CVJ Nr 758,joi 11 decembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 758

Cronica Vãii Jiului Joi, 11 Decembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Politic, Avram þinteºte cât mai sus

C

ostel Avram vrea mai mult pe linie politicã. Pentru PNL a fost un an bun din punct de vedere politic.

Anul 2014 este pe cale sã se încheie, iar acum este momentul bilanþului. Costel Avram, coordonatorul Partidului Naþional Liberal din Valea Jiului trage linie ºi analizeazã politica acestui an la nivel zonal.

“Din punct de vedere politic a fost un an bun. PNL a câºtigat alegerile ºi cu contribuþia noastrã a celor de aici”, a declarat Costel Avram, coordonatorul liberalilor din Valea Jiului.

Coordonatorul liberalilor din Valea Jiului îºi doreºte mai mult pe linie politicã. Acesta doreºte sã avanseze din acest punct de vedere. “Þintesc foarte sus. Orice om trebuie sã îºi doreascã sã fie cât mai bun”, a conchis Avram.

Anul 2014 a fost unul încãrcat din punct de vedere politic. Pe scena româneascã au existat mai multe miºcãri de trupe în cele douã campanii electoralã. S-au rupt alianþe ºi s-au închegat altele noi.

Monika BACIU

S-a gãsit judecãtor

Vochiþoiu ºi Avram se întâlnesc la judecãtorie în 2015

T

ermen de judecatã în dosarul dintre Costel Avram ºi Haralambie Vochiþoiu. Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã. >>> PAGINA A 6-A

Un consilier din Vale - în cãrþi pentru ºefia CJ Hunedoara

C

onsilierul Adrian David ar putea fi noul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, acesta ocupând locul lui Tiberiu Balint care a demisionat din cauza problemelor cu legea. Mai mult decât atât, David ar putea primi ºi prerogativele de preºedinte al instituþiei judeþene, în condiþiile în care actualul ºef, Mircea Moloþ, se aflã în arest la domiciliu.

Adrian David a candidat pe listele USP în 2012, el fiind membru UNPR pânã în aceastã varã când s-a înscris în PNL. Contactat telefonic, înaintea ºedinþei de partid, acesta a confirmat cã este una din propunerile pentru postul vacantat de Balint.

„Sunt una dintre propuneri, însã noi suntem un partid în care pãrerea fiecãruia conteazã forte mult ºi mã aºtept sã fie mai mulþi candidaþi. Cel puþin aºa îmi doresc, sã fie o competiþie realã ºi cel mai bun ºi mai susþinut sã învingã”, a declarat, ieri,

consilierul judeþean Adrian David. Surse din rândul liberalilor au spus însã cã David este cea mai bunã

soluþie, iar „audierea” sa la partid este o formalitate, dat fiind faptul cã liberalii nu au un alt candidat cu o imagine publicã impecabilã. „Vor putea comenta unii, dar la acest moment este cel mai bun. Imagine bunã, are o carierã, nu are probleme cu legea ºi este un suflu nou pentru PNL, exact ce avem acum nevoie. Acum, înainte de ºedinþã vã spun cã sutã la sutã David va fi noul vice ºi preºedinte interimar la Consiliul Judeþean”, spun sursele noastre.

Adrian David ar urma

sã preia ºi funcþia de preºedinte interimar al CJ Hunedoara. „Dupã ce noi vom stabili care este propunerea pentru vicepreºedinte, trebuie discutat acest lucru (n.r. ºefia CJH) cu partenerii din PDL. ªi ei deþin o funcþie de vicepreºedinte în persoana domnului Gligor ºi toate aceste lucruri trebuie dezbãtute în marele PNL”, a mai spus David.

Funcþia ar reveni de drept PNL dacã s-ar raporta la numãrul de mandate deþinute în CJ Hunedoara, dar ºi la faptul cã a fost câºtigatã prin scrutin de cãtre liberali.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Î

n ritmul actual de execuþie a lucrãrilor, pe Defileul Jiului se va circula în condiþii normale în cel mai bun caz peste vreo doi ani.

Asta înseamnã restricþii de circulaþie ce închid Valea Jiului ºi afecteazã puternic zona din punct de vedere economic.

Defileul Jiului, între localitãþile Livezeni ºi Bumbeºti Jiu va fi închis ºi anul viitor, dupã ce anul acesta traficul a fost paralizat.

Lucrãrile avanseazã în ritm de melc ºi nimãnui nu pare sã-i peste cã o zonã întreagã înregistreazã pierderi imense din cauzã cã a fost aproape izolatã din cauza restricþiilor de circulaþie ce au fost impuse pânã la finele lunii noiembrie. Nici 40% din lucrare nu este executatã, asta deºi termenele sunt mult depãºite, însã responsablii invocã diverse “cauze obiective”. Potrivit datelor oficiale, stadiul de execuþie al lucrãrilor este de numai 36%, dar

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014

Nu s-a realizat nici 40% din lucrare

Anul viitor aduce noi restricþii de circulaþie pe Defileul Jiului

decontãrile s-au fãcut în proporþie de peste 42%. Astfel, pânã acum, din valoarea totalã a contractului, de aproape 150 de milioane de lei fãrã TVA, constructorul a primit deja aproape 64 de milioane de lei, fãrã TVA. Lucrãrile sunt în întârziere faþã de termenul iniþial al contractului, recunosc ofcialii Departamentului pentru proiecte de infrastructurã, investiþii strãine, parteneriat public – privat ºi promovarea exporturilor, dar aceºtia aduc în discuþie cauzele de naturã obiectivã. Astfel, spun sursele citate, s–a

Blocaþi 6 ore în tren de copacii cãzuþi peste liniile de cale feratã

P

este 100 de persoane au rãmas blocate ore în ºir în douã trenuri ce tranzitau Valea Jiului din cauza copacilor rupþi de zãpadã, care au cãzut peste liniile de cale feratã.

Trenurile au fost oprite marþi seara, în staþiile CFR de la Bãniþa ºi Meriºor, ºi au plecat abia spre orele dimineþii. Este vorba despre trenul Inter Regio 1023, Bucureºti-Cluj, compus din 6 vagoane, respectiv trenul Inter Regio 1022, Arad-Constanþa. în total, aproximativ 140 de persoane s-au vãzut nevoite sã îºi întrerupã cãlãtoria aproximativ 6 ore, pânã miercuri dimineaþa, la ora 5.00,

lucrat mai greu din cauzã cã aceastã porþiune de drum strãbate Parcul Naþional Defileul Jiului – lucru cunoscut în momentul demarãrii proiectului! – dar ºi pentru cã a plouat mult în aceastã varã. Totuºi, existã ºi o vinã a atreprenorului despre care reprezentanþii departamentului menþionat spun cã s-a mobilizat greu ºi anul trecut a lucrat cu prea puþini oameni ºi echipamente. Firma care executã lucrarea riscã penalitãþi dacã nu se încadreazã în termene sau dacã nu vine cu o motivaþie bunã pentru extensia de timp, dar de pierdut

au cei care vor sã tranziteze Valea Jiului ºi care trebuie sã aºtepte ore în ºir deschiderea acestei cãi de acces ori sã foloseascã rute ocolitoare mai lungi cu câteva sute de kilometri. În plus, cei care deruleazã afaceri în zonã vorbesc despre pierderi uriaºe din cauza acestor restricþii de circulaþie.

