Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 735
Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Întreb ºi eu , CE A FÃCUT P.S.D PENTRU VALEA JIULUI?
A
ºtern câteva rânduri acrit de ceea ce am vãzut în Valea Jiului la început de noiembrie.
Nu faptul cã oamenii au votat cu o majoritate largã Victor Ponta. Nu, este opþiunea fiecãruia în parte. Ponta ar putea fi un preºedinte responsabil, care sã scoatã þarã din sãrãcie, sã restabileascã valori distruse de Bãsescu. La fel de bine însã ar putea sã nu fie... Faptul cã sunt lideri P.S.D în Valea Jiului care încearcã sã spunã cã dincolo de Victor Ponta ºi de partidu’ lu’ Hrebe’ nu va mai fi viaþã pe pãmânt m-a determinat sã scriu asta. Sigur cã nu P.S.D a închis minele, sigur cã nu P.S.D a blocat investiþiile în turism, sigur cã nu P.S.D a vândut GEROM la fier vechi, sigur cã nu P.S.D a fãcut sã disparã în ultimii 24 de ani peste 70.000 de locuri de muncã în
Valea Jiului, sigur cã nu P.S.D…nu, nu, sigur cã nu… P.S.D a fãcut numai lucruri bune, altfel nu ar câºtiga alegerile, de 24 de ani, cu o majoritate covârºitoare în Valea Jiului. Sigur, Bãsescu este vinovat, dupã el Udrea cea cu “minijupu’-n cur“, Boc cel ochelarist, Antonescu cel care a frânt USELEU’ în douã, Blaga, neamþu’ Iohannis ºi mai sunt câþiva. Ei, ºi doar ei au fãcut rãu, P.S.D a fãcut “doar frumos ºi bine”, construind din temelii fabrici ºi uzine... Am o întrebare însã, lipsitã de patimã ori rãutate. Este doar o întrebare, zãu... CE A FÃCUT P.S.D ÎN ULTIMII 24 DE ANI PENTRU VALEA JIULUI CA Sà MERITE 60% DIN VOTURILE OAMENILOR DE AICI ? Am înþeles cã ceilalþi, oricare ar fi, nu au fãcut nimic, însã CE A FÃCUT P.S.D PENTRU VALEA JIULUI ? Ionuþ DRAGOTESC
Ca sã-ºi recupereze banii de la datornici
Primãria Petroºani îºi lungeºte gâtul dupã vânzarea unor ipotetice active
M
ai mult de 4 milioane de lei are de recuperat Primãria Municipiului Petroºani doar de la primii trei datornici la bugetul local. În realitate, la aceste sume se poate pune cruce, cel puþin parþial, pentru cã toþi cei trei sunt în faliment sau insolvenþã, iar municipalitatea stã la coadã, la masa credalã. >>> PAGINAA 3-A
Sãracii aºteaptã alimentele europene upoanele au sosit, C dar nu ºi alimentele. Persoanele care beneficiazã de alimente europene au primit cupoanele pe baza cãrora vor fi împãrþite produsele, însã deocamdatã nu au fost distribuite pachetele. Din acest an, Prefectura judeþului Hunedoara se ocupã de aceastã procedurã ºi nu Consiliul Judeþean aºa cum s-a întâmplat anii trecuþi.
“Nu am veºti foarte bune. Ne-am fi dorit sã vinã alimentele, dar nu s-a întâmplat acest lucru.
Oamenii au început sã primeascã acele cupoane individuale, vin ºi ne întreabã de alimente, dar nu putem sã le oferim. Rugãmintea noastrã ar fi cãtre populaþie ºi cei care le-au primit sã aibã un pic de rãbdare, vom face public în momentul când vor veni alimentele, sã pãstreze cupoanele ºi în momentul în care vor avea tot, probabil va trebui sã primim toate categoriile de alimente pentru cã acele cupoane individuale rãmân
la noi”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Vor fi mai puþine pachete de fãinã ºi mãlai. Dispar roºiile în bulion, mierea ºi zacusca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve de carne. Vor mai avea în pachet ulei, zahãr ºi paste fãinoase. De anul acesta de alimente europene vor beneficia ºi persoanele care primesc alocaþie pentru susþinerea familiei, lucru care va duce la creºterea numãrului beneficiarilor de alimente. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
300 de dosare pentru încãlzirea locuinþei, la Petroºani
A
proape 300 de dosare au fost depuse la Petroºani pentru încãlzirea locuinþei. Începând de luna trecutã, persoanele cu venituri de pânã la 700 de lei au avut posibilitatea de a-ºi depune dosarele pentru a primi ajutoare de încãlzire. La Petroºani, pânã acum au fost depuse aproape 300 de astfel de dosare. “Pânã în prezent au fost mai multe solicitãri, dar ca ºi documentaþie completã s-au preluat pentru ajutoarele de încãlzire cu gaze 122 de dosare, lemne 73, termoficare 66 ºi energie elecricã 48 de dosare. În continuare se preiau dosarele pânã în data de 20 noiembrie toate dosarele care sunt complete vor fi puse în platã începând cu luna noiembrie pe toatã perioada, cinci luni de
zile, tot ce intrã dupã 21 noiembrie încep cu decembrie”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã au întâmpinat probleme în cazurile în care anumite persoane au declarat cã nu au niciun fel de venit. “Au existat probleme acolo unde oamenii spun cã nu au niciun venit. Este foarte greu sã crezi cã
se poate trãi fãrã niciun venit sau numai din alocaþia copilului de 42 de lei. Acolo oamenii nu îneþelg cã au obligaþia sã declare veniturile ocazionale pe care le obþin. Probabil nu sunt cu carte de muncã ºi noi am încercat sã îi îndrumãm acolo unde au spus cã nu au veni-
turi sã îi îndrumãm spre ajutorul social ca sã îºi depunã dosarul. Nu îºi doresc acest lucru ºi am solicitat declaraþii notariale pentru a întãri spusele lor cum cã realizezaã sau nu realizeazã venituri. Ei declarã un anumit venit ocazional”, a mai spus sursa citatã. În cazul în care se
descoperã cã beneficiarii ajutoarelor de încãlzire au înregistrat venituri atunci aceºtia vor fi nevoiþi sã returneze banii primiþi pentru încãlzirea locuinþei. Aceste cazuri sunt izolate. “Din pãcate nu reuºim sã descoperim acest lucru pentru cã ºi dacã solicitã la finanþele publice cum cã realizeazã venituri impozabile atâta timp cât ei nu sunt într-o bazã de date nu reuºim. Nu avem cum sã ºtim ce venituri ocazionale au. Se mai întâmplã sã fie angajaþi ºi sã nu ne declare ºi atunci cu ajutorul celor de la Agenþia Judeþeanã
pentru Prestaþii Sociale ei au acces la baze de date încruciºate, dânºii vin la un moment dat în teritoriu ºi vin cu anumite dosare de care noi nu am ºtiut cã realizeazã venituri ºi ni le spun, se recupereazã banii, se fac dispoziþii de recuperare ºi se procedeazã la recuperarea sumelor acordate”, a mai declarat Cristina Mraz. De precizat este faptul cã persoanele care deþin mai multe terenuri, apartamente sau autoturisme nu beneficiazã de aceste ajutoare. Monika BACIU
750 de apartamente branºate la termoficare, în municipiul Lupeni
D
oar 750 de apartamente din municipiul Lupeni mai sunt branºate la sistemul de termoficare. Lupenenii au cãldurã. Începând din aceastã sãptãmânã, abonaþii serviciului de termoficare din municipiul Lupeni beneficiazã de cãldurã în calorifere. “A fost dat drumul la cãldurã de luni”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. Potrivit reprezentanþilor serviciului de termoficare din municipiul Lupeni, un numãr de 750 de apartamente mai beneficiazã de cãldurã, dintre care doar o parte sunt racordate total. “Mai avem 750 de apartamente branºate la sistemul de termoficare, dintre care doar 100 de apartamente sunt cuplate cu toate caloriferele, iar restul mai au în funcþiune doar unul sau douã calorifere”, a declarat Miron Cocotã, director Universal Edil Lupeni.
