþie are loc astãzi ºi directorul general ar putea sã aibã un aviz de susþinere în vederea negocieri. Din pãcate ºedinþa consiliului de administraþie a fost amanita pentru datã de joi din motive pe care nu le cunoaºtem date de negocierea primelor pentru Crãciun va avea

“Solicitarea noastrã a fost de 700 de lei. Au agreat pornirea negocierilor de la suma de 400 de lei în acel protocol încheiat în perioada grevei. Sper cã ne vom întâlni undeva cu ceea ce am cerut noi ºi nu cãtre minimum agreat de ei. Nu ºtiu dacã existã bani, este atributul angajatorului, organizaþia sindicalã reprezentativã a avut sarcina de a negocia contractul colectiv de muncã,

Sindicaliºtii solicitã sume cuprinse între 400 ºi 700 de lei. Acestea au fost ºi valorile scandate în cadrul protestului de sãptãmâna trecutã.

aceastã primã de Crãciun o avem negociatã. Mai mult decât atât în contractul colectiv de muncã se vorbeºte despre faptul cã ea va fi negociatã ca ºi cuantum în preajma sãrbãtorilor. Problema banilor este strict în cãmara administraþiei”, a mai subliniat sursa citatã. Angajaþii care au copii minori vor beneficia ºi de pachete cu dulciuri. Acestea vor fi acordate chair în ajunul Crãciunului. “Pânã în datã de 24, probabil cã în 22, 23 copii salariaþilor din Complexul Energetic Hunedoara care nu au împlinit vârsta de 18 ani vor primi 150 de lei pentru Crãciun. Este o sumã fixã negociata în contractul colectiv de muncã”, a declarat Nica. Monika BACIU

Ironia sorþii sau jocuri politice acoperite de incompetenþã

Directorii numiþi politic cer profesionalism ºi lipsã de culoare politicã

B

agheta magicã de la CEH a întocmit noul plan de eficientizare a companiei. Comisia care a elaborat noul plan de eficientizare cere profesionalism, aptitudini ºi lipsã de culoare politicã tocmai de la cei care sunt numiþi ºi menþinuþi în funcþii pe criterii politice. Complexul Energetic Hunedoara se aflã la un pas de insolvenþã. Datoriile entitãþii energetice cãtre bugetul de stat depãºesc 100 de milioane de lei, iar aici se mai adaugã ºi datoriile comerciale ale societãþii.

B

aghetã magicã

Responsabilii CEH nu pot scoate o baghetã magicã prin care sã aplice anumite mãsuri de eficientizare a companiei. Aceºtia au creionat câteva obiective aplicabile pe termen mediu, imediat ºi lung. Oficialii entitãþii spun cã nu trebuie sã conteze culoarea politicã în aplicarea planului de redresare asta deºi realitatea contrazice planul idealist creionat la mare repezealã. “Realizarea acestui proiect nu este posibilã folosind o “baghetã magicã”, dimpotrivã presupune ºtiinþa ºi o serie de calitãþi, competenþe ºi aptitudini, dupã cum urmeazã: viziune, cunoºtinþe tehnice, economice ºi juridice temeinice, creativitate, inovaþie ºi deschidere cãtre nou, seriozitate, foarte multã muncã, determinare ºi motivare responsabilitate economicã ºi socialã ºi echipa. Evident cã enumerarea nu este limitativã, dar scoate în evi-

denþã câteva elemente fãrã de care proiectul se naºte mort. Cu o echipã numitã pe criterii exclusiv aleatoare, alcãtuitã din neprofesioniºti ºi alte persoane care au cu totul alte interese, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. îºi va continua traiectoria pe care deloc întâmplãtor a fost pusã. Echipa care va proceda la implementarea acestui proiect trebuie sã aibã aceste calitãþi, competenþe ºi aptitudini, dovedite prin rezultatele concrete ale activitãþii lor anterioare. În acest caz “prezumpþia cã le are” pentru simplul fapt cã are “culoarea corespunzãtoare”, nu este valabilã, dupã cum s-a demonstrat ºi pânã acum”, se mai aratã în documentul întocmit de oficialii CEH. În ceea ce priveºe planurile imediate, oficialii CEH au în vedere vânzarea unui volum de servicii de sistem de cel puþin 500 MW pentru urmãtorii 3 ani, creºterea numãrului consumatorilor de energie termicã din municipiul Deva ºi din Valea Jiului, prin contorizare individualã ºi rebransare. Aceastã mãsura se desfasora pe termen imediat, mediu ºi lung.

