Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 748
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Activitate suspendatã pentru trei zile
A
ctivitatea restaurantului de la care cele cinci adolescente au comandat hamburgeri ºi au suferit o toxiinfecþie alimentarã, a fost suspendatã de inspectori pentru trei zile. Inspectorii din cadrul DSP Hunedoara ºi CSVSA au sistat activitatea unitãþii din centrul municipiului Petroºani, în urma anchetei efectuate luni, iar dupã ce se vor primi ºi rezultatele analizelor de laborator pentru probele prelevate, s-ar putea acorda ºi sancþiuni mai aspre. Inspectorii au luat probe inclusiv din hamburgerii consumaþi de tinere dupã ce au mers ºi la ºcoala unde învãþau. În urma controlului la restaurant s-au descoperit nereguli cum ar fi lipsa fiºei cu analize medicale de la medicul de medicina
muncii pentru personalul angajat, lipsa unor documente pentru produsele ori depozitarea lor necorespunzãtor. Medicii specialiºti din Vulcan le monitorizeazã în continuare pe adolescente, chiar dacã nu au fost internate. Reamintim cã, luni, cinci eleve de la Liceul de Informaticã Petroºani au ajuns la UPU Petroºani, cu toxiinfecþie alimentarã iar de aici la Secþia de Boli Infecþioase a Spitalului Municipal Vulcan, dupã ce ºi-au comandat suplimentul de la un restaurant din centrul Petroºaniului ºi li s-a fãcut rãu. Maximilian GÂNJU
Sentinþã definitivã în vârtejul înºelãciunilor asistentei de la Petroºani
O
parte a tãvãlugului faptelor penale comise de naºa micã a primarului Petrilei, Ilie Pãducel, au fost stopate de procurori ºi instanþele de judecatã prin pedepse cu executare. Este vorba de Doina Maria Dobre, asistenta medicalã de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, care a fost condamnatã în vara acestui an la 7 ani ºi 6 luni închisoare pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie. >>> PAGINA A 3-A
Tiberiu Iacob Ridzi intrã în minã
D
in nou în minã. Edilul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, va intra, astãzi, în subteranul minei Livezeni. Acesta vrea sã vadã cum se desfãºoarã activitatea în stratul 13, acolo unde ar trebui pusã în funcþiune un complex mecanizat. “Aºa cum am promis în iunie când am fost la mina Livezeni în mod special sã vãd pregãtirea stratului 13. Am explicat ºi atunci de ce, din cel puþin douã motive, unul pentru cã mã intereseazã foarte mult ce se întâmplã cu mâna Livezeni pentru cã este cel mai mare angajator din municipiul Petroºani, iar pe de altã parte sunt legat afectiv de aceastã minã
unde am lucrat ºase ani de zile ºi, aºa cum am promis atunci, cã în luna noiembrie ca voi reveni la mina Livezeni, mâine (astãzi-n.r.) voi face aceastã vizitã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a mai intrat în cursul acestui an în subteranul
minei Livezeni. Atunci, ortacii i s-au plâns de lipsa materialelor. “Vreau sã mã întâlnesc cu conducerea minei Livezeni ºi vreau sã vorbesc cu oamenii care lucreazã la front ºi sã vedem exact ce probleme au pentru cã ºi atunci s-au confruntat cu o lipsã de materiale însã am înþeles cã au fãcut niºte recuperãri de utilaje ºi sã
vedem exact care este stadiul acolo”, a mai subliniat sursa citatã. Tiberiu Iacob Ridzi a
lucrat ºase ani ca miner, la Livezeni, exploatarea minierã a Petroºaniului. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Grijã, atitudine ºi respect pentru oraºul meu
G
rijã, atitudine ºi respect pentru oraºul meu. Aºa se numeºte proiectul de hotãrâre iniþat de mai mulþi consilieri locali de la Petroºani. Au umblat în tot oraºul, au vãzut cã sunt locuri unde mizeria troneazã, dar locuitorii sunt nemulþumiþi ºi au decis sã iniþieze un proiect de educaþie civicã. “Este o poveste frumoasã, anul acesta am avut douã cam-
panii electorale în care am avut posibilitatea sã traversãm oraºul dintr-un capãt în celãlalt. Am putut vedea toþi cetãþenii ºi felul în care se manifestã ei dimineaþa, dupã amiazã. Stând de vorbã cu cetãþenii mulþi ne luau la întrebãri când vine primãria sã adune gunoaiele din jurul blocului, când vine primãria sã adune iarba, când doar simþul lor civic, asociaþiile ºi atitudinea lor le puteau rezolva aceste probleme. Primãria nu poate ajunge la uºa fiecãruia ºi la uºa fiecãrei asociaþii ca sã le rezolve problemele.
În oraº, înafarã de primãrie, staþiile PECO ºi câteva asociaþii care se îngrijesc în faþa firmei... în rest lasã de dorit. Este o atitudine neloialã faþã de spiritul civic în oraº ºi în acesta situaþie ne-am propus sã iniþiem aceastã hotãrâre de consiliu. Aceasta presupune sã creem o punte de legãturã între consiliul local, administraþia primãriei Petroºani ºi cetãþenii oraºului prin întâlniri, pliante, informãri. Vrem sã creem grupe de militanþi în ºcoli ºi licee ºi la Universitate ca sã ne sprijine. Vrem
jinit ºi ne va ajuta în demersul nostru”, a declarat Viorel Pascu, consilierul local care a iniþiat proiectul de hotãrâre.
sã cerem sprijinul asociaþiei PetroAqua care sã ne consilieze ºi sã ne ghideze în aceastã acþiune ºi speram sã prindã proiectul la colegii noºtri consilieri pentru cã domnul primar este deschis ºi întotdeauna ne-a spri-
Un nou cetãþean de onoare, la Petroºani
Cadouri de la Primãrie pentru pensionari
M
ichete sociale pentru pensionari. Administraþia localã de la Petroºani va redistribui tichetele sociale achiziþionate cu ocazia sãrbãtorilor Pascale.