C
osturi mari
Potrivit reprezentanþilor sistemului de termoficare costurile furnizãrii agentului termic sunt mari în condiþiile în care nu sunt racordate nici mãcar 1000 de apartamente. “Costurile sunt ridicate. Pentru
serviciul de termoficare nu e foarte rentabil mai ales în condiþiile în care doar 100 de apartamente sunt racordate complet. Condiþiile de furnizare au fost dimensionate pentru un numãr mult mai mare de apartamente. Din punct de vedere economic nu e rentabil pentru cã sunt prea puþini abonaþi ºi costuri foarte mari”, a mai subliniat sursa citatã.
D
ebranºãri
În ultima perioadã au existat atât cereri de debranºare de la acest serviciu cât ºi de rebranºare. Predominã însã numãrul celor care au solicitat sã fie debranºaþi. “Sunt puncte termice unde au rãmas doar 10-15 apartamente, sunt costuri mari, nici sistemul nu funcþioneazã cum trebuie ºi atunci oamenii au cerut debranºarea. Au existat cereri de rebranºare însã puþine”, a mai spus Cocotã.
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Lupenenii branºaþi la acest sistem beneficiazã de cãldurã atât pe timpul zilei cât ºi pe timpul nopþii. Monika BACIU
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
Ca sã-ºi recupereze banii de la datornici
Primãria Petroºani îºi lungeºte gâtul dupã vânzarea unor ipotetice active M ai mult de 4 milioane de lei are de recuperat Primãria Municipiului Petroºani doar de la primii trei datornici la bugetul local. În realitate, la aceste sume se poate pune cruce, cel puþin parþial, pentru cã toþi cei trei sunt în faliment sau insolvenþã, iar municipalitatea stã la coadã, la masa credalã. Bugetul Primãriei Municipiului Petroºani ar putea fi mai bogat cu 4,1 milioane de lei, dacã s-ar reuºi recuperarea sumelor datorate de trei societãþi comerciale, primele în topul datornicilor. Potrivit purtãtorului de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani, pe primul loc este Servmin, cu 1,9 milioane de lei datorie, pe locul doi se situzeazã Gospodãrie PrestCom –
creanþe. În al doiela rând, ar trebui sã fie identiticate active atractive, ce pot fi valorificate, iar practica aratã cã de multe ori acest lucru este aproape imposibil.
A
1,7 milioane de lei ºi pe trei Venta Invest, cu o datorie de 510.000 de lei. „În total, de la cele trei firme avem de recuperat 4,1 milioane de lei. Sumele se recupereazã din vânzarea de active ale datornicilor”, a precizat Nicu Taºcã. E greu de crezut, însã, cã banii vor fi încasaþi vreodatã integral, aºa cã municipalotatea va trebui sã se mulþumeascã cu oroce leu pe care îl primeºte. În primul rând, de
toate cele trei firme sunt în faliment sau în insolvenþã. Primãria din Petroºani s-a înscris la masa credalã, unde mai sunt o grãmadã de instituþii ºi societãþi care au de recuperat bani de la cei trei, iar prioritar este bugetul de stat, unde de asemenea sunt înregistrate mari
ctive ipotetice, scoase la vânzare
Sã luãm exemplul Servmin SA, firmã care ani de zile s-a ocupat de asigurarea hranei calde pentru minerii din Valea Jiului. Servmin s-a desprins în anul 2000 din Compania Naþionalã a Huilei, fiind privatizatã. A acumulat în scurt timp datorii cifrate la peste 14 milioane de lei, care au aruncat-o în insolvenþã. La vremea respectivã s-a spus cã a fost cãpuºatã chiar din interior, de o firmã înfiinþatã rapid de patronii
societãþii, respectiv Global Invest, care a ºi preluat rapid contractul pentru masa caldã a minerilor. În plus, tot de la Servmin, SC "Global Invest" SA a achiziþionat, pentru numai 170.000 de lei, 5 cantine miniere ºi chiar sediul fostei societãþi, precum ºi Cabana Rusu. Ulterior, ºi Global Invest a dispãrut de pe piaþa de profil, locul ºi patrimoniul ei fiind preluat de GTS Company, controlatã tot de grupul de persoane care, în anul 2000, prelua Servminul. Cât priveºte Gospodãrie PrestCom, aceasta este societatea de interes local ce funcþioneazã în directa subordine a municipalitãþii din Petroºani, iar firma are cel puþin 17 creditori care încearcã sã-ºi recupereze sumele în instanþã. Gospodãrie Prest Com se aflã în procedurã de insolvenþã, urmãtorul termen fiind stabilit pentru data de 18 decembrie. Car men COSMAN-PREDA
Jandarmi, poliþiºti ºi paznici, vs. lopãtari
P
entru a pãzi garniturile tren încãrcate cu huilã din Valea Jiului, unitãþile miniere au fãcut un pact cu toate forþele de ordine. Toatã desfãºuarea de forþe are loc atunci când garniturile de marfã încãrcate cu cãrbuni sortaþi opresc în diverse puncte strategice supravegheate foarte atent ºi de hoþii de cãrbuni. Cu riscul de a-ºi pierde viaþa, aceºtia îºi riscã mai ales libertatea ºi urcã pe vagoane de unde lopãteazã cãrbunii în timp ce garnitura de tren primeºte o altã locomotivã. Societatea de Închideri de Mine are acum o nouã strategie, menitã sã opreascã furtul. „Ne-am pregãtit. Toate sucursalele ºi-au luat mãsuri pentru sezonul rece. S-au
montat sisteme de iluminat mai moderne, s-au fãcut defriºãri pe perimetrele incintelor unitãþilor miniere. Avem o pazã care în ultima perioadã nu ne-a fãcut probleme ºi nu am avut nici un incident major pe cele 3 sucursale. Sperãm ca în sezonul rece sã nu avem probleme legate de furtul de cãrbune”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Zonele în care hoþii atacã garniturile de tren sunt la Iscroni, pe teritoriul oraºului Aninoasa, în apropierea barãcilor, la Paroºeni ºi chiar Vulcan. Hoþii sunt acum, însã, supravegheaþi ºi de
alte structuri. „Întotdeauna am colaborat cu jandarmii, cu poliþia localã ºi, de fiecare datã, când este nevoie colaborãm, ca sã putem face faþã”, a mai adãugat Aurel Anghel. Dupã o perioadã de acalmie, în varã, hoþii ar putea sã revinã în forþã, pentru cã acum au cui sã vândã cãrbunii. Din pãcate, însã, este