R

estructurare de personal

Oficialii CEH au întocmit un plan de redresare însã din acesta nu sunt excluse cuvintele “pierderi”, “insolvenþã” sau “faliment”. Diriguitorii entitãþii energetice spun cã aceste probleme se datoreazã preþului scãzut al energiei pe piaþã. “Programul de eficientizare al Societãþii Complexul Energetic

Hunedoara S.A., conceput pentru a fi implementat cel puþin pentru o perioadã medie de timp, porneºte de la situaþia actualã a societãþii, privitã realist ºi analitic. Societatea se afla în dificultate evidenta, cu tendinþe certe de înrãutãþire dacã nu se intervine de o manierã profesionistã ºi categoricã, în vederea redresãrii acesteia. Se constatã cã societatea are resurse proprii pentru a-ºi îmbunãtãþi în mod semnificativ activitatea ºi evident rezultatele. Programul identifica o serie de resurse pe care le valorifica prin intermediul planurilor de acþiune ºi a mãsurilor pe care le prezintã cu scopul de a îmbunãtãþi activitatea societãþii ºi în final de a crea o companie competitivã în piaþã de energie, în conformitate cu Planul de Administrare ºi cu cerinþele consumatorilor naþionali ºi locali ºi a reglementãrilor în domeniu atât în plan naþional cât ºi european. Resursele proprii ale societãþii însã nu sunt suficiente pentru realizarea acestor deziderate, motiv pentru care sunt avute în vedere ºi atragerea unor resurse, în principal financiare, pentru implementarea programelor de investiþii ºi atingerea integralã a scopurilor propuse” Din planul de eficientizare a Complexului nu este exclusã nici restructarea personalului. Din document reiese faptul cã se va face o restructurare etapizatã. „Un set de mãsuri importante vizeazã resursa umanã ºi organizarea structuralã ºi procesuala a societãþi, mãsuri a cãror necesitate este incontestabilã. Resursele umane ale societãþii vor fi întotdeauna prioritate de

grad zero. Perfecþionarea, instruirea, îmbunãtãþirea permanentã a nivelului de pregãtire profesionalã personalului ºi valorificarea corectã a acestei resurse reprezintã obiective prioritare. Societatea va monitoriza permanent costurile la nivelul centrelor de cost pentru fiecare din cele trei sucursale, iar programul de eficientizare va fi monitorizat permanent, urmãrindu-se modul de implementare, evaluându-se fiecara mãsura ºi cuantificânduse efectele ei. S-au evidenþiat totodatã riscurile ºi ameninþãrile cu care se confrunta societatea ºi care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor propuse. Acestor riscuri ºi ameninþãri va trebui sã li se acorde o atenþie sporitã ºi permanentã pentru a fi tot timpul sub control. Trebuie amintit ºi faptul, deloc de neglijat, ca Societatea Complexul Energetic Hunedoara este unul din cei mai mari angajatori din zonã, de activitatea ei depinzând în mod direct mii de familii, precum ºi alte sectoare de activitate ºi parteneri locali de afaceri. Din acest motiv eventualele programe de restructurare de personal trebuie derulate în etape, þinând cont ºi de presiunile sociale inerente, specifice zonei, care vor trebui monitorizate constant, pentru a menþine un

nivel acceptabil al impactului în cadrul comunitãþii, în cadrul însãºi al societãþii comerciale ºi a celorlalte grupuri de interese implicate.

Societatea aavut, are ºi îºi propune ºi pentru viitor sã aibã un important rol social în zona”, se mai aratã în document. Monika BACIU


4 Minerit

O firmã din SUA ar fi interesatã de CEH

Î

ntr-o democraþie doritã ºi mânjitã de sângele revoluþionarilor, oficialii Complexului Energetic Hunedoara tânjesc dupã erã apusã de 25 de ani ºi îi aºteaptã pe comuniºtii chinezi sã salveze societatea. Un investitor din SUA ar fi interesat de privatizarea Complexul Energetic Hunedoara. Fostul ºef de la Energie a susþinut, înainte de a-ºi pierde postul, cã americanii au vrut mai multe informaþii despre producãtorul hunedorean de energie. ”Vorbim despre o companie foarte mare, cu profil minier. Este vorba despre al doilea deþinãtor de rezerve de cãrbune din SUA, dupã Guvernul Federal. Ar fi o oportunitate majorã de menþinere a locurilor de muncã din judeþul Hunedoara. Cred cã e important ca CEH sã devinã interesant pentru o companie cu profil mai mult minier, cum e ºi Quintana, decât pentru una cu profil mai mult energetic, tocmai datoritã particularitãþilor

Minerit 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

societãþii hunedorene. Sper ca Guvernul ºi ministerul împreunã cu conducerea CEH sã concretizeze aceste semnale pozitive venite de peste Ocean", a susþinut fostul ministru delegat, Rãzvan Nicolescu. Prin scrisoarea de intenþie transmisã Departamentului pentru Energie, reprezentanþii companiei americane au solicitat date despre CEH, în scopul analizãrii unei investiþii strategice în judeþul Hunedoara. Nicolescu a susþinut cã la CEH este nevoie urgentã de bani pentru investiþii, dar ºi de o echipã managerialã mai bunã care sã demonstreze integritate profesionalã. Societatea americanã a fost formatã, în 1963, ca o societate de explorare minierã ºi de producþie ºi, ulterior, a devenit o companie activã de explorare ºi

dezvoltare prin proiecte miniere implementate de-a lungul Americii. Pe de altã parte, CEH este cu un picior în groapã, iar insolvenþa iminentã. În timp ce conducerea CEH încã tânjeºte dupã mult anunþaþii investitori chinezi, liderii de sindicat îºi îndreaptã privirea spre occident. Noul ministru al Energiei este Andrei Gerea, iar sindicaliºtii nu sunt optimiºti în ceea ce priveºte planurile acestuia pentru Complexul Energetic Hunedoara.