unicipiul Petroºani va mai avea un cetãþean de onoare. Acest titlu onorific îi va fi decernat managerului unei companii petroliere. Mariana Gheorghe va primi aceastã distincþie. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, ne spune care sunt considerentele care au stat la baza acestei decizi. “Pentru ziua de joi vom avea pe ordinea de zi un proiect în legãturã cu doamna Mariana Gheorghe care este managerul companiei Petrom, doamna este din Valea Jiului. La momentul de faþã este cel mai bun manager din România în topul Forbes, este catalogatã drept cea mai puternicã femenie din România ºi este o mare onoare pentru noi cã dânsa a acceptat acest titlu”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Mariana Gheorghe este prima femeie manager
T
general al Petrom. Începând cu 15 iunie 2006, Mariana Gheorghe este noul director general executiv al PETROM, înlocuindu-l pe Gheorghe Constantinescu, numit consilier al preºedintelui OMV, Wolfgang Ruttenstorfer. Responsabilitãþile ei includ: Afaceri Corporative ºi Conformitate; Comunicare ºi Sustenabilitate; Juridic; Strategie, Dezvoltare Corporativã ºi Relaþia cu Investitorii; Sãnãtate, Siguranþa Muncii, Securitate ºi Mediu; Resurse Umane; Achiziþii Operaþionale; Afaceri Publice Corporative ºi de Reglementare. Este primul executiv român ºi singurul manager din Europa de Sud-Est care a intrat în clasamentul celor mai puternice femei din lumea internaþionalã a afacerilor, pe locul 27, în topul alcãtuit de revista Fortune Monika BACIU
Este vorba de tichetele
Tiberiu Iacob Ridzi, la comemorarea de la Mina Livezeni
T
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, va participa la slujba de comemorare a victimelor exploziei miniere de la Livezeni. 34 de ani s-au scurs de la tragicul accident care a avut loc la mina Livezeni, eveniment în care ºi-au pierdut viaþa 53 de ortaci. I-a secerat o cumplitã explozie, care a lãsat zeci
Iniþiatorii proiectului îºi propun ca prin mãsurile ce urmeazã a fi luate, oraºul sã devinã unul european din toate punctele de vedere. “Ideea este cum sã ajungem un oraº european. Tot mai des în campanie s-au auzit voci cã vrem un oraº ca afarã, cã vrem o þarã cã afarã. Am fost de puþine ori afarã dar atitudinea ºi responsabilitatea, ºi
care nu au fost ridicate la momentul aprilie. 300 de tichete sociale vor fi redistribuite pensionarilor cu venituri cuprinse între 400500 de lei care nu beneficiazã de alimente de la Uniunea Europeanã. ”În situaþia în care tichetele sociale nu vor fi ridicate de persoanele beneficiare, acestea vor fi redistribuite în limita stocului disponibil, pentru achiziþionarea unor alimente de bazã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã pensionarilor ale cãror venituri cumulate de vãduve îndoliate, în timp ce zeci de copii nu mai au cui sã spunã tatã. Un accident pe care autoritãþile de la acea vreme au încercat sã-l muºamalizeze. Aceleaºi autoritãþi care au ascuns numãrul real al morþilor, ca sã nu declare doliu naþional. Cauzele exploziei au fost analizate, anchetate, rezultatele au fost date publicitãþii, însã intensitatea trãirilor celor care au pierdut pe cineva drag nu se poate evalua. La fel ca în fiecare an în incinta unitãþii miniere va avea loc o slujbã de comemorare în amintirea celor care ºi-au dat viaþa pe altarul negru al cãrbunelui din Valea Jiului. Monika BACIU
voluntariatul ºi atitudinea civicã sunt lucrurile care conteazã. Ca sã putem ajunge un oraº european chiar ºi aici în zona noastrã în Valea Jiului, numai printr-o abordare civicã globalã în tot oraºul ºi trebuie ajuns cu lucrãrile ºi proiectele ºi în zonele mãrginaºe ale oraºului, putem sã ridicãm ºtacheta oraºului ºi ne bazam foarte mult pe tineri”, a mai spus sursa citatã. Iniþiatorii proiectului vor prin aceste mãsuri sã îi responsabilizeze pe cetãþenii din localitate. Monika BACIU
se situeazã între 400-500 de lei/pensionar, care nu beneficiazã de ajutoare alimentare în cadrul PEAD”, se aratã în proiectul de hotãrâre aprobat de consilierii petroºãneni. Pensionarii vor primi câte 5 tichete în valoare a 10 lei/tichet. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Sentinþã definitivã în vârtejul înºelãciunilor asistentei de la Petroºani O
parte a tãvãlugului faptelor penale comise de naºa micã a primarului Petrilei, Ilie Pãducel, au fost stopate de procurori ºi instanþele de judecatã prin pedepse cu executare. Este vorba de Doina Maria Dobre, asistenta medicalã de la Spitalul de Urgenþã Petroºani, care a fost condamnatã în vara acestui an la 7 ani ºi 6 luni închisoare pentru trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie. Sãptãmâna trecutã, Curtea de Apel Alba a mai dat o sentinþã definitivã în alt dosar, de înºelãciune a zeci de persoane – 7 ani ºi 6 luni cu executare. Magistraþii de la Curtea de Apel Alba au admis cererile Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, de reîncadrare a faptelor, au desfiinþat în parte sentinþa penalã datã de prima instanþã, dar au menþinut pedeapsa administratã. Curtea a admis cererea de recuperare a cheltuielilor judiciare solicitate de o parte vãtãmatã din dosar. Prin urmare, Doina Maria Dobre, din Dobreºti-Petrila, va avea de executat ºapte ani ºi jumãtate de închisoare, o pedeapsã contopitã pentru mai multe infracþiuni pentru care a fost judecatã de instanþe diferite, din care va fi scãzutã perioada executatã deja. Când i-au fost aduse aceste acuzaþii, asistenta se
afla în spatele gratiilor, pentru cã a fost prinsã de DIICOT Gorj cã se ocupa cu trafic de persoane, proxenetism ºi prostituþie, alãturi de alþi indivizi, iar pentru înºelãciune, judecãtorii din Petroºani au condamnat-o la trei ani cu executare. Decizia de sãptãmâna trecutã a Curþii de Apel Alba Iulia este una definitivã. Reamintim cã Doina Maria Dobre,
din Dobreºti-Petrila, a ajuns la prostituþie ºi trafic de carne vie pentru cã intrase într-un vârtej al înºelãciunilor din care nu mai ºtia cum s-o scoatã la capãt datoritã presiunilor celor implicaþi. Zeci de angajaþi ai Spitalului de Urgenþã Petroºani i-au cãzut în plasã, dar ºi neamuri, prieteni, cunoscuþi încât se vehicula o sumã de peste 7 miliarde lei vechi. Principiul înºelã-
ciunilor era cel folosit ºi de Habitat XXI. Deºi plângerile celor înºelaþi au curs din 2009, abia în acest an 2014 stufosul dosar s-a aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Totul a început cu un împrumut de la CAR Petrila, patronat de Gheorghe Bobar, iar giraþii, vreo 13 la numãr, au ºi fost somaþi la doar 6 luni de la împrumut sã plãteascã suma de… 250 milioane lei, cu dobânda aferentã, plus dobândã penalizatoare de 2% pe zi, lucru ce a fãcut ca suma sã creascã ameþitor. Apoi, Doina Maria a apelat la o cunoºtinþã sã împrumute pentru ea o sumã de 400 milioane lei urmând sã-i înapoieze ea, lunar, la CAR, apoi altã persoanã ºi din nou alta etc., pânã la uriaºa
suma vehiculatã, pe care Doina Maria nu avea cum s-o plãteascã, chiar dacã ar fi vrut, aºa cã a rãmas ca giranþii sã-i achite împrumuturile. A apelat ºi la un cãmãtar din Deva, dar ”legile” dure ale cãmãrarilor nu i-au lãsat loc nici de negociere ºi a rãmas fãrã apartamentul dintr-un bloc ANL din Petrila, pe care Doina Maria îl cumpãrase. În timp ce era urmãritã pentru prostituþie ºi trafic de carne vie, apoi condamnatã, dosarele înºelãciunilor ºi ale executorilor judecãtoreºti se îmulþeau. Unul din dosare, cu cei înºelaþi, a avut un traseu greu de crezut, între anii 2009-2014. Respectiv prima plângere penalã care a stârnit tãvãlugul a fost în august 2009 la Parchetul Petroºani,
care l-a trimis pentru instrumentare Poliþiei Petroºani, apoi a plecat din nou la Parchetul Petroºani, care l-a trimis Tribunalul Deva pentru cã suma constatatã era peste 2 miliarde lei; Tribunalul Deva l-a trimis din nou Poliþiei Petroºani pentru cã apãruserã elemente noi; de aici a fost trimis la Poliþia Petrila pentru cã Doiniþa Maria Dobre avea domiciuliul la Petrila ºi trimis înapoi Parchetului Deva, care a înaintat spre judecare dosarul Tribunalului Hunedoara, iar în ianuarie 2014 a fost declinatã competenþa ºi a fost trimis la Judecãtoria Petroºani, conform noului Cod Penal, iar de aici urmând procedurile normale de judecatã... Ileana FIRÞULESCU
Spaima de la non stop - opt ani dupã gratii
R
ecidivistul care a violat o vânzãtoare de la un magazin non stop din municipiul Petroºani va sta timp de mai bine de opt ani dupã gratii, au decis judecãtorii de la Petroºani. Violatorul ºi-a primit pedeapsa la circa o lunã de zile de la comiterea faptei.