mereu o luptã inegalã între forþele de ordine ºi oamenii sãraci, care se aleg cu sute de amenzi, uneori cu puºcãria pentru furt, sau chiar îºi riscã viaþa. „Eu nu le iau apãrarea, cã sunt sãraci ºi nu au ce mânca. Fiecare din aceastã colonie îºi riscã viaþa ºi merge dupã cãrbuni cu sacul. Îl vinde ºi are mâncare. Mai pune ºi la el pe foc ºi asta este. Noi aici nu avem crime ºi doar atât cã mai furã ei câte o datã”, recunoaºte ªerban Siminic, liderul rromilor din cartierul de la Iscroni. Aici au loc periodic razii, dar oamenii sãraci profitã de neatenþia autoritãþilor ºi dau atacul la garniturile pline cu huilã. Este un cerc vicios din care, cu toate metodele de siguranþã, nu se iese foarte uºor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
P
rofesorul ºi directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, a revenit în Valea Jiului, de data aceasta pe cale oficialã, ”în cadrul unei misiuni fotografice”, în baza unui acord de colaborare între Wallonie-Bruxelles International ºi Ministerul Eudcaþiei din România. Prima datã a venit în luna august, la Petrila, aºa cum i-au recomandat instituþiile specializate, respectiv Asociaþia petrileanã ”Les amis de la France” ºi preºedintele acesteia, Ionel Zmãu. Profesorul de arte ºi directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, se aflã, din nou, în Valea Jiului. ”De data aceasta, cãlãtoria mea se înscrie în cadrul unei misiuni fotografice, rezultatul unui acord de colaborare între WallonieBruxelles International (organism însãrcinat cu relaþiile externe ale Guvernului Comunitãþii franceze din Belgia) ºi Ministerul Educaþiei Naþionale din România, via UNARTE (Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti).
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
Proiectul, intitulat "Be_and_Ro Archives" ("Belgia ºi România Arhive") se va derula timp de trei ani ºi constã în schimbul de fotografi români ºi belgieni, care intervin unul în þara celuilalt” – spune Bernard Bay în corespondenþa sa cu Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei ”Les amis de la France” Petrila. În perioada 5-8 noiembrie, profesorul universitar ºi artistul Belgian va imortaliza, cum numai el ºtie, zona dintre Jiuri ºi minele cu mineri, pânã mai sunt…
Artistul ºi profesorul Belgian Bernard Bay Cehov ne aºteaptã la teatru ºi a sa „Livadã de viºini”, în viziunea lui Gelu Badea, a revenit la Petrila printr-un acord oficial C ehov ne aºteaptã sâmbãtã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din
În luna august a acestui an, Bernard Bay a expus, la Petrila, fotografii pe tema ”Mine, mineri, cãrbune – în Europa”. Artistul fotograf a precizat cã în viziunea sa miner nu este o meserie, ci un statut. Mai precis, peste tot în lume minerul este acelaºi, chiar dacã lucreazã în Germania, unde se poate mânca ºi de pe jos, sau în Anglia etc., EL, minerul, este acelaºi, un om ºi un
”calificat” complex cãruia îi trebuie un timp considerabil pentru a se forma, iar problemele sale sunt aceleaºi în toatã Europa. Teoria cã miner nu este o meserie, ci un statut a fost susþinutã cu un citat dintr-un scriitor englez care spunea cã ”în faþa unui miner oricine se simte inferior”.
Zmãu, iar Bernard Bay a spus cã este hazardul sau destinul. La Bruxelles, s-a interesat unde poate poposi în România, într-o zonã
În varã, l-am întrebat cum a ajuns la Petrila, la Asociaþia al cãrei preºedinte este Ionel
Universitatea Petroºani – poartã a Geoparcului dinozaurilor
U
niversitatea din Petroºani, prin laboratorul de geologie, vine acum cu ideea de a înfiinþa aici un centru de atracþie turistic. Iniþiativa nu este nouã, dar se bazeazã pe relicvele care ar putea atrage oamenii interesaþi de studiul dinozaurilor, mai ales cã aici avem, printre exponate, un cuib de ouã de dinozaur. „Am reluat o idee mai veche, atât a noastrã, cât ºi a celor cu care colaborãm pe aceastã linie, respectiv, Direcþia Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, de a deschide chiar aici la Petroºani, în Universitatea noastrã, un punct de informare, având în vedere cã Valea Jiului este una dintre marile porþi de intrare
reprezentativã, dar ºi o ”gazdã” care cunoaºte ºi simte arta... De acolo, din instituþie în instituþie i s-a prezentat un singur nume Asociaþia ”Les amis de la France” Petrila, preºedinte Ionel Zmãu. Artistul ºi profesorul Belgian, Bernard Bay, a bãut apã din Jiu ºi a revenit printr-o formulã oficialã, iar Ionel Zmãu îl va însoþi în acest sfârºit de sãptãmânã în partea de Est a Vãii Jiului, respectiv la Petrila, Lonea, Jieþ. Ileana FIRÞULESCU
spre aceastã arie naturalã protejatã”, a declarat Csaba Lorincz, lector al Universitãþii din Petroºani. Un astfel de centru de informare ar putea sã aducã turiºti ºi studenþi din þarã ca ºi din strãinãtate, iar Universitatea din Petroºani ar putea sã devinã în timp ºi un punct de atracþie al zonei noastre. „Chiar ºi în momentul de faþã, vizitatorii noºtri, - de aceea ºi numim punct de informare, nu de vizitare -, pot vedea un excelent
exponat reprezentat de un cuib cu ouã de dinozaur autentic. De asemenea, niºte resturi
osoase ale dinozaurilor care au habitat cândva pe aºa-numitã Insulã a Haþegului, dar ºi foarte multe informaþii de primã mânã, planºe, pliante, dar, în perspectivã dorim sã dezvoltãm ºi sub aspect logistic aceste exponate”, a mai spus Csaba Lorincz. Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului este o arie naturalã protejatã, singura din þarã administratã de o instituþie de învãþãmânt superior, în parteneriat cu autoritãþile locale ºi cu alte instituþii, printre care ºi Universitatea din Petroºani, aceasta fiind partenera tradiþionalã a Universitãþii din Bucureºti. Laboratorul de geologie de aici are exponate din care se poate reconstitui o adevãratã istorie multimilenarã, iar cei din Petroºani fac eforturi pentru a deveni un centru de informare în adevãratul sens al cuvântului. Diana MITRACHE