A

nul nou readuce calvarul ºoferilor Vestea rea este cã ºi anul viitor traficul va fi restricþionat “la sânge” pe Defielul Jiului, începând cu data de 15 martie, aºa cã va

reîncepe calvarul. încadrat între taluze verticale de rocã ºi râul Proiectul de modernizare a Defileului Jiu. Transportul materialelor utilizate în Jiului a demarat în anul 2012. Lucrãrile lucrare ºi cel al materialelor excavate este au fost contractate de asocierea de firme foarte intens. O atenþie deosebitã treCopisa Constructora Pirenaica (Spania) buie acordatã transportului de betoane, Chiruli Andrea Impresa Individuale care realizat în condiþii de trafic deschis ar (Italia) - Coremi Inter (România), care s-au implica întârzieri mari, ce pot genera riscuri angajat sã reabiliteze considerabile legate de aceastã porþiune din DN66. Proiectul calitatea lucrãrilor de betonare continuã”, a finanþat de statul informat CNADNR. În roman prin Ministerul Transporturilor are o primãvara acestui an, oficialii Consiliului valoare de 150 de Judeþean Hunedoara, milioane de lei. De precizat cã derularea împreunã cu edilii din Valea Jiului au protesproiectului a fost mult tat vehement dupã ce întârziatã, iar CNADNR ºi companiile care reprezentanþii CNADreabiliteazã ºoseaua au NR au decis sã închidã Defileul 6 zile pe sãpdecis impunerea unor tãmânã, cu o pauzã la restricþii mult mai prânz, motivând cã stricte de circulaþie pentru ca drumarii Valea Jiului are foarte mult de suferit ecosã îºi poatã derula nomic ºi social, fiind activitatea. „Platforma practic izolatã. Decizia drumului este foarte celor de la Compania îngustã, pe unele porþiuni, astfel cã de Drumuri a rãmas, însã, neclinitã. lucrãrile nu pot fi executate sub trafic, fiind necesar un spaþiu Carmen minim pentru utilaje ºi COSMAN-PREDA lucrãtori. Nu pot fi realizate variante de ocolire Website: provizorii www.cronicavj.ro deoarece E-mail: drumul este

când liniile de cale feratã au fost degajate.

“Pentru degajarea liniilor de cale feratã au intervenit cei de la Trafic Feroviar ºi nu au avut nevoie de ajutorul nostru”, a declarat cãpitan Anemona Doda, ofiþer Informare ºi Relaþii Publice în cadrul ISU Hunedoara.

Din fericire, nicio persoanã nu a avut de suferit de pe urma acestui incident.

Probleme cu întârzierile au avut ºi trenul Regio 2023, care circulã pe ruta Târgu Jiu-Timiºoara, care a rãmas în Gara Petroºani, precum ºi trenul Regio 2701, Petroºani Deva, care a plecat cu aproape o Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ orã ºi jumãtate întârziere.

Str. AVRAM IANCU 13/38 Car men COSMAN-PREDA Telefon 0728890014

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Cronica Vãii Jiului

cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014

O

Minerii scoºi din ºut la Uricani

panã de curent a scos minerii de la mina Uricani din subteran.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de marþi spre miercuri ºi totul a fost posibil din cauza zãpezii. De altfel, echipele Enel chiar au intervenit ºi în oraº, unde au întrerupt curentul dupã ce un stâlp a luat foc.

Minerii din schimbul IV de la mina Uricani au fost scoºi marþi spre miercuri din subteran, dupã ce aerajul nu mai putea fi funcþional.

Totul din cauza unei probleme la reþeaua de alimentare cu energie electricã. În fapt, curentul a fost întrerupt din cauza

ninsorii abundente ºi ortacii au fost evacuaþi pentru siguranþã.

Directorul minei Uricani, Pavel Vasile a þinut sã precizeze doar cã incidentul a fost minor ºi cã din cauza „unei decuplãri la un ventilator principal” , a procedat la evacuarea oamenilor, aºa cum cere protocolul.

Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, de care aparþine Mina Uricani a precizat cã în jurul orei 3.00 au fost

Telescaun avariat în Parâng, oameni coborâþi cu frângii

M

ai mulþi angajaþi ai TS 3 (n.r instalaþia de transport nou-inauguratã) au rãmas blocaþi pe instalaþia de transport pe cablu veche din Parâng, dupã ce cablul a sãrit de pe o rolã.

Incidentul a fost unul minor, spun cei de la telescaun, dar, cu toate acestea, angajaþii s-au ferit sã vorbeascã despre el. Cei care au stat suspendaþi, au fost coborâþi de la înãlþime, în siguranþã.

Cel puþin 5 oameni erau în scaunele instalaþiei de transport veche ce duce turiºtii din Parâng, iar aceºtia au fost coborâþi de la câþiva metri înãlþime, dupã câteva ore de la momentul în care telescaunul s-a oprit. Incidentul s-a petrecut la prima orã ºi cei cinci erau, dupã cum spun cei de la primãria Petroºani, angajaþi ai instalaþiei TS3, cea nouã care a fost pusã în funcþiune. Totuºi, responsabilii de la telescaun s-au ascuns în momentul sosirii presei la faþa locului ºi cei care lucrau au refuzat dialogul. „Noi suntem doar muncitori, nu avem ce sã vã spunem. Nu s-a întâmplat nimic”, au încercat sã ne convingã muncitorii care lucrau la capãtul de îmbarcare de la staþia de jos din parâng.

Cei cinci, care s-au urcat dimineaþã la ora

7,00, au fost coborâþi sus în munte, de cãtre salvamontiºti, iar responsabilii din primãria Petroºani spun cã situaþia nu este una fãrã precedent, dar recunosc cã putea fi evitatã, dacã lucrãtorii îºi luau toate mãsurile de siguranþã, dupã noaptea trecutã. „Oamenii trebuiau sã urce ca sã porneascã telescaunul nou. Fiind ninsoarea de marþi, iar noaptea, din cauza frigului, cablurile au îngheþat, volanta (n.r roata peste care este trecut cablul) s-a încãrcat cu zãpadã ºi gheaþã ºi a sãrit cablul de pe roatã.

Nu este prima datã când se întâmplã aºa ceva, dar cu atenþie, putea sã nu se întâmple. Puteau sã cureþe întâi ºi sã dea apoi drumul încet fãrã probleme”, a spus Marian Popescu, city managerul din Petroºani. Într-un final, în jurul orei 11,00 oamenii au fost coborâþi cu frângiile de la înãlþime ºi transportaþi în siguranþã. Ambele instalaþii au fost oprite pe durata intervenþiei, acestea fiind repornite în siguranþã dupã amiazã.