Dupã trei termene de judecatã violatorul, Vânãtoru Ionuþ de 28 de ani, a fost trimis în închisoare unde va rãmâne pentru urmãtorii 6 ani ºi jumãtate, dar perioada în care va fi închis este de aproape 8 ani ºi jumãtate. Vânãtoru are o „coadã” de 724 de zile rest de la o condamnare anterioarã. Acesta a fost pedepsit pentru cã a abuzat de o tânãrã vânzãtoare la un magazin non stop din Petroºani. Spaima angajatelor de la non stop, cum a fost poreclit, ºi-a recunoscut vina, iar faptul cã a mai fost
pedepsit tot pentru cã a violat o altã angajatã a unui non stop, nu i-a dat prea multe speranþe de scãpare. Recidivistul scãpase de închisoare în 2013 ºi avea un fetiº cu tinerele care lucrau pe timp de noapte, aºa cã n-a rezistat prea mult tentaþiei. În afarã de condamnarea de ºase ani ºi ºase luni plus încã 724 de zile, violatorul trebuie sã plãteascã victimei ºi 15 mii de euro daune. Decizia instanþei de la Petroºani nu este una definitivã. Ionuþ Vânãtoru a intrat în noaptea de 29 septembrie a.c., într-un
magazin non-stop din Petroºani ºi a siluit-o pe vânzãtoare, o tânãrã de 25 de ani, iar dupã ce a fost prins, le-a spus anchetatorilor cã are o slãbiciune. Individul a profitat de faptul geamul magazinului era deschis, a intrat peste angajatã, a lovit-o ºi
apoi a violat-o. Victima a reuºit sã cheme poliþia, dupã ce a scãpat din mâinile agresorului, iar individul a fugit. Pe baza descrierii datã de femeie, poliþiºtii au reuºit sã-l prindã la scurt timp. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Trofeele Gaudeamus, aduse la Petroºani
T
rofeul ºi locul II la cel mai important concurs de muzicã uºoarã din România au ajuns la Petroºani. Totul, graþie celor de la Casa Studenþeascã a Universitãþii din Petroºani, care au dovedit ºi la aceastã ediþie cã sunt cei mai buni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Lavinia Lãcãtuº ºi Sidonia Doica sunt cele mai bune interprete de muzicã uºoarã ºi asta o spun specialiºtii. Ambele au venit la Petroºani cu premii, câºtigând cel mai important concurs tradiþional al studenþilor, Gaudeamus. Nu le-a fost uºor, iar dacã trofeul vine odatã cu Lavinia abia la finele acestei sãptãmâni, Sidonia ne spune cât e de greu sã ajungi la acest nivel.
„E vorba de foarte, foarte multã muncã ºi de foarte multã ambiþie. Dar e vorba ºi despre faptul cã muncesc cu un om care mã ajutã foarte mult, domnul profesor Eugen Munteanu ºi acesta este un lucru foarte important. Poþi munci ºi singur, cã este importantã ºi munca individualã, dar ai nevoi ºi de cineva sã te îndrume”, ne-a mãrturisit Sidonia Doica, locul II la festivalul Gaudeamus 2014. Eugen Munteanu a pregãtit mereu tinerii talentaþi la muzicã, iar trofeele ºi festivalurile câºtigate de aceºtia stau mãrturie. Nume importante ale muzicii uºoare au fost cãlãuzite de aici, din pepiniera de la Petroºani a Casei de Culturã a Studenþilor, iar acest concurs este mereu important.
Târgurile de porci, online
Þ
ãranii s-au mutat din târguri în mediul virtual. ªi-au fotografiat godacii în toata splendoarea lor ºi i-au pus pe site-urile specializate în speranþa ca vor vinde cât mai mulþi. Sãrbãtorile de iarnã se apropie, iar pe masa de Crãciun se vor regãsi produsele tradiþionale româneºti. Cârnaþi de porc, piftie, caltaboº ºi multe alte bunãtãþi vor fi preparate de gospodine pentru cu aceastã ocazie. Pentru cei care nu au timp sã caute prin târguri porcii, mediul online le faciliteazã achiziþia. Porcii se vând ºi pe internet.
