Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 750
Cronica Vãii Jiului Vineri, 28 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Ce-þi doresc eu þie, dragã þara mea… Ionuþ DRÃGOTESC …mai multã liniºte, mai puþinã “sfadã”, mai mulþi oameni, mai puþini indivizi, mai mulþi gospodari cu sapa ºi mai puþini manageri cu mapa, îþi doresc biserici pline ºi puºcãrii goale, holde lucrate, tineri care sã rãmânã acasã, lângã cei dragi, sã nu mai plece din tine. Mai vreau ca pãdurile sã nu îþi mai fie tãiate ºi resursele sã nu îþi mai fie furate. Vreau dragã þarã, în tine, sã trãiascã oameni liniºtiþi, nu învrãjbiþi...
Din Fâºia Gaza la Vulcan, via Iaºi
Darsy Indraws: “Am fãcut un jurãmânt când am terminat medicina ºi trebuie sã mergem unde e nevoie”
DOAMNE AJUTÃ!
Pentru noi, românii, nu existã o sãrbãtoare cu semnificaþii mai puternice decât Ziua de 1 Decembrie – Ziua Naþionalã a României. Sãrbãtorirea Zilei Naþionale este în acelasi timp ºi un prilej de reflecþie, un moment în care avem datoria sã ne cinstim eroii, sã ne rememorãm valorile pe baza cãrora a fost creat statul român unitar: credinþa, corectitudinea, respectul pentru lege ºi solidaritatea între oameni. Sã nu uitãm cã o naþiune unitã este fundaþia unui stat puternic ºi cã fãrã implicarea activã a cetãþenilor în viaþa publicã, în societate, nu putem avea o Românie puternicã, o þarã demnã ºi prosperã aºa cum ne-o dorim cu toþii. Cu prilejul aniversãrii Zilei Naþionale a României, doresc sã le transmit compatrioþilor noºtri, cetãþenilor municipiului Vulcan în primul rând, gândurile mele cele mai bune. Dragi vulcãneni, vã doresc multã sãnãtate, viaþã lungã ºi numai bucurii alãturi de cei dragi.
LA MULÞI ANI!
Ing. Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan
A
ajuns de câteva zile la Vulcan, în Valea Jiului, ºi va fi noul medic chirurg al acestui municipiu. Îi place România, pentru cã aici trãieºte din 1994, dar acum a descoperit frumuseþea munþilor noºtri ºi crede cã aici va rãmâne, mai ales cã a aflat cã „cine bea apã din Valea Jiului, nu mai pleacã”. Vorbim despre cel mai nou medic de la Vulcan, Darsy Indraws, medic chirurg venit din Gaza. >>> PAGINA A 3-A 1 DECEMBRIE 1918 a fost ziua de suflet a tuturor românilor. Este ziua în care, prin Unire, românii au învins. S-a demonstrat atunci, în 1918, cã românii nu sunt victime ale istoriei, ci fãuritori ai acesteia. De Ziua Naþionalã a României trebuie sã cinstim faptele înaintaºilor noºtri, dar este ºi ziua în care înþelegem mai mult ca oricând cã o naþiune puternicã se bazeazã pe oameni de valoare ºi pe comunitãþi puternice. Cu acest prilej doresc sã le mulþumesc, în primul rând, tuturor celor care s-au implicat în dezvoltarea Petroºaniului ºi care au adus cinste comunitãþii noastre. Dorindu-vã sãnãtate, bucurii ºi numai bine vã adresez, stimaþi concitadini, în numele meu, al Primãriei ºi Consiliului local al municipiului Petroºani, un sincer
LA MULÞI ANI!
Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Becali a plãtit o parte din datorii
F
undaþia “George Becali” a achitat, dupã ani buni, o parte din datoriile pe care le avea la Biroul de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani.
Mai exact, au fost achitaþi 250.000 de lei din datoria totalã care se ridica la suma de 400.000 de lei. Banii au intrat deja în contul
Proiect pentru blocurile din Aninoasa amiliile din F Aninoasa care locuiesc cu chirie în
imobilele a cãror acoperiºuri s-au prãbuºit în anii trecuþi, nu vor mai fi în pericol. Edilii au un proiect de reabilitare a acestor imobile vechi de peste 100 de ani. Mai multe blocuri cu douã etaje, clãdiri construite în vremea când Aninoasa a fost colonizatã pentru exploatarea de cãrbune, sunt un pericol public pentru locatarii lor. Imobilele aparþin primãriei ºi sunt închiriate, iar edilii se tem de un dezastru cu pierderi de vieþi omeneºti ºi vor sã le reabiliteze urgent. În urmã cu douã ierni
biroului care se ocupã cu colectarea sumelor la bugetul local. “Am avut, sãptãmâni de-a rândul, convorbiri cu reprezentanþii fundaþiei. A trebuit sã le trimitem mail-uri cu situaþia debitelor ºi a majorãrilor de întârziere ºi a mai fost necesar sã le explicãm ºi telefonic, pentru a înþelege, din ce se compun debitele ºi majorãrile acumulate de-a lungul timpului. Mai ales pentru cã nu
cinci imobile au rãmas fãrã acoperiºuri dupã ce s-au prãbuºit peste chiriaºi din cauza zãpezii. La o alta întreg etajul a cãzut peste parter însã, ca printr-un miracol, nimeni n-a fost rãnit în urma acestor incidente. „Am primit de la Ministerul Dezvoltãrii o adresã prin care ni se cerea sã le comunicãm ce proiecte avem pentru a fi incluse pe Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã în 2015. Avem de la primãrie în sus o grãmadã de locuinþe P+1, colonii muncitoreºti, care aratã jalnic ºi iarna le cade acoperiºul, sunt un pericol, oamenii locuiesc în mare pericol. Avem 18 studii de fezabilitate fãcute ºi le voi depune la minister
înþelegeau cã în 2010, 2011, erau obligaþi sã facã reevaluarea blocului cumpãrat în municipiul Petroºani. De aici s-a nãscut o întreagã discuþie cu aceastã fundaþie. Au înþeles însã, pânã la urmã, calculele ºi ne-au virat în contul municipiului Petroºani în jur de 250.000 de lei”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Dupã cum au promis reprezentanþii fundaþiei bucureºtene, restul datoriilor urmeazã, ºi ele, a fi achitate în perioada urmãtoare. “Celelalte sume urmeazã sã le achite ca ºi majorãri de întârziere. Ei au solicitat, neapãrat, ca suma respectivã sã o operãm
pentru finanþare”, a declarat Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Edilul susþine cã are certitudinea cã va obþine finanþare anul viitor pentru reabilitarea acestor imobile, dar ºi pentru alte proiecte de investiþii. În februarie 2012, mai multe familii au rãmas fãrã locuinþe dupã ce acoperiºurile au cedat, iar pentru a fi refãcute a fost nevoie de circa 400.000 de lei. Blocurile au fost construite de austrieci, în 1901, iar cea mai mare parte a apartamentelor sunt închiriate de cei care locuiesc în ele, dar oamenii sunt prea sãraci ca sã-ºi permitã reparaþiile necesare. Maximilian GÂNJU
