Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 760
Cronica Vãii Jiului Luni, 15 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Impact nimicitor.
Doi ºoferi au murit pe DN66
I
magini terifiante duminicã dimineaþã, pe DN66, pe raza localitãþii Bretea Streiului. Doi ºoferi au murit dupã ce maºinile pe care le conduceau s-au ciocnit frontal. Traficul rutier pe DN66 Haþeg – Cãlan a fost blocat pe ambele sensuri de mers la km 187, în zona localitãþii hunedorene Bretea Streiului, ca urmare a unui accident rutier soldat cu douã victime. “Un ºofer de 48 de
Directorii CEH lucreazã pãmântul de deasupra galeriilor
ani, din Cãlan, care circula pe Drumul Naþional 66, nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, iar într-o curbã periculoasã din zona localitãþii Bretea Strei a intrat pe contrasens, unde a izbit un alt autoturims, condus regulamentar de un bãrbat de 46 de ani, din Oþelul Roºu. În urma accidentului rutier, ambii ºoferi au murit”, a declarat Laura Bradu, purtãtoarea de cuvânt a Inpectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara. Autoturismele s-au fãcut praf ºi a fost nevoie de intervenþia echipelor de descarcerare pentru a scoate victimele dintre fiarele contorsionate. Pentru cei doi ºoferi, însã, nu s-a mai putut face nimic. Car men COSMAN-PREDA
D
irectorii “tractor”. Doi dintre conducãtorii Complexului Energetic Hunedoara lucreazã pãmântul, nu ÎN pãmânt precum subalternii lor. Din birourile de la complex, aceºtia “mânuiesc” tractoare cu care lucreazã terenurile pe care le deþin. >>> PAGINA A 2-A
Adi Bocºeru, condamnat pentru trafic de tezaure dacice
A
cesta este acuzat cã a furat ºi vândut în strãinãtate tezaure dacice ºi a primit opt ani de închisoare, însã sentinþa instanþei hunedorene nu este definitivã. Magistraþii Tribunalului Hunedoara l-au condamnat pe Adrian Stoicoi zis Adi Bocºeru, la opt ani de închisoare pentru patru infracþiuni de furt calificat, comise în perioada martie
1999 - mai 2013, bãrbatul fiind acuzat de traficarea a douã tezaure dacice descoperite în zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. Totodatã acesta a fost la plata de despãgubiri de 2,54 milioane de euro cãtre statul român, prin Ministerul Culturii.
Magistraþii au mai dispus ca de la inculpat sã fie confiscatã suma de 100.000 de lei, reprezentând valoarea pe care bãrbatul a obþinut-o prin traficarea unui tezaur dacic furat din zona cetãþilor dacice în martie 1999, dar ºi suma de 6.800 de euro pe care Stoicoi a dobândit-o prin valorifi-
carea unor obiecte de tezaur furate din acelaºi loc, în iunie 2007. În timpul anchetei, în urma percheziþiilor la locuinþa bãrbatului, au fost confiscate un detector de metale, patru hãrþi militare cu situl Sarmizegetusa Regia ºi patru aparate de emisie-recepþie. Pentru recuperarea pagubelor, judecãtorii au menþinut sechestrul asigurãtor dispus în luna august 2013 pe bunurile bãrbatului, respectiv o casã de vacanþã în Munþii Orãºtiei ºi un apartament în Orãºtie. Sentinþa Tribunalului Hunedoara nu este definitivã ºi poate fi atacatã cu
apel în zece zile de la comunicare. Bãrbatul era acuzat cã a fãcut parte, în perioada 1998 - 2013, dintr-o reþea infracþionalã specializatã în sustragerea de obiecte de patrimoniu din zona cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei ºi în valorificarea acestora pe piaþa neagrã internaþionalã. El ar fi vândut ºi spãlat peste hotare mai multe tezaure monetare formate din stateri Lysimach, kosoni ºi denari romani, precum ºi brãþãri dacice, sustrase din situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
Directorii CEH lucreazã pãmântul de deasupra galeriilor
D
irectorii “tractor”. Doi dintre conducãtorii Complexului Energetic Hunedoara lucreazã pãmântul, nu ÎN pãmânt precum subaltenii lor. Din birourile de la complex, aceºtia “mânuiesc” tractoare cu care lucreazã terenurile pe care le deþin. Veniturile directorilor de la Complexul Energetic Hunedoara au fost mereu subiect de discuþie în rândul ortacilor. În timp ce aceºtia câºtigã undeva la 2000 de lei lunar, directorii lor câºtigã zeci de mii de lei lunar ºi nu intrã în adâncul pãmântului pentru a scârma dupã cãrbune.
Complexul Energetic Hunedoara are zeci de directori. De la director general, la director general adjunct sau ºef serviciu. Aurel Niculescu ºi Nicolae Drãgoi sunt doi dintre cei mai huliþi conducãtori ai companiei energetice. Nu o datã, minerii au
Cosmin Nicula nu se dã dus
T
receþi prin Petroºani ºi, dacã ridicaþi puþin ochii, îl zãriþi pe senatorul Vãii Jiului: Cosmin Nicula. Nu l-aþi vãzut atât de des nici când era „de-adevãratelea” senator, iar acum, stã toatã ziua cu noi. ªi nu oricum, ci zâmbind. Cosmin Nicula ne zâmbeºte încã de pe stâlpii de curent, în zona Aeroport mai ales, pe la Iscroni, ori prin diverse cartiere, uitat de lume, pe niºte talbe bine detaliate. Nici ploaia, nici frigul, dar nici soarele nu au reuºit sã-l doboare. Cosmin Nicula ne invitã încã sã-l votãm, deºi alegereile parlamentare au trecut de nici ecoul lor nu se mai ºtie. Nicula nici mãcar nu mai este el însuºi senator. Dar, pentru cã o fi investit sume adevãrate în campania parlamentarã acum nu se mai dã dus de pe stâlpii de curent. Cosmin Nicula a fost ales senator în circumscripþia electoralã nr. 22
cerut demisiile acestor conducãtori. Însã demisiile au întârziat. Poate ºi datoritã salariilor la care le este greu sã renunþe.
L
atifundiar de Hunedoara
Directorul general al CEH poate fi considerat unul dintre latifundiarii judeþului. Acesta deþine nu mai puþin de ºase terenuri în comuna Leºnic. Cele ºase terenuri au fost achiziþionate de Niculescu în perioada 19932013 ºi însumeazã 27.386 de metri pãtraþi. Trei dintre cele ºase terenuri sunt în intravilanul localitãþii Leºnic, iar 3 sunt terenuri agricole. Tot
Hunedoara, colegiul uninominal 1, pe listele Alianþei Politice PSD+PC, a fãcut parte, printre altele, din Comisia Economicã, Industrii ºi Servicii ºi Comisia Pentru Buget Finanþe, Activitate Bancarã ºi Piaþã de Capital ºi a avut peste 40 de iniþiative legislative, însã a rãmas
directorul general al CEH deþine un apartament în comuna Leºnic ºi o casã de locuit în suprafaþã de 142 de metri pãtraþi în Deva. La capitolul bunuri mobile, directorul general al CEH are un autoturism fabricaþie 2008 ºi un tractor. Niculescu a acordat un împrumut în nume personal în sumã de 21 de mii de lei, însã are ºi o datorie la o unitate bancarã tot în sumã de 21 de mii de lei. Conform declaraþiei de avere completatã în data de 29 aprilie 2014, directorul CEH a încasat în anul 2013 venituri în sumã de 61.142 la care se adaugã veni-
turile soþiei de 24.102 de lei.