„ªi în acest an am avut privilegiul de a fi invitaþi la acest festival, unde suntem bineveniþi. Reprezentãm Casa de Culturã a Studenþilor la un nivel cât de poate de bun, pentru cã ne strãduim. Spre norocul nostru ºi fericirea noastrã, anul acesta am avut bucuria de a veni cu Trofelul ºi locul II la festivalul Gaudeamus, festivalul cel mai important al studenþilor, de muzicã uºoarã româneascã”, a explicat Eugen Munteanu, profesor de canto la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Ediþia din acest an a festivalului Gaudeamus a fost cea cu numãrul 23, iar tinerii din Petroºani au adus premiile aici. „Ne bucurãm mult cã acest mic centru universitar, care este Petroºaniul a ajuns sã
Caritas ºi Moº Crãciun
M
fie pe buzele tuturor concurenþilor ºi este o bucurie a noastrã cã ne aflãm în rândul caselor studenþeºti cu cea mai bunã pregãtire în domeniul muzicii uºoare”, a mai adãugat profesorul Eugen Munteanu. Concursul denumit Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã pentru Tineri Gaudeamus
De la porci vietnamezi sau purcei crescuþi eco aceºtia sunt scoºi la vânzare pe site-urile de profil. Preþurile variazã, iar vânzãtorii negociazã. “Porci de rasã 6-20 sãptãmâni ºi pentru tãiat 10lei/kg viu. Crescuþi tradiþional. Stoc permanent peste 70 capete tot timpul anului”, aºa sunã un anunþ. “Vând purcei înþãrcaþi, rasa vietnamezã, preþ negociabil”, sunã un alt anunþ. Trasportul în localitate este gratuit mai spun vânzãtorii. Pe site-urile de anunþuri se vând ºi porci vietnamenzi la 13 lei kilogramul, viu, dar ºi porci din rasa Mangaliþa, la acelaºi preþ. Monika BACIU
2014 a avut loc în perioada 20 - 22 noiembrie 2014, iar la eveniment au participat elevi ºi liceeni membri ai caselor de culturã ale studenþilor din Târgu Mureº, Bucureºti, Iaºi, Petroºani, Ploieºti, Craiova ºi Braºov. Diana MITRACHE
„Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA”, celebratã de DSV
D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara celebreazã de 1 Decembrie Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA. Potrivit reprezentanþilor DSP aceastã zi se celebreazã începând din 1988, ca oportunitate a oamenilor de pretutindeni sã se uneascã în lupta împotriva maladiei, sã fie solidari cu cei care trãiesc cu boala ºi sã-i comemoreze pe cei care au decedat în urma acesteia. În perioada 2011 – 2015, mesajul campaniei mondiale de luptã împotriva HIV/SIDA este "ÞINTA ZERO: ZERO INFECÞII NOI CU HIV. ZERO DISCRIMINÃRI. ZERO DECESE PRIN SIDA". Potrivit datelor statistice, în România, în 2013, 12.273 persoane infectate HIV/SIDA erau în viaþã (19.261 total cumulativ, începând cu anul 1985), dintre care: cazuri HIV/SIDA la copii 0 – 14 ani: 9.946 ºi adulþi peste 14 ani: 9.315 cazuri. Totalul deceselor prin SIDA a fost de 6.367 cazuri. În Hunedoara, evoluþia cazurilor HIV/SIDA în judeþul Hunedoara se prezintã astfel: În Deva, în anul 2012 erau 44 de bolnavi HIV, în 2013numãrul a crescut la 45, iar în trimestrul III 2014 numãrul bolnavilor a crescut la 47. În Hunedoara, în 2012, erau luaþi în evidenþã 15 bolnavi, în 2013, numãrul a rãmas tot 15, iar în trimestrul III 2014, numãrul a crescut la 18. În Petroºani situaþia este dramaticã. Astfel, în 2012, numãrul bolnavilor de HIV era de 205, în 2013, tot 205, iar în trimestrul III 2014, numãrul acrescut la 208.
oº Crãciun va veni la aproximativ 9000 de copii din municipiul Petroºani. ªi în acest an, organizaþia Caritas va împãrþi cadouri copiilor care provin din familii cu probleme sociale. La fel ca ºi pânã acum, organizaþia Round Table ºi Lady’s Circle din Germania trimit pachete copiilor din România. “Organizaþia Caritas din Petroºani organizeazã un eveniment în luna decembrie, al cãrui iniþiator a fost organizaþia Round Table ºi Lady’s Circle. În fiecare an ei vin cu 3-4 tiruri de cadouri din Germania. Aceste cadouri sunt realizate de copiii din Germania
pentru copiii din România”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Pachetele vor ajunge la copiii din Valea Jiului, dar ºi la cei din comuna Pui. Acestea vor conþine dulciuri, dar ºi multe alte lucruri. “În principiu, numãrul aproximativ va fi în jur de
9000 de copii din Valea Jiului ºi pânã în Pui cã ºi acolo vom distribui aceste pachete. Fiind pachete de la copii pentru copii probabil aceste pachete vor conþine dulciuri, jucãrii ºi lucruri de igienã personalã deoarece ele vin deja gata fãcute de copiii din Germania, le ambaleazã frumos ca de Crãciun ºi le trimit cu aceºti membri ai delegaþiei de la Round Table”, a mai spus sursa citatã. De ani de zile cei de la Caritas sunt Moº Crãciun pentru mii de copii din Valea Jiului. Alãturi de asociaþiile din Germania aceºtia însenineazã sãrbãtorile de iarnã ale celor mici. Monika BACIU
1 decembrie, pe tãrâmul lacurilor
80
de ochi albaºtri. Minivacanþa de 1 decembrie îi trimite pe pasionaþii de drumeþii la munte. Mai mulþi iubitori ai naturii se vor întâlni în acest weekend în retezat unde îi vor vizita ochii, ºi anume cele 80 de lacuri.
“Pentru cã e minivacanþã cãlãtorim ceva mai departe de casã. Mergem în tãrâmul celor 80 de lacuri, acum posibil îngheþate dar cu nimic mai puþin
frumoase! Conducem în convoi ºi apoi avem de urcat vreme de un ceas ºi jumãtate pânã la cabana Pietrele unde lãsãm bagajele. Luni 1 decembrie coborâm înapoi la maºini ºi sãrbãtorim Ziua României într-un loc aparte. Ne
aºezãm tocmai în Palma lui Dumnezeu, cea pe care o vezi în fotografia turei!”, spun organizatorii. Parcul Naþional Retezat, un loc sãlbatic, presãrat cu zeci de lacuri glaciare ºi populat de mii de specii de plante ºi animale. Astãzi îþi recomandãm sã descoperi culmile impunãtoare, lacurile spectaculoase ºi natura în forma ei purã din Retezat. Parcul Naþional Retezat se aflã în judeþul Hunedoara ºi ocupã o suprafaþã de
54 400 de hectare. Accesul se poate face prin Valea Jiului sau prin Depresiunea Haþegului. În Valea Jiului poþi ajunge dinspre Deva sau Târgu Jiu pe DN66, iar în Depresiunea Haþegului, din Deva pe DN66 sau din Caransebeº pe DN68. Culmile masivului Retezat ating de la 800 pânã la 2 500 de metri. Pentru a proteja frumuseþea naturalã a locului, nu au fost construite telecabine sau teleferice, astfel încât parcul poate fi vizitat doar la pas, pe numeroasele trasee care strãbat masivul. În Parcul Naþional Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare. Dacã Lacul Bucura este cel mai mare astfel de lac din România, Lacul Zãnoaga este cel mai adânc – 29 de metri. Monika BACIU
4 Actualitate
Trofeele Gaudeamus, aduse la Petroºani
T
rofeul ºi locul II la cel mai important concurs de muzicã uºoarã din România au ajuns la Petroºani. Totul, graþie celor de la Casa Studenþeascã a Universitãþii din Petroºani, care au dovedit ºi la aceastã ediþie cã sunt cei mai buni.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Lavinia Lãcãtuº ºi Sidonia Doica sunt cele mai bune interprete de muzicã uºoarã ºi asta o spun specialiºtii. Ambele au venit la Petroºani cu premii, câºtigând cel mai important concurs tradiþional al studenþilor, Gaudeamus. Nu le-a fost uºor, iar dacã trofeul vine odatã cu Lavinia abia la finele acestei sãptãmâni, Sidonia ne spune cât e de greu sã ajungi la acest nivel.
„E vorba de foarte, foarte multã muncã ºi de foarte multã ambiþie. Dar e vorba ºi despre faptul cã muncesc cu un om care mã ajutã foarte mult, domnul profesor Eugen Munteanu ºi acesta este un lucru foarte important. Poþi munci ºi singur, cã este importantã ºi munca individualã, dar ai nevoi ºi de cineva sã te îndrume”, ne-a mãrturisit Sidonia Doica, locul II la festivalul Gaudeamus 2014. Eugen Munteanu a pregãtit mereu tinerii talentaþi la muzicã, iar trofeele ºi festivalurile câºtigate de aceºtia stau mãrturie. Nume importante ale muzicii uºoare au fost cãlãuzite de aici, din pepiniera de la Petroºani a Casei de Culturã a Studenþilor, iar acest concurs este mereu important.