Petroºani. Actorii de aici, coordonaþi de regizorul Gelu Badea, cel care a pus în scenã, în timpul stagiunii trecute Hamlet, - o piesã ce va mai avea ecouri ani buni - ne promit acum o searã superbã în care fiecare dintre spectatori se va regãsi. Piesa, una clasicã ºi cu rezonanþe pânã în zilele noastre, îi pune pe actori în ipostaze ce ne vor lãsa un gust plãcut. Aceºtia ne promit o regãsire de sine, sâmbãtã searã, la o nouã premierã, absolut ineditã. Tot din distribuþia de la Hamlet vine ºi Dana Moisuc, cea care atunci a interpretat rolul mamei lui Hamlet, iar acum ne invitã sã descoperim singuri o lume întreagã. „Este, de fiecare datã o mare plãcere sã vin aici, mai ales cã publicul din Petroºani este extraordinar. Ce recomand sã se citeascã piesa, pentru ca fiecare sã îºi imagineze ceea ce îºi doreºte ºi apoi sã se confrunte cu creaþia regizorului, Gelu Badea. Personajul meu, este o femeie maturã, care a trecut prin niºte experienþe dureroase. Mai mult, nu aº vrea sã
dezvãlui, pentru a rãmâne surpriza publicului. Ce recomand e ca toatã lumea sã vinã la teatru, pentru cã este o piesã pentru întreaga familie. Este de fiecare datã o mare plãcere”, a spus actriþa Dana
cã fiecare va regãsi o parte din el în acest spectacol. Îi invit cu mare cãldurã. Cred cã vor pleca puþin transformaþi. Textele clasice au Calitatea asta de a trece în sufletul spectatorilor. E ceva care se apropie
Moisuc, cea care deja se considerã ca fãcând parte din trupa teatrului de la Petroºani. Asta, în timp ce colega sa de scenã vine sã completeze ideea centralã. „E un spectacol foarte frumos, un spectacol drag nouã, la care am muncit mult ºi cred
de ei ºi se pot regãsi cu mare uºurinþã”, ne-a spus ºi Oana Criºan. Gelu Badea nu este la prima sa experienþã cu Cehov ºi, dupã succesul de anul trecut cu Hamlet, la Petroºani, ne lasã acum sã înþelegem cã clasicismul din „Livada de viºini”
Cãþei cu cip
F
iecare cãþel ar fi bine sã primeascã câte un cip. Nu doare ºi, stãpânii animalelor de casã ar fi în avantaj. În Valea Jiului cei care au animale de companie se pare cã au înþeles ce este mai bine pentru ele, iar acum sunt tot mai mulþi care au ajuns la un medic veterinar pentru o astfel de injecþie. „Cãþelul meu are cip. E al fiicei mele ºi a primit acest indicativ în Germania, pentru cã altfel nu putea sã îl aducã”, ne-a declarat o femeie. ªi medicii veterinari recomandã un astfel de procedeu, care dureazã puþin, dar este în avantajul patrupedului.„Noi sutem pregãtiþi cu microcipuri, paºapoarte ºi carnete. Animalului i se va implanta un microcip. Este o injecþie subcutanatã, cu un ac puþin mai gros decât cel al unei injecþii obiºnuite, nedureroasã, destul de uºor suportabilã. Se introduce în baza
de date a proprietarului. Pe lângã acestea le face un carnet de sãnãtate nou sau un paºaport, care au o serie, care se introduce ºi ea în baza de date ºi, la final, proprietarul primeºte o hârtie pe care noi o facem în urma introducerii animalului în baza de date”, a declarat dr. Amalia Iordache, medic veterinar. Toþi proprietarii de animale au obligaþia de a le face o astfel de operaþie ºi, dacã pânã acum termenul limitã era finalul acestui
este, aºa cum se spune pe bunã dreptate, testamentul marelui Cehov. Pentru publicul de la Petroºani, însã, este o premierã absolutã. „Textul acesta a lui Cehov este ultimul lui text. Cehov moare la 44 de ani de tuberculozã ºi textul este considerat un text testamentar. Este scris în doi ani, mai greu decât toate celelalte texte ale lui ºi lipsind personajul medic, Cehov fiind medic, iar medicul apare în toate celelalte piese ale lui, critii au cãzut de acord cã este testamentului lui. Cehov se extrage din aceastã ultimã opera a lui ºi se spune cã vrea sã ne transmitã un mesaj: Într-o zi toþi pierdem ceva, fundamental, într-o zi toþi dispãrem”, ne-a declarat Gelu
an, proprietarii pot sã vinã ºi de anul viitor. „Este obligatorie microciparea animalelor care pãrãsesc þara. Din fericire, în alte þãri, nu este obligatorie, la noi ar trebui sã fie obligatorie, pânã în 31 decembrie 2014, dar termenul s-a prelungit. Noi îi sfãtuim sã îºi punã acele microcipuri, care sunt spre binele cãþelului, pentru cã dacã se pierde, se poate gãsi mult mai uºor”, a mai spus dr. Amalia Iordache. Registrul de Evidenþã a Câinilor cu Stãpân este gestionat de cãtre Colegiul Medicilor Veterinari din România. Utilizatorii implicaþi în activitatea de identificare ºi înregistrare a câinilor garanteazã confidenþialitatea tuturor datelor colectate, inclusiv a datelor cu caracter personal, ºi se supun procedurilor de înregistrare la Colegiul Medicilor Veterinari judeþean. Diana MITRACHE
Badea, regizorul piesei. „Livada de viºini” va fi, cu siguranþã, sâmbãtã searã, o piesã de regãsire a noastrã a tuturor – un subiect de meditaþie asupra exis-
tenþei umane, despre ceea ce putem pierde, ce am pierdut ºi ceea ce am putea sã pierdem la un moment dat. Diana MITRACHE
4 Actualitate
P
rofesorul ºi directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, a revenit în Valea Jiului, de data aceasta pe cale oficialã, ”în cadrul unei misiuni fotografice”, în baza unui acord de colaborare între Wallonie-Bruxelles International ºi Ministerul Eudcaþiei din România. Prima datã a venit în luna august, la Petrila, aºa cum i-au recomandat instituþiile specializate, respectiv Asociaþia petrileanã ”Les amis de la France” ºi preºedintele acesteia, Ionel Zmãu. Profesorul de arte ºi directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, se aflã, din nou, în Valea Jiului. ”De data aceasta, cãlãtoria mea se înscrie în cadrul unei misiuni fotografice, rezultatul unui acord de colaborare între WallonieBruxelles International (organism însãrcinat cu relaþiile externe ale Guvernului Comunitãþii franceze din Belgia) ºi Ministerul Educaþiei Naþionale din România, via UNARTE (Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti).