Diana MITRACHE

probleme cu alimentarea cu energie electricã, probabil datoritã intemperiilor, a zãpezilor cãzute ºi din acest motiv s-a decis evacuarea oamenilor din subteran.

“Nu s-au înregistrat acumulãri de gaze ºi de metan peste limitele admise. Activitatea a fost reluatã, în condiþii normale ºi fãrã probleme de securitatea muncii miercuri dimineaþa, începând cu schimbul I”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, de care aparþine Mina Uricani. În plus, jandarmii din Lupeni spun cã au fost nevoiþi în aceeaºi noapte sã intervinã în douã locuri, tot din vina zãpezii. „Pompierii Gãrzii de intervenþie Lupeni au

fost implicaþi în douã operaþiuni de deblocare a circulaþiei pe DN 66 A, pe raza localitãþii Valea de Brazi. Drumul a fost blocat ca urmare a prãbuºirii, pe carosabil, a copacilor rupþi sub greutatea zãpezii cãzute.

Echipajele de pompieri au intervenit cu motofierãstraie pentru segmentarea copacilor ºi îndepãrtarea acestora de pe carosabil. În plus, tot în cursul nopþii, pom-

Salvat de pompieri din Cheile Jieþului

U

n ºofer aflat în zona cabanei Mija din Cheile Jieþului a rãmas blocat cu autoturismul pe DN 7A, dupã ce mai mulþi arbori s-au prãbuºit din cauza zãpezii ºi au blocat drumul.

Omul se afla într-o zonã fãrã semnal la telefonul mobil, însã a mers pe jos o porþiune pânã a gãsit o zonã în care telefonul funcþiona atât cât sã trimitã un mesaj unui prieten pentru a cere ajutor.

Acesta a sunat imediat la 112 ºi a cerut ajutorul pompierilor din Petroºani, pentru a-l debloca pe ºofer. „Pe DN 7A am avut o intervenþie în aceastã dimineaþã, o persoanã blocatã în trafic. Doi copaci au cãzut din cauza greutãþii zãpezii iar

noi am intervenit pentru deblocarea drumului”, a declarat Cristian Baliea, locþiitorul comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani. Pompierii

pierii Gãrzii de intervenie Lupeni au acþionat ºi pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un cablu situat pe un stâlp de înaltã tensiune din Lupeni. Dupã ce specialiºtii Enel au debranºat stâlpului de înaltã tensiune de la reþeaua de curent pompierii au lichidat incendiul în doar câteva minute”, spune Anemona Doda, ofiþer de informare ISU Hunedoara.

Diana MITRACHE militari au intervenit în toatã regiunea Vãii Jiului, în noaptea de marþi spre miercuri, atât la deblocarea drumurilor cât ºi pentru a-i asista pe cei care ar fi putut avea nevoie de prim ajutor medical.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

INSEMEX a fãcut luminã în 3 cazuri grave

T

rei cazuri deosebit de grave au fost soluþionate de experþii de la INSEMEX Petroºani.

Practic, cel mai greu, spune directorul institutului, Artur Gãman, a fost cazul de la Constanþa, în care trei fete au murit arse de vii într-un restaurant.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014 la procurori ºi acum ei sunt cei care vor stabili vinovãþiile, dar cercetãtorii de la INSEMEX, dupã ce au fãcut simulãrile în laborator, au reuºit sã dezlege misterele.

I

Sunt peste 11 anchete soluþionate de cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani în 2014, dar cele care le-au dat mai mult de lucru ºi pentru care a existat ºi o presiune datoritã mediatizãrii excesive au fost 3.

Directorul general al INSMEX Petroºani, Artur Gãman spune, însã, cã intrã în noul an fãrã datorii, pentru cã a elucidat toate misterele. „Am finalizat cu succes

A

nul care este pe cale sã se încheie nu a fost unul tocmai bun la nivelul Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Deºi guvernanþii spun cã am ieºit din recesiune ºi România se îndreaptã spre o

11 expertize tehnice ale unor evenimente de tip explozii sau incendii produse la nivel naþional.

Cea mai grea ºi mai de amploare a fost ancheta de la Constanþa. Vorbim de incendiul produs la un restaurant, unde ºi-au pierdut viaþa cele 3 tinere. A durat mult ajungerea probelor la noi, dupã ce ele au fost ridicate de procurori.

Apoi, în urma simulãrilor, am reuºit, la mijlocul lunii trecute, sã

înaintãm raportul de expertizã cãtre Parchet.

A mai fsot un incendiu de amploare la piaþa centralã de la Piatra Neamþ ºi, de asemena, la Bãile Ac㺠în judeþul Satu Mare, unde a fost acea explozie la baza de tratament. Toate sunt finalizate ºi noi nu intrãm cu niciuna în anul care vine ”, a declarat Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani.

Expertizele au ajuns

NSEMEX, certificat în UE

De altfel, valoarea acestor oameni a fost recent recunoscutã la nivel mondial.

Acest lucru este certificat acum, iar Artur Gãman ne spune cã a ajuns ºi anul acesta pe profit. „Am fãcut faþã unei evaluãri fãcute de o comisie compusã din 5 membri ai UE, cercetãtori ºi profesori de renume internaþional, în urma cãreia am obþinut calificativul A, ceea ce înseamnã foarte mult pentru noi ºi asta este, din punctul meu de vedere, realizarea majorã a INSEMEX”, a adãugat Artur Gãman.

Mai mult, INSEMEX a fost inclus în 2014 pe lista institutelor cãrora li se finanþeazã instalaþiile de interes naþional, adicã infrastructura de cercetare le este finanþatã din 2014 de la bugetul naþional ºi a început demersurile de aderare la comitete internaþionale. „Am demarat demersurile de aderare a INSEMEX la Comitetul Electrotehnic Internaþional pentru certificarea echipamentelelor antiexplozive, ceea ce este o dezvoltare a ceea ce fãceam noi pânã acum, referitor la certificarea echipamentelor”, a mai spus directorul INSEMEX. Mai mult, INSEMEX a încheiat încã un an pe profit ºi asta înseamnã mult, mai ales cã cercetãtorii de aici au lucrat la o serie de cercetãri în mai multe domenii.

Diana MITRACHE MITRACHE

Ora bilanþului la AJOFM Hunedoara direcþie mai bunã acest lucru nu se simte ºi în Valea Jiului unde numãrul ºomerilor a fost destul de mare. La ora bilanþului, cei de la ALOFM Petroºani spun cã a existat o plafonare în ceea ce priveºte angajãrile.

“Fiind sfârºit de an ºi perioada de iarnã, locurile de muncã vacante au scãzut dar acest lucru se întâmplã an de an iar lipsa locurilor de muncã am simþit-o ºi pe timpul anului nu doar acum.