Târgurile de porci, online
Þ
ãranii s-au mutat din târguri în mediul virtual. ªi-au fotografiat godacii în toata splendoarea lor ºi i-au pus pe site-urile specializate în speranþa ca vor vinde cât mai mulþi. Sãrbãtorile de iarnã se apropie, iar pe masa de Crãciun se vor regãsi produsele tradiþionale româneºti. Cârnaþi de porc, piftie, caltaboº ºi multe alte bunãtãþi vor fi preparate de gospodine pentru cu aceastã ocazie. Pentru cei care nu au timp sã caute prin târguri porcii, mediul online le faciliteazã achiziþia. Porcii se vând ºi pe internet.
„ªi în acest an am avut privilegiul de a fi invitaþi la acest festival, unde suntem bineveniþi. Reprezentãm Casa de Culturã a Studenþilor la un nivel cât de poate de bun, pentru cã ne strãduim. Spre norocul nostru ºi fericirea noastrã, anul acesta am avut bucuria de a veni cu Trofelul ºi locul II la festivalul Gaudeamus, festivalul cel mai important al studenþilor, de muzicã uºoarã româneascã”, a explicat Eugen Munteanu, profesor de canto la Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Ediþia din acest an a festivalului Gaudeamus a fost cea cu numãrul 23, iar tinerii din Petroºani au adus premiile aici. „Ne bucurãm mult cã acest mic centru universitar, care este Petroºaniul a ajuns sã
Caritas ºi Moº Crãciun
M
fie pe buzele tuturor concurenþilor ºi este o bucurie a noastrã cã ne aflãm în rândul caselor studenþeºti cu cea mai bunã pregãtire în domeniul muzicii uºoare”, a mai adãugat profesorul Eugen Munteanu. Concursul denumit Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã pentru Tineri Gaudeamus
De la porci vietnamezi sau purcei crescuþi eco aceºtia sunt scoºi la vânzare pe site-urile de profil. Preþurile variazã, iar vânzãtorii negociazã. “Porci de rasã 6-20 sãptãmâni ºi pentru tãiat 10lei/kg viu. Crescuþi tradiþional. Stoc permanent peste 70 capete tot timpul anului”, aºa sunã un anunþ. “Vând purcei înþãrcaþi, rasa vietnamezã, preþ negociabil”, sunã un alt anunþ. Trasportul în localitate este gratuit mai spun vânzãtorii. Pe site-urile de anunþuri se vând ºi porci vietnamenzi la 13 lei kilogramul, viu, dar ºi porci din rasa Mangaliþa, la acelaºi preþ. Monika BACIU
2014 a avut loc în perioada 20 - 22 noiembrie 2014, iar la eveniment au participat elevi ºi liceeni membri ai caselor de culturã ale studenþilor din Târgu Mureº, Bucureºti, Iaºi, Petroºani, Ploieºti, Craiova ºi Braºov. Diana MITRACHE
„Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA”, celebratã de DSV
D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara celebreazã de 1 Decembrie Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA. Potrivit reprezentanþilor DSP aceastã zi se celebreazã începând din 1988, ca oportunitate a oamenilor de pretutindeni sã se uneascã în lupta împotriva maladiei, sã fie solidari cu cei care trãiesc cu boala ºi sã-i comemoreze pe cei care au decedat în urma acesteia. În perioada 2011 – 2015, mesajul campaniei mondiale de luptã împotriva HIV/SIDA este "ÞINTA ZERO: ZERO INFECÞII NOI CU HIV. ZERO DISCRIMINÃRI. ZERO DECESE PRIN SIDA". Potrivit datelor statistice, în România, în 2013, 12.273 persoane infectate HIV/SIDA erau în viaþã (19.261 total cumulativ, începând cu anul 1985), dintre care: cazuri HIV/SIDA la copii 0 – 14 ani: 9.946 ºi adulþi peste 14 ani: 9.315 cazuri. Totalul deceselor prin SIDA a fost de 6.367 cazuri. În Hunedoara, evoluþia cazurilor HIV/SIDA în judeþul Hunedoara se prezintã astfel: În Deva, în anul 2012 erau 44 de bolnavi HIV, în 2013numãrul a crescut la 45, iar în trimestrul III 2014 numãrul bolnavilor a crescut la 47. În Hunedoara, în 2012, erau luaþi în evidenþã 15 bolnavi, în 2013, numãrul a rãmas tot 15, iar în trimestrul III 2014, numãrul a crescut la 18. În Petroºani situaþia este dramaticã. Astfel, în 2012, numãrul bolnavilor de HIV era de 205, în 2013, tot 205, iar în trimestrul III 2014, numãrul acrescut la 208.
oº Crãciun va veni la aproximativ 9000 de copii din municipiul Petroºani. ªi în acest an, organizaþia Caritas va împãrþi cadouri copiilor care provin din familii cu probleme sociale. La fel ca ºi pânã acum, organizaþia Round Table ºi Lady’s Circle din Germania trimit pachete copiilor din România. “Organizaþia Caritas din Petroºani organizeazã un eveniment în luna decembrie, al cãrui iniþiator a fost organizaþia Round Table ºi Lady’s Circle. În fiecare an ei vin cu 3-4 tiruri de cadouri din Germania. Aceste cadouri sunt realizate de copiii din Germania
pentru copiii din România”, a declarat Alexandru Kelemen, reprezentant Caritas Petroºani. Pachetele vor ajunge la copiii din Valea Jiului, dar ºi la cei din comuna Pui. Acestea vor conþine dulciuri, dar ºi multe alte lucruri. “În principiu, numãrul aproximativ va fi în jur de
9000 de copii din Valea Jiului ºi pânã în Pui cã ºi acolo vom distribui aceste pachete. Fiind pachete de la copii pentru copii probabil aceste pachete vor conþine dulciuri, jucãrii ºi lucruri de igienã personalã deoarece ele vin deja gata fãcute de copiii din Germania, le ambaleazã frumos ca de Crãciun ºi le trimit cu aceºti membri ai delegaþiei de la Round Table”, a mai spus sursa citatã. De ani de zile cei de la Caritas sunt Moº Crãciun pentru mii de copii din Valea Jiului. Alãturi de asociaþiile din Germania aceºtia însenineazã sãrbãtorile de iarnã ale celor mici. Monika BACIU
1 decembrie, pe tãrâmul lacurilor
80
de ochi albaºtri. Minivacanþa de 1 decembrie îi trimite pe pasionaþii de drumeþii la munte. Mai mulþi iubitori ai naturii se vor întâlni în acest weekend în retezat unde îi vor vizita ochii, ºi anume cele 80 de lacuri.