“Din pãcate rãmân convins de proiectul american pe care domnul ministru îl demarase ºi de care

ºtiam mai multe. Ideea este cã toate proiectele pe care le demarase nu am convingerea cã vor fi duse mai departe de noul ministru. Acel proiect cu americanii era unul care asigura continuitatea unitãþii miniere ºi energetice în judeþul Hunedoara. Suntem douã tabere. Eu fac parte din tabãra americanã iar domnul director general din cea chinezeascã. Astea sunt orientãrile geografice ºi dacã domnul ministru al energiei, domnul Gerea, a vorbit deja de insolvenþã, dacã domnul premier Victor Ponta a vorbit despre un an în care mãsurile vor fi unele nepopulare pentru cã nu va fi un an electoral, mã uit cãtre anul 2015 cu foarte multã îngrijorare ºi mai mult decât atât am ºi un

sentiment de dispreþ faþã de organele statului care stau fãrã sã acþioneze împotriva unor oameni care din punct de vedere economic au distrus judeþul, fie de oameni politici, fie de oameni din administraþie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Noul ministru al Energiei, Andrei Gerea, a afirmat, dupã ce a fost audiat de cãtre comisiile parlamentare pentru portofoliul Energiei ºi IMM-urilor, cã existã interes pentru privatizarea Complexului Hunedoara, însã producãtorul de cãrbune ºi electricitate este aproape de insolvenþã ºi trebuie sã fie eficientizat. Monika BACIU Maximilian GÂNJU

Astãzi se negociazã primele de Crãciun

L

iderii de sindicat se întâlesc, astãzi, cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara pentru a discuta pe marginea primelor de Crãciun. Angajaþii Complexului Energetic Hunedoara beneficiazã, conform contractului colectiv de muncã, de prime cu ocazia sãrbãtorilor de Crãciun. Negocierile sunt întârziate, iar liderii de sindicat încearcã astãzi sã rezolve problema.

loc mâine (nr. astazi) ºi sper cã se va ºi încheia cu rezultate bune pentru salariaþi”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

“Aºa am convenit cu administraþia la ultima discuþie în ideea cã ºedinþa consiliului de administraþie are loc astãzi ºi directorul general ar putea sã aibã un aviz de susþinere în vederea negocieri. Din pãcate ºedinþa consiliului de administraþie a fost amanita pentru datã de joi din motive pe care nu le cunoaºtem date de negocierea primelor pentru Crãciun va avea

“Solicitarea noastrã a fost de 700 de lei. Au agreat pornirea negocierilor de la suma de 400 de lei în acel protocol încheiat în perioada grevei. Sper cã ne vom întâlni undeva cu ceea ce am cerut noi ºi nu cãtre minimum agreat de ei. Nu ºtiu dacã existã bani, este atributul angajatorului, organizaþia sindicalã reprezentativã a avut sarcina de a negocia contractul colectiv de muncã,

Sindicaliºtii solicitã sume cuprinse între 400 ºi 700 de lei. Acestea au fost ºi valorile scandate în cadrul protestului de sãptãmâna trecutã.

aceastã primã de Crãciun o avem negociatã. Mai mult decât atât în contractul colectiv de muncã se vorbeºte despre faptul cã ea va fi negociatã ca ºi cuantum în preajma sãrbãtorilor. Problema banilor este strict în cãmara administraþiei”, a mai subliniat sursa citatã. Angajaþii care au copii minori vor beneficia ºi de pachete cu dulciuri. Acestea vor fi acordate chair în ajunul Crãciunului. “Pânã în datã de 24, probabil cã în 22, 23 copii salariaþilor din Complexul Energetic Hunedoara care nu au împlinit vârsta de 18 ani vor primi 150 de lei pentru Crãciun. Este o sumã fixã negociata în contractul colectiv de muncã”, a declarat Nica. Monika BACIU

Ironia sorþii sau jocuri politice acoperite de incompetenþã

Directorii numiþi politic cer profesionalism ºi lipsã de culoare politicã

B

agheta magicã de la CEH a întocmit noul plan de eficientizare a companiei. Comisia care a elaborat noul plan de eficientizare cere profesionalism, aptitudini ºi lipsã de culoare politicã tocmai de la cei care sunt numiþi ºi menþinuþi în funcþii pe criterii politice. Complexul Energetic Hunedoara se aflã la un pas de insolvenþã. Datoriile entitãþii energetice cãtre bugetul de stat depãºesc 100 de milioane de lei, iar aici se mai adaugã ºi datoriile comerciale ale societãþii.