A fost un an destul de slab din acest punct de vedere cu un numãr destul de mic de locuri de muncã ºi paleta meseriilor a fost slabã. Cele mai multe locuri de muncã le-am avut în domeniul confecþiilor ºi servicii, în comerþ”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Anul acesta la Petroºani au fost organizate mai multe burse ale locurilor de muncã.

De fiecare datã numãrul ºomerilor a fost unul scãzut.

“Am avut burse mai reuºite dar ºi burse cu rezultate mai slabe. Asta depinde

de perioadã, de burse, la bursele din perioada de iarnã avem un numãr destul de mare de participanþi din rândul persoanelor care îºi cautã un loc de muncã dar din pãcate angajatorii sunt mai puþini pentru cã în aceastã perioadã angajatorii sunt puþini, iar varã când erau angajatori mai mulþi lipseau din pãcate ºomerii”, a mai spus sursa citatã.

Pentru anul viitor, planurile depind de bugetul instituþiei.

“Aºteptam sã vedem ce buget vom avea ºi ce cursuri de formare vom putea organiza ºi speram cã angajatorii din zona noastrã vor avea un numãr mai mare de locuri de muncã vacante pentru ºomeri”, a concluzionat ºefa ALOFM Petroºani.

Potrivit informaþiilor de la

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, la sfârºiþul lunii septembrie în judeþul Hunedoara numãrul ºomerilor a fost de 10.541 persoane.

Monika BACIU

“Dosarul cuarþului”, în care Costel Alic e acuzat de delapidare, a ajuns la faza dezbaterilor

P

rocesul în care fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, este judecat pentru delapidare, în dosarul ce vizeazã afacerea cu cuarþ din Uricani, a intrat în linie dreaptã.

Dupã patru ani de procese, magistraþii Tribunalului Bucureºti, care judecã aceastã cauzã, au decis, marþi, sã fixeze un termen pentru dezbateri. Astfel, pãrþile din acest dosar se întâlnesc “la barã” pentru a-ºi susþine punctele de vedere în data de 28 ianuarie ºi se aºteaptã ca acesta sã fie ºi finalul longevivului proces.

Dezbaterea este etapa în care activitatea de judecatã se desfãºoarã în toatã amploarea ei, cu participarea deplinã a tuturor funcþiilor procesuale (acuzare, apãrare, judecatã), în cadrul cãreia se realizeazã o tratare contradictorie a întregului conþinut al procesului penal. Costel Alic este judecat pentru delapidare în acest dosar în care sunt nu mai puþi de 10 inculpaþi ºi 19 pãrþi civile, printre care ºi o bancã ce i-a aparþinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar ºi Astra Asigurãri, societatea ce aparþine

miliardarului Dan Adamescu, urmãrit penal pentru dare de mitã într-o altã cauzã.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureºti în 16 decembrie 2010, iar primul termen de judecatã s-a consumat în 20 ianuarie 2011.

De atunci, au mai fost programate zeci de termene de judecatã, fãrã, însã, ca pânã acum sã se fi fãcut luminã în aceastã poveste de milioane de euro. În aceastã lucrare penalã, lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmã cã nu s-ar fi folosit niciodatã. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Românã de Scont – parte civilã în acest dosar – cu garanþia societãþii de asigurãri Astra, cea care a fost pânã la urmã primul prejudiciat al afacerii. Romcuarþ, societatea care a deþinut licenþa de exploatare pentru cuarþul din cari-

era de al ªiglãu Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Românã de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenþa, numai ca sã nu aibã nici un fel de probleme. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþa de judecatã în dosarul aflat pe rol de aproape 4 ani.

D etatela prosperila ruinã!

Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cari-

Protest la mina Lonea

Ortacii din schimbul III au refuzat sã ia colivia

O

rtacii de la mina Lonea, care trebuiau sã intre în subteran la schimbul III, au refuzat sã ia colivia. Ei sunt nemulþumiþi cã, în ultima vreme sunt mai mereu amãgiþi.

De altfel, la ora 17,30, liderul sindicatului Muntele, Petre Nica, precum ºi alþi lideri de sindicat, au plecat sã discute cu minerii. La faþa locului sunt ºi cei din conducerea minei, care vor sã le explice minerilor când vor primi

ceea ce li se cuvine. „Nu vor sã mai intre, pentru cã s-au sãturat de minciuni ºi nu mai cred în promisiuni. Minerii urmau sã primeascã tichetele de masã, aºa

cum este prevãzut în contractul colectiv de muncã pânã în data de 10 decembrie, aºa cum se întâmplã în fiecare lunã. Astãzi este 10 decembrie ºi nu s-a întâmplat asta, iar oamenii nu mai cred cã le vor primi. Au fost mai mereu minþiþi”, a spus Petre Nica, liderul sindicatului Muntele din Valea Jiului. În sala de apel au rãmas toþi minerii care trebuiau sã coboare la schimbul III ºi directorul general al CEH, Aurel Niculescu spune cã a delegat conducerea minei sã discute cu ortacii. „Tichetele de

era de pe ªiglãu.

Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuarþului. ªi, cu “garanþia” constituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o

sumã de câteva milioane de dolari. În toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului, însã lucrurile s-au oprit aici. Linia tehnologicã modernã nu a mai venit, dar a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 februarie 2001, suma de opt milioane USD 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare

masã se vor acorda pânã cel târziu luni, 15 decembrie, fapt pe care minerii îl cunosc, deoarece aceastã informare a fost afiºatã la intrarea în unitatea minierã. În condiþiile în care CEH trece printr-o situaþie dificilã, sindicatele ar trebui sã îi convingã pe oameni cã nu vor avea de pierdut, nu sã-i instige”, a declarat Aurel Niculescu.

Minerii au stat la discuþii cu liderii lor ºi cer sã le fie trimise tichetele de masã, pentru cã anul acesta au tot aºteptat luni la rând mai multe drepturi ºi ele prevãzute în contractul colectiv de muncã.

Diana MITRACHE

(BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. În decursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarþ, dar fosta carierã a ajuns, între timp, o ruinã ºi asta deºi la ªiglãu – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþã de desfacere.

Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

INSEMEX a fãcut luminã în 3 cazuri grave

T

rei cazuri deosebit de grave au fost soluþionate de experþii de la INSEMEX Petroºani.

Practic, cel mai greu, spune directorul institutului, Artur Gãman, a fost cazul de la Constanþa, în care trei fete au murit arse de vii într-un restaurant.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014 la procurori ºi acum ei sunt cei care vor stabili vinovãþiile, dar cercetãtorii de la INSEMEX, dupã ce au fãcut simulãrile în laborator, au reuºit sã dezlege misterele.

I

Sunt peste 11 anchete soluþionate de cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani în 2014, dar cele care le-au dat mai mult de lucru ºi pentru care a existat ºi o presiune datoritã mediatizãrii excesive au fost 3.