ca ºi debit ca sã nu mai creascã majorãrile. Sunt oameni de bunã credinþã ºi credem cã în
urmãtoarea lunã vor achita ºi diferenþa majorãrilor de întârziere precum ºi debitul aferent anului 2014”, a mai spus Ioana Mãrgulescu. În urmã cu câþiva ani, George Becali a cumpãrat, în Petroºani, un bloc în care intenþiona sã aducã mai multe familii de romi
din Capitalã. Între timp, pentru cã romii nu au vrut sã vinã în Valea Jiului iar imobilul nu a putut fi vândut, datoriile s-au tot acumulat. În doar 4 ani acestea au ajuns, cu tot cu penalitãþile de întârziere, la nu mai puþin de 400.000 de lei. Mircea Mircea NISTOR
Un an “financiar” slab
S
pre deosebire de anii anteriori, în acest an, contribuabilii la bugetul local nu s-au mai înghesuit sã-ºi achite dãrile locale. Astfel, dacã în noiembrie 2013, aproape 90% dintre persoanle fizice îºi achitaserã deja impozitele ºi taxele, acum doar 70% dintre acestea sunt la zi cu plata impozitelor. Situaþia nu stã mai bine nici în privinþa persoanelor juridice. “Am fãcut o analizã asupra încasãrilor. Nu stãm deloc bine nici la persoanele fizice ºi nici la persoanele juridice, în comparaþie cu anii anteriori, în sensul cã la
persoanle juridice este o încasare de doar 58% care ne trage înapoi. Aici este vorba despre societãþile care intrã în faliment, dizolvare sau reorganizare. Situaþia, însã, nu se prezintã mai bine nici în cazul persoanelor fizice, þinând cont de faptul cã gradul de încasare este de sub 70%. Sperãm ca pânã la sfârºitul anului cei care sunt plecaþi sau persoanele ce vor putea face rost de bani sã vinã sã-ºi achite datoriile, pentru cã serviciul de urmãriri le va pune popriri pe conturi”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºef Birou Taxe ºi Impozite Locale Petroºani. Cei care nu-ºi achitã la timp dãrile locale pentru anul în curs urmeazã a achita sume mai mari din ianuarie 2015. Nu de alta dar, la sumele restante, se vor adãuga ºi penalitãþi de întârziere. Mir cea NISTOR
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Din Fâºia Gaza la Vulcan, via Iaºi
Darsy Indraws: “Am fãcut un jurãmânt când am terminat medicina ºi trebuie sã mergem unde e nevoie”
A
ajuns de câteva zile la Vulcan în Valea Jiului ºi va fi noul medic chirurg al acestui municipiu. Îi place România, pentru cã aici trãieºte din 1994, dar acum a descoperit frumuseþea munþilor noºtri ºi crede cã aici va rãmâne, mai ales cã a aflat cã „cine bea apã din Valea Jiului, nu mai pleacã”. Vorbim despre cel mai nou medic de la Vulcan, Darsy Indraws, medic chirurg venit din Gaza. Abia aici a aflat cã apa de la robinet este potabilã ºi chiar a promis cã va bea doar apã de la noi. Asta dupã ce a învãþat cã, potrivit zicalei, ar putea sã rãmânã aici definitiv. Abia a poposit de câteva zile la noi, dar deja ne povesteºte cã îi place locul ºi între Fâºia Gaza ºi municipiul Vulcan, alege cãldura sufleteascã a celor de la noi. Darsy Indraws este medic chirurg ºi promite sã stea cât mai mult la noi. „Vin din Iaºi, dar sunt de origine din Gaza, iar aici am ajuns pentru cã am un coleg. Mi-a zis cã aici este un colectiv bun. Am venit
Sute de hunedoreni infestaþi cu HIV
S
ute de persoane din judeþul Hunedoara sunt infestate cu virusul HIV.
în vizitã mai întâi, am vãzut-o pe doamna manager ºi colectivul ºi am decis. Eu cred cã ºi locurile astea au nevoie de asistenþã medicalã. Noi suntem medici, am fãcut un jurãmânt când am ter-
Quffa Ramzi
minat medicina ºi trebuie sã mergem unde e nevoie, nu numai unde avem interese personale. Asta consider eu. Mi-a plãcut zona ºi oamenii”, spune dr. Darsy De anul trecut ºi pânã în prezent numãrul persoanelor infestate cu acest virus a crescut în judeþul Hunedoara cu opt, numãrul lor ajungând astfel la 273. când românii sãrbãtoresc Ziua Naþionalã, atunci este sãrbãtoritã ºi Ziua Mondialã de Luptã împotriva HIV/SIDA. Ziua mondialã de combatere a SIDA,
Darsy Indraws
Indraws. Noul chirurg are un accent dulce moldovenesc, pentru cã a studiat în inima Moldovei ºi recunoaºte cã unii pacienþi nici nu se prind cã e strãin. „Unii nu îºi dau seama, alþii se mirã ºi mã întreabã cum de am rãmas aici. Îmi place aici, îmi place colectivul foarte mult. Am cu ce lucra, este tot ce e nevoie ºi sper sã lucrez bine aici”, a mai spus dr. Darsy. Medicul chirurg nu este singurul strãin care lucreazã aici la Vulcan. Iar asta se întâmplã acum când rezidenþii noºtri aleg sã sãrbãtoritã pe 1 decembrie în fiecare an, este dedicatã creºterii gradului de conºtientizare a pandemiei de SIDA cauzatã de rãspândirea infecþiei cu HIV. La nivelul judeþului Hunedoara în evidenþele Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) se aflau anul trecut un numãr de 193 de cazuri de HIV ºi alte 70 de cazuri rãmase SIDA, adicã un total de peste 260 de hunedoreni seropozitivi. Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA este celebratã începând din 1988 în fiecare an la data de 1 decembrie pentru a marca lupta împotriva acestei pandemii. Monika BACIU
plece, dupã ce mai mult încurcã spitalele. Totuºi, Spitalul din Vulcan reuºeºte sã atragã astfel de medici foarte buni, iar faptul cã aceºtia îºi aduc aici ºi familiile este un punct în plus pentru spital. „Noi mai avem alþi doi medici strãini care s-au acomodat foarte bine la noi. Este dr. Quffa Ramzi, specialist în obstetricã ginecologie, care este venit cu soþia ºi cei doi copii ºi doctorul Jadan Ardel, de la Boli Infecþioase ºi care a devenit ºi el tãtic de
prezinte la cabinete ºi noi suntem atacaþi cu solicitãri de a le da drumul, dupã ce 3, 4 sau 5 ani ei au ocupat postul ºi noi nu am putut sã îl scoatem la concurs”, a mai spus Cristina Baleia, managerul unitãþii medicale de la Vulcan. Aºadar, dacã ajungeþi la spitalul din Vulcan ºi unul dintre medici nu vorbeºte foarte bine româneºte, sã ºtiþi cã aceºtia ºi-au pãrãsit propria þarã, pentru cã aici li se pare mai frumos ºi au parte de o primire caldã, pentru care a meritat sã semneze jurãmântul lui Hipocrate. Diana MITRACHE