B

aghetã magicã

Responsabilii CEH nu pot scoate o baghetã magicã prin care sã aplice anumite mãsuri de eficientizare a companiei. Aceºtia au creionat câteva obiective aplicabile pe termen mediu, imediat ºi lung. Oficialii entitãþii spun cã nu trebuie sã conteze culoarea politicã în aplicarea planului de redresare asta deºi realitatea contrazice planul idealist creionat la mare repezealã. “Realizarea acestui proiect nu este posibilã folosind o “baghetã magicã”, dimpotrivã presupune ºtiinþa ºi o serie de calitãþi, competenþe ºi aptitudini, dupã cum urmeazã: viziune, cunoºtinþe tehnice, economice ºi juridice temeinice, creativitate, inovaþie ºi deschidere cãtre nou, seriozitate, foarte multã muncã, determinare ºi motivare responsabilitate economicã ºi socialã ºi echipa. Evident cã enumerarea nu este limitativã, dar scoate în evi-

denþã câteva elemente fãrã de care proiectul se naºte mort. Cu o echipã numitã pe criterii exclusiv aleatoare, alcãtuitã din neprofesioniºti ºi alte persoane care au cu totul alte interese, Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. îºi va continua traiectoria pe care deloc întâmplãtor a fost pusã. Echipa care va proceda la implementarea acestui proiect trebuie sã aibã aceste calitãþi, competenþe ºi aptitudini, dovedite prin rezultatele concrete ale activitãþii lor anterioare. În acest caz “prezumpþia cã le are” pentru simplul fapt cã are “culoarea corespunzãtoare”, nu este valabilã, dupã cum s-a demonstrat ºi pânã acum”, se mai aratã în documentul întocmit de oficialii CEH. În ceea ce priveºe planurile imediate, oficialii CEH au în vedere vânzarea unui volum de servicii de sistem de cel puþin 500 MW pentru urmãtorii 3 ani, creºterea numãrului consumatorilor de energie termicã din municipiul Deva ºi din Valea Jiului, prin contorizare individualã ºi rebransare. Aceastã mãsura se desfasora pe termen imediat, mediu ºi lung.

R

estructurare de personal

Oficialii CEH au întocmit un plan de redresare însã din acesta nu sunt excluse cuvintele “pierderi”, “insolvenþã” sau “faliment”. Diriguitorii entitãþii energetice spun cã aceste probleme se datoreazã preþului scãzut al energiei pe piaþã. “Programul de eficientizare al Societãþii Complexul Energetic

Hunedoara S.A., conceput pentru a fi implementat cel puþin pentru o perioadã medie de timp, porneºte de la situaþia actualã a societãþii, privitã realist ºi analitic. Societatea se afla în dificultate evidenta, cu tendinþe certe de înrãutãþire dacã nu se intervine de o manierã profesionistã ºi categoricã, în vederea redresãrii acesteia. Se constatã cã societatea are resurse proprii pentru a-ºi îmbunãtãþi în mod semnificativ activitatea ºi evident rezultatele. Programul identifica o serie de resurse pe care le valorifica prin intermediul planurilor de acþiune ºi a mãsurilor pe care le prezintã cu scopul de a îmbunãtãþi activitatea societãþii ºi în final de a crea o companie competitivã în piaþã de energie, în conformitate cu Planul de Administrare ºi cu cerinþele consumatorilor naþionali ºi locali ºi a reglementãrilor în domeniu atât în plan naþional cât ºi european. Resursele proprii ale societãþii însã nu sunt suficiente pentru realizarea acestor deziderate, motiv pentru care sunt avute în vedere ºi atragerea unor resurse, în principal financiare, pentru implementarea programelor de investiþii ºi atingerea integralã a scopurilor propuse” Din planul de eficientizare a Complexului nu este exclusã nici restructarea personalului. Din document reiese faptul cã se va face o restructurare etapizatã. „Un set de mãsuri importante vizeazã resursa umanã ºi organizarea structuralã ºi procesuala a societãþi, mãsuri a cãror necesitate este incontestabilã. Resursele umane ale societãþii vor fi întotdeauna prioritate de