Directorul general al INSMEX Petroºani, Artur Gãman spune, însã, cã intrã în noul an fãrã datorii, pentru cã a elucidat toate misterele. „Am finalizat cu succes

A

nul care este pe cale sã se încheie nu a fost unul tocmai bun la nivelul Agenþiei Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani.

Deºi guvernanþii spun cã am ieºit din recesiune ºi România se îndreaptã spre o

11 expertize tehnice ale unor evenimente de tip explozii sau incendii produse la nivel naþional.

Cea mai grea ºi mai de amploare a fost ancheta de la Constanþa. Vorbim de incendiul produs la un restaurant, unde ºi-au pierdut viaþa cele 3 tinere. A durat mult ajungerea probelor la noi, dupã ce ele au fost ridicate de procurori.

Apoi, în urma simulãrilor, am reuºit, la mijlocul lunii trecute, sã

înaintãm raportul de expertizã cãtre Parchet.

A mai fsot un incendiu de amploare la piaþa centralã de la Piatra Neamþ ºi, de asemena, la Bãile Ac㺠în judeþul Satu Mare, unde a fost acea explozie la baza de tratament. Toate sunt finalizate ºi noi nu intrãm cu niciuna în anul care vine ”, a declarat Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani.

Expertizele au ajuns

NSEMEX, certificat în UE

De altfel, valoarea acestor oameni a fost recent recunoscutã la nivel mondial.

Acest lucru este certificat acum, iar Artur Gãman ne spune cã a ajuns ºi anul acesta pe profit. „Am fãcut faþã unei evaluãri fãcute de o comisie compusã din 5 membri ai UE, cercetãtori ºi profesori de renume internaþional, în urma cãreia am obþinut calificativul A, ceea ce înseamnã foarte mult pentru noi ºi asta este, din punctul meu de vedere, realizarea majorã a INSEMEX”, a adãugat Artur Gãman.

Mai mult, INSEMEX a fost inclus în 2014 pe lista institutelor cãrora li se finanþeazã instalaþiile de interes naþional, adicã infrastructura de cercetare le este finanþatã din 2014 de la bugetul naþional ºi a început demersurile de aderare la comitete internaþionale. „Am demarat demersurile de aderare a INSEMEX la Comitetul Electrotehnic Internaþional pentru certificarea echipamentelelor antiexplozive, ceea ce este o dezvoltare a ceea ce fãceam noi pânã acum, referitor la certificarea echipamentelor”, a mai spus directorul INSEMEX. Mai mult, INSEMEX a încheiat încã un an pe profit ºi asta înseamnã mult, mai ales cã cercetãtorii de aici au lucrat la o serie de cercetãri în mai multe domenii.

Diana MITRACHE MITRACHE

Ora bilanþului la AJOFM Hunedoara direcþie mai bunã acest lucru nu se simte ºi în Valea Jiului unde numãrul ºomerilor a fost destul de mare. La ora bilanþului, cei de la ALOFM Petroºani spun cã a existat o plafonare în ceea ce priveºte angajãrile.

“Fiind sfârºit de an ºi perioada de iarnã, locurile de muncã vacante au scãzut dar acest lucru se întâmplã an de an iar lipsa locurilor de muncã am simþit-o ºi pe timpul anului nu doar acum.

A fost un an destul de slab din acest punct de vedere cu un numãr destul de mic de locuri de muncã ºi paleta meseriilor a fost slabã. Cele mai multe locuri de muncã le-am avut în domeniul confecþiilor ºi servicii, în comerþ”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Anul acesta la Petroºani au fost organizate mai multe burse ale locurilor de muncã.

De fiecare datã numãrul ºomerilor a fost unul scãzut.

“Am avut burse mai reuºite dar ºi burse cu rezultate mai slabe. Asta depinde

de perioadã, de burse, la bursele din perioada de iarnã avem un numãr destul de mare de participanþi din rândul persoanelor care îºi cautã un loc de muncã dar din pãcate angajatorii sunt mai puþini pentru cã în aceastã perioadã angajatorii sunt puþini, iar varã când erau angajatori mai mulþi lipseau din pãcate ºomerii”, a mai spus sursa citatã.

Pentru anul viitor, planurile depind de bugetul instituþiei.

“Aºteptam sã vedem ce buget vom avea ºi ce cursuri de formare vom putea organiza ºi speram cã angajatorii din zona noastrã vor avea un numãr mai mare de locuri de muncã vacante pentru ºomeri”, a concluzionat ºefa ALOFM Petroºani.

Potrivit informaþiilor de la

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, la sfârºiþul lunii septembrie în judeþul Hunedoara numãrul ºomerilor a fost de 10.541 persoane.

Monika BACIU

“Dosarul cuarþului”, în care Costel Alic e acuzat de delapidare, a ajuns la faza dezbaterilor

P

rocesul în care fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, este judecat pentru delapidare, în dosarul ce vizeazã afacerea cu cuarþ din Uricani, a intrat în linie dreaptã.

Dupã patru ani de procese, magistraþii Tribunalului Bucureºti, care judecã aceastã cauzã, au decis, marþi, sã fixeze un termen pentru dezbateri. Astfel, pãrþile din acest dosar se întâlnesc “la barã” pentru a-ºi susþine punctele de vedere în data de 28 ianuarie ºi se aºteaptã ca acesta sã fie ºi finalul longevivului proces.

Dezbaterea este etapa în care activitatea de judecatã se desfãºoarã în toatã amploarea ei, cu participarea deplinã a tuturor funcþiilor procesuale (acuzare, apãrare, judecatã), în cadrul cãreia se realizeazã o tratare contradictorie a întregului conþinut al procesului penal. Costel Alic este judecat pentru delapidare în acest dosar în care sunt nu mai puþi de 10 inculpaþi ºi 19 pãrþi civile, printre care ºi o bancã ce i-a aparþinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar ºi Astra Asigurãri, societatea ce aparþine

miliardarului Dan Adamescu, urmãrit penal pentru dare de mitã într-o altã cauzã.

Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bucureºti în 16 decembrie 2010, iar primul termen de judecatã s-a consumat în 20 ianuarie 2011.

De atunci, au mai fost programate zeci de termene de judecatã, fãrã, însã, ca pânã acum sã se fi fãcut luminã în aceastã poveste de milioane de euro. În aceastã lucrare penalã, lui Costel Alic i se imputã un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmã cã nu s-ar fi folosit niciodatã. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Românã de Scont – parte civilã în acest dosar – cu garanþia societãþii de asigurãri Astra, cea care a fost pânã la urmã primul prejudiciat al afacerii. Romcuarþ, societatea care a deþinut licenþa de exploatare pentru cuarþul din cari-

era de al ªiglãu Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Românã de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenþa, numai ca sã nu aibã nici un fel de probleme. Cum sau lucrurile în realitate, va stabili instanþa de judecatã în dosarul aflat pe rol de aproape 4 ani.