“Pentru cã e minivacanþã cãlãtorim ceva mai departe de casã. Mergem în tãrâmul celor 80 de lacuri, acum posibil îngheþate dar cu nimic mai puþin
frumoase! Conducem în convoi ºi apoi avem de urcat vreme de un ceas ºi jumãtate pânã la cabana Pietrele unde lãsãm bagajele. Luni 1 decembrie coborâm înapoi la maºini ºi sãrbãtorim Ziua României într-un loc aparte. Ne
aºezãm tocmai în Palma lui Dumnezeu, cea pe care o vezi în fotografia turei!”, spun organizatorii. Parcul Naþional Retezat, un loc sãlbatic, presãrat cu zeci de lacuri glaciare ºi populat de mii de specii de plante ºi animale. Astãzi îþi recomandãm sã descoperi culmile impunãtoare, lacurile spectaculoase ºi natura în forma ei purã din Retezat. Parcul Naþional Retezat se aflã în judeþul Hunedoara ºi ocupã o suprafaþã de
54 400 de hectare. Accesul se poate face prin Valea Jiului sau prin Depresiunea Haþegului. În Valea Jiului poþi ajunge dinspre Deva sau Târgu Jiu pe DN66, iar în Depresiunea Haþegului, din Deva pe DN66 sau din Caransebeº pe DN68. Culmile masivului Retezat ating de la 800 pânã la 2 500 de metri. Pentru a proteja frumuseþea naturalã a locului, nu au fost construite telecabine sau teleferice, astfel încât parcul poate fi vizitat doar la pas, pe numeroasele trasee care strãbat masivul. În Parcul Naþional Retezat sunt peste 80 de lacuri glaciare. Dacã Lacul Bucura este cel mai mare astfel de lac din România, Lacul Zãnoaga este cel mai adânc – 29 de metri. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Suspectat cã a furat o rulotã
U
n ºofer din vestul Vãii Jiului care circula pe DN 66 cu o rulotã fãrã plãcuþe de înmatriculare ºi cu defecþiuni la sistemul de iluminat, s-a gândit cã dacã-ºi scrie cu vopsea pe rulotã: „fãrã semnalezare” poate merge liniºtit.
ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã a fost aprobat prin HCJ nr. 186/2014 Regulamentul de vizitare a monumentului Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte. Cele mai importante prevederi ale acestuia sunt urmãtoarele: z Accesul turiºtilor în interiorul sitului arheologic este permis numai prin locurile ºi pe traseele stabilite ºi marcate. z Vizitarea monumentului de la Sarmizegetusa Regia se face dupã cum urmeazã: a) în perioada 1 mai – 30 septembrie,- zilnic între orele 09.00 ºi 20.00; b) în perioadele 1 martie – 30 aprilie ºi 1 octombrie – 30 noiembrie,- zilnic între orele
09.00 ºi 18.00; c) în perioada 1 decembrie – 28 februarie, situl este închis. În aceastã perioadã vizitarea este posibilã, la solicitarea unor grupuri de cel puþin 5 persoane, numai dacã starea vremii permite acest lucru ºi cu aprobarea prealabilã a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice. z Ultima intrare a turiºtilor în perimetru se face cu o orã înaintea închiderii. z Folosirea în scop comercial a imaginilor fotografiate sau filmate în monument indiferent de suport, nu este permisã decât cu acordul prealabil al conducerii Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice organizat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cel al Ministerului Culturii prin Direcþia Judeþeanã Pentru
Ghinionul lui a fãcut sã întâlneascã un echipaj al Poliþiei Rutiere Petroºani care monitoriza traficul, iar poliþiºtilor nu li s-a pãrut amuzantã inscripþia ºi l-au tras pe dreapta. La verificãri au constatat cã ºoferul nu avea documentele în regulã ºi existau suspiciuni ca rulota sã fie furatã. Aºa cã l-au escortat pe ºofer pânã la sediul Poliþiei
Culturã ºi Patrimoniu Naþional Hunedoara, în condiþiile prevederilor legislative în vigoare. z Organizarea de adunãri publice, manifestãri de orice naturã, activitãþi culturale, sportive sau de orice fel în interiorul monumentului se face numai cu aprobarea conducerii Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice organizat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a Ministerului Culturii avizatã de Institutul Patrimoniului Naþional prin Direcþia Judeþeanã Pentru Culturã ºi Patrimoniu Naþional Hunedoara, în condiþiile prevederilor legislative în vigoare. z Vizitatorii sitului arheologic au urmãtoarele obligaþii: - sã achite taxele aferente vizitãrii monumentului, stabilite prin hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara, indiferent de direcþia din care pãtrund în incinta monumentului, ºi sã nu prezinte la control, bilete false sau cumpãrate în alte zile decât cea a controlului; - sã nu distrugã, modifice ori sã degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcþiile, împrejmuirile sau orice alte amenajãri aflate în perimetrul sitului arheologic; - sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate; - sã depunã selectiv deºeurile de ambalaje în containerele inscripþionate corespunzãtor categoriei de deºeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivã; - sã nu aprindã focul, torþe lumânãri, candele sau orice alt obiect cu flacarã în incinta sitului arheologic sau în imediata apropiere a zidurilor cetãþii; - sã respecte orarul de desfãºurare a activitãþii de vizitare a sitului arheologic ºi sã nu pãtrundã în incinta monumentului, din nici o direcþie, în afara programului de vizitare afiºat ºi publicat; - sã parcheze autovehiculele numai în zonele special amenajate în acest scop;
Petroºani pentru verificãri. Amenda primitã e mai mare decât preþul rulotei. „A fost dusã o rulotã la sediul Poliþiei Petroºani, existau suspiciuni de furt pentru cã nu avea numere de înmatriculare aplicate pe rulotã. S-au fãcut verificãri ºi proprietarul nu a avut nici certificatul asupra lui, dar l-a adus ulterior de acasã. Pentru lipsã plãcuþe ºi ITP a fost acordatã
- sã nu pãtrundã ºi sã nu circule în interiorul sitului arheologic cu autovehicule, motociclete, mopede, biciclete, role, sau orice alt tip de vehicule, fie cu autopropulsie fie cu tracþiune animalã; - sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilor fiziologice doar locurile special amenajate, în mod civilizat ºi respectând normele igienice afiºate; - sã nu foloseascã produse de igienã personalã în interiorul sitului arheologic; - sã nu îndepãrteze, sã nu rãneascã ori sã nu distrugã vegetaþia, plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural ºi/sau construit; - sã nu profaneze monumentul istoric prin postarea sau înscripþionarea unor semne sau mesaje în interiorul sitului arheologic; - sã pãstreze liniºtea ºi sã nu deranjeze alþi vizitatori prin strigãte, producerea de zgomote, larmã sau prin folosirea oricãrui aparat, obiect ori instrument muzical sau prin manifestãri care afecteazã imaginea monumentului ; - sã nu arunce þigãri, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate; - sã nu campeze ºi sã nu desfãºoare activitãþi de picnic sau plajã în interiorul sitului arheologic, ºi sã nu consume alcool pe timpul vizitãrii sau în incinta monumentului istoric; - sã foloseascã numai locurile de odihnã special amenajate ºi sã nu se aºeze pe iarbã în incinta monumentului; - sã nu organizeze în incinta sitului arheologic, manifestaþii publice, cultural-artistice, ceremonii religioase sau ezoterice, ºedinþe de yoga, spiritism sau de vindecare si purificare, fãrã aprobarea prealabilã a conducerii Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, precum ºi sã nu participe la astfel de adunãri; - sã nu escaladeze, sã nu se caþere ºi sã nu se aºeze pe monumentele sau zidurile sitului arheologic. - sã nu se abatã de la traseele marcate pentru vizi-