grad zero. Perfecþionarea, instruirea, îmbunãtãþirea permanentã a nivelului de pregãtire profesionalã personalului ºi valorificarea corectã a acestei resurse reprezintã obiective prioritare. Societatea va monitoriza permanent costurile la nivelul centrelor de cost pentru fiecare din cele trei sucursale, iar programul de eficientizare va fi monitorizat permanent, urmãrindu-se modul de implementare, evaluându-se fiecara mãsura ºi cuantificânduse efectele ei. S-au evidenþiat totodatã riscurile ºi ameninþãrile cu care se confrunta societatea ºi care ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor propuse. Acestor riscuri ºi ameninþãri va trebui sã li se acorde o atenþie sporitã ºi permanentã pentru a fi tot timpul sub control. Trebuie amintit ºi faptul, deloc de neglijat, ca Societatea Complexul Energetic Hunedoara este unul din cei mai mari angajatori din zonã, de activitatea ei depinzând în mod direct mii de familii, precum ºi alte sectoare de activitate ºi parteneri locali de afaceri. Din acest motiv eventualele programe de restructurare de personal trebuie derulate în etape, þinând cont ºi de presiunile sociale inerente, specifice zonei, care vor trebui monitorizate constant, pentru a menþine un

nivel acceptabil al impactului în cadrul comunitãþii, în cadrul însãºi al societãþii comerciale ºi a celorlalte grupuri de interese implicate.

Societatea aavut, are ºi îºi propune ºi pentru viitor sã aibã un important rol social în zona”, se mai aratã în document. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

Mare atenþie la porcul cumpãrat de pe marginea drumului

C

hiar dacã preþurile sunt atractive ºi mai mici decât în magazine sau la piaþã, aveþi mare grijã de unde cumpãraþi porcul de Crãciun. Medicii atrag atenþia cã o carne netestatã poate duce la îmbolnãviri grave ºi chiar la deces. Porcii de Crãciun se vând direct din coteþ ori chiar de pe marginea drumului. Stâlpii sunt plini de anunþuri de acest gen, iar preþurile sunt atractive. În viu, un kilogram de carne de proc se vinde cu 12 – 15 lei ºi, dacã se negociazã la sânge, preþurile pot sã scadã

chiar ºi al 10 lei/ kilogram. Iar cum populaþia este tot mai sãracã ºi tentaþia este pe mãsura golului din buzunare. Medicii ne sfãtuiesc, însã, sã fim cu mare atenþeu de unde cumpãrãm porcul ºi neapãrat sã ducem carnea la analize, ca sã nu transformãm bucuria în targedie. „Rugãmintea instituþiei noastre este ca aceºti doritori de carne de porc sã vinã dupã

aceea sã facã, obligatoriu, analiza trichinescopicã. Astfel evitãm îmbolnãvirile, necazurile ulterioare, iar acest examen este obligatoriu. Noi recomandãm totuºi ca doritorii de carne sã îºi ºi-o procure din punctele verificate ºi autorizate sanitar – veterinar, sã evite cumpãrarea cãrnii de proc dintre blocuri sau din alte zone pe care nu le cunoaºtem ºi unde nu existã

Tâlhari luaþi pe sus de poliþiºtii din Aninoasa

M

ai mulþi suspecþi de tâlhãrie au fost reþinuþi de poliþiºtii din Aninoasa, în urma unei acþiuni în forþã derulatã ieri în oraºul din vestul Vãii. Trei indivizi suspectaþi de comiterea mai multor tâlhãrii, au fost reþinuþi pentru 24 de ore. Poliþiºtii din Aninoasa împreunã cu cei din cadrul IPJ Dolj au efectuat mai multe descinderi simultane atât în oraºul din vestul Vãii Jiului cât ºi în municipiul Craiova. ”Poliþiºtii din localitatea Aninoasa, împreunã cu lucrãtorii Serviciului Investigaþii Criminale ºi Serviciul Acþiuni Speciale din cadru IPJ Hunedoara, cât ºi în colaborare cu IPJ Dolj, au

efectuat un numãr de patru descinderi domiciliare din care trei în Aninoasa ºi una în Craiova. Au fost identificate trei persoane, douã în Aninoasa ºi una în Craiova, toate suspectate de infracþiunea de tâlhãrie. Cele trei persoane se aflã în cercetãri, iar poliþiºtii au luat împotriva lor mãsura reþinerii pentru 24 de ore”, a declarat ºeful

garanþia cã animalele sunt crecsute în condiþii optime”, a declarat dr. Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar – Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani. Valea Jiului a fost ani de zile “polul” cazurilor de trichinelozã, mai ales dupã 1990, când s-au înregistrat chiar ºi decese în rândul consumatorilor. Acum, numãrul de cazuri a scãzut foarte mult, iar reprezentanþii DSV îº doresc ca lucrurile sã rãmânã aºa. “De 10 ani, incidenþa este sub 0,01%. Asta este un fapt îmbucurãtor, dar trebuie sã fim vigilenþi în continuare”, a mai spus dr. Popescu. O

analizã costã 15 lei, iar instituþiile de specialitate au în aceastã perioadã program prelungit.