ceva timp ºi noi ne bucurãm cã avem astfel o stabilitate a medicilor aici la noi”, ne-a declarat ºi Cristina Baleia, manager la Spitalul din Vulcan. Medicii veniþi din afara þãrii sunt cazaþi la spital, pentru cã unitatea medicalã are 3 apartamente, toate ocupate ºi urmeazã ca administraþia sã îi gãseascã o casã ºi noului chirurrg. Ei acceptã sã vinã la noi ºi la Vulcan sunt cei mai mulþi strãini. Ei lasã þara lor de baºtinã ºi vin aici la noi, mizând pe bunãtatea oamenilor ºi pe frumuseþea locurilor, în timp ce rezidenþii noºtri aleg strãinãtatea. „Toþi medicii din România au tendinþa de a pleca dincolo. Chiar ºi noi întâmpinãm greutãþi cu medicii rezidenþi, pentru cã Cristina Baleia ei trebuie sã se
Elevele, externate în stare foarte bunã
-au simþit foarte bine ºi au fost deja externate. Vorbim S despre cele 5 fete de 17 ani de
la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva de la Petroºani, care au pãrãsit secþia de boli infecþioase a spitalului, dupã ce analizele le-au ieºit negative. Asta în timp ce magazinul a fost închis câteva zile. Toate cele 5 eleve care au ajuns cu salvarea luni dimineaþã la secþia de boli infecþioase a spitalului din
Vulcan au pãrãsit unitatea medicalã în stare foarte bunã. De altfel, medicii care le-au îngrijit spun cã, pe toatã durata cât au stat în spital starea lor a fost una bunã ºi foarte bunã. „Fetele internate la noi în data de 24.XI, cu diagnosticul toxiinfecþie alimentarã, formã medie, au prezentat o stare generalã foarte bunã de la internare ºi pânã la externarea din data de 26 noiembrie, fãrã nicio vãrsãturã, fãrã nici un scaun diareic, coproculturã negativã, stare generalã bunã”, a declarat dr. Ingrid Deak, medic specialist boli infecþioase de la Spitalul din Vulcan. Se pare cã fetelor le-a fost rãu doar cât au fost la ºcoalã ºi când au acuzat senzaþia de greaþã ºi vomã, însã apoi, nu au mai avut simptome. De altfel, imediat dupã ce au ajuns la spital la Vulcan, nu le-a mai fost rãu ºi tocmai de aceea au fost doar þinute sub observaþie. Între timp, restaurantul de la care fetele au comandat hamburgerii care le-ar fi fãcut rãu, a fost închis temporar ºi inspectorii DSV au fãcut verificãri. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Klavier Art, la Petroºani F
estival naþional de pian, la Petroºani. Sãptãmâna viitoare, la Petroºani va avea loc cea de-a treia ediþie a festivalului naþional de pian, Klavier Art. Cei mai bun pianiºti copii îºi vor da întâlnire în capitala Vãii Jiului pentru a-ºi disputa marele premiu.
“Este cea de-a III-a ediþie a acestui festival naþional, este un eveniment cultural important pentru oraºul nostru. Este un eveniment care se bucurã de sprijinul domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi ºi al consiliului local ºi colectivului de la învãþãmântul de artã din cadru ºcoli gimnaziale IG Duca, un
colectiv frumos care se ocupã de organizarea acestui festival naþional”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. 33 de elevi din întreaga þarã vor fi la Petroºani unde vor participa la festivalul concurs. 18 dintre participanþi provin chiar de la ºcoala gazdã. “ªi în acest an avem 33 de elevi care vor participa la acest festival, o activitate foarte importantã în desfãºurarea lor ca ºi evenimente culturale pentru care, mai spunea doamna profesoarã Adina Stan, cã este o rampã de lansare a elevilor care sunt talentaþi spr olimpiada naþionalã”, a mai spus sursa citatã. Aceste acþiuni au rolul de a-i motiva pe copii sã îºi dezvolte aceste aptitudini. “Ne bucurãm cã
Acþiuni “Caritas”
eprezentanþii “Caritas” R Petroºani s-au impli-
cat în ultima perioadã în mai multe acþiuni umanitare. Una dintre acestea s-a derulat în Covasna acolo unde tinerii din Valea Jiului au câºtigat un premiu pentru o competiþie de cros derulatã nu de mult în Petroºani. Manifestarea din Covasna s-a desfãºurat sub deviza “Inspirãm o nouã generaþie”. “Caritas Alba Iulia a participat cu mai multe proiecte, unul dintre acestea fiind cel intitulat
“Sunt un tânãr implicat social”, proiect sponsorizat de cãtre Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. Cu acest proiect am luat un premiu la secþiunea umanitarã, acest lucru reprezentând o încununare a muncii depuse de cãtre tinerii de la noi care au luat parte activã la toate fazele proiectului. În parantezã fie
avem astfel de talente în Petroºani ºi este unul dintre motivele pentru care nu putem sã nu continuãm acest festival, sunt în numãr de 18 elevii noºtri care participã la acest festival, elevi pregãtiþi de colec-
tivul de cadre de la ªcoalã Gimnaziala IG Duca”, a conchis directorul. Concursul se va desfãºura într-o singurã etapã, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani. Repertoriul va cuprinde douã lucrãri diferite ca gen, formã ºi stil ºi va fi interpretat integral din memorie. Se vor acorda premii pentru toate categoriile participante, iar marele câºtigãtor va fi recompensat cu suma de 500 de lei. Monika BACIU
Activitãþi în “luna cadourilor”
D
ecembrie, lunã aglomeratã pentru elevii ºcolii generale IG Duca din Petroºani. În luna cadourilor toþi elevii se gândesc la sãrbãtori. Calendarul acestei luni este unul încãrcat pentru toatã lumea. Febra sãrbãtorilor cuprinde pe oricine, iar elevii ºcolii generale IG Duca vor participa la diferite acþiuni. Cel mai
important aspect este faptul cã prin acþiunile lor, vor aduce zâmbetul pe buzele unor persoane cãrora viaþa nu le-a oferit numai bucurii. “Noi vrem prin diverse evenimente sã marcãm aceastã perioadã, perioada sãrbãtorilor de iarnã. Evenimentele sunt mult mai multe începând cu data de 1 decembrie. Avem în datã de 3 decembrie o participare la Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Nevoi
2000 de petrileni aºteaptã alimentele europene
proape 2000 de petrileni ar trebui sã primeascã alimente europene. A Beneficiarii pachetelor comunitare aºteaptã alimentele care întârzie sã aparã.