o amendã de 2160 de lei ºi s-a ridicat certificatul de înmatriculare pânã se remediazã problema de ITP. Rulota nu era furatã, s-au fãcut verificãri la serii, la talon dar s-a clarificat situaþia”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
tarea monumentului ; z Cererile pentru vizitarea sitului istoric Sarmizegetusa Regia pot fi: - accesate pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara, descãrcate, completate ºi trimise electronic la adresa cjsarmi@yahoo.ro; - completate la pensiunile din zona cetãþilor dacice, odatã cu rezervarea ºi trimise la aceeaºi adresã (cjsarmi@yahoo.com); - ridicate ºi completate direct de la sediul Serviciului Public de Administrare a monumentelor istorice, Deva, Bulevardul 1 Decembrie 1918 , nr 28, camera nr 24, cu minim 3 zile înaintea intenþiei de vizitare. Persoane de contact: EUGENIA ZGÃVÂRDEAN – 0730 060 769 VLADIMIR BRYLYNSKEI – 0730 060 767 z Modelul unei cereri de vizitare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia este urmãtorul: CERERE Cãtre Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Prin prezenta, vã rugãm sã aprobaþi vizitarea sitului istoric Sarmizegetusa Regia, în ziua de.................................în intervalul orar 10-15, pentru un numãr de ...............turiºti. Precizãm cã avem cunoºtinþã de faptul cã drumul judeþean 705 A, pe tronsonul 33,400- 37,409, respectiv Valea Albã- Sarmizegetusa Regia, este închis circulaþiei publice auto în perioada 15 noiembrie 2014 pânã în 15 martie 2015, prin solicitarea Consiliului Judeþean Hunedoara, aprobatã de Serviciul Poliþiei Rutiere din cadrul IPJ Hunedoara. Prin prezenta ne angajãm sã respectãm atât regulamentul , cât ºi orarul de vizitare al monumentului . Data
Solicitant Nume, prenume, instituþie
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
u produc cât ar fi necesar N pentru stocul celor
douã termocentrale Mintia ºi Paroºeni ºi atunci vor lucra suplimentar, dar vor ºi importa huilã din afara þãrii. Vorbim despre minerii din Valea Jiului, care în luna decembrie vor fi nevoiþi sã lucreze suplimentar, dar care vor fi plãtiþi pentru munca depusã trei luni mai târziu. Importul de huilã nu poate fi evitat, chiar dacã minerii din toate minele Vãii Jiului sunt gata sã lucreze ºi sâmbetele. Liderii de sindicat spun acum cã iau huilã importatã, o amestecã cu cea extrasã din Valea Jiului ºi astfel asigurã buna funcþionare a CEH ºi a Societãþii de Închideri de Mine. Altã soluþie nu existã.
Sâmbete lucrate ºi importuri de huilã
„Importul de cãrbune este absolut necesar, având în vedere stocurile de cãrbune extrem de diminuate de la Mintia ºi Paroºeni. Am avut o discuþie luni între administraþie ºi sindicatul Muntele, prin care am convenit ca întreaga cantitate de cãrbune care provine din minele viabile sã fie transportatã cãtre termocentrale, atâta timp cât din punct de vedere granulometric îndeplineºte cerinþele de calitate, iar prin amestecul cu cãrbunele de import, care este cu
putere caloricã superioarã, sã facem un cãrbune de 4.000 de kCal/kg, care sã meargã la Mintia”, a spus Petre Nica, lider Sindicatul Muntele Minerii vor lucra ºi sâmbetele ºi în luna decembrie, când sunt mai multe zile libere, aceºtia vor intra în minã ca sã dea cãrbune. Totuºi, liderii lor spun cã vor fi ºi plãtiþi pentru asta, chiar dacã era mai bine sã lucreze în varã. „Cu siguranþã, în mãsura în care vom ajunge la o înþelegere cu administraþia, cu privire la
Bucureºtenii subvenþionaþi de 4 ori faþã de mineri
B
ucureºtenii primesc subvenþii de cel puþin 4 ori mai mari decât minerii din Valea Jiului. Vorbim despre diferenþele fãcute de statul român în acest moment, diferenþe care îngroapã mineritul, în detrimentul altor industrii. Subvenþiile la încãlzire acordate doar locuitorilor din Capitala României sunt mult mai mari decât cele pe care le primeºte mineritul. Liderul de sindicat Petre Nica spune cã ortacii sunt defavorizaþi ºi folosiþi doar atunci când Statul român are nevoie de ei. „Minele din Valea Jiului ºi cele 2 termocentrale sunt folosite de statul român doar atunci când statul are nevoie de ele, pentru a-ºi asigura, fie o independenþã energeticã, fie o liniºte socialã, dar nu sprijinã mai cu nimic aceastã activitate. Cele 7 exploatãri miniere din
Valea Jiului au funcþionat cu 60 de milioane de euro. În acelaºi timp, cele 2 termocentrale au avut un profit, foarte mic, dar nu au fost pe minus la bilanþ. ªi în aceste condiþii, cu 60 de milioane de euro, Valea Jiului cu 8.700 de angajaþi a trãit, cele douã termocentrale nu au avut pierderi ºi vã spun cã Bucureºtiul, pentru încãlzirea termicã a oraºului primeºte subvenþie de 250 de milioane de euro pe an. Este inadmisibil ca statul român sã facã o astfel de diferenþã”, a declarat Petre Nica, liderul sindicatului Muntele din Valea Jiului. Minerii din Valea Jiului ar avea nevoie de subvenþii ca sã supravieþuiascã, însã, în urma vizitei de la Bruxelles, oficialii din Valea Jiului au aflat cã acest lcuru nu mai este posibil. Asta în condiþiile în care alte þãri au gãsit protiþe ºi investesc chiar în industria extractivã. Diana MITRACHE
plata muncii suplimentare, vom agrea ºi un protocol prin care sã lucrãm în câteva din zilele nelucrãtoare pentru a suplimenta producþia de huilã. Este posibil sã se întâmple, mai ales cã CEH are stocuri reduse ºi ar putea declara o stare de forþã majorã, pentru cã nu ne putem permite sã lãsm Deva ºi Valea Jiului fãrã energie termicã ºi sã nu avem siguranþa cã putem furniza energie
electricã în sistemul energetic naþional”, a adãugat Nica. Nica spune cã minerii au un protocol încheiat în ce priveºte plata zilelor de sâmbãtã, iar acestea vor fi plãtite dupã cum urmeazã. „Atunci când lucrezi 4 sâmbete, douã le ai plãtite în avans, dublu ºi pentru alte douã urmeazã sã îþi iei repaus, iar dacã angajatorul nu poate sã îþi acorde repaus, sã þi le plãteascã tot
Proiecte de succes ale administraþiei de la Petroºani în 2014
A
dministraþia de la Petroºani a reuºit ºi în acest an sã implementeze o serie de proiecte a cãror scop final a fost acela de a oferi un nivel de civilizaþie european cetãþenilor. ªi astea în condiþiile în care anul 2014 nu a fost unul foarte darnic din punct de vedere financiar cu administraþia localã. Astfel, un proiect mai vechi al administraþiei locale prin care se doreºte construirea unui centru de informare turisticã, a demarat ºi în curând urmeazã ca investiþia sã fie finalizatã. Valoarea acestui proiect este de 617.705,64 lei, cu o componentã nerambursabilã în sumã de 488.875,81 lei.