D etatela prosperila ruinã!

Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera ªiglãu-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cari-

Protest la mina Lonea

Ortacii din schimbul III au refuzat sã ia colivia

O

rtacii de la mina Lonea, care trebuiau sã intre în subteran la schimbul III, au refuzat sã ia colivia. Ei sunt nemulþumiþi cã, în ultima vreme sunt mai mereu amãgiþi.

De altfel, la ora 17,30, liderul sindicatului Muntele, Petre Nica, precum ºi alþi lideri de sindicat, au plecat sã discute cu minerii. La faþa locului sunt ºi cei din conducerea minei, care vor sã le explice minerilor când vor primi

ceea ce li se cuvine. „Nu vor sã mai intre, pentru cã s-au sãturat de minciuni ºi nu mai cred în promisiuni. Minerii urmau sã primeascã tichetele de masã, aºa

cum este prevãzut în contractul colectiv de muncã pânã în data de 10 decembrie, aºa cum se întâmplã în fiecare lunã. Astãzi este 10 decembrie ºi nu s-a întâmplat asta, iar oamenii nu mai cred cã le vor primi. Au fost mai mereu minþiþi”, a spus Petre Nica, liderul sindicatului Muntele din Valea Jiului. În sala de apel au rãmas toþi minerii care trebuiau sã coboare la schimbul III ºi directorul general al CEH, Aurel Niculescu spune cã a delegat conducerea minei sã discute cu ortacii. „Tichetele de

era de pe ªiglãu.

Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în cariera ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vântu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuarþului. ªi, cu “garanþia” constituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o

sumã de câteva milioane de dolari. În toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultimã dinamitare a zãcãmântului, însã lucrurile s-au oprit aici. Linia tehnologicã modernã nu a mai venit, dar a dispãrut cu totul vechea fabricã, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 februarie 2001, suma de opt milioane USD 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare

masã se vor acorda pânã cel târziu luni, 15 decembrie, fapt pe care minerii îl cunosc, deoarece aceastã informare a fost afiºatã la intrarea în unitatea minierã. În condiþiile în care CEH trece printr-o situaþie dificilã, sindicatele ar trebui sã îi convingã pe oameni cã nu vor avea de pierdut, nu sã-i instige”, a declarat Aurel Niculescu.

Minerii au stat la discuþii cu liderii lor ºi cer sã le fie trimise tichetele de masã, pentru cã anul acesta au tot aºteptat luni la rând mai multe drepturi ºi ele prevãzute în contractul colectiv de muncã.

Diana MITRACHE

(BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. În decursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarþ, dar fosta carierã a ajuns, între timp, o ruinã ºi asta deºi la ªiglãu – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþã de desfacere.

Car men COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014

S-a gãsit judecãtor

Vochiþoiu ºi Avram se întâlnesc la judecãtorie în 2015

T

ermen de judecatã în dosarul dintre Costel Avram ºi Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, iar dupã ce iniþial unul dintre judecãtori a s-a abþinut, acum instanþa a oferit un nou termen. Dosarul dintre cei doi se va judeca în data de 5 februarie 2015.

Costel Avram, este judecat pentru „acþiune în rãspundere delictua-

lã”, la plângerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea.

“Domnul Vochiþoiu spune aºa, cum subsemnatul deþine o poziþie socialã ºi profe-

sionalã deosebit de respectabilã în cadrul comunitãþii din Valea Jiului fiind ales senator în Senatul României, instituþie recunoscutã ºi respectatã a societãþii.

Pentru faptul cã l-am fãcut hoþ, Vochiþoiu a furat apã de la ApaServ, îmi cere 120

Distribuirea alimentelor europene începe de sãptãmâna viitoare

1

600 de cutii cu alimente au sosit la Petroºani.

Distribuirea alimentelor europene va începe la Petroºani, luni, 15 decembrie, începând cu ora 8.30. fiecare beneficiar va primi câte douã cutii cu alimente europene.

“Am primit 1600 de cutii.

Fiecare cutie conþine faina albã trei kilograme, mãlai trei kilograme, paste fãinoase o pungã, ulei doi litri, zahãr douã kilograme, conserve de carne de porc patru bucãþi, conserve de carne de vitã în suc propriu trei bucãþi, conserve de pateu de ficat cinci bucãþi. Acest conþinut este pentru o cutie ºi fiecare persoanã va primi douã cutii. Pentru cã mai vine încã un tir cu alimente ºi trebuie sã facem ºi noi recepþia, de luni vom începe sã distribuim de la ora 8,30 ºi vom începe cu categoria de beneficiari pensionari”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani.

Câþiva beneficiari ai ajutoarelor

de mii pentru cã i-am adus un prejudiciu prin care i-am lezat drepturile de onoare, reputaþia, imaginea.

Cum a calculat el prejudiciul la onoare?

Problema mea este alta. Nu vreau sã mã duc la judecãtorie, fiindcã bani de la ApaServ nu am de unde sã îi dau, dar pot sã fac un barter ºi îi voi da apã gratuit ca sã îºi spele onoarea, dar nu ºtiu dacã cu apã rece se poate spãla onoarea. E dat în judecatã directorul ApaServ ºi directorul nu aduce bani de

acasã. Eu onoarea mea nu o cumpãr ºi nu o vând pe bani.

Acest senator care este într-o poziþie atât de respectabilã, atât meritã onoarea lui, nu îi voi da niciun ban, voi merge la judecatã.

El este un hoþ. Sunt supãrat cã onoarea acestui individ costã doar 120.000”, a declarat Costel Avram, directorul general SC ApaServ Valea Jiului.

Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu doi ani, în urma unui control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL, firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu.

Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma

Hoþ profesionist, prins de poliþiºtii din Vulcan

sociale au ajutat la descãrcarea pachetelor comunitare, însã aceºtia sunt nemulþumiþi de cantitatea pe care o vor primi.

“Sã ne dea mai multe alimente pentru cã este sãrãcie, san e dea mai mulþi bani ºi alimente mai multe pentru cã nu putem sã trãim doar cu aceste alimente o lunã de zile”, a spus un beneficiar.

A

lþii se bucurã ºi pentru puþin.

“Ne ajutã foarte mult aceste alimente. Sunt foarte bune mai ales cã vin sãrbãtorile ºi o san e ajungã o perioadã acceptabilã de timp”, ne spune un alt beneficiar al alimentelor europene.

O noutate în acest an este faptul cã de aceste pachete comunitare beneficiazã ºomerii ale cãror venituri sunt de pânã la 400 de lei inclusiv, dar ºi pensionarii cu pensii mai mici de 400 de lei. Tot în categoria beneficiarilor se încadreazã ºi persoanele cu handicap grav ºi accentuat.

Monika BACIU

L

a doar 23 de ani un tânãr din Vulcan era deja un profesionist în furturi dacã luãm în calcul “palmaresul” infracþiunilor comise în decurs de doar douã luni.