Dacã pânã acum, majoritatea produselor erau deja distribuite beneficiarilor, în acest an procedura este una îngreunatã. La petrila, în jur de 2000 de persoane ar trebui sã primeascã alimente de la Uniunea Europeanã. “Sper ca pânã de Crãciun sã ajungã alimentele de la Uniunea Europeanã care le-am primit în fiecare an. Acum s-a schimbat puþin procedura, pânã acum le distribuia consiliul judeþean, iar acum fiecare om care are dreptul sã le primeascã, primeºte niºte tichete acasã ºi ulterior alimentele vor ajunge la noi ºi în baza tichetelor vom distribui. Aproximativ 2000 de persoane primesc alimente de la Uniunea Europeanã”, a declarat spus, în Covasna, am întâlnit o serie de tineri extraordinari, foarte orientaþi pe proiecte ºi experienþã de viaþã, care îi lasã în urmã pe adulþi”, a declarat Nicu Rotaru, asistent social în cadrul “Caritas” Petroºani. O altã acþiune la care au luat parte activã tinerii de la Caritas a fost cea dedicatã marcãrii “Zilei Mondiale a Comemorãrii Victimelor Accidentelor Rutiere”. Manifestarea s-a derulat sub deviza “Împreunã pe drumuri sigure. Moartea nu opreºte la stop. Cedeazã trecerea!”. “Am zis cã este un context favorabil tragerii unui semnal de
alarmã prin împãrþirea de calendare-pliant referitoare la acest eveniment. Am marcat aceastã zi printr-o siluetã, realizatã cu lumânãri, a unei persoane accidentate. Prin aceasta am încercat sã spunem cã este foarte importantã respectarea regulilor de circulaþie, þinând cont de faptul cã avem o singurã viaþã”, a mai spus Nicu Rotaru. Urmãtoarea acþiune ce va fi organizatã de cãtre tinerii de la filiala Caritas din Petroºani se va derula în data de 5 decembrie atunci când va fi marcatã “Ziua Internaþionalã a Voluntariatului”. Mir cea NISTOR
Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Anul acesta vor fi mai puþine pachete de fãinã ºi mãlai. Dispar roºiile înbulion, mierea ºi zacusca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve de carne, ulei, zahãr ºi paste fãinoase. Tot de anul acesta de alimente europene vor beneficia ºi persoanele careprimesc alocaþie pentru susþinerea familiei, lucru care va duce la creºterea numãrului beneficiarilor de alimente. Monika BACIU
Speciale, se va organiza chiar de cãtre Primãria municipiului Petroºani. În data de 10 decembrie existã spectacolul caritabil “Colind pentru bunicii nimãnui”, este a III-a ediþie ºi aici ºi se va desfãºura la Teatrul ID Sîrbu cu sprijinul doamnei director. Vom putea din nou sã colectãm fonduri pentru bãtrânii de la azilul de bãtrâni care este în apropierea oraºului nostru. Se vor bucura copii noºtri într-o nouã ediþie a “Balului Boboceilor” care va fi înainte de vacanþã în data de 18 decembrie. Un alt eveniment
important care se va desfãºura va fi acela de muzicã clasicã care va fi tot în data de 18 decembrie, la fel ne dorim ºi aici colectarea de fonduri pentru persoanele care în apropierea sãrbãtorilor se gãsesc în dificultate”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul
15 lei ºi 10 minute, echivalentul sãrbãtorilor sãnãtoase
S
ãrbãtorile de Crãciun se apropie, iar majoritatea românilor vor avea pe masã ºi tradiþionalele preparate din carne de porc. Important este ca atunci când se taie porcul sã se testeze carnea astfel încât aceasta sã nu fie infestatã cu virsul trichinei. “Este foarte important examenul Trichineloscopic ºi pentru acest lucru trebuie sã se prezinte la medicul veterinar cu anumite pãrþi din corpul porcului sacrificat, adicã pilierii fragmatici, muºchii sublinguali ºi intercostali. În aceste zone frecventa trichinelozei este mai crescutã ºi atunci putem sã dãm un diagnostic în urma examinãrii la trichineloscop”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar. Anul acesta nu au fost depistate cazuri de astfel de infecþii, însã existã ºi alte riscuri. Carnea poate sã nu fie tocmai sãnãtoasã, iar în cazul acesta medicii au o serie de recomandãri. “Cazuri de porci infestaþi cu Trichinella Spiralis nu am avut în acest an, însã am avut câteva probe infestate cu alþi paraziþi respective Cisticercoza. Pe lângã trichineloza pot sã mai fie infestare cu Cirsticercoza sau Sacosporidioza pe care noi o
ªcolii Generale IG Duca Petroºani. Cei mici s-au implicat ºi în a gãsi sponsori pentru evenimentele lor. “Existã diverse momente artistice în care ei îºi desfãºoarã activitatea, pe de altã parte se ocupa ºi de organizarea acestor
evenimente împreunã cu cadrele didactice ºi sunt cei care au mers ºi au fãcut demersuri ºi au gãsit sponsori care ne sunt alãturi în aceste evenimente”, a mai spus sursa citatã. Inocenþa copiilor ºi dãruirea acestora va anima luna cadourilor. Monika BACIU
vedem la examenul trichineloscopic. În acest caz carnea se dã în consum condiþionat, porcul se poate consuma dar doar cu anumite restricti, adicã se va consuma în preparat foarte bine termic ºi în bucãþi foarte mici”, a mai spus sursa citatã. Pentru a scãpa de eventualele neplãceri carnea de porc trebuie testatã de medicii veterinari. Acest proces dureazã mai puþin de zece minute, iar costul este de doar 15 lei. Monika BACIU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Klavier Art, la Petroºani F
estival naþional de pian, la Petroºani. Sãptãmâna viitoare, la Petroºani va avea loc cea de-a treia ediþie a festivalului naþional de pian, Klavier Art. Cei mai bun pianiºti copii îºi vor da întâlnire în capitala Vãii Jiului pentru a-ºi disputa marele premiu.