ª

i DSP e cu ochii pe carnea de porc ªi reprezentanþii DSP Hunedoara atrag atenþia asupra pericolului trichinelozei, care este o infestare cu un vierme parazit cilindric-nematod. “Oamenii se infecteazã accidental atunci când consuma carne de porc gãtitã la temperaturi inadecvate care conþine larve de Trichinella spiralis. Expunerea masivã poate cauza manifestãri clinice diverse, cum ar fi diareea, febrã, mialgii, sindrom

alergic, edeme palpebrale ºi stare de prostraþie. Dupã ingerare larvele de trichinella se localizeazã în muºchii scheletici ºi nu rãmân în tractul digestiv. Porcii ºi ºobolanii sunt cele mai frecvente gazde, dar în funcþie de regiunea geograficã, pot fi parazitate ºi pisicile, vulpile, lupii, urºii”, spun oficialii DSP HUnedoara. Factorii de risc asociaþi infecþiei includ consumul de carne care nu provine din unitãþi autorizate, nerefrigerata, gãtitã la temperaturi inadecvate; zonele rurale unde controlul veterinar al produselor din carne este deficitar sau consumul de vânat. Car men COSMAN-PREDA

A distrus „pãcãnelele” dintr-un bar

U

n bãrbat de 35 de ani din Brad s-a ales cu dosar penal pentru distrugere ºi tulburarea liniºtii publice, dupã ce a distrus trei aparate electronice de jocuri de noroc Poliþiei Aninoasa, Nicolae Airinei. aflate în incinta unui bar din M. Gânju localitate.

PREMIERÃ LA TEATRU

Sâmbãtã, 20 decembrie 2014, ora 18.00 Preþul biletului este de 20 lei

Potrivit poliþiºtilor, în barul respectiv se aflau 12 aparate electronice, iar bãrbatul a reuºit sã le distrugã pe 3 prin trântirea lor pe pardosealã. “În urma cercetãrilor,

poliþiºtii au identificat suspectul în persoana unui bãrbat în vârstã de 35 de ani, din municipiul Brad, ºi au stabilit cã între acesta ºi personalul de serviciu al localului a izbucnit un conflict spontan, în momentul în care suspectului i s-a interzis sã mai joace la aparate”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore, acesta fiind cercetat pentru sãvârºirea infracþiunilor de distrugere, tulburarea ordinii ºi liniºtii publice ºi ameninþare, ºi urma sã fie prezentat Pachetului de pe lângã Judecãtoria Brad cu propunere de arestare preventivã.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri 17 Decembrie 2014

Winkler:

Viºãnescu – de un an între primãrie ºi judecãtorie

O

raºul Petrila a reuºit performanþa de a þine un consilier local pe post, deºi de un an de zile a fost exclus din partidul care a propulsat-o. Asistãm la un caz similar cu cel al consilierului Stepan de la Petroºani, doar cã în cazul medicului Daniela Viºãnescu, consiliul local o susþine. Consilierii din Valea Jiului se lasã greu duºi din forul legislativ local, pe motiv cã atacã deciziile partidului ºi ale consiliului local în instanþã. A fost situaþia lui Daniel Stepan, care a ºi pierdut între timp, dar la Petrila, existã cazul medicului Daniela

Viºãnescu, caz ce treneazã de luni bune. Joi e ºedinþã de consiliu, ultima pe 2014, dar situaþia e neschimbatã. „Suntem în aceeaºi situaþie, ca ºi la ºedinþele precedente. Doamna Viºãnescu a acþionat în instanþã PNL. Aºteptãm o sentinþã de acolo. ªi noi suntem, la rândul nostru, în instanþã cu Prefectura, care ne-a acþionat în contencios administrativ, cã am scos de pe ordinea de zi proiectul de hotãrâre prin care era datã afarã din Consiliu, doamna Viºãnescu. Noi considerãm

Cupluri de aur, premiate de administraþie

C

uplurile de aur, premiate la Petroºani. A devenit deja o tradiþie a municipalitãþii de la Petroºani în a premia cuplurile care au împlinit 50 sau 60 de ani de cãsnicie.

ca avem dreptate, Prefectura la fel. Aºteptãm hotãrârea instanþei. Când vom avea o decizie, atunci o punem în aplicare”, a SPUS Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Consilierul PNL Daniela Viºãnescu a fost propusã spre excludere în luna decembrie a anului trecut, pentru cã cei din PNL au considerat cã nu îi mai reprezintã. De atunci, Consiliul Local de la Petrila nu a reuºit sã o excludã ºi aceasta încã face parte din forul local. Diana MITRACHE

”UDMR trebuie acum sã asculte mai mult ºi sã vorbeascã mai puþin”

P

reºedintele UDMR Hunedoara considerã cã ieºirea de la guvernare a formaþiunii politice pe care o conduce este una corectã.