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
Proiectul, intitulat "Be_and_Ro Archives" ("Belgia ºi România Arhive") se va derula timp de trei ani ºi constã în schimbul de fotografi români ºi belgieni, care intervin unul în þara celuilalt” – spune Bernard Bay în corespondenþa sa cu Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei ”Les amis de la France” Petrila. În perioada 5-8 noiembrie, profesorul universitar ºi artistul Belgian va imortaliza, cum numai el ºtie, zona dintre Jiuri ºi minele cu mineri, pânã mai sunt…
Artistul ºi profesorul Belgian Bernard Bay Cehov ne aºteaptã la teatru ºi a sa „Livadã de viºini”, în viziunea lui Gelu Badea, a revenit la Petrila printr-un acord oficial C ehov ne aºteaptã sâmbãtã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din
În luna august a acestui an, Bernard Bay a expus, la Petrila, fotografii pe tema ”Mine, mineri, cãrbune – în Europa”. Artistul fotograf a precizat cã în viziunea sa miner nu este o meserie, ci un statut. Mai precis, peste tot în lume minerul este acelaºi, chiar dacã lucreazã în Germania, unde se poate mânca ºi de pe jos, sau în Anglia etc., EL, minerul, este acelaºi, un om ºi un
”calificat” complex cãruia îi trebuie un timp considerabil pentru a se forma, iar problemele sale sunt aceleaºi în toatã Europa. Teoria cã miner nu este o meserie, ci un statut a fost susþinutã cu un citat dintr-un scriitor englez care spunea cã ”în faþa unui miner oricine se simte inferior”.
Zmãu, iar Bernard Bay a spus cã este hazardul sau destinul. La Bruxelles, s-a interesat unde poate poposi în România, într-o zonã
În varã, l-am întrebat cum a ajuns la Petrila, la Asociaþia al cãrei preºedinte este Ionel
Universitatea Petroºani – poartã a Geoparcului dinozaurilor
U
niversitatea din Petroºani, prin laboratorul de geologie, vine acum cu ideea de a înfiinþa aici un centru de atracþie turistic. Iniþiativa nu este nouã, dar se bazeazã pe relicvele care ar putea atrage oamenii interesaþi de studiul dinozaurilor, mai ales cã aici avem, printre exponate, un cuib de ouã de dinozaur. „Am reluat o idee mai veche, atât a noastrã, cât ºi a celor cu care colaborãm pe aceastã linie, respectiv, Direcþia Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, de a deschide chiar aici la Petroºani, în Universitatea noastrã, un punct de informare, având în vedere cã Valea Jiului este una dintre marile porþi de intrare
reprezentativã, dar ºi o ”gazdã” care cunoaºte ºi simte arta... De acolo, din instituþie în instituþie i s-a prezentat un singur nume Asociaþia ”Les amis de la France” Petrila, preºedinte Ionel Zmãu. Artistul ºi profesorul Belgian, Bernard Bay, a bãut apã din Jiu ºi a revenit printr-o formulã oficialã, iar Ionel Zmãu îl va însoþi în acest sfârºit de sãptãmânã în partea de Est a Vãii Jiului, respectiv la Petrila, Lonea, Jieþ. Ileana FIRÞULESCU
spre aceastã arie naturalã protejatã”, a declarat Csaba Lorincz, lector al Universitãþii din Petroºani. Un astfel de centru de informare ar putea sã aducã turiºti ºi studenþi din þarã ca ºi din strãinãtate, iar Universitatea din Petroºani ar putea sã devinã în timp ºi un punct de atracþie al zonei noastre. „Chiar ºi în momentul de faþã, vizitatorii noºtri, - de aceea ºi numim punct de informare, nu de vizitare -, pot vedea un excelent
exponat reprezentat de un cuib cu ouã de dinozaur autentic. De asemenea, niºte resturi
osoase ale dinozaurilor care au habitat cândva pe aºa-numitã Insulã a Haþegului, dar ºi foarte multe informaþii de primã mânã, planºe, pliante, dar, în perspectivã dorim sã dezvoltãm ºi sub aspect logistic aceste exponate”, a mai spus Csaba Lorincz. Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului este o arie naturalã protejatã, singura din þarã administratã de o instituþie de învãþãmânt superior, în parteneriat cu autoritãþile locale ºi cu alte instituþii, printre care ºi Universitatea din Petroºani, aceasta fiind partenera tradiþionalã a Universitãþii din Bucureºti. Laboratorul de geologie de aici are exponate din care se poate reconstitui o adevãratã istorie multimilenarã, iar cei din Petroºani fac eforturi pentru a deveni un centru de informare în adevãratul sens al cuvântului. Diana MITRACHE
Petroºani. Actorii de aici, coordonaþi de regizorul Gelu Badea, cel care a pus în scenã, în timpul stagiunii trecute Hamlet, - o piesã ce va mai avea ecouri ani buni - ne promit acum o searã superbã în care fiecare dintre spectatori se va regãsi. Piesa, una clasicã ºi cu rezonanþe pânã în zilele noastre, îi pune pe actori în ipostaze ce ne vor lãsa un gust plãcut. Aceºtia ne promit o regãsire de sine, sâmbãtã searã, la o nouã premierã, absolut ineditã. Tot din distribuþia de la Hamlet vine ºi Dana Moisuc, cea care atunci a interpretat rolul mamei lui Hamlet, iar acum ne invitã sã descoperim singuri o lume întreagã. „Este, de fiecare datã o mare plãcere sã vin aici, mai ales cã publicul din Petroºani este extraordinar. Ce recomand sã se citeascã piesa, pentru ca fiecare sã îºi imagineze ceea ce îºi doreºte ºi apoi sã se confrunte cu creaþia regizorului, Gelu Badea. Personajul meu, este o femeie maturã, care a trecut prin niºte experienþe dureroase. Mai mult, nu aº vrea sã
dezvãlui, pentru a rãmâne surpriza publicului. Ce recomand e ca toatã lumea sã vinã la teatru, pentru cã este o piesã pentru întreaga familie. Este de fiecare datã o mare plãcere”, a spus actriþa Dana
cã fiecare va regãsi o parte din el în acest spectacol. Îi invit cu mare cãldurã. Cred cã vor pleca puþin transformaþi. Textele clasice au Calitatea asta de a trece în sufletul spectatorilor. E ceva care se apropie
Moisuc, cea care deja se considerã ca fãcând parte din trupa teatrului de la Petroºani. Asta, în timp ce colega sa de scenã vine sã completeze ideea centralã. „E un spectacol foarte frumos, un spectacol drag nouã, la care am muncit mult ºi cred
de ei ºi se pot regãsi cu mare uºurinþã”, ne-a spus ºi Oana Criºan. Gelu Badea nu este la prima sa experienþã cu Cehov ºi, dupã succesul de anul trecut cu Hamlet, la Petroºani, ne lasã acum sã înþelegem cã clasicismul din „Livada de viºini”
Cãþei cu cip
F
iecare cãþel ar fi bine sã primeascã câte un cip. Nu doare ºi, stãpânii animalelor de casã ar fi în avantaj. În Valea Jiului cei care au animale de companie se pare cã au înþeles ce este mai bine pentru ele, iar acum sunt tot mai mulþi care au ajuns la un medic veterinar pentru o astfel de injecþie. „Cãþelul meu are cip. E al fiicei mele ºi a primit acest indicativ în Germania, pentru cã altfel nu putea sã îl aducã”, ne-a declarat o femeie. ªi medicii veterinari recomandã un astfel de procedeu, care dureazã puþin, dar este în avantajul patrupedului.„Noi sutem pregãtiþi cu microcipuri, paºapoarte ºi carnete. Animalului i se va implanta un microcip. Este o injecþie subcutanatã, cu un ac puþin mai gros decât cel al unei injecþii obiºnuite, nedureroasã, destul de uºor suportabilã. Se introduce în baza