“Este cea de-a III-a ediþie a acestui festival naþional, este un eveniment cultural important pentru oraºul nostru. Este un eveniment care se bucurã de sprijinul domnului primar Tiberiu Iacob Ridzi ºi al consiliului local ºi colectivului de la învãþãmântul de artã din cadru ºcoli gimnaziale IG Duca, un
colectiv frumos care se ocupã de organizarea acestui festival naþional”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. 33 de elevi din întreaga þarã vor fi la Petroºani unde vor participa la festivalul concurs. 18 dintre participanþi provin chiar de la ºcoala gazdã. “ªi în acest an avem 33 de elevi care vor participa la acest festival, o activitate foarte importantã în desfãºurarea lor ca ºi evenimente culturale pentru care, mai spunea doamna profesoarã Adina Stan, cã este o rampã de lansare a elevilor care sunt talentaþi spr olimpiada naþionalã”, a mai spus sursa citatã. Aceste acþiuni au rolul de a-i motiva pe copii sã îºi dezvolte aceste aptitudini. “Ne bucurãm cã
Acþiuni “Caritas”
eprezentanþii “Caritas” R Petroºani s-au impli-
cat în ultima perioadã în mai multe acþiuni umanitare. Una dintre acestea s-a derulat în Covasna acolo unde tinerii din Valea Jiului au câºtigat un premiu pentru o competiþie de cros derulatã nu de mult în Petroºani. Manifestarea din Covasna s-a desfãºurat sub deviza “Inspirãm o nouã generaþie”. “Caritas Alba Iulia a participat cu mai multe proiecte, unul dintre acestea fiind cel intitulat
“Sunt un tânãr implicat social”, proiect sponsorizat de cãtre Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. Cu acest proiect am luat un premiu la secþiunea umanitarã, acest lucru reprezentând o încununare a muncii depuse de cãtre tinerii de la noi care au luat parte activã la toate fazele proiectului. În parantezã fie
avem astfel de talente în Petroºani ºi este unul dintre motivele pentru care nu putem sã nu continuãm acest festival, sunt în numãr de 18 elevii noºtri care participã la acest festival, elevi pregãtiþi de colec-
tivul de cadre de la ªcoalã Gimnaziala IG Duca”, a conchis directorul. Concursul se va desfãºura într-o singurã etapã, la Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani. Repertoriul va cuprinde douã lucrãri diferite ca gen, formã ºi stil ºi va fi interpretat integral din memorie. Se vor acorda premii pentru toate categoriile participante, iar marele câºtigãtor va fi recompensat cu suma de 500 de lei. Monika BACIU
Activitãþi în “luna cadourilor”
D
ecembrie, lunã aglomeratã pentru elevii ºcolii generale IG Duca din Petroºani. În luna cadourilor toþi elevii se gândesc la sãrbãtori. Calendarul acestei luni este unul încãrcat pentru toatã lumea. Febra sãrbãtorilor cuprinde pe oricine, iar elevii ºcolii generale IG Duca vor participa la diferite acþiuni. Cel mai
important aspect este faptul cã prin acþiunile lor, vor aduce zâmbetul pe buzele unor persoane cãrora viaþa nu le-a oferit numai bucurii. “Noi vrem prin diverse evenimente sã marcãm aceastã perioadã, perioada sãrbãtorilor de iarnã. Evenimentele sunt mult mai multe începând cu data de 1 decembrie. Avem în datã de 3 decembrie o participare la Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Nevoi
2000 de petrileni aºteaptã alimentele europene
proape 2000 de petrileni ar trebui sã primeascã alimente europene. A Beneficiarii pachetelor comunitare aºteaptã alimentele care întârzie sã aparã.
Dacã pânã acum, majoritatea produselor erau deja distribuite beneficiarilor, în acest an procedura este una îngreunatã. La petrila, în jur de 2000 de persoane ar trebui sã primeascã alimente de la Uniunea Europeanã. “Sper ca pânã de Crãciun sã ajungã alimentele de la Uniunea Europeanã care le-am primit în fiecare an. Acum s-a schimbat puþin procedura, pânã acum le distribuia consiliul judeþean, iar acum fiecare om care are dreptul sã le primeascã, primeºte niºte tichete acasã ºi ulterior alimentele vor ajunge la noi ºi în baza tichetelor vom distribui. Aproximativ 2000 de persoane primesc alimente de la Uniunea Europeanã”, a declarat spus, în Covasna, am întâlnit o serie de tineri extraordinari, foarte orientaþi pe proiecte ºi experienþã de viaþã, care îi lasã în urmã pe adulþi”, a declarat Nicu Rotaru, asistent social în cadrul “Caritas” Petroºani. O altã acþiune la care au luat parte activã tinerii de la Caritas a fost cea dedicatã marcãrii “Zilei Mondiale a Comemorãrii Victimelor Accidentelor Rutiere”. Manifestarea s-a derulat sub deviza “Împreunã pe drumuri sigure. Moartea nu opreºte la stop. Cedeazã trecerea!”. “Am zis cã este un context favorabil tragerii unui semnal de
alarmã prin împãrþirea de calendare-pliant referitoare la acest eveniment. Am marcat aceastã zi printr-o siluetã, realizatã cu lumânãri, a unei persoane accidentate. Prin aceasta am încercat sã spunem cã este foarte importantã respectarea regulilor de circulaþie, þinând cont de faptul cã avem o singurã viaþã”, a mai spus Nicu Rotaru. Urmãtoarea acþiune ce va fi organizatã de cãtre tinerii de la filiala Caritas din Petroºani se va derula în data de 5 decembrie atunci când va fi marcatã “Ziua Internaþionalã a Voluntariatului”. Mir cea NISTOR
Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Anul acesta vor fi mai puþine pachete de fãinã ºi mãlai. Dispar roºiile înbulion, mierea ºi zacusca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve de carne, ulei, zahãr ºi paste fãinoase. Tot de anul acesta de alimente europene vor beneficia ºi persoanele careprimesc alocaþie pentru susþinerea familiei, lucru care va duce la creºterea numãrului beneficiarilor de alimente. Monika BACIU
Speciale, se va organiza chiar de cãtre Primãria municipiului Petroºani. În data de 10 decembrie existã spectacolul caritabil “Colind pentru bunicii nimãnui”, este a III-a ediþie ºi aici ºi se va desfãºura la Teatrul ID Sîrbu cu sprijinul doamnei director. Vom putea din nou sã colectãm fonduri pentru bãtrânii de la azilul de bãtrâni care este în apropierea oraºului nostru. Se vor bucura copii noºtri într-o nouã ediþie a “Balului Boboceilor” care va fi înainte de vacanþã în data de 18 decembrie. Un alt eveniment
important care se va desfãºura va fi acela de muzicã clasicã care va fi tot în data de 18 decembrie, la fel ne dorim ºi aici colectarea de fonduri pentru persoanele care în apropierea sãrbãtorilor se gãsesc în dificultate”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul
15 lei ºi 10 minute, echivalentul sãrbãtorilor sãnãtoase
S
ãrbãtorile de Crãciun se apropie, iar majoritatea românilor vor avea pe masã ºi tradiþionalele preparate din carne de porc. Important este ca atunci când se taie porcul sã se testeze carnea astfel încât aceasta sã nu fie infestatã cu virsul trichinei. “Este foarte important examenul Trichineloscopic ºi pentru acest lucru trebuie sã se prezinte la medicul veterinar cu anumite pãrþi din corpul porcului sacrificat, adicã pilierii fragmatici, muºchii sublinguali ºi intercostali. În aceste zone frecventa trichinelozei este mai crescutã ºi atunci putem sã dãm un diagnostic în urma examinãrii la trichineloscop”, a declarat Amalia Iordache, medic veterinar. Anul acesta nu au fost depistate cazuri de astfel de infecþii, însã existã ºi alte riscuri. Carnea poate sã nu fie tocmai sãnãtoasã, iar în cazul acesta medicii au o serie de recomandãri. “Cazuri de porci infestaþi cu Trichinella Spiralis nu am avut în acest an, însã am avut câteva probe infestate cu alþi paraziþi respective Cisticercoza. Pe lângã trichineloza pot sã mai fie infestare cu Cirsticercoza sau Sacosporidioza pe care noi o
ªcolii Generale IG Duca Petroºani. Cei mici s-au implicat ºi în a gãsi sponsori pentru evenimentele lor. “Existã diverse momente artistice în care ei îºi desfãºoarã activitatea, pe de altã parte se ocupa ºi de organizarea acestor
evenimente împreunã cu cadrele didactice ºi sunt cei care au mers ºi au fãcut demersuri ºi au gãsit sponsori care ne sunt alãturi în aceste evenimente”, a mai spus sursa citatã. Inocenþa copiilor ºi dãruirea acestora va anima luna cadourilor. Monika BACIU
vedem la examenul trichineloscopic. În acest caz carnea se dã în consum condiþionat, porcul se poate consuma dar doar cu anumite restricti, adicã se va consuma în preparat foarte bine termic ºi în bucãþi foarte mici”, a mai spus sursa citatã. Pentru a scãpa de eventualele neplãceri carnea de porc trebuie testatã de medicii veterinari. Acest proces dureazã mai puþin de zece minute, iar costul este de doar 15 lei. Monika BACIU
6 Actualitate
Se deschide circulaþia pe Defileul Jiului!