Potrivit poliþiºtilor, tânãrul a reuºit în perioada noiembrie decembrie 2014, sã comitã nu mai puþin de 18 infracþiuni de furt ºi tentativã la furt calificat din societãþi comerciale de pe raza localitãþilor Vulcan, Lupeni ºi Petroºani.

O parte din infracþiuni au

fost comise împreunã cu un alt suspect, în vârstã de 22 de ani, din municipiul Lupeni, care este cercetat în

controlului efectuat de reprezentantii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei.

Monika BACIU stare de libertate.

Cei doi acþionau pe timp de noapte, prin spargerea vitrinelor societãþilor comerciale, de unde sustrãgeau diferite sume de bani sau bunuri (þigãri, bãuturi alcoolice etc.).

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Jo, 11 Decembrie 2014

Iatã ce interdicþii are ºeful CJ Hunedoara, Mircea Moloþ

luare de mitã, în formã continuatã (3 acte materiale), folosirea influenþei ori autoritãþii eful CJ Hunedoara, Mircea Moloþ, fostul vicepreºedinte CJ în scopul obþinerii pentru sine sau pentru Tiberiu Balint, ginerele lui Moloþ, Roberto Patrik Venter, ºi oamealtul de bani, bunuri nii de afaceri Vasile Axinte ºi Emanoil Milicã Pup, care erau cercetaþi sau alte foloase sub control judiciar pentru corupþie, au fost plasaþi de instanþa de la necuvenite de cãtre o Alba Iulia în arest la domiciliu pentru urmãtoarele 30 de zile. persoanã care îndeplineºte o funcþie nilor, cu martorii, în faþa organului de Moloþ ºi ceilalþi de conducere într-un experþii ºi cu membrii urmãrire penalã, a acuzaþi sunt învinuiþi partid, într-un sindicat familiilor acestora, atât judecãtorului de drepde fapte de corupþie. sau patronat ori în direct cât ºi prin interConform deciziei mag- turi ºi libertãþi, a avertizeazã judecãtorii. cadrul unei persoane puºi. În caz de încãlistraþilor, Mircea Moloþ judecãtorului de juridice fãrã scop Moloþ este acuzat de care cu rea-credinþã a camerã preliminarã ºi ceilalþi inculpaþi nu patrimonial, spãlare de trafic de influenþã, în sau a instanþei de jude- mãsurii sau a obligaþiau voie sã pãrãseascã bani, în forma formã continuatã (2 ilor care le revin, catã ori de câte ori imobilul de domiciliu instigãrii (2 infracþiuni), acte materiale), luare mãsura arestului la este chemat. Totodatã fãrã permisiunea conflict de interese ºi de mitã, în formã condomiciliu poate fi nu poate vorbi cu organului judiciar care deþinerea fãrã drept a tinuatã (21 acte mateînlocuitã cu mãsura ceilalþi participanþi la a dispus mãsura. unui document ce riale), luare de mitã, arestãrii preventive comiterea infracþiuTrebuie sã se prezinte conþine autovehicule sunt uºor de identificat datoritã dotãrilor Aproape 300 de transport persoane fãrã taxi, în valoare de 18.000 ºi inscripþionãrilor pe care autovehicule destinate respecarea legislaþiei în lei, principalele abateri con- le au ºi care sunt prevãzute de legislaþia în vigoare. transportului rutier public domeniul transporturilor stând în implicarea de persoane ºi transporturutiere. taximetrului în alte activitãþi Utilizarea unui mijloc de transport neautorizat, pe lui în regim taxi au fost Potrivit poliþiºtilor, în fãrã a institui corect poziþia lângã faptul cã se încuraoprite în trafic în ultimele urma acestor verificãri, au de operare, efectuarea de jeazã evaziunea fiscalã ºi se zile de poliþiºtii de la fost constatate 59 abateri transporturi rutiere în realizeazã o concurenþã rutierã, în cadrul unei de la legislaþia rutierã, iar regim taxi fãrã a avea neloialã operatorilor de ample acþiuni a cuantumul amenzilor apliaparatul de taxat pornit, transport autorizaþi în Inspectoratului de Poliþie cate a depãºit 10.000 lei. efectuarea de activitãþi de condiþiile legii, constituie ºi Judeþean Hunedoara – Din totalul amenzilor, transport persoane în un risc asumat inutil de cei Serviciul Rutier destinat 10 sancþiuni au fost apliregim taxi fãrã ca sã existe care opteazã pentru acest menþinerii unui climat de cate pentru nerespectarea licenþã ori autorizaþie taxi tip de transport în sensul ordine ºi siguranþã rutierã regimului legal de vitezã, valabilã etc.. cã pot fi implicaþi în eveniîn domeniul transporturilor 10 sancþiuni pentru neutiServiciul Rutier mente rutiere cu consecinþe rutiere de persoane. lizarea centurii de siguHunedoara recomandã grave din cauza lipsei de Acþiunea a vizat în ranþã, iar 4 sancþiuni tuturor persoanelor sã utiexperienþã a conducãtoruprincipal transportul rutier pentru defecþiuni tehnice. lizeze pentru deplasare public de persoane cu De asemenea, poliþiºtii au lui auto ori a faptului cã doar autovehiculele destimicrobuze ºi autobuze, aplicat 36 de sancþiuni con- nate transportului rutier acesta nu are aptitudinile transportul în regim taxi ºi travenþionale pentru nerenecesare desfãºurãrii unui public de persoane sau în activitatea unor persoane spectarea legislaþiei privind asemenea tip de transport regim taxi care sunt autorcare desfãºoarã activitãþi de transportul public în regim rutier. izate ori licenþiate. Aceste

ª

Transportatorii hunedoreni, în vizorul poliþiºtilor

COMUNICAT DE PRESÃ Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr.

178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº Brate Valentin, 0734 779 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 440 – Bogdan Daniel Baza Brad: 0785 202 531 – ing.

Baza Hunedoara: 0761 883 283 – Neagoe Daniel, 0727 549 888 – Suciu Mircea ing. Filimon Mihai, 0745 328 752 – Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing.

Vintilã Raul ºi 0734 779 433 – Secarã Buble Simion ºi 0731 504 161 – ing.

Mihai Corciu Florin Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing.

II. Sector Orãºtie Negulescu Lucian, 0730 582 734 – 1. Baza Simeria: 0756 024 937 – Greu Romicã ºi 0734 779 427 – ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Grecu Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – ing.

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:

LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.

Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.

informaþii secrete de stat. Tiberiu Balint este acuzat de luare de mitã, în formã continuatã, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, în formã continuatã (4 acte materiale), spãlare de bani, în forma instigãrii, în timp ce Venter este acuzat de complicitate la luare de mitã, în formã continuatã (21 acte materiale), complicitate la luare de mitã, în formã continuatã (3 acte materiale), spãlare de bani (2 infracþiuni) ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã.