Actualitate 7 dublu, dar peste 60 de zile”, a conchis preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului. Aproximativ 4.500 de tone livreazã divizia minierã a CEH ºi aproximativ 2.000 de t minerii de la închideri, însã, termocentralele trebuie sã îºi asigure un stoc de huilã, ca sã fie sigure cã pot funcþiona ºi atunci minerii vor munci mai mult, iar administraþia va importa huilã. Diana MITRACHE
Un alt proiect, semnat chiar în urmã cu câteva sãptãmâni de cãtre primarul Tiberiu Iacob Ridzi în valoare de peste 800.000 de euro vizeazã construirea ºi dotarea unui minihotel ºcoalã la Colegiul Economic Hermes. De asemenea, construirea telescaunul TS3, care cu siguranþã va genera o creºtere a interesului turiºtilor faþã de staþiunea Parâng în acest sezon de iarnã, a fost finalizat, ºi nu în ultimul rând inaugurarea bazinului de înot, sunt alte douã investiþii asumate de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Desigur, dincolo de toate aceste investiþii, modernizarea drumului de acces spre zona turisticã Parâng, pe porþiunea aflatã în responsabilitatea administraþiei publice locale, respectiv pe strada Maleia a însemnat alt proiect finalizat cu succes de administraþia Ridzi. Sigur, s-ar putea sã existe ºi cârcotaºi care sã comenteze despre aceste investiþii, dar administraþia Ridzi a demonstrat, cel puþin pânã acum, cã se bazeazã pe fapte nu pe vorbe. Marius MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Noiembrie 2014
Zãpadã ºi telescaun nou
Ingredientele perfecte pentru sezonul de iarnã din Parâng Z
ãpadã la munte ºi telescaun nou. Iubitorii sporturilor de iarnã vor avea la dispoziþie începând din acest weekend un telescaun nou nouþ. Lucrãrile au fost finalizate, iar inaugurarea va avea loc sâmbãtã, de Sfântul Andrei, o zi cu semnificaþie aparte în cultura românilor. “Am crezut ºi cred în continuare în acest proiect care poate sã dea o nouã identitate ºi o nouã ºansã la dezvoltare nu doar municipiului Petroºani, ci întregii Vãi a Jiului. Chiar ºi atunci când proiectul nostru privind “Dezvoltarea Domeniului Schiabil în masivul Parâng” s-a blocat ºi chiar atunci când unele voci vorbeau chiar despre abandonarea lui, eu nu am încetat sã cred cã lucrurile vor merge spre bine ºi am acþionat ca atare. Cred cã, atunci când ai voinþã, cu ajutorul bunului Dumnezeu nu existã nici o barierã în calea reuºitei ºi faptul cã am gãsit soluþia pentru a
continua proiectul acesta al dezvoltãrii turismului demonstreazã din plin acest lucru”, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Preþurile pentru utilizarea telescaunului au fost stabilite, însã în prima zi de funcþionare turiºtii vor putea urca gratuit cu instalaþia de transport pe cablu. Din experienþa anilor trecuþi, atunci când cãlãtoria cu telescaunul este gratuitã, numãrul celor care urcã la munte este mare. Pentru cei care doresc sã participe la acest eveniment, administraþia localã de la Petroºani a dispus ca în ziua de 30 noiembrie, noul telescaun TS3 sã funcþioneze gratuit pe întreaga duratã a zilei. “Vom inaugura în mod oficial acest obiectiv pe data de 30
noiembrie, datã la care deschidem în mod oficial ºi sezonul turistic de iarnã din staþiunea Parâng. Vreau sã-i invit alãturi de noi, la acest eveniment, pe toþi cetãþenii care doresc sã se convingã de utilitatea acestei investiþii care va conduce la o creºtere a interesului turiºtilor faþã de staþiunea Parâng, fapt care va genera în timp ºi dezvoltarea unor activitãþi direct productive pentru întreaga noastrã comunitate localã”, precizeazã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti”. Telescaunul TS3 are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºi deserveºte
atât persoanele care viziteazã masivul Parâng cât ºi schiorii care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi 2B. TS3 are o lungime de 2,2 km, fiind deservit de un numãr de 74 de scaune a câte patru locuri fiecare. În cadrul ºedinþei de Consiliu local din luna noiembrie, a fost aprobat ºi
planul tarifar în baza cãruia se va putea folosi instalaþia de transport pe cablu. Astfel, costul unui bilet cu noul telescaun costã 10 lei pentru adulþi, respectiv 7 lei pentru copiii sub 12 ani, pentru un singur drum. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei interesaþi pot face ºi abonamente. Astfel, pentru o jumãtate de zi abonamentul este de 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Tarifele se aplicã începând cu data de 1 decembrie ºi au inclusã ºi taxa montanã (conform tabelului de mai jos). Pentru a continua lucrãrile la proiectul de modernizare al zonei turistice Parâng, dupã ce proiectul finanþat prin intermediul Guvernului a fost blocat la Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului în 2012 din lipsã de fonduri,
Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani au decis sã continue lucrãrile, în limita posibilitãþilor proprii ale bugetului local. Pentru a avea banii necesari pentru finalizarea TS3, unul dintre cele mai importante obiective de investiþii ale acestui proiect, municipalitatea din Petroºani a contractat anul acesta un credit pentru investiþii în valoare de 13 milioane de lei. Lucrãrile de investiþie aferente obiectivului “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” au început în ultimul trimestru al anului 2010 cu lucrãri de organizare de ºantier ºi defriºãri, respectiv, pregãtirea terenului pentru telescaunul TS3 ºi pârtia 2C. Monika BACIU
Feeria sãrbãtorilor de iarnã
S
ãrbãtorile de iarnã bat la uºã, iar administraþia localã de la Petroºani deja a început toate pregãtirile pentru cã oraºul sã fie în ton cu evenimentele.
ªi anul acesta, la Petroºani va fi roganizat târgul de Crãciun. Dacã anul trecut acesta a avut loc
în parcul de la piaþa centralã, în acest an, comercianþii îºi vor putea amplasa cãsuþele pe centrul civic. “Organizam Târgul de Crãciun. Amplasam cele cinci cãsuþe pe care noi le avem undeva în zona Centrului Civic. Suntem în discuþie cu comercianþii care sã vinã ºi sã-ºi prezinte produsele de crãciun în zona respectivã Începând cu data de 6 decembrie ºi pânã dupã Anul nou”, a declarat
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În cazul în care numãrul comercianþilor va fi mai mare decât cel al cãsuþelor atunci se va suplimenta numãrul locurilor. “Nu vom putea suplimenta numãrul de cãsuþe însã încercam sã suplimentãm locurile dacã comercianþii vin cu cãsuþele lor sau cu logistica lor, vom fi de acord cu condiþia sã se
încadreze în spiritul Crãciunului”, a mai spus edilul. Sunt aºteptaþi comer-
cianþi de produse tradiþionale din Valea Jiului ºi nu numai. Monika BACIU