Î
n numai douã zile, pe Defileul Jiului se va circula fãrã restricþii, dupã ce luni în ºir nervii ºoferilor au fost puºi la grea încercare din cauza lucrãrilor de modernizare a acestei porþiuni din DN 66 lungã de peste 30 de kilometri. Ultima prelungire a restricþiei expirã în data de 28 noiembrie, iar beneficiarul lucrãrii, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale nu a anunþat un nou termen.
Vasile Pãduraru cere unirea minerilor
Oricum, vremea s-a rãcit considerabil, a coborât sub limia îngheþului, aºa cã lucrãrile de infrastructurã trebuie sã aºtepte pânã anul viitor. Doar vineri ºoferii vor mai fi nevoiþi sã aºtepte deschiderea circulaþiei, ori sã aleagã rute ocolitoare, la
fel ca ºi pânã acum, care însã le prelungesc mult distanþa de parcurs. Proiectul de modernizare a Defileului Jiului a demarat în anul 2012. Lucrãrile au fost contractate de asocierea de firme Copisa Constructora Pirenaica (Spania) - Chiruli Andrea Impresa Individuale (Italia) Coremi Inter (România), care s-au angajat sã reabiliteze aceastã porþiune
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
din DN66. Proiectul, finanþat de statul român prin Ministerul Transporturilor, are o valoare de 150 de milioane de lei. De precizat cã derularea proiectului a fost mult întârziatã, iar CNADNR ºi companiile care reabiliteazã ºoseaua au decis impunerea unor restricþii mult mai stricte de circulaþie pentru ca drumarii sã îºi poatã derula activitatea. „Platforma drumului este foarte îngustã, pe unele porþiuni, astfel cã lucrãrile nu pot fi executate sub trafic, fiind necesar un spaþiu minim pentru utilaje ºi lucrãtori. Nu pot fi realizate variante de ocolire provizorii deoarece drumul este încadrat între taluze verticale de rocã ºi râul Jiu. Transportul materialelor utilizate în lucrare ºi cel al
materialelor excavate este foarte intens. O atenþie deosebitã trebuie acordatã transportului de betoane, care realizat în condiþii de trafic deschis ar implica întârzieri mari, ce pot genera riscuri considerabile legate de calitatea lucrãrilor de betonare continuã”, a informat CNADNR. În primãvara acestui an, oficialii Consiliului Judeeþan Hunedoara, împreunã cu edilii din Valea Jiului au protestat vehement dupã ce reprezentanþii CNADNR au decis sã închidã Defileul 6 zile pe sãptãmânã, cu o pauzã la prânz, motivând cã Valea Jiului are foarte mult de suferit economic ºi social, fiind practic izolatã. Decizia celor de la Compania de Drumuri a rãmas, însã, neclinitã. Car men COSMAN-PREDA
V
rea un sindicat mai unit la mina Lonea, dar ºi o luptã sindicalã bazatã pe idei în favoarea minerilor. Vasile Pãduraru a obþinut voturile minerilor de la Lonea ºi este cel mai nou lider de sindicat, dar spune cã acum are câteva planuri pentru minerii lui ºi pentru minerit în general. „Am obþinut 367 de voturi, iar împotrivã au fost 154. Eu, ca lider, am venit în faþa muncitorilor cu gânduri bune. Vreau întâi ºi întâi sã îmi unesc minerii, sã nu mai fie urã între noi ºi sã nu mai fim dezbinaþi”, a declarat Vasile Pãduraru, fãcând aluzie la faptul cã aproape la fiecare minã din Valea Jiului sindicatele au apãrut ca ciupercile dupã ploaie, în timp ce minerii, ºi aºa puþini, s-au dezbinat tot mai mult.
Sindicatul de la mina Lonea a fost condus ani de zile de Tiberiu Cozma, dar luptele sindicale din ultima vreme ºi revoltele care i-au scos pe mineri la poarta minei, l-au propulsat în faþa ortacilor pe Vasile Pãduraru, unul venit din rândul lor, un miner care le dã sfaturi ºi colegilor lui din alte sindicate, de la alte mine. „Eu le sugerez sã ia exemplu de la minerii de la mina Lonea. Sã ia exemplu, cã numai aºa putem rãzbate în ceea ce se întâmplã acum la CEH. ªtim toþi cã suntem în groapã pânã la gât ºi doar uniþi în toatã Valea Jiului vom avea ºanse sã rãzbim. Haideþi sã nu ne mai uitãm urât unii la alþii, mineri la lideri ºi la directori, ca sã ne salvãm”, a mai spus Pãduraru. Diana MITRACHE
SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA
CAPACITATE NOUà DE PRODUCÞIE LA EXPLOATAREA MINIERà VULCAN În cadrul Societãþii Complexului Energetic Hunedoara SA – Sucursala Divizia Minierã - Punct de lucru Exploatarea Minierã Vulcan, este în funcþie abatajul nr. 4, abataj cu banc de cãrbune subminat, în stratul 3, blocul VI, cota 340 m, cu o lungime a fâºiei de 20 m (pe finalizare). Abatajul are o producþie de 120-150 to/zi. Acest abataj va fi înlocuit în luna ianuarie 2015 de abatajul nr. 2-3, stratul 3, blocul VI cota 330 m, abataj cu banc de cãrbune
Fiecare filã din povestea Petroºaniului a fost scrisã prin truda zilnicã a minerilor în mãruntaiele pãmântului. O paginã neagrã în istoria acestei comunitãþi este cumplitul accident de la Mina Livezeni, din 29 noiembrie 1980. În acea fatidicã zi s-au frânt destine ºi s-au distrus vise de viitor, durerea cuprinzând, necruþãtoare, inimile tuturor locuitorilor din Valea Jiului. Astãzi, dupã 34 de ani, aceastã durere încã se mai simte. Poate timpul le-a adus alinare familiilor celor dispãruþi, dar golul lãsat de dispariþia lor nu va putea fi umplut niciodatã.