A
lt director, alt tractor
Nicolae Drãgoi este directorul general adjunct al CEH. ªi acesta deþine douã terenuri în municipiul Vulcan, dintre care unul agricol. La fel ca ºi ºeful sãu, Drãgoi are ºi el un tractor. În Vulcan, directorul general adjunct deþine o casã de locuit pe care a cumpãrat-o în anul 2000 ºi o casã pe care a moºtenit-o. Drãgoi are în conturi, economii în sumã de 75.356 de lei, dar are ºi un credit contractat în 2013 în
cunoscut pentru cea legatã de activitatea fetelor de pe centurã, pe care le-a vizitat ca sã vadã cât de grea le este meseria. Senatorul PSD Cosmin Nicula a fost numit în funcþia de vicepreºedinte al Curþii de conturi, în luna august a acestui an, în ºedinþa comunã a celor douã camere ale Parlamentului. Mandatul senatorului PSD la Curte a început din noiembrie ºi are o duratã de nouã ani. Cu toate astea, el încã ne invitã la Petroºani, de pe stâlpii de curent, sã-l votãm în Parlament. Diana MITRACHE
valoare de 70.000 de lei. Directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, a avut, anul trecut, venituri din salarii de aproape 130 mii lei. Timp de vreo 6-7 luni, Nicolae Drãgoi a ocupat funcþia de director general al Societãþii Naþionale a Huilei. De la SNH, Drãgoi a primit un salariu de 75.563 de lei. Dupã ce SNH-ul a funzionat cu Complexul Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi a rãmas tot pe funcþie de conducere. Din aceastã poziþie, Nicolae Drãgoi a mai luat anul trecut, de la unitãþile miniere, încã 53.081 de lei. Adunate, perioada SNH plus perioada CEH, rezultã cã Drãgoi a avut, pe 2013, un venit de 128.644 de lei. Adicã o medie de peste 10.700 lei lunar. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
Cine i-a scos pe ortaci în stradã?!
Minerii, prinºi în vârtejul intereselor politice ºi financiare
S
indicatele ºi administraþia din minerit se aratã, acuzator, cu degetul, reciproc ºi se acuzã de manipularea minerilor. Acþiuni menite sã-i scoate pe mineri în stradã pentru a-ºi atinge interesele proprii. În timp ce minerii din Valea Jiului se plâng, de ani de zile, cã nu au cu ce lucra ºi cã au ajuns sã îºi cumpere pânã ºi cuiele necesare în subteran, sindicatele ºi administraþia din minerit îºi urmãresc propriile interese. Grav este cã în aceastã ecuaþie a banilor, truditorii din subetran sunt manipulaþi fãþiº ºi folosiþi ca masã de manevrã. Nici politicul nu ar fi strãin de aceste acþiuni, urmãrind beneficii financiare ori electorale. Protestul minerilor de zilele trecute a scos la ivealã încã o datã discrepanþa dintre minerul de rând ºi ºeful lui, indiferent dacã vorbim despre latura sindicalã, ori cea administrativã, dar ºi implicarea directã a politicului în aceastã activitate profitabilã doar pentru unii. Astfel, în timp ce un angajat din front abia dacã mai strânge 2.000 de lei pe lunã pentru munca prestatp, iar pierderile ºi datoriile Complexului Energetic
Hunedoara sunt uriaºe, directorul general al CEH, Aurel Niculescu, ar încasa nu mai puþin de 20.000 de lei salariu lunã de lunã. O spun oamenii care suþin cã s-au sãturat sã-i mai þinã în spate pe cei care, în loc sã se ocupe de bunul mers al activitãþii, se gândesc doar la bunãstarea lor. A spus-o ºi Florin Mârza, fost director al Termoelectrica ºi cel care s-a ocupat de înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara. “Am þinut lucrurile în frâu în perioada în care am fost la conducerea Termoelectrica. La acel moment, ponderea salariilor în totalul costurilor era de 8%, acum este de 12%”, explicã Florin Mârza. Iar problema realã este fix la salariile celor care ar trebui sã se ocupe în primul rând de bunul mers al CEH, manageri ºi membrii ai CA numiþi, pe criterii politice, membri de vazã ai alianþei de la guvernare, în frunte cu
PSD. „Ca director general al Termoelectrica, eu aveam salariu de 4400 RON, ori acum directorul general are un salariu, din câte am înþeles de 20.000 de RON. În plus, un membru din CA avea 1% din salariul meu ºi se plãtea un singur CA, chiar dacã se þineau mai multe. Acum bãieþii iau de 5 ori mai mult ºi se plãteºte fiecare CA”. Clar ºi concis. Suficient de concis încât sã explice de ce Niculescu nu vrea sã plece de la conducerea, oricât i-ar cere oamenii acest lucru ºi nici ceilalþi din subordinea lui. În context, liderul sindicatului Muntele, petre Nica, spune cã, de fapt, protestul minerilor de sãptãmâna trecutã ar fi fost provocat chiar de directorul general al CEH, pentru a-ºi ascunde managementul defectuos. În data de 15 decembrie, conducerea unitãþii economice ar trebui sã prezinte un program realist de redresare a CEH, cu date, cifre ºi resurse financiare. Un program care sã fie agreat de minister, dar ºi de Uniunea Europeanã. “Termenul nu l-a impus Uniunea Europeanã, ci ministrul, e drept cã la întoarcerea de l discuþiile cu cei de al CE. Ultimatumul este dat, însã, de minsiter. Este posibil sã fi fãcut
aceastã mârºãvie (n.r. de neacordare a tichetelor de masã) tocmai pentru a genera o stare de tensiune, pentru a putea apoi motiva cã nu poate lucra în aceste condiþii, cã nu se poate colabora cu oamenii de aici”, a declarat Nica, referindu-se la directorul general al CEH, cãruia îi cere demisia. În plus, un posibil scenariu mai vorbeºte despre faptul cã Aurel Niculescu ar putea sãºi depunã mandatul, invocând tocmai presiunile din teritoriu, lãsând în urma sa “potopul”, adicã datorii, pierderi ºi un program nefinalizat.
A
djunctul, impus de grupuri de interese politice
Petre Nica aratã, însã, cu degetul ºi cãtre directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi ºi grupurile de interese din spatele lui, care ar avea ramificaþii adânci în sfera politicã. Nicolae Drãgoi, spune Nica, a fost nu numai susþinut pentru numirea în funcþie, ci chiar impus, de PSD. Drãgoi a ajuns director, mai întâi la SNH ºi apoi în CEH în 2012, pe timpul fostului ministru al Economiei, Daniel Chiþoiu. Directorul de pânã atunci, Constantin Jujan, considerat un bun specialist, a fost
dat la o parte fãrã nicio explicaþie, ca sã fie înscãunat Drãgoi. “Chiþoiu este primul vinovat pentru situaþia dezastruoasã în care se gãseºte acum mineritul. L-a schimbat pe Jujan fãrã mãcar sã-l întrebe care este situaþia ºi l-a numit pe Drãgoi la presiunea unui grup de interese condus, într-adevãr, de un deputat. Dupã aceea, a început dezastrul”, a subliniat Petre Nica. În replicã, Nicolae Drãgoi neagã aceste acuzaþii ºi spune cã nu este vorba despre niciun grup de interese.