UDMR trebuie acum sã asculte mai mult ºi sã vorbeascã mai puþin, sã înceapã un serios proces de identificare a aspiraþiilor propriului electorat mai considerã europarlamentarul. ”În 16 noiembrie, din punctul meu de vedere, ºi în România s-a înregistrat Perioada sãrbãtorilor de iarnã este un un vot anti-sistem. prilej pentru a marca astfel de eveniAlegerile au fost pierdute mente. Primarul municipiului Petroºani, de candidatul sistemului. Tiberiu Iacob Ridzi, va premia astãzi (…) Trebuie sã vedem cuplurile care au rãmas alãturi timp de ce înseamnã exact în mai bine de jumãtate de secol. 12 contextul actual sã te cupluri vor fi recompensate de municiîntorci la electorat. (...) palitatea de la Petroºani, 11 care au Aceeaºi cãutare de drum împlinit 50 de ani de cãsnicie ºi un cuplu se manifestã în PSD, în care anul acesta a împlit 60 de ani de la PNL... momentul în care ºi-au unit destinele. Poate cã acum avem La finalul evenimentului, cu toþii vor nevoie de un UDMR care ciocni un pahar de ºampanie. sã asculte mai mult ºi sã Monika BACIU vorbeascã mai puþin. ªi

Elevii hunedoreni intrã în grevã japonezã

E

levii hunedoreni intrã în grevã japonezã, motivul fiind subfinanþarea educaþiei, iar elevii cer acordarea a 6% din produsul intern brut. Elevii din mai multe unitãþi de învãþãmânt din judeþul Hunedoara au decis sã tragã un semnal de alarmã în ceea ce priveºte finanþarea necorespunzãtoare a educaþiei, aceºtia organizând greve japoneze. Printre revendicãrile acestora se numãrã acordarea a 6% din PIB pentru educaþie, dotarea corespunzãtoare a unitãþilor de învãþãmânt,

decontarea integralã a cheltuielilor de transport pentru navetiºti, manuale gratuite pentru clasele a XI-a ºi a XII-a, creºterea alocaþiilor, depolitizarea sistemului educaþional, dar ºi alte cerinþe. ”Finanþarea corespunzãtoare a educaþiei este principala cale înspre obþinerea unui învãþãmânt de calitate în România. Bugetul acordat educaþiei dupã ultimele rectificãri este de 3,51% din PIB, acesta reprezentând doar jumãtate din procentul prevãzut în Legea Educaþiei Naþionale. Subfinanþarea educaþiei genereazã o serie de probleme extrem de importante care duc la degradarea întregului act educaþional. Mulþi dintre colegii

noºtri din judeþ sunt nevoiþi sã renunþe la frecventarea orelor de curs din cauza faptului cã pãrinþii nu le mai pot asigura resursele financiare necesare, în condiþiile în care învãþãmântul românesc este declarat a fi gratuit, prin art. 8, alin. 2 al LEN. Educaþia constituie o prioritate naþionalã în România, vrem sã se acþioneze în interesul elevilor, noi suntem principalii beneficiari ai sistemului educaþional” declarã Miruna Ganea, preºedinte al Consiliului Judeþean al Elevilor Hunedoara. România acordã cel mai mic procent din întregul continent cãtre educaþie, un procent de 3,4 %, mai susþin elevii hunedoreni. M.GÂNJU

Actualitate 7 noi, ca ºi alte forþe politice din politica româneascã ºi cea europeanã, trebuie sã ne recalculãm traseul", a declarat liderul UDMR Hunedoara. Iuliu Winkler considerã cã o cunoaºtere a generaþiei celor de 20 de ani, pe care, la ora actualã, aproape nimeni nu o înþelege, reprezintã o provocare în acest proces de înnoire a clasei politice. "S-a spus cã în România facebook-ul a învins. Facebook-ul este doar un instrument de comunicare, conþinutul este cel care face sensul comunicãrii. Eu cred cã în þara noastrã, la alegerile din 16 noiembrie, generaþia de 20 de ani i-a învins pe ceilalþi", a subliniat europarlamentarul. Maximilian GÂNJU

0735.183175


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Decembrie 2014

Ion Barbu ºi un altfel de premiu...

S

igur îl cunoaºteþi pe Ion Barbu din paginile Academiei Caþavencu, din Dilema Veche sau din Ziua, unde semneazã caricaturi inspirate, însã artistul din Petrila e mult mai mult decât un desenator cu mult umor.

Are zeci de premii internaþionale pentru caricaturã, dar este ºi unul dintre principalii promotori ai poeziei româneºti contemporane, iar micul oraº minier din Valea Jiului în care a ales sã trãiascã poartã marca inconfundabilã a artistului, care se împleteºte strâns cu geniul lui Ion Dezideriu

V

ineri este ultima zi în care elevii mai merg la scoalã, urmând ca de sâmbãtã, 20 decembrie sã intre în vacanþa de iarnã, conform structurii anului ºcolar 2014–2015. Elevii vor reveni la cursuri luni, 5 ianuarie. Conform calendarului aprobat de Ministerul Educaiei Naþionale, anul ºcolar are 177 de zile de cursuri ºi 34 de zile de vacanã, fãrã ca cele din vacanþa de varã sã fie incluse.