Dumnezeu sã îi odihneascã în pace! Tiberiu Iacob-Ridzi, Primarul municipiului Petroºani
subminat, lungimea fâºiei fiind de 55 m (la pornire). Abatajul va avea o producþie de 300 to/zi. Metoda de exploatare folositã este metoda cu banc de cãrbune subminat, pentru strate groase ºi înclinare medie (22o- 45o). Producþia preliminatã a minei Vulcan pentru anul 2014 este de 310.000 to, iar pentru anul 2015 producþia preliminatã va fi de 260.000 to. Din punct de vedere al calitãþii cãrbunelui, în anul 2015 se menþin aceiaºi parametrii ai conþinutului de cenuºã de 44,0 % ºi puterea calorificã de 3570 kcal/kg. Numãrul mediu de angajaþi pentru anul 2014 este de 920 persoane iar numãrul mediu de angajaþi pentru anul 2015 va fi de 850 persoane. In prezent la Punct de lucru Exploatarea Minierã Vulcan sunt în funcþie 4 abataje frontale cu banc de cãrbune subminat asigurând 21% din producþia Sucursalei Divizia Minierã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Zona industrialã de la Livezeni, o nucã greu de spart
F
âºia de teren de la Livezeni, disputatã în instanþã de primãriile din Petroºani ºi Aninoasa, se dovedeºte a fi o nucã greu de spart chiar ºi pentru judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara. Dupã doi ani de procese, aproape 20 de termene ºi un raport de expertizã tehnicã, lucurile sunt departe de a fi descâlcite. Nici la ultimul termen de judecatã al procesului aflat pe rolul
Tribunalului Hunedoara nu s-a ajuns la niciun rezultat, aºa cã magistraþii mai fac o încercare, în data de 11 decembrie, când pãrþile sunt chemate din nou la barã. În cauzã a fost efectuatã o expertizã tehnicã de specialitate, menitã sã facã luminã în ceea ce priveºte pretenþiile teritoriale pe care ºi le susþin cele douã primãrii. Rãzboiul în instanþã se poartã pentru zona industrialã de la Livezeni, o fâºie de teren de aproximativ 20 de hectare de teren, situatã între cele
Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului, promovat de voluntari în Turcia
Î
n Kayseri (Turcia) 10 voluntari pentru Geoparc au participat la proiectul ”Let Live The Nature If You Want To Live” (”Lasã natura sã trãiascã dacã vrei sã trãieºti”), alãturi de alþi tineri din Grecia, Letonia ºi þara gazdã, Turcia. Proiectul, iniþiat de organizaþia turcã Erciyes Nature Group al cãrui partener din România a fost Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã, a fost realizat în cadrul programului european Erasmus+ ºi a vizat schimbul de experienþã între tineri din mai multe þãri având ca tematicã protecþia mediului.
douã localitãþi, unde sunt concentrate cele mai multe activitãþi economice. Acest lucru le-a fãcut cu ochiul edililor din Aninoasa, iar fosta conducere a administraþiei publice spunea chiar, la un moment dat, cã, dacã ar reuºi sã preia
Pe parcursul proiectului, voluntarii pentru Geoparc, alãturi de ceilalþi participanþi, au susþinut prezentãri privind prioritãþile de protecþie a mediului în România ºi proiectele de mediu în care au fost implicaþi, au participat la ateliere de creaþie ºi la o sesiune de acordare a primului ajutor în naturã, au fost implicaþi în acþiuni de ecologizare ºi au aflat cum se realizeazã sortarea deºeurilor menajere într-o întreprindere de profil. Tot în cadrul proiectului, participanþii au vizitat o rezervaþie naturalã dedicatã pãsãrilor migratoare, situl UNESCO de la Cappadocia ºi au avut parte de o primire oficialã la care a participat guvernatorul zonei Kayseri. De asemenea, ei au avut ocazia sã afle mai multe despre istoria, cultura ºi civilizaþia turcã, dar ºi ale celorlalte þãri participante la proiect ºi au promovat þara noastrã ºi Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului în cadrul unei seri dedicate României. ”Pot spune cã experienþa din Turcia este cea mai frumoasã experienþã trãitã pânã în prezent. Am învãþat diverse lucruri despre mediu, despre cultura ºi modul de viaþã al mai multor þãri, am vizitat locuri minunate, m-am distrat ºi mi-am facut o mulþime de prieteni din alte þãri cu care pãstrez legãtura. Cu siguranþã voi participa la proiecte de genul acesta de fiecare datã când voi avea ocazia”, afirmã Alexandru Costina, voluntar pentru Geoparc. La finalul proiectul, participanþii au fost recompensaþi cu certificate Youthpass prin care sunt recunoscute la nivel european experienþa educaþionalã nonformalã ºi competenþele dobândite în cadrul proiectului. Certificatul este de asemenea foarte util în parcursul educaþional ºi profesional al participanþilor.