P
entru ce (cine) luptã sindicatele
Dar nici sindicaliºtii nu ar fi mânaþi în luptã de grija pentru angajaþi. Unul dintre cei mai aprigi contestatari ai actualului director general este Petre Nica, liderul Sindicatului Muntele. Truditorii din subteran i-au dat girul ºi încã mai cred cã le reprezintã interesele. Dar, acelaºi Nica este, pe lângã lider de sindicat, ºi inspector social. Angajat de CEH, cu un contract bine secretizat. Are maºinã de teren pusã la dispoziþie tot de CEH – ºi nu este singura – ºi, mai mult decât atât, mai are ºi vreo 5.500 de lei salariu! Ce trebuie sã facã pentru aceºti bani? Nu foarte multe. În plus, surse din interiorul CEH spun cã, de fapt, acelaºi lider al Sindicatului Muntele ar viza fix postul de “general” al CEH. Ar fi spus-o rãspicat chiar actualul director, Aurel Niculescu, în plinã ºedinþã, explicând în acest fel de ce au fost scoºi minerii în stradã din nou. I-ar fi fost promis postul chiar de ministrul Energiei, Rãzvan Niculescu,
numai cã încercarea de doborâre a actualei conduceri fost urgentatã de o posibilã ºi anunþatã remaniere guvernamentalã. Dacã ministrul Niculescu picã, picã sã promisiunea ºi din acest motiv ar grãbi Nica demiterea lui Niculescu prin convocarea de urgenþã a Consiliului de Administraþie. Numai cã toate calculele i-au fost date peste cap sâmbãtã, dupã orele amiezii, când ministrul Rãzvan Niculescu ºi-a anunþat demisia!
I
ndicatorii de performanþã, realizaþi
Este interesant de vãzut, însã, ce motive se vor invoca la o discuþie în CA de schimbare a echipei manageriale de al CEH. Preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH, Ioan Stamin Purcarucel care a condus câþiva ani buni Compania Naþionalã a Huilei Petroºani - susþine cã Aurel Niculescu ºi-a îndeplinit indicatorii de performanþã din contractul de management, asta dupã ce a þinut sã sublinieze cã: „Eu, personal, nu pot sã vã rãspund. Nu pot sã emit o pãrere personalã”. Totuºi, în virtutea calitãþii de preºedinte al CA de la CEH, Ioan Stamin Purcaru a precizat cã „indicatorii de performanþã, la 9 luni, conform bugetului ºi criteriilor stabilite, sunt îndepliniþi”. E drept cã vorbim despre un buget negativ, primul, probabil, din istoria mineritului care a fost aprobat pe minus! „Nu s-a fãcut mineritul eficient peste noapte”, susþine Purcaru, ºi are dreptate, dar, la cum merg lucrurile, nici nu s-a mai preocupat cineva cu adevãrat, în ultimii ani, de soarta ºi viitorul minelor viabile din Valea Jiului. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
T
Dupã vacanþã vin examenele
D
upã vacanþa de iarnã elevii vor intra în focurile examenelor. Este vorba despre cei din clasa a VIII-a, respectiv a XII-a, aceºtia fiind invitaþi la simularea Evaluãrii Naþionale, respectiv a Bacalaureatului. Examenele sunt programate pentru perioada 19 – 22 ianuarie 2015. “Este o iniþiativã foarte bunã care aparþine Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Simulãrile vor începe în 19 ianuarie cu Limba ºi literatura românã, vor continua pe 21 cu Matematica ºi se vor încheia pe 22 ianuarie cu proba la alegere din profilul liceului”, a precizat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Notele obþinute la simulãri nu vor fi trecute în catalog. Mir cea NISTOR
Consorþiul Regional pentru Învãþare ºi Ocupare Vest (CRIO Vest) a realizat, în perioada mai-noiembrie 2014, un exerciþiu de monitorizare a ofertei de formare profesionalã a unitãþilor ºcolare prin care ºcolile candidate au fost auditate de reprezentanþi ai partenerilor sociali cu experienþã pe piaþa muncii din Regiunea Vest. Colegiul Economic „Hermes”, alãturi de alte 29 unitãþi ºcolare (8 din judeþul Caraº Severin, 6 din judeþul Arad, 11 din judeþul Hunedoara ºi 4 din judeþul Timiº) s-a înscris ºi în cea de a doua
ediþie a acestui exerciþiu de monitorizare, reuºind sã obþinã 2 titluri: Titlul de excelenþã pentru Dezvoltarea ºi utilizarea resurselor S-a apreciat cã elevii secolului XXI pot deveni ºi rãmâne competitivi ºi activi pe piaþa muncii europeanã numai susþinuþi de profesori ai
C secolului XXI, ei, la rândul lor creativi, proactivi, conectaþi la societate ºi tehnologie, deschiºi spre interacþi-
une ºi experiment, antrenaþi ºi cu timp pentru reflecþie, care se simt valorizaþi ºi pregãtiþi sã dialogheze cu elevii ºi partenerii sociali. Titlul de excelenþã pentru Relevanþa ofertei de formare a ºcolii S-au apreciat eforturile unitãþii ºcolare de a asigura relevanþa ofertei de formare care a fost raportatã atât la cererea ACTUALÃ (pe
Un liceu “diplomat”
A
ctivitatea ºcolarã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani a fost recompensatã cu mai multe diplome. Acestea au venit din partea Asociaþiei CRIO Vest Timiºoara, respectiv Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. “Din partea CRIO Vest am primit douã diplome, în cadrul unei competiþii derulate între mai multe colegii tehnice, la douã secþiuni. Este vorba despre Relevanþa ofertei educaþionale, respectiv Dezvoltare instituþionalã. Diploma pe care am primito din partea inspectoratului a fost acordatã pentru promovarea valorilor europene în cadrul pro-
O nouã avarie
Revoluþionarii se întâlnesc la Primãria Petroºani
Încã douã titluri de excelenþã pentru Colegiul Economic “Hermes” din Petroºani
ITLUL DE EXCELENÞÃ CRIO VEST este o distincþie acordatã unitãþilor ºcolare din Regiunea Vest, distincþie care marcheazã validarea de cãtre mediul economic a bunelor practici ale acestor unitãþi ºcolare în dezvoltarea ºi promovarea unor oferte de formare strategice, corelate cu nevoile angajatorilor ºi ancorate în aspiraþiile beneficiarilor.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
gramului comunitar Învãþare pe tot parcursul vieþii”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Potrivit conducãtorilor unitãþii ºcolare atribuirea celor 3 diplome reprezintã o recunoaºtere a activitãþii derulate atât de cãtre cadrele didactice, cât ºi de cãtre elevi. “Îi felicit pe colegii mei pentru efortul depus pentru cã altfel nu puteam ajunge la aceste performanþe. A fost o muncã de furnicã, de zi cu zi, pentru a face ore atractive ºi
termen scurt), cât ºi la cererea VIITOARE (pe termen mediu ºi lung) a pieþei. Joi, 4 decembrie 2014, la Teatrul de artã din Deva am participat la evenimentul de decernare a Titlurilor de excelenþã. Meritul pentru excelenþa obþinutã este al tuturor cadrelor didactice ale Colegiului Economic “Hermes”, al elevilor, al partenerilor agenþi economici ºi, nu în ultimul rând, al Primãriei ºi Consiliului Local al Municipiului Petroºani. Doresc sã mulþumesc, pe aceastã cale, pentru munca susþinutã, pentru efortul depus, colegelor mele din echipã: Rodica Pascal, Margareta Trif, Gabriela Dumitraºcu, Leonica Popescu, Liliana Gãicea, Charlotte Irimie, Clara Ianc, Mihaela Tetileanu. Director, Prof. Florentina Petrescu
a-i atrage pe elevi spre alte specializãri (pe filiera tehnologicã) decât cele pentru care au optat în ultimii ani, respectiv servicii”, a mai spus Gabriela Rus. Pe de altã parte, recent, a fost aprobat ºi un proiect care prevede asigurarea finanþãrii necesare în vederea reabilitãrii grãdiniþei “centenare” din cartierul Colonie. Aceasta va funcþiona pe lângã ªcoala Generalã Nr. 2, structurã componentã a liceului “Dimitrie Leonida”. Mir cea NISTOR
a în fiecare an, revoluþionarii din Petroºani sunt invitaþi la Primãria Municipiului Petroºani, unde vor rememora întâmplãrile din acele vremuri tulburi ale istoriei noastre ºi vor ciocni o cupã de ºampanie. Cei care, în 1989, au strigat „Jos Comunismul” pe strãzile din Petroºani în timpul revoluþiei din luna Decembrue sunt invitaþi ºi anul acesta la primãria Petroºani sã depene amintiri, la
N
ici nu a început bine iarna cã sistemul de termoficare din Valea Jiului a dat deja douã rateuri.