Sîrbu, scriitor a cãrui posteritate i-a dedicat ultimii 20 de ani. Ion Barbu este un personaj plin de umor ºi de vorbe memorabile, dar ºi un om sensibil care îºi preþuieºte profund rãdãcinile. A fãcut din casa mamei lui singurul Muzeu al Mamei din Europa (unul de felul acesta mai existã doar la New York), iar dacã I.D. Sîrbu are o casã memorialã în Petrila, acest lucru i se datoreazã. În jurul acestei Case a

rãsputeri, de doi ani, sã salveze mina Petrila, dându-i o nouã viaþã dupã ce activitatea din subteran va înceta, iar antologia imobiliarã a poeziei româneºti – proiect unic în istoria literaturii – a fost repede astupatã cu var de autoritãþi. Premianþii Fãrã Premii îºi face o datorie de onoare prin premierea, fie ºi simbolicã, a unui artist de geniu care, din motive pe care poate ni le va dezvãlui la ceremonia de sîmbãtã, a ales sã trãiascã în Petrila.

Sâmbãtã, 20 decembrie 2014, ora 11.00, domnul Ion Barbu vine sã-l cunoaºtem ºi sã-i spunem ce pãrere avem despre ceea ce a fãcut ºi încã face. Aveþi ocazia sã-l priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. (Iniþiatorii campaniei Premianþii Fãrã Premii)

Câteva zile pânã la vacanþa de iarnã terminale din învãþãmântul liceal. Pentru ei, anul ºcolar are 37 de sãptãmâni de cursuri. Dintre acestea numai 33 sunt dedicate cursurilor, iar restul desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat. Cursurile pentru clasele terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru elevii de clasa a VIII-a pe 12 iunie. Pentru clasa a VIII-a anul ºcolar dureazã 36 de sãptãmâni, 35 fiind dedicate cursurilor ºi una evaluãrii naþionale.

Î

S

n principiu, se pãstreazã structura de anul trecut

Structura anului ºcolar 2014-2015 a fost aprobatã printr-un ordin al ministrului Educaþiei ºi prevede ca, în total, elevii sã meargã la 36 de sãptãmâni de cursuri. Regula nu este aceeaºi pentru toþi, excepþie fãcând elevii claselor

Anul ºcolar 20142015 este structurat pe douã semestre. Semestrul I a început luni, 15 septembrie, ºi se încheie vineri, 30 ianuarie. Astfel, pe lângã vacanþa de iarnã, elevii vor mai avea o vacanþã intersemestrialã, între 31 ianuarie ºi 8 februarie. Semestrul al II-lea va

tructurã diferitã pentru clasa a VIII-a ºi clasele terminale

adunat o mânã de entuziaºti cu care organizeazã periodic happeninguri unul ºi unul, iar Colonia Literarã Petrila, fondatã în curtea casei lui Sîrbu, se mândreºte cu cetãþeni precum Ana Blandiana, Ludovic Bacsi, Ion Zubaºcu ori Emil Constantinescu. Aºa cum se întâmplã de cele mai multe ori, nimeni nu-i artist în oraºul lui: petrilenii nu prea ºtiu ce ºi de ce face Ion Barbu, chiar dacã acesta încearcã din

începe luni, 9 februarie ºi se va încheia în data de 19 iunie. În semestrul doi, elevii vor mai avea o vacanã, cea programatã între 11 ºi 19 aprilie. Tot în aprilie, conform aceluiaºi proiect de calendar, timp de aproape o sãptãmânã, elevii vor fi implicaþi într-o serie de activitãþi

extra-curriculare ºi extraºcolare. Astfel, în perioada 6-10 aprilie toþi elevii din þarã vor participa la programul "ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!". "În situaþii deosebite, bine fundamentate, în funcþie de condiþiile climaterice locale speciale ºi de specificul ºcolii, inspectoratele

ºcolare pot aproba, la cererea conducerii unitãþilor de învãþãmânt, modificãri ale structurii

COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº Brate Valentin, 0734 779 455 – Zaharie Baza Brad: 0785 202 531 – ing. Sorin ºi 0734 779 440 – Bogdan Daniel Neagoe Daniel, 0727 549 888 – Suciu Baza Hunedoara: 0761 883 283 – Mircea ing. Filimon Mihai, 0745 328 752 – Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing. Vintilã Raul ºi 0734 779 433 – Secarã Buble Simion ºi 0731 504 161 – ing. Mihai Corciu Florin Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing. II. Sector Orãºtie Negulescu Lucian, 0730 582 734 – 1. Baza Simeria: 0756 024 937 – Greu Romicã ºi 0734 779 427 – ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Grecu Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – ing. De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

anului ºcolar stabilite prin prezentul ordin", se aratã în actul normativ.

ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:

LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30. Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ NR. 762, MIERCURI 17 DECEMBRIE 2014 by Geza Szedlacsek - Issuu