Livezeniul, ar scãpa de problemele financiare. Edilii calculau cã, prin taxele impozitele ce ar reveni de pe urma agenþilor economici din Livezeni, bugetul localitãþii s-ar dubla. Dar edilii de la
Petroºani nici nu vor sã audã de cedarea fîºiei de teren pe care sunt dezvoltate mai multe activitãþi industriale, drept pentru care litigiul s-a mutat în instanþã. Prefectura Hunedoara este cea
care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta “la barã” a debutat în decembrie 2012. Car men COSMAN-PREDA
Au furat bateriile semafoarelor
„G
ãinarii” din Saºa-Petroºani au mai dat o loviturã ºi au furat douã baterii de la semafoarele amplasate în defileu pentru a dirija circulaþia pe drumul aflat în reabilitare. Doi tineri din municipiul Petroºani sunt autorii unui furt mai puþin obiºnuit, iar poliþiºtii au reuºit sã dea de urma lor ºi-i bãnuiesc ºi de alte „lovituri”. Cei doi indivizi dintr-un cartier periferic situat la intrare în Defileul Jiului, au furat acumulatorii de la semafoarele de dirijare a traficului rutier de pe DN 66 situate între Petroºani ºi Târgu Jiu. „Poliþiºtii petroºãneni au efectuat o razie în cartierele Aeroport, Saºa ºi Colonie din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia au fost identificaþi doi suspecþi, în vârstã de 24 ºi,
respectiv, 27 de ani, ambii din municipiul Petroºani. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã cei doi sunt prezumtivii autori ai furtului comis în seara zilei de 24.11.2014, când au sustras doi acumulatori de la semafoarele electrice montate pentru fluidizarea traficului rutier, pe Defileul Jiului – DN 66”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi au fost audiaþi de poliþiºti ºi sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de furt calificat, însã sunt bãnuiþi ºi de alte fapte similare. Maximilian GÂNJU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Noiembrie 2014
Tomi Coconea: „Cea mai grea luptã e cu tine însuþi”
A
luptat cu o voinþã de fier, motivat doar de ideea cã trebuie sã învingã ºi de poveºtile cutremurãtoare ale copiilor din Africa. Toma Coconea, atletul din Petroºani a reuºit sã termine pe primul loc la categoria sa cursa de la Monaco, denumitã No Finish Line ºi mãrturiseºte cã i-a fost mai greu ca în Alpi. Acolo s-a luptat cu starea vremii, cu gheaþa ºi a oscilat între zbor ºi alergare, dar aici a trebui sã gãseascã un motiv pentru care, atunci când muºchii ºi întreg corpul nu-l mai ascultau, sã meargã încã puþin, fãrã prea multe ore de somn, timp de 8 zile ºi nopþi. „E o cursã tehnicã. 8 zile sunt foarte lungi.
Este efort, pentru cã în 24 de ore te odihneºti douã trei ore maxim ºi în rest este un efort fizic permanent. Apoi o iei de la capãt în acelaºi ritm, dar simþi crampele, durerile ºi cine îndurã în mai mult durerea, va rezista mai mult. Este un prag foarte greu a doua ºi a treia zi de cursã ºi apoi corpul începe sã intre într-o rutinã ºi eu sunt încãpãþânat din fire ºi nicio secundã nu mã gândesc la abandon”, a spus Toma Coconea.
Sediul furnizorului de gaze naturale a fost schimbat
F
urnizorul de gaze naturale din Petroºani are un nou sediu. Începând de marþi, 2 decembrie, Centrul de Relaþii Clienþi E.ON din Petroºani va fi relocat în clãdirea Casei de Culturã a Sindicatelor “Suprafaþa noului sediu este dublã faþã de cea în care s-a desfãºurat aceastã activitate pânã
Nu a alergat sã fie primul, dar pe o distanþã de un kilometru ºi 300m s-a tot rotit zi ºi noapte, cãutând strategii care sã îl motiveze sã nu renunþe. La Monaco au ajuns ºi câþiva copii din Africa ºi numai simpla lor vedere l-au impresionat pe Toma, care a alergat pânã în ultima secundã a cursei, chiar dacã ceilalþi s-au coalizat împotriva lui. „Am stat întotdeauna în spatele plutonului fruntaº, cu gândul cã
acum”, spun reprezentanþii E-ON România. Situat pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 100 (parter, aripa de nord a Casei de Culturã), noul Centru de Relaþii Clienþi va fi deschis de luni pânã joi, între orele 09.00 ºi 17.00, respectiv vineri în intervalul orar 8.00 – 16.00. În cadrul centrului, consumatorii pot sã încheie sau sã modifice contracte de furnizare a gazelor naturale, sã primeascã informaþii privind conþinutul facturilor, accesul la sistemul de distribuþie a gazelor naturale sau alte informaþii utile, dar ºi consultanþã privind tarifele sau modalitãþile de platã. (Monika BACIU)
în ultimele zile voi da totul din mine ºi voi recupera ºi mã voi bate pentru podium. M-am simþit bine fizic anul acesta ºi scopul meu a fost sã câºtig la categoria de seniori pânã la 40 de ani ºi l-am atins, pentru cã am fãcut 825 de km, din 800. (…) Este o cursã impresionantã, auzi poveºti frumoase ºi dacã ziua sunt mulþi oameni, noaptea este cel mai greu. Atunci trebuie sã nu te gândeºti cât mai este pânã la capãt. (…)
Dacã nu stai bine psihic, poþi sã clachezi. Cunoºti fiecare milimetru al traseului, în care te tot învârþi ºi trebuia sã îmi iau alte repere, sã nu vãd cine m-a depãºit, cine e în spate. Chiar în ultima noapte, când am depãºit 3 locuri, cei 3 s-au mobilizat crezând cã pot sã mã facã psihic. Au fãcut un fel de ºtafetã în spatele meu, cu gândul sã mã determine sã trag ºi sã clachez fizic, dar eu mi-am vãzut de cursã, pentru cã ºtiam cã,
Þeavã pregãtitã pentru Parâng
A
u introdus canalizarea pânã la jumãtatea drumului, în zona locuitã de localnicii din Petroºani, dar pot oricând sã o extindã în staþiunea turisticã Parâng. Responsabilii de la Apa Serv au finalizat una dintre cele mai importante lucrãri ºi acum spun cã aºteaptã doar bani europeni pentru cele din Parâng. Canalizarea din Parâng ºi alimentarea cabanelor cu apã potabilã depinde doar de gãsirea unor fonduri de finanþare. E treaba primãriei din Petroºani sã facã un astfel de proiect, în timp ce Apa Serv a ºi finalizat lucrarea ºi chiar a þinut cont de debitul ce s-ar putea mãri. „Acum, strada care duce spre zona turisticã are canalizare pentru toate casele ºi toþi au apã potabilã. Am încercat ca, împreunã cu
dacã merg pânã la capãt, voi triumfa”, a mai adãugat Tomi Coconea. Tomi nu renunþã la Red Bull X - Alps ºi crede cã aceastã cursã, pentru care a obþinut 825 de euro, pentru tot atâþia km alergaþi timp de 8 zile, l-a mobilizat ºi mai mult. Este o primã reuºitã ºi nu se va opri pânã nu va veni cu trofeul la Petroºani. Diana MITRACHE
constructorul ºi cu proiectantul sã fie în proiect þeavã de diametru mare ca, în momentul când vor veni bani europeni, sau vom putea accesa proiecte europene, sã putem aduce canalizarea ºi apa în Parâng ºi la cabana Rusu. Diametrul poate prelua apele menajere din toatã staþiunea”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. Canalizarea a fost finalizatã, oamenii au apã potabilã direct de la robinet, iar pentru pompieri sunt o serie de surse de apã montate special. Investiþia a vizat ºi dezvoltarea staþiunii de munte de aici, pentru cã deocamdatã cabanele au fose septice ºi captãri de apã din reþele ce aparþin apelor române. Diana MITRACHE