o cupã de ºampanie, ºi sã marcheze, astfel, acel important moment din istoria noastrã recentã. „Întâlnirea este programatã pentru data de 22 decembrie, la ora 12.00”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. De la an la an, numãrul celor care au þinut sã fie prezenþi la aceste manifestãri a fost parcã tot mai mic, iar întâlnirile au tot mai puþin din emoþionantele momente din acel decembrie însângerat. La Petroºani nu s-a tras ºi nu a curs sânge, dar
totuºi a fost revoluþie, oamenii au ieºit pe strãzi în numãr destul de mare, aºa cã existã ºi revoluþionari. O mânã de oameni care nici acum nu s-au împãcat, parcã, cu trecutul ºi care nu au reuºit, de-a lugul timpului, sã dea uitãrii animozitãþile dintre ei. Este, practic, aceeaºi situaþie pe care o regãsim în întreaga þarã, unde revoluþionarii sunt fãrâmiþaþi în diverse asociaþii. Potrivit datelor oficiale, în Petroºani cel mult 10 persoane au certificat de revoluþionar. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
octombrie), Parlamentul - 19,7% (16,8% în octombrie) ºi partidele politice - 12% (10,9% în octombrie). Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituþiile executive cu 76,1% (faþã de 69,2% în octombrie). Pe urmãtoarele locuri se afla Jandarmeria - cu 65,3% încredere multã ºi foarte multã (60,3% în octombrie), Direcþia Naþionalã Anticorupþie - cu 55,8% (faþã de 48,3% în octombrie), SRI - 52,6% (faþã de 48,2% în octombrie), Poliþia 51,4% (faþã de 47% în octombrie), BNR - 51,3% (faþã de 49,6% în octombrie), SIE 46,8% (faþã de 45,9% în octombrie) ºi Agenþia de Integritate, cu 39,2% faþã de 37% în octombrie 2014. Biserica domina topul încrederii în instituþiile sociale sau private din luna decembrie 2014 cu 60,6% încredere multã ºi foarte multã faþã de 62,4% în octombrie. Urmãtoarele locuri în acelaºi top sunt ocupate de universitãþi cu 43,8% faþã de 40,3% în octombrie 2014, presa - 32,5% (faþã de 37,4% în octombrie), organizaþiile societãþii civile 28,6% (faþã de 27,4% în
octombrie), patronate - 21,8% (faþã de 20% în octombrie 2014), sindicate - 18,7% (faþã de 22,4% în octombrie) ºi bãnci - 17% faþã de 18,7% în octombrie. În ceea ce priveºte instituþiile internaþionale, pe prima poziþie în topul încrederii se afla Uniunea Europeanã cu 56,6% (48,8% în octombrie 2014). Urmeazã NATO - 54,6% (51,7% în octombrie), ONU - 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeanã - 50,8% (45,2% în octombrie 2014), Parlamentul European - 50,8% (faþã de 45,1% în octombrie), Banca Mondialã 39,8% (36,1% în octombrie) ºi FMI - 30% faþã de 28,7% în octombrie. Analiza INSCOP aratã cã schimbarea semnificativã faþã de mãsurãtoarea din octombrie tine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creºtere record de aproape opt procente faþã de mãsurãtoarea din octombrie ºi remarcã, totodatã, creºterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeanã ºi Parlamentul European. "Barometrul Insop - Adevãrul despre România" a fost realizat în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2014 pe un eºantion de 1.076 persoane s reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de pluº/minus 3%, la un grad de încredere de 95%, iar metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Ziare.com
Creºte încrederea în Preºedinþie ºi Armatã, scade în Bisericã ºi presã sondaj INSCOP
P
reºedinþia se plaseazã pe prima poziþie în clasamentul încrederii din zona instituþiilor politice, în topul instituþiilor executive pe primul loc se afla Armatã, în ierarhia instituþiilor sociale sau private conduce Biserica, în timp ce Uniunea Europeanã se bucura de cea mai multã încredere din zona instituþiilor internaþionale, potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research. Barometrul releva faptul cã alegerile prezidenþiale au avut un impact puternic asupra încrederii romanilor în instituþii, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluþii sau involuþii semnificative comparativ cu mãsurãtoarea din luna octombrie. Cifrele încrederii pentru luna decembrie 2014 indicã faptul cã în categoria instituþiilor politice Preºedinþia se afla pe prima poziþie, cu 43,9% încredere multã ºi foarte multã, comparativ cu 17,8% la mãsurãtoarea din octombrie 2014. Urmeazã, în ordine, primãriile - 37,9% (42,7% în octombrie 2014), Curtea Constituþionalã - 36,4% (33,5% în octombrie), consiliile judeþene 26% (29,7% în octombrie), Guvernul - 25,5% (27% în
Prima datã, livrarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor a fost sistatã în urma înregistrãrii unor furturi la magistralã, iar în urmã cu câteva zile din cauza unor defecþiuni apãrute la Grupul 4 de la termocentrala Paroºeni. Prin urmare, abonaþii din toatã Valea au fost nevoiþi sã stea timp de 2 zile ºi o noapte în frig. Ultima defecþiune a fost înregistratã, sãptãmâna trecutã, miercuri seara ºi a fost remediatã în cursul dimineþii de vineri. Dacã agentul termic a revenit în calorifere, dar nu chiar la parametri optimi, reluarea livrãrii apei calde menajere, în Petroºani, a mai întârziat puþin. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
4 Actualitate
T
Dupã vacanþã vin examenele
D