de date a proprietarului. Pe lângã acestea le face un carnet de sãnãtate nou sau un paºaport, care au o serie, care se introduce ºi ea în baza de date ºi, la final, proprietarul primeºte o hârtie pe care noi o facem în urma introducerii animalului în baza de date”, a declarat dr. Amalia Iordache, medic veterinar. Toþi proprietarii de animale au obligaþia de a le face o astfel de operaþie ºi, dacã pânã acum termenul limitã era finalul acestui
este, aºa cum se spune pe bunã dreptate, testamentul marelui Cehov. Pentru publicul de la Petroºani, însã, este o premierã absolutã. „Textul acesta a lui Cehov este ultimul lui text. Cehov moare la 44 de ani de tuberculozã ºi textul este considerat un text testamentar. Este scris în doi ani, mai greu decât toate celelalte texte ale lui ºi lipsind personajul medic, Cehov fiind medic, iar medicul apare în toate celelalte piese ale lui, critii au cãzut de acord cã este testamentului lui. Cehov se extrage din aceastã ultimã opera a lui ºi se spune cã vrea sã ne transmitã un mesaj: Într-o zi toþi pierdem ceva, fundamental, într-o zi toþi dispãrem”, ne-a declarat Gelu
an, proprietarii pot sã vinã ºi de anul viitor. „Este obligatorie microciparea animalelor care pãrãsesc þara. Din fericire, în alte þãri, nu este obligatorie, la noi ar trebui sã fie obligatorie, pânã în 31 decembrie 2014, dar termenul s-a prelungit. Noi îi sfãtuim sã îºi punã acele microcipuri, care sunt spre binele cãþelului, pentru cã dacã se pierde, se poate gãsi mult mai uºor”, a mai spus dr. Amalia Iordache. Registrul de Evidenþã a Câinilor cu Stãpân este gestionat de cãtre Colegiul Medicilor Veterinari din România. Utilizatorii implicaþi în activitatea de identificare ºi înregistrare a câinilor garanteazã confidenþialitatea tuturor datelor colectate, inclusiv a datelor cu caracter personal, ºi se supun procedurilor de înregistrare la Colegiul Medicilor Veterinari judeþean. Diana MITRACHE
Badea, regizorul piesei. „Livada de viºini” va fi, cu siguranþã, sâmbãtã searã, o piesã de regãsire a noastrã a tuturor – un subiect de meditaþie asupra exis-
tenþei umane, despre ceea ce putem pierde, ce am pierdut ºi ceea ce am putea sã pierdem la un moment dat. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
Reducere pentru studenþii din Petroºani
T
oþi studenþii care sunt ºcolarizaþi pe locurile de la buget vor beneficia de reducerea cu 50% la transportul local în comun dupã o decizie a ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Mihnea Costoiu. Hotãrârea a fost luatã dupã ce ºi studenþii din Petroºani i-au cerut sprijin ministrului în aceastã problemã. Studenþii din Valea Jiului care fac naveta la centrul de învãþãmânt superior din Petroºani vor beneficia de reducerea a 50 la sutã din preþul abonamentelor pe mijloacele de transport în comun. Decizia fost luatã de ministrul delegat pentru Învãþãmânt Superior, Mihnea Costoiu, dupã o întâlnire cu organizaþiile studenþeºti din þarã, însã nu numai pentru centrul universitar din Petroºani au fost alocate fonduri în acest sens.
Directorul administrativ al Universitãþii din Petroºani, Dacian Ciodaru spune cã vor trebui gãsite soluþiile prin care studenþii sã beneficieze de aceste facilitãþi, dat fiind faptul cã pe raza Vãii Jiului transportul în comun este asigurat de firme private de maxi taxi. „Încã nu am apucat sã vedem reglementarea, modul în care studenþii vor beneficia de reducerea la transportul în comun. De aceea trebuie sã o studiem ºi sã gãsim soluþii pentru studenþii Universitãþii din Petroºani”, a spus directorul Ciodaru.
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Vineri 07.11.2014 în oraºul PETRILA, între orele 10.30 - 12.00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie. Motivul restricþiei: Remediere pierdere înainte de apometrul scãrii, Cartier 8 Martie, bl.18, sc.IV; Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani
Totodatã ºi alte aspecte au fost discutate de studenþi cu reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei Naþionale ºi s-au referit la adoptarea unei metodologii pentru centrele de consiliere ºi orientare în carierã, precum ºi a unei metodologii pentru mobilitãþi academice, dar ºi la posibilitatea iniþierii discuþiilor despre o nouã lege a educaþiei începând cu luna viitoare. „Ministrul a dat asigurãri ferme cã aceste documente vor fi aprobate ºi adoptate sãptãmâna viitoare, fiind
deja discutate ºi cu rectorii din þarã. Ministrul Mihnea Costoiu ºi-a reafirmat susþinerea participãrii
studenþilor în procent de 25% în alegerea rectorului ºi a discutat despre posibilitatea iniþierii discuþiilor despre o nouã lege a educaþiei începând cu luna viitoare", se mai afirmã într-un comunicat al reprezentanþilor studenþilor. Aceºtia au fost invitaþi sãptãmâna viitoare la o nouã întâlnire cu reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei, în care se vor finaliza discuþiile referitoare la proiectul POSDRU pentru burse sociale ºi pentru a se adopta metodologiile mai sus menþionate. Maximilian GÂNJU
STAREA DE SECURITATE ªI SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ LA SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERÃ – O PREOCUPARE CONTINUÃ La nivelul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA- Sucursala Divizia Minierã se acordã o deosebitã importanþã asigurãrii securitãþii ºi protecþiei lucrãtorilor, prevenirii riscurilor profesionale, informãrii ºi instruirii lucrãtorilor, prin asigurarea cadrului organizatoric ºi a mijloacelor necesare. Principiile care stau la baza acestei activitãþi sunt: evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor de la sursã, adaptarea muncii la om, adoptarea în mod prioritar a mãsurilor de protecþie colectivã faþã de mãsurile de protecþie individualã, precum ºi informarea ºi instruirea corespunzãtoare a lucrãtorilor. În scopul îndeplinirii acestor principii atât la nivelul sucursalei cât ºi la punctele de lucru sunt constituite servicii interne de prevenire ºi protecþie alcãtuite din lucrãtori care îndeplinesc cerinþele de pregãtire în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. Structura acestor servicii este stabilitã în funcþie de mãrimea unitãþilor, de riscurile la care sunt expuºi lucrãtorii, precum ºi de distribuþia acestora.