Maximilian GÂNJU

0735.183175

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Decembrie 2014

Cetãþile dacice, pe masa Ministerului Culturii

C

etãþile dacice, incluse în patrimoniul UNESCO. Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice a înaintat Ministerului Culturii, în vederea analizãrii, o solicitare trimisã de cãtre Instituþia Prefectului Judeþului Hunedoara.

Solicitarea se referã la promovarea proiectului de Hotãrâre a Guvernului privind înscrierea unor monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului Culturii, precum ºi transmiterea acestora în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara.

Proiectul vizeazã înscrierea în inventarul centralizat al domeniului public a cinci imobile (patru cetãþi dacice ºi situl arheologic Gradiºtea de munte).

“Cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei sunt cuprinse în lista zonelor protejate de interes naþional, aprobatã prin Legea nr. 5 din anul 2000, privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naþional,

Valea Jiului petrece noaptea dintre ani la Bãile Felix

Î

n jur de 1000 de lei au scos locuitorii din Valea Jiului pentru petrecerea de Revelion. Pe o parte dintre locuitorii zonei noaptea dintre ani îi va prinde la piscinã. Cea mai cãutatã destinaþie pentru petrecerea sãrbãtorilor de iarnã a fost la Bãile Felix.

“Pentru sãrbãtorile de iarna cea mai aleasã destinaþie a fost

secþiunea a 3-a, Zone protejate, sunt incluse în Lista monumentelor istorice ºi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Menþionãm faptul cã marea majoritate a ariilor protejate sunt acoperite cu pãduri, fiind în administrarea autoritãþilor silvice. De remarcat cã cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei sunt cuprinse în cadrul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului- Cioclovina ºi reprezintã o zonã protejatã cu patrimoniu natural, de importanþã naþionalã. în acest mod, prin suprapunerea celor douã tipuri de zone prote-

staþiunea balneoclimatericã Bãile Felix. Peste 90% din solicitãrile pe care le+am avut au fost pentru aceastã locaþie.

Au mai fost ºi altfel de solicitãri pentru staþiuni balneare gen Bãile Herculane, Valea Oltului, Sovata. În ceeea ce priveºte solicitãrile externe acestea au fost mai puþine pentru cã revelion ca acasã în România nu se face nici unde.

Toatã lumea ºtie cã revelioanele de la Paris, Roma, Londra sunt pânã în jurul orelor 23-23.50, dupã care toatã lumea iese afarã în stradã dar la noi se ºtie cã revelioanele þin pânã dimineaþa”, a declarat Ioan Ceauºu, reprezentant agenþie de turism Petroºani.

Preþurile sunt acceptabile, cel

jate, valoarea peisajului natural ºi cultural, care trebuie conservat, revigorat ºi pus în circuitul public prezintã valenþe deosebite, dar ridicã ºi o serie de probleme de naturã juridicã, administrativã.

Dincolo de necesitatea conservãrii ºi punerii în valoare a acestor vestigii ale culturii naþionale, pe care nu o contestãm ºi o susþinem, trebuie subliniat faptul cã operaþiunea juridicã de înscriere a unui bun imobil în domeniul public al statului trebuie sã respecte rigorile ºi principiile legii”, spun reprezentanþii Ministerului Culturii.

mai puþin au plãtit cei care ºi-au rezervat locurile din timp. “În medie pentru trei nopþi de cazare de persoanã, oamenii au scos din buzunare intre 550-650 de lei, pentru cã ºi pe aceste pachete au fost programe de înscriere din timp, programe de oferte standard, adicã dacã au fost achiziþionate pânã în data de 15 octombrie au fost mai ieftine cu 10-15% faþã de oferta standard care a fost dupã aceastã perioadã”, a mai precizat sursa citatã.

Locurile de cazare din þarã sunt ocupate în proporþie de 90%.

“La Bãile Felix nu mai sunt locuri, în general ºi pe Valea Prahovei acolo unde preþurile sunt cele mai mari, au fost valorificate în proporþie de 90-92%. Pe alocuri doua, trei camere se mai gãsesc pe Valea Oltului, la Bãile Herculane în rest marea majoritate au fost ocupate”, a mai subliniat reprezentantul agenþiei de turism.

Ofertele turistice de revelion includ ºi masa festivã, dar ºi alte surprize.

Monika BACIU

În ceea ce priveºte aceste monumente trebuie clarificatã situaþia juridicã. “În acest context, reamintim faptul cã aceste aspecte au fost analizate în repetate rânduri, inclusiv cã urmare a unei sarcini stabilite în ºedinþa Executivului, cu privire la stabilirea unor mãsuri în vederea asigurãrii protejãrii ºi punerii în valoare a siturilor arheologice Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei. fn acest sens, în anul 2011 a fost constituit un comitet interministerial care a analizat situaþia cetãþilor dacice, în scopul gãsirii unor soluþii legale ºi administrativ-instituþionale. în cadrul dezbaterilor a fost semnalatã inclusiv situ-

aþia juridicã complexã a cetãþilor dacice, care a îngreunat identificarea mãsurilor legale ºi administrative necesare constituirii unei zone de administrare specialã a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. Cât priveºte regimul juridic al terenurilor pe care se aflã siturile arheologice, menþionãm cã, potrivit informaþiilor prezentate în cadrul comitetului interministerial, acestea aparþin fie domeniului public al comunei, domeniului privat al comunei, fie proprietatea aparþine unei forme asociative de tip privat (composesorat), unele sunt revendicate, iar altele au stãtut juridic incert sau necunoscut”, mai spun oficialii ministerului de resort.

Monika BACIU

Aflux de turiºti în Valea Jiului

R

evelion în Straja. Sute de turiºti din întreaga þarã vor sã îºi petreacã noaptea dintre ani pe pârtiile din Valea Jiului. Agenþiile de turism au primit solicitãri din partea turiºtilor pentru ofertele din staþiunile montane ale Vãii Jiului.

“Sunt solicitãri datoritã diferenþelor de preþ de pe Valea Prahovei mai ales din judeþele învecinate noua adicã Timiº, Arad, Alba, Sibiu.

Sunt turiºti care solicita sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã în staþiunile noastre Parâng ºi Strajã. Amândouã au fost în egalã mãsurã cãutate”, a declarat Ioan Ceauºu, reprezentant agenþie de turism Petroºani.

Noaptea dintre ani poate fi petrecutã pe pârtie. La Cabana Montana, un pachet turistic care include 4 nopþi de cazare, pensiune completã ºi masã festivã în noapte dintre ani costã 1.000 de lei de persoanã.

Locurile de la Cabana Montana sunt ocupate în proporþie de 80 la sutã. Staþiunea montanã se pregãteºte deja pentru sezonul de iarnã. Stratul de zãpadã în staþiunea montanã mãsoarã la ora actualã peste 40 de centimetri, iar priveliºtea pare desprinsã din basme.

Monika BACIU