upã vacanþa de iarnã elevii vor intra în focurile examenelor. Este vorba despre cei din clasa a VIII-a, respectiv a XII-a, aceºtia fiind invitaþi la simularea Evaluãrii Naþionale, respectiv a Bacalaureatului. Examenele sunt programate pentru perioada 19 – 22 ianuarie 2015. “Este o iniþiativã foarte bunã care aparþine Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. Simulãrile vor începe în 19 ianuarie cu Limba ºi literatura românã, vor continua pe 21 cu Matematica ºi se vor încheia pe 22 ianuarie cu proba la alegere din profilul liceului”, a precizat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Notele obþinute la simulãri nu vor fi trecute în catalog. Mir cea NISTOR
Consorþiul Regional pentru Învãþare ºi Ocupare Vest (CRIO Vest) a realizat, în perioada mai-noiembrie 2014, un exerciþiu de monitorizare a ofertei de formare profesionalã a unitãþilor ºcolare prin care ºcolile candidate au fost auditate de reprezentanþi ai partenerilor sociali cu experienþã pe piaþa muncii din Regiunea Vest. Colegiul Economic „Hermes”, alãturi de alte 29 unitãþi ºcolare (8 din judeþul Caraº Severin, 6 din judeþul Arad, 11 din judeþul Hunedoara ºi 4 din judeþul Timiº) s-a înscris ºi în cea de a doua
ediþie a acestui exerciþiu de monitorizare, reuºind sã obþinã 2 titluri: Titlul de excelenþã pentru Dezvoltarea ºi utilizarea resurselor S-a apreciat cã elevii secolului XXI pot deveni ºi rãmâne competitivi ºi activi pe piaþa muncii europeanã numai susþinuþi de profesori ai
C secolului XXI, ei, la rândul lor creativi, proactivi, conectaþi la societate ºi tehnologie, deschiºi spre interacþi-
une ºi experiment, antrenaþi ºi cu timp pentru reflecþie, care se simt valorizaþi ºi pregãtiþi sã dialogheze cu elevii ºi partenerii sociali. Titlul de excelenþã pentru Relevanþa ofertei de formare a ºcolii S-au apreciat eforturile unitãþii ºcolare de a asigura relevanþa ofertei de formare care a fost raportatã atât la cererea ACTUALÃ (pe
Un liceu “diplomat”
A
ctivitatea ºcolarã de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani a fost recompensatã cu mai multe diplome. Acestea au venit din partea Asociaþiei CRIO Vest Timiºoara, respectiv Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara. “Din partea CRIO Vest am primit douã diplome, în cadrul unei competiþii derulate între mai multe colegii tehnice, la douã secþiuni. Este vorba despre Relevanþa ofertei educaþionale, respectiv Dezvoltare instituþionalã. Diploma pe care am primito din partea inspectoratului a fost acordatã pentru promovarea valorilor europene în cadrul pro-
O nouã avarie
Revoluþionarii se întâlnesc la Primãria Petroºani
Încã douã titluri de excelenþã pentru Colegiul Economic “Hermes” din Petroºani
ITLUL DE EXCELENÞÃ CRIO VEST este o distincþie acordatã unitãþilor ºcolare din Regiunea Vest, distincþie care marcheazã validarea de cãtre mediul economic a bunelor practici ale acestor unitãþi ºcolare în dezvoltarea ºi promovarea unor oferte de formare strategice, corelate cu nevoile angajatorilor ºi ancorate în aspiraþiile beneficiarilor.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
gramului comunitar Învãþare pe tot parcursul vieþii”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. Potrivit conducãtorilor unitãþii ºcolare atribuirea celor 3 diplome reprezintã o recunoaºtere a activitãþii derulate atât de cãtre cadrele didactice, cât ºi de cãtre elevi. “Îi felicit pe colegii mei pentru efortul depus pentru cã altfel nu puteam ajunge la aceste performanþe. A fost o muncã de furnicã, de zi cu zi, pentru a face ore atractive ºi
termen scurt), cât ºi la cererea VIITOARE (pe termen mediu ºi lung) a pieþei. Joi, 4 decembrie 2014, la Teatrul de artã din Deva am participat la evenimentul de decernare a Titlurilor de excelenþã. Meritul pentru excelenþa obþinutã este al tuturor cadrelor didactice ale Colegiului Economic “Hermes”, al elevilor, al partenerilor agenþi economici ºi, nu în ultimul rând, al Primãriei ºi Consiliului Local al Municipiului Petroºani. Doresc sã mulþumesc, pe aceastã cale, pentru munca susþinutã, pentru efortul depus, colegelor mele din echipã: Rodica Pascal, Margareta Trif, Gabriela Dumitraºcu, Leonica Popescu, Liliana Gãicea, Charlotte Irimie, Clara Ianc, Mihaela Tetileanu. Director, Prof. Florentina Petrescu
a-i atrage pe elevi spre alte specializãri (pe filiera tehnologicã) decât cele pentru care au optat în ultimii ani, respectiv servicii”, a mai spus Gabriela Rus. Pe de altã parte, recent, a fost aprobat ºi un proiect care prevede asigurarea finanþãrii necesare în vederea reabilitãrii grãdiniþei “centenare” din cartierul Colonie. Aceasta va funcþiona pe lângã ªcoala Generalã Nr. 2, structurã componentã a liceului “Dimitrie Leonida”. Mir cea NISTOR
a în fiecare an, revoluþionarii din Petroºani sunt invitaþi la Primãria Municipiului Petroºani, unde vor rememora întâmplãrile din acele vremuri tulburi ale istoriei noastre ºi vor ciocni o cupã de ºampanie. Cei care, în 1989, au strigat „Jos Comunismul” pe strãzile din Petroºani în timpul revoluþiei din luna Decembrue sunt invitaþi ºi anul acesta la primãria Petroºani sã depene amintiri, la
N
ici nu a început bine iarna cã sistemul de termoficare din Valea Jiului a dat deja douã rateuri.