Prin activitatea de prevenire ºi protecþie desfãºuratã de serviciile S.S.M. s-a îmbunãtãþit starea de securitate ºi sãnãtate în muncã la nivelul sucursalei. Dacã facem o analizã a stãrii de securitate, cu referire la accidentele de muncã pe primele 9 luni ale anului 2014, comparativ cu aceiaºi perioadã a anului 2013 constatãm urmãtoarele: - o scãdere a numãrului de accidente de muncã cu 9, 46%; - o scãdere a coeficientului de frecvenþã cu 0,17‰; - o scãdere a coeficientului de gravitate cu 178,65‰; - o scãdere a coeficientului de duratã medie cu 11,93‰; - o scãdere a numãrului de zile de concediu medical cu 28,82%. Menþionãm faptul cã toate accidentele de muncã au fost individuale, cu incapacitate temporarã de muncã, neînregistrându-se niciun accident de muncã cu invaliditate, deces ºi niciun accident colectiv. Grija deosebitã acordatã pentru asigurarea în
subteran a unei atmosfere sãnãtoase, în care riscurile de explozie ºi prafuri respirabile sunt sub control a condus la scãderea numãrului de acumulãri de metan pe primele 9 luni ale anului 2014, comparativ cu aceiaºi perioadã a anului 2013 cu 39,13%. În scopul reducerii afecþiunilor osteo-articulare se urmãreºte ca lucrãrile miniere pe care se face transport manual sã fie menþinute la un profil corespunzãtor, iar lucrãtorii sunt în permanenþã instruiþi cu privire la manipularea manualã a maselor. Pentru intervenþii în cazul producerii unor evenimente atât la nivelul sucursalei cât ºi la punctele de lucru sunt constituite staþii de salvare având un efectiv de 160 salvatori activi din care 20 salvatori profesioniºti. Având în vedere cã stresul ocupã locul doi în topul problemelor de sãnãtate cel mai frecvent raportate în Europa, pentru gestionarea stresului ºi a riscurilor psihosociale, sucursala s-a implicat activ în campania „ Managementul stresului pentru locuri de muncã sãnãtoase”.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014
Un an de analize a concesiunilor din Straja
C
omisia care analizeazã concesiunile din Straja încã lucreazã la analizarea situaþiei. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat înfiinþarea unei comisii care sã verifice concesiunile din Straja. La un an de la constituirea acestei comisii, consiliul local Lupeni nu
a primit niciun rezultat. “Comisia încã lucreazã la analizarea concesiunilor. Nu a fost stabilit niciun termen atunci. Este timp sã termine”, a declarat Cornel Lungan, viceprimarul municipiului Lupeni. În luna noiembrie a anului trecut, la nivelul primãriei s-a constituit o comisie care sã verifice toate construcþiile care
s-au fãcut în Straja, respectarea contractelor, a planului, dimensiunile construcþiilor, tot ce înseamnã legalitate în întreaga staþiune. Consiliul Local a stabilit ca aceastã comisie sã finalizeze analiza ºi sã prezinte un raport pânã în luna iulie, pentru ca apoi sã se poatã dispune mãsurile legale în cazul celor care au construit în afara legii. Luna iulie a trecut, iar comisia nu a prezentat rezultatele vizitelor din teren. Monika BACIU
Sute de jandarmi în stradã
P
este 200 de jandarmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor din judeþul Hunedoara, în acest sfârºit de sãptãmânã, atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase, sportive sau electorale desfãºurate în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþul Hunedoara. Pintre cele mai importante manifestãri publice unde jandarmii vor fi prezenþi se numãrã manifestaþiile religioase prilejuite de vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române în Deva; manifestaþiile religioase prilejuite de praznicul Sfinþilor Arhangheli Mihail ªi Gavriil la bisericile din mediul urban ºi rural din judeþ; respectiv manifestaþii electorale din localitãþile Deva, Hunedoara,
ANUNÞ COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº ing. Brate Valentin, 0734 779 Baza Brad: 0785 202 531 – 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 ing. Neagoe Daniel, 0727 549 440 – Bogdan Daniel 888 – Suciu Mircea Baza Hunedoara: 0761 883 Baza Pãuliº: 0788 135 513 – 283 – ing. Filimon Mihai, 0745 ing. Buble Simion ºi 0731 504 328 752 – Vintilã Raul ºi 0734 161 – ing. Corciu Florin 779 433 – Secarã Mihai II. Sector Orãºtie Baza Peºteana: 0722 509 1. Baza Simeria: 0756 024 077 – ing. Negulescu Lucian, 0730 582 734 – Greu Romicã ºi 937 – ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 – Grecu 0734 779 427 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
Programul de audienþe al conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
z Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00; z Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00; z Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00. Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
Haþeg, Orãºtie ºi Cãlan. Pentru desfãºurarea în condiþii paºnice ºi civilizate jandarmii reamintesc tuturor participanþilor faptul cã, în conformitate cu legea 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea manifestãrilor publice, sunt obligaþi: sã respecte recomandãrile fãcute de organizatorul adunãrii publice, împuterniciþii acestuia sau forþele de ordine; sã se abþinã de la acþiuni de naturã a împiedica desfãºurarea normalã a adunãrii publice ºi sã nu incite la asemenea acþiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale; sã nu introducã sau sã aibã, în timpul adunãrii publice, obiecte contondente; sã pãrãseascã imediat adunarea publicã sau locul unde aceasta se desfãºoarã, când au fost somaþi de cãtre organizator, împuterniciþii acestuia sau forþele de ordine; ori sã nu participe la adunarea publicã în stare de ebrietate, sã nu consume ºi sã nu distribuie bãuturi alcoolice.
ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30. Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
8 Actualitate
A
re 80 de ani ºi stã la colþ de stradã, dar nu pentru a cerºi ci pentru a-ºi vinde florile pe care le cultivã în grãdinã. Ioana ªtefãnescu are 80 de ani, e bolnavã, nu are pensie, dar o caracterizeazã puterea ºi optimismul. Nu a lãsat greutãþile vieþii sã o doboare. Aceasta vine aproape zilnic la piaþã pentru a vinde câte un mãnunchi de flori pe care îl cultivã. Nu are pensie, nu are niciun venit ºi pentru asta încearcã sã strângã câþiva banuþi pentru a-ºi face traiul mai uºor. “Ce sã fac, nu avem bani, nu avem cu ce
80 de ani, greutãþi care macinã, dar putere cât o stâncã
trãi. Nu am pensie. Am lucrat 7 ani, dar nu mi-a dat nicio pensie, nimic. Avem ºi copii, dar copiii sunt cu trebuirile lor. Nu îngheþ, vin când e
cald”, ne spune Ioana ªtefãnescu. Florile le cultivã cu grijã pentru a avea ce sã vândã ºi vinde. Lumea se îndurã de bãtrâneþea ei ºi
cumpãrã de la ea. Sunt oameni care îi lasã câte un leu sau câte un pachet cu de-ale gurii fãrã sã ia ºi florile. “De acasã de la grãdinã aduc florile. Mã ocup ºi de grãdinãrit. Câteodatã vine lumea, câteodatã nu vine. Ce sã fac, sã plâng, ori plâng ori râd tot aºa este, tot aºa trece timpul. Ori cã plângem ori cã râdem. Noi suntem mai batrâni, noi înþelegem cu e traiul”, ne mai spune femeia. Chiar dacã a avut greutãþi în viaþã, bãtrânica nu s-ºa lãsat doborâtã de ele. Cu ochii senini ne spune cã Dumnezeu a înzestrat-o cu putere ca sã le poatã duce pe toate. „Mi-a dat Dumnezeu
Drumul Petroºani- Voineasa, tot mai circulat
C
hiar dacã este sinuos ºi neîntreþinut corespunzãtor pe alocuri, DN 7A strãbate un peisaj de vis ºi devine de la o zi la alta o rutã preferatã de ºoferii care vor sã ajungã în sudul þãrii. Drumul naþional 7A Petroºani-Voineasa prin Cheile Jieþului (n.r. zona aparþinãtoare Petrilei) este tot mai circulat de la o zi la alta în condiþiile în care lucrãrile la ruta tradiþionalã, DN 66 prin Defileul Jiului, nu se mai sfârºesc ºi vor impune restricþii de circulaþie ºi anul viitor. Mulþi ºoferi aleg sã ajungã în Vâlcea prin Cheile JieþuluiVoineasa, chiar dacã ºi aici sunt restricþii de circulaþie impuse de compania de drumuri din cauza viiturilor care
au afectat pe douã porþiuni drumul naþional. „Decât sã stau o zi întreagã tras pe dreapta la intrare în defileu ºi apoi sã fac trei ore pentru cã sunt o grãmadã de semafoare în zonele unde se lucreazã la drum, mai bine merg pe Voineasa. Drumul este bun, e ca în palmã dupã ce ieºi din Cheile Jieþului, aici sunt probleme cu gropile ºi ar trebui sã se facã ceva”, spune Cristian (46 de ani). Autoritãþile locale din Petrila spun cã odatã cu traficul tot mai mare de pe DN 7A, ºi
ºansele lor de a fi finanþate proiectele privind reabilitarea segmentului aflat pe raza Petrilei sunt mai mari. Respectiva bucatã de drum a mai fost peticitã din când în când, însã niciodatã reabilitatã în întregime. ªi prefectul judeþului Hunedoara se implicã în reabilitarea acestei rute care reprezintã o alternativã la sudul þãrii. „Chiar ieri am fost cu domnul prefect al judeþului nostru în zonã ºi s-a terminat montarea gabioanelor în zona cea mai afectatã (n.r. porþiunea afectatã de inundaþii ºi
în care sunt restricþii de circulaþie). Pe drum se poate circula, chiar ºi cu domnul prefect am vãzut cã se poate circula normal spre Vâlcea. (…) Eu la întâlnirea de sãptãmâna trecutã cu premierul am ridicat problema reabilitãrii ºi modernizãrii drumului DN 7A ºi m-a asigurat cã de anul, viitor sutã la sutã se va face. Voi insista pentru realizarea acestei investiþii pentru cã este strict necesarã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul localitãþii Petrila. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014 putere. Am 80 de ani. Mi-e greu sã stau aici, dar ce sã fac. E musai sã vin. Sunt bãtrânã ºi ceva tot mai vine. Am soþ, are pensie bãtrânul, dar la amândoi o pensie nu ne ajungem. E 700 de lei pentru amândoi. Sunt cardiacã, am nevoie ºi de medicamente pentru cã de aceea vin ºi aici, cã dacã nu aº
avea nevoie nu aº veni. Cu câte un leu, doi cum se poate aºa vând florile”, ne mai spune Ioana ªtefãnescu. Femeia nu cerºeºte mila nimãnui, nu cerºeºte nici bani. Ea cere de la Dumnezeu doar putere ºi câteva zile în plus în ºiragul vieþii. Monika BACIU
Liber la pescuit!
C
u începere de miercuri, membrii Asociaþiei “Pro Pescar” din Valea Jiului au liber la pescuit. Asta, dupã ce în urmã cu doar câteva zile lacul pe care îl deþine asociaþia în zona haldelor de steril ale EM Petrila a fost repopulat cu crap românesc ºi crap “oglindã”. De aceastã datã, au fost “date” la apã 880 de kilograme de peºte, în valoare de aproape 13.000 de lei. “Aceasta este cea de-a 3-a populare cu peºte a lacului nostru. De aceastã datã am adus 380 de kilograme de crap între 6 ºi 8 kilograme ºi 500 de kilograme între 2 ºi 4 kilograme. Aºteptãm cu nerãbdare viitoarele concursuri de pescuit pentru a vedea ce greutãþi vor avea peºtii care vor fi recoltaþi în lacul nostru. Miercuri am dat drumul ºi la pescuit, asta dupã ce peºtele s-a acomodat ºi aclimatizat, timp de câteva zile, la condiþiile lacului amplasat pe dealul Maleii”, a declarat Ion Carvaþchi, director Asociaþia “Pro Pescar” Petroºani. În prezent, în lacul în suprafaþã de 4 hectare de pe dealul Maleii coabiteazã mai multe specii de peºti. Printre aceºtia se numãrã crapi, caraºi, roºioare, bibani, ºtiuci, somni sau cleni. Mir cea NISTOR