o cupã de ºampanie, ºi sã marcheze, astfel, acel important moment din istoria noastrã recentã. „Întâlnirea este programatã pentru data de 22 decembrie, la ora 12.00”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. De la an la an, numãrul celor care au þinut sã fie prezenþi la aceste manifestãri a fost parcã tot mai mic, iar întâlnirile au tot mai puþin din emoþionantele momente din acel decembrie însângerat. La Petroºani nu s-a tras ºi nu a curs sânge, dar
totuºi a fost revoluþie, oamenii au ieºit pe strãzi în numãr destul de mare, aºa cã existã ºi revoluþionari. O mânã de oameni care nici acum nu s-au împãcat, parcã, cu trecutul ºi care nu au reuºit, de-a lugul timpului, sã dea uitãrii animozitãþile dintre ei. Este, practic, aceeaºi situaþie pe care o regãsim în întreaga þarã, unde revoluþionarii sunt fãrâmiþaþi în diverse asociaþii. Potrivit datelor oficiale, în Petroºani cel mult 10 persoane au certificat de revoluþionar. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
octombrie), Parlamentul - 19,7% (16,8% în octombrie) ºi partidele politice - 12% (10,9% în octombrie). Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituþiile executive cu 76,1% (faþã de 69,2% în octombrie). Pe urmãtoarele locuri se afla Jandarmeria - cu 65,3% încredere multã ºi foarte multã (60,3% în octombrie), Direcþia Naþionalã Anticorupþie - cu 55,8% (faþã de 48,3% în octombrie), SRI - 52,6% (faþã de 48,2% în octombrie), Poliþia 51,4% (faþã de 47% în octombrie), BNR - 51,3% (faþã de 49,6% în octombrie), SIE 46,8% (faþã de 45,9% în octombrie) ºi Agenþia de Integritate, cu 39,2% faþã de 37% în octombrie 2014. Biserica domina topul încrederii în instituþiile sociale sau private din luna decembrie 2014 cu 60,6% încredere multã ºi foarte multã faþã de 62,4% în octombrie. Urmãtoarele locuri în acelaºi top sunt ocupate de universitãþi cu 43,8% faþã de 40,3% în octombrie 2014, presa - 32,5% (faþã de 37,4% în octombrie), organizaþiile societãþii civile 28,6% (faþã de 27,4% în
octombrie), patronate - 21,8% (faþã de 20% în octombrie 2014), sindicate - 18,7% (faþã de 22,4% în octombrie) ºi bãnci - 17% faþã de 18,7% în octombrie. În ceea ce priveºte instituþiile internaþionale, pe prima poziþie în topul încrederii se afla Uniunea Europeanã cu 56,6% (48,8% în octombrie 2014). Urmeazã NATO - 54,6% (51,7% în octombrie), ONU - 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeanã - 50,8% (45,2% în octombrie 2014), Parlamentul European - 50,8% (faþã de 45,1% în octombrie), Banca Mondialã 39,8% (36,1% în octombrie) ºi FMI - 30% faþã de 28,7% în octombrie. Analiza INSCOP aratã cã schimbarea semnificativã faþã de mãsurãtoarea din octombrie tine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creºtere record de aproape opt procente faþã de mãsurãtoarea din octombrie ºi remarcã, totodatã, creºterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeanã ºi Parlamentul European. "Barometrul Insop - Adevãrul despre România" a fost realizat în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2014 pe un eºantion de 1.076 persoane s reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de pluº/minus 3%, la un grad de încredere de 95%, iar metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. Ziare.com
Creºte încrederea în Preºedinþie ºi Armatã, scade în Bisericã ºi presã sondaj INSCOP
P
reºedinþia se plaseazã pe prima poziþie în clasamentul încrederii din zona instituþiilor politice, în topul instituþiilor executive pe primul loc se afla Armatã, în ierarhia instituþiilor sociale sau private conduce Biserica, în timp ce Uniunea Europeanã se bucura de cea mai multã încredere din zona instituþiilor internaþionale, potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research. Barometrul releva faptul cã alegerile prezidenþiale au avut un impact puternic asupra încrederii romanilor în instituþii, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluþii sau involuþii semnificative comparativ cu mãsurãtoarea din luna octombrie. Cifrele încrederii pentru luna decembrie 2014 indicã faptul cã în categoria instituþiilor politice Preºedinþia se afla pe prima poziþie, cu 43,9% încredere multã ºi foarte multã, comparativ cu 17,8% la mãsurãtoarea din octombrie 2014. Urmeazã, în ordine, primãriile - 37,9% (42,7% în octombrie 2014), Curtea Constituþionalã - 36,4% (33,5% în octombrie), consiliile judeþene 26% (29,7% în octombrie), Guvernul - 25,5% (27% în
Prima datã, livrarea agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor a fost sistatã în urma înregistrãrii unor furturi la magistralã, iar în urmã cu câteva zile din cauza unor defecþiuni apãrute la Grupul 4 de la termocentrala Paroºeni. Prin urmare, abonaþii din toatã Valea au fost nevoiþi sã stea timp de 2 zile ºi o noapte în frig. Ultima defecþiune a fost înregistratã, sãptãmâna trecutã, miercuri seara ºi a fost remediatã în cursul dimineþii de vineri. Dacã agentul termic a revenit în calorifere, dar nu chiar la parametri optimi, reluarea livrãrii apei calde menajere, în Petroºani, a mai întârziat puþin. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
11 0 m i i l e i p e n t r u ª c o a l a G i m n a z i a l ã I . G . D u c a
R
ectificarea bugetarã de 960 mii lei la Consiliul Judeþean Hunedoara. Aceastã rectificare pe anul 2014 se adreseazã personalului din unitãþile de învãþãmânt care au câºtigat aceºti bani în urma hotãrârilor judecãtoreºti. “În baza prevederilor Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului
cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 ºi unele mãsuri bugetare, nr.74/2014, se rectificã bugetul propriu al judeþului Hunedoara pe anul 2014, cu suma de + 960,00 mii lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adãugatã destinate plãþii sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti având ca obiect acordarea unor
drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din unitãþile de învãþãmânt special ºi din centrele de resurse ºi asistenþã educaþionalã” se aratã în raportul de specialitate privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara, pe anul 2014. Astfel mai multe unitãþi de învãþãmânt
Bani pentru spitale
ouã spitale din D judeþul Hunedoara au primit bani dupã rectificarea bugetarã.
Este vorba de Spitalul Judeþean de Urgenþã din Deva ºi de Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad. Fiecare dintre aceste douã unitãþi sanitare au primit sume de bani, astfel Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva a primit 2.065,35 mii lei iar Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad a primit 1,86 mii lei. “Se aprobã rectificarea cu suma de 2.065,35 mii lei , provenitã din venituri proprii,
Guvernul îngheaþã din nou salariile bugetarilor
S
alariile bugetarilor de anul viitor vor fi îngheþate la nivelul de la finele acestui an.
Vor fi exceptaþi profesorii, ale cãror salarii vor fi majorate în douã tranºe, cu "pânã la 5%" din martie ºi tot cu "pânã la 5%" din septembrie, dar în anumite condiþii,
a bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva, precum ºi virãrile de credite bugetare în cadrul acestuia. Se aprobã rectificarea cu suma de 1,86 mii lei provenitã din venituri proprii, a bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad, precum ºi virãrile de credite bugetare”, se aratã în proiectul de hotãrâre privind aprobarea
ºi angajaþii din sãnãtate. Valoarea de referinþã din Legea salarizãrii bugetarilor, pe baza cãrora sunt calculate acestora, va fi îngheþatã ºi anul viitor la 600 lei, relevã un proiect de ordonanþã de urgenþã obþinut de MEDIAFAX. "Se impune promovarea unor mãsuri legislative prin care sã se prevadã modalitatea de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2015, precum ºi prelungirea în anul 2015 a unor mãsuri bugetare care sã conducã la utilizarea fondurilor publice de o manierã echilibratã ºi în concordanþã cu plafoanele de cheltuieli prevãzute în
din judeþul Hunedoara vor beneficia de bani de la Consiliul Judeþean prin aceasta rectificare bugetarã. Aceste unitãþi de învãþãmânt sunt Centrului de Pedagogie Curativã Simeria care a primit suma de 667,00 mii lei, Centrului de Educaþie Incluzivã “
rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014, ale spitalelor de interes judeþean. Proiectul bugetului spitalelor publice, precum ºi bugetele secþiilor ºi compartimentelor spitalelor se prezintã, pentru avizare, consiliului de administraþie al spitalului. Bugetul de venituri ºi cheltuieli se aprobã de consiliul judeþean, la propunerea managerului; el este însoþit de o notã de prezentare a bugetului spitalului, care va cuprinde enumerarea surselor de venituri ºi a sumelor corespunzãtoare fiecãrei surse de venit, precum ºi mãsurile preconizate de spital pentru încadrarea cheltuielilor în prevederile bugetare de cheltuieli ºi în nivelul veniturilor estimate a fi realizate.
Strategia fiscal-bugetarã. Din totalul personalului plãtit din fonduri publice, personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar reprezintã circa 28%. Având în vedere importanþa deosebitã a acestui sector în dezvoltarea generalã a societãþii româneºti, se impune asigurarea unei remuneraþii mai atractive pentru aceastã categorie de personal. Astfel, o mai bunã motivare a acestora ar putea conduce la creºterea performanþelor profesionale ºi implicit la o mai bunã pregãtire a elevilor ºi studenþilor", afirmã Guvenul în document.
Astfel, ca mãsuri de politicã salarialã pentru anul viitor, este pregãtit ca, pentru salariile de bazã, soldele sau indemnizaþiilor de încadrare de care beneficiazã personalul plãtit din fonduri publice, cuantumul brut sã fie þinut la acelaºi nivel cu cel acordat pentru luna decembrie 2014, în mãsura în care personalul îºi desfãºoarã activitatea în aceleaºi condiþii. (Mediafax)
Rudolf Steiner “ Hunedoara cu suma de 20,00 mii lei, ªcolii Gimnaziale “ Dr. Aurel Vlad “ Orãºtie care au primit suma de 32,00 mii lei, Liceului Tehnologic “Ovid Densuºianu “Cãlan cu suma de 61,00 mii lei, Liceului Tehnologic “D. Hurmuzescu“ Deva a primit suma de 47,00 mii lei, Centrului Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara suma de 23,00 mii lei.
Nici Valea Jiului nu a fost uitatã ºi a primit suma de 110 mii lei pentru ªcoala Gimnaziala I G Duca din Petroºani. Pentru profesori este o veste foarte bunã, titlurile executorii pentru anul viitor aferente profesorilor care au obþinut hotãrâri judecãtoreºti definitive pentru drepturi salariale restante vor fi achitate în avans pânã la 19 decembrie. Monika BACIU
PREMIERÃ LA TEATRU
Sâmbãtã, 20 decembrie 2014, ora 18.00 Preþul biletului este de 20 lei
Cronica Vãii Jiului | Luni 15 Decembrie 2014
Oltenii reclamã CEH la Consiliul Concurenþei
indicaliºtii din cadrul S Complexului Energetic
Oltenia a trimis o scrisoare deschisã cãtre Consiliul Concurenþei prin care sesizeazã forul asupra faptului cã termocentralele hunedorene din CEH, nu respectã legislaþia de mediu. Sã moarã ºi capra vecinului. Preºedintele Sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Cãldãruºe, în calitate de preºedinte, a avut acestã reacþie dupã ce au fost fãcute mai multe sesizãri de cãtre organizaþiile non-guvernamentale împotriva Complexului Energetic Oltenia. Cãldãruºe susþine cã ONG-urile au avut singurul scop de a denigra activitatea ºi imaginea CEO, „deºi existã centrale similare care nu ºi-au realizat angajamentele, ºi care nu constituie þinte pentru aceste organizaþii”. Acesta mai susþine cã în prezent, existã instalaþii mari de ardere care funcþioneazã încãlcând Tratatul de Aderare ºi art. 4, alin. 1 ºi 3 din Directiva 2001/80/CE, având în vedere depãºirile valorilor limitã de emisie la SO2 ºi pulberi, precum ºi lipsa de mãsuri adecvate în aceastã privinþã. „Mai multe instalaþii, precum Complexul Energetic Hunedoara, cu cele douã
Sedii noi pentru instanþele ºi parchetele hunedorene
P termocentrale: Mintia ºi Paroºeni (termen: Mintia, IMA2 31.12.2011, IMA3: 31.12.2013; Paroºeni, IMA2: 31.12.2010), RAAN — Sucursala Romag Termo (IMA2: 31.12.2010), CET Govora (IMA2: 31.12.2013, IMA3: 31.12.2011), sunt neconforme ºi funcþioneazã fãrã a deþine Autorizaþii Integrate de Mediu. Conform legislaþiei în vigoare, funcþionarea fãrã autorizaþie integratã de mediu constituie sancþiune ºi duce la suspendarea activitãþii”, afirmã preºedintele Sindicatului Mine Energie Oltenia în scrisoarea trimisã cãtre Consiliul Concurenþei. Acesta se plânge cã realizarea investiþiilor de mediu are influenþã asupra costului de producere a unui MWh ºi acuzã implicit Complexul Energetic Hunedoara de concurenþã neloialã. „Cerem Consiliului Concurentei sã se pronunþe cu privire la funcþionarea neconformã cu prevederile Tratatului de aderare, cu privire la capitolul 22 Mediu, prin care producãtorii au avut obligaþia de conformare ºi ale cãror termene sunt mult depãºite. Considerãm ca activitatea acestora pe piaþa de energie reprezintã concurenþã neloialã”, afirmã Cãldãruºe. Maximilian GÂNJU
COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº Brate Valentin, 0734 779 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 440 – Bogdan Daniel Baza Brad: 0785 202 531 – ing. Baza Hunedoara: 0761 883 283 – Neagoe Daniel, 0727 549 888 – Suciu Mircea ing. Filimon Mihai, 0745 328 752 – Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing. Vintilã Raul ºi 0734 779 433 – Secarã Buble Simion ºi 0731 504 161 – ing. Mihai Corciu Florin Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing. II. Sector Orãºtie Negulescu Lucian, 0730 582 734 – 1. Baza Simeria: 0756 024 937 – Greu Romicã ºi 0734 779 427 – ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Grecu Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – ing. De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
rogramul privind reabilitarea, modernizarea ori construcþia unor noi sedii ale instaneþelor ori parchetelor a fost parafat printr-un memorandum aprobat de guvern. Astfel, începând de anul viitor ºi pânã în 2020, de acest program „vor beneficia majoritatea instanþelor din þarã (toate curþile de apel, tribunalele ºi judecãtoriile aflate în municipiile reºedinþã de judeþ)în plus, în aceste sedii vor funcþiona ºi serviciile de probaþiune, fiind astfel realizate pe termen lung economii prin renunþarea la sediile închiriate în acest moment”, se aratã într-un comunicat al ministrului Justiþiei. În judeþul Hunedoara, potrivit programului naþional de investiþii, pentru reabilitarea sediilor instanþelor, va fi realizat un nou sediu la Deva. În ceea ce priveºte parchetele, programul de investiþii se va derula în perioada 2015-2019 ºi presupune finalizarea lucrãrilor de investiþii aflate în curs de execuþie sau construirea unor noi sedii pentru parchetele de pe lângã instanþele din Hunedoara, dar ºi alte localitãþi din þarã. Acest program a fost prezentat ºi unei echipe de
Actualitate 7 experþi din cadrul Agenþiei Publice pentru Patrimoniu Imobiliar al Justiþiei din Franþa, aceºtia efectuând o vizitã în România. „În cadrul întâlnirilor cu ministrul francez al Justiþiei am discutat ºi despre proiectele de investiþii în infrastructura instanþelor ºi, în special, despre proiectul viitorului Cartier de justiþie. Omologul francez ne-a oferit întregul sãu sprijin, þinând cont ºi de faptul cã în cadrul ministerului francez al justiþiei funcþioneazã o agenþie specializatã în proiectarea, construirea ºi administrarea sediilor instanþelor, parchetelor ºi penitenciarelor. Am convenit ca, în mãsura timpului disponibil, o echipã de experþi francezi sã facã o vizitã la Bucureºti pentru a discuta cu colegii din Ministerul Justiþiei ºi, mai ales, pentru a încerca sã învãþãm din experienþa acestora”, a explicat ministrul Justiþiei. Maximilian GÂNJU
Preºedintele CAR Pensionari Petrila, inginer Martin Borºa, alãturi de întreg colectivul CAR Pensionari Petrila, transmit sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi regretã dispariþia celui care a fost
CÃRARE CORNEL Dumnezeu sã îl odihneascã!
ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30. Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
0735.183175
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 Decembrie 2014
Week-end de vis la Straja V reme bunã, cu soare ºi temperaturi excelente, un strat numai bun de zãpadã ºi sute de schiori. Acestea au fost ingredientele week-end-ului care a trecut la Straja, unde cei care au ales muntele, nu au avut decât de câºtigat.
staþiunea din Lupeni nu au regretat. Vremea de la sfârºitul sãptãmânii trecute a fost excelentã, a fost soare, iar stratul de zãpadã excelent. „E foarte
A fost primul week-end cu zãpadã din plin, pârtii bãtãtorite ºi schiori la munte, la Straja. Cei care au ales sã urce în
bine. Zãpada este bunã ºi în afarã de pârtia de sub telegondolã, toate sunt bãtãtorite. Soarele face toþi banii”, ne-a mãrturisit un turist din Timiºoara. De altfel, parcãrile au fost pline-ochi de maºinile turiºtilor veniþi din toate colþurile þãrii pentru o porþie de aer curat, schi ºi soare. Aproape toate pârtiile au fost bãtãtorite ºi amenajate, iar primii turiºti au furat deja startul distracþiei, furând puþin începutul sezonului, care va fi declarat abia la finele acestei sãptãmâni. Telegondola are toate avizele necesare, dar va porni, dupã cum spun cei care administreazã instalaþia abia sãptãmâna aceasta, când va fi dat startul noului sezon de schi ºi la Straja ºi la Transalpina. „Ne-am gândit sã pornim totul
Poveste de Crãciun, la Vulcan
Î
ntr-o atmosferã de basm, în centrul municipiului Vulcan, a fost inaugurat Orãºelul Copiilor. Un brad imens a fost împodobit, iar cavaleri, prinþese, crai ºi personaje biblice au participat la parada costumelor de carnaval, în deschiderea evenimentului, care a culminat cu aprinderea iluminatului ornamental. Gheorghe Ile., primarul municipiului Vulcan, însoþit de câþiva membri ai administraþiei locale, au deschis oficial, la finele sãptãmânii trecute, târgul de Crãciun. Totul a fost amenajat pe bulevardul central, unde circulaþia rutierã a fost întreruptã ºi pe aici nu se va mai circula pânã dupã Anul Nou. Asta pentru cã scena montatã în imediata vecinãtate a primãriei va rãmâne acolo ºi pentru spectacolul din noaptea dintre ani. Prinþese îmbrãcate ca de carnaval, prinþi, crai ºi personaje biblice care înfãþiºau personajele
din noaptea de Crãciun au venit vineri dupã amiazã la Vulcan. Au fost tinerii din trupa Theatron din oraº, dar ºi liceeni, care l-au însoþit pe primar la parada costumelor. Gheorghe Ile a deschis oficial târgul de Crãciun ºi acum toþi oamenii pot cumpãra produse tradiþionale, colaci sãseºti, fructe de sezon ºi îºi pot achiziþiona cadouri din cele câteva chioºcuri care au fost amplasate pe bulevardul Mihai Viteazul. În plus, la Vulcan a fost plantat un brad imens, care a fost împodobit pentru sãrbãtoarea Crãciunului ºi acesta va rãmâne acolo ºi dupã sãrbãtori. În 2014 locaþia pentru acest eveniment a fost schimbatã, pentru cã, în parcul în care era pânã acum Orãºelul Copiilor, au loc reamenajãri. Diana MITRACHE
din week-endul care urmeazã. ªi la Vidra ºi la Straja de vineri vor porni telegondolele ºi atunci pornim cu toate instalaþiile ºi pârtiile posibile”, ne-a explicat Dan Faur, reprezentant al firmei care a montat cele douã telegondole din Straja ºi Transalpina. Pânã atunci, însã, turiºtii, care au aflat cã
pârtiile sunt amenajate la Straja au urcat ºi nu au regretat. Toate instalaþiile de transport de tip teleschi au funcþionat ºi sute de tineri au pus pentru prima datã în acest sezon clãparii în picioare. Cine nu a schiat, a stat la terasã, la soare, s-a bronzat ºi a bãut ceai fierbinte, ori vin fiert. Cabanierii
care au deschis din week-end-ul trecut au spus cã au plecat în noul, sezon cu motoarele turate la maxim, pentru cã toate locurile au fost ocupate din primul week-end Oficial, sezonul va începe de la sfârºitul acestei sãptãmâni. Diana MITRACHE
Un pocal cu nimfe pentru giratoriul de la Spitalul de Urgenþã Petroºani unicipiul Petroºani are, de la sfârºitul sãptãmânii treM cute, un nou sens giratoriu controversat, care înlocuieºte semafoarele din intersecþie. Ornamentele din centrul sensului giratoriu - un pocal cu pahare ºi niºte nimfe pe jumãtate dezbrãcate – sunt cele care au stârnit vii dispute. Sensul giratoriu este binevenit, spun ºoferii, pentru cã fluidizeazã traficul, dar ideea constructorului nu a fost tocmai cea mai fericitã, sunt de pãrere tot participanþii la trafic. Dupã ce, efectiv peste noapte, a apãrut construcþia cel puþin ciudat ornamentatã, oamenii spun cã ne-ar mai trebui, poate, niºte ... maneliºti ca sã fie tablocul corect. Nici primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, nu a fost prea încântat de ornamentele gândite de constructor în mijlocul sencului giratoriu, însã, pânã la urmã intenþia conteazã. „Sensul giratoriu a fost construit noaptea pentru a nu încurca circulaþia”, a explicat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Potrivit datelor oficiale, oferite de directorul SPADPP Petroºani, Daniel Viºan, sensul giratoriu, împreunã cu indicatoarele de presemnalizare ºi semnalizare a acestuia, a costat aproximativ 40.000 de lei vechi. ªi tot peste noapte a mai fost amenajat încã un sens giratoriu, în zoan BCR, la intersecþia dintre strãzile Mihai Viteazul ºi
Carol Schreter. De dimensiuni aproximativ asemãnãtoare, acesta a costat circa 42.000 de lei, tot din bani de la bugetul local. Amenajarea celor douã sensuri giratorii a fost aprobatã prin hotãrârea Consiliului Local Petroºani. Locuitorii municipiului Petroºani sunt, însã, deja obiºnuiþi ca sensurile giratorii din Petroºani sã fie „ornate” cu cele mai ciudate obiecte. În 2007, municipalitatea din Petroºani a surprins pe toatã lumea când a adus un avion de tip AN2 ºi l-a plasat în mijlocul unei intersecþii, la intrarea în cartierul muncitoresc Aeroport. Acum, avionul a devenit un punct de reper al localitãþii. Car men COSMAN-PREDA