CVJ Nr 747, marti, 25 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 747

Cronica Vãii Jiului Marti, 25 Noiembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Hunedorenii se judecã cu ANRP

O

pt procese împotriva Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor.

Mai mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara se judecã cu Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor.

În cursul acestui an, pe rolul Tribunalului Hunedoara au fost depuse opt astfel de dosare.

Misiunea ANRP este de a coordona procesul de restituirea a proprietãþilor preluate, în mod abuziv, în perioada regimului totalitar comunist ºi de a acorda despãgubirile cuvenite persoanelor îndreptãþite.

Multe dintre dosarele care s-au judecat anii trecuþi au fost respinse de cãtre magistraþi, astfel cã reclamanþii au pierdut procesele cu Autoritatea

Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor.

Totuºi, în situaþia în care restituirea în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilã, compensarea prin puncte este singura mãsurã reparatorie în echivalent care se acordã.

De asemenea, moºtenitorii celor îndreptãþiþi la despãgubiri care nu au trimis pânã acum copii ale certificatelor de moºtenitor ºi acte de identitate din care sã reiasã domiciliul, trebuie sã depunã cât mai repede aceste documente.

Monika BACIU

Carol Zah, un nume în istoria Miliþiei

Criminalistul care nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP

C

arol Zah, din Petrila, a rãmas un nume în istoria Miliþiei, numele sãu fiind pronunþat cu respect dar ºi cu teamã. A fost singurul criminalist de la Haþeg pânã la Gorj, care în 32 de ani de activitate nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP (neînceperea urmãririi penale) sau AN (autor necunoscut). >>> PAGINILE 4-5

Judecãtorii vor sã vadã dacã munceºte

I

ndividul de 21 de ani care a ucis cu bolidul sãu doi pietoni în centrul municipiului Petroºani, a obþinut permisiunea de a pãrãsi locuinþa unde se afla în arest, pentru a merge la muncã. Numai cã judecãtorii de la Petroºani n-au fost convinºi de solicitarea lui Mãturar Codruþ Norocel, aceea de a i se permite libertatea între orele 10 ºi 20 de luni pânã sâmbãtã ºi i-au respins-o.

Totuºi, magistraþii Tribunalului Hunedoara au încuviinþat însã cererea, dar colegii de la prima instanþã nu se lasã.

Aceºtia, la solicitarea apãrãtorului urmaºilor victimelor, vor sã se asigure cã Norocel respectã în întregime condiþiile impuse de instanþa superioarã

pentru a beneficia de semi libertate.

Astfel, aceºtia din urmã cu solicitat ca I.T.M Hunedoara sã comunice dacã a fost înregistrat contractul de muncã al inculpatului, la ce datã s-a fãcut acest lucru ºi sã comunice copii autentificate ale actelor care au însoþit contractul

de muncã.

Totodatã, instanþa a dispus ºi emiterea unei adrese cãtre Primãria Petroºani – Serviciul Impozite ºi Taxe Locale, pentru a comunica dacã în evidenþele serviciului, Norocel figureazã cu bunuri sau venituri impozabile.

Individul care a

spulberat cu bolidul sãu de lux douã persoane în centrul Petroºaniului mai vrea ºi efectuarea unei noi expertize criminalistice, lucru

cerut instanþei, însã judecãtorii vor discuta solicitarea la termenul din luna decembrie a.c.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

Parcul de la piaþã a devenit ºantier 3000 de noi

ºomeri în judeþ

P

arcul de la piaþa centralã din municipiul Petroºani a intrat în reabilitare. În prgul iernii, parcul de la piaþã a devenit ºantier. Zona va fi modernizatã astfel ca locuitorii din zonã ºi nu numai sã aibã un loc adecvat pentru a petrece timpul liber.

N

umãrul ºomerilor din judeþul Hunedoara creºte de la o lunã la alta.

Acest fapt se datoreazã anotimpului rece.

“Parcul de la piaþã a fost preluat de Serviciul de Administrare Publicã din cadrul primãriei municipiului Petroºani. Acolo în urmã cu o lunã de zile primarul municipiului

Petroºani a plantat arbori, însã în aceastã perioadã se lucreazã la amenajarea aleilor, la aranjarea bãncilor, la reabilitarea filigoriei, la vopsirea gardului, tot ceea ce þine de transformarea parcului într-o zonã de promenadã, într-un loc de relaxare pentru locuitorii municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Lucrãrile în zonã vor continua atâta timp cât condiþiile meteorologice vor permite acest lucru. Parcul de la piaþa centralã din Petroºani a fost preluat în administrare de cãtre Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat.

Monika BACIU

Aproape jumãtate din ºomerii indemnizaþi din judeþ sunt în Valea Jiului. Situaþia este cu atat mai dificilã cu cât existã ºi persoane care nu primesc indemnizaþie de ºomaj, astfel cã numãrul celor care nu au loc de muncã este unul mult mai mare.

“Rata ºomajului se calculeazã doar la nivel de judeþ. La sfârºitul luni octombrie am avut o ratã a ºomajului de 5,86%. În Valea Jiului din numãrul total de 11.373 de ºomeri înregistraþi la nivel de judeþ, 3497 se afla în Valea Jiului. Avem destul de mulþi ºomeri ºi din pãcate destul de mulþi sunt cei care sunt neindemnizaþi”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Odatã cu venirea sezonului rece numãrul ºomerilor creºte din cauza restrângerii activitãþilor din domeniul construcþiilor. “ªi în luna octobrie am avut deja o creºtere a ratei ºomajului,

Cetãþenii din Colonia Cimpa Petrilenii, bucuroºi cã vor avea apã potabilã trataþi acasã La solicitarea reprezentanþiilor operatorului economic care executã lucrãri pentru introducerea reþelei de alimentare cu apã potabilã în Colonia Cimpa din Petrila, o comisie de specialiºti din cadrul SC Apa Serv Valea Jiului SA condusã de directorul General Costel Avram, ªeful Departamentului Exploatare Florin Donisã ºi de ºeful secþiei Petrila, Benke Alexandu s-a deplasat în teren pentru stabilirea unor detalii de naturã tehnicã pentru finalizarea cu succes a acestei reþele.

Astfel s-a fãcut analiza branºãrii la reþeaua publicã de alimentare cu apã de pe str.

Cimpa, inclusiv a modului pe protejare al reþelei care supratraverseazã râul Jiul de Est.

Tototadã s-a discutat modul de contorizare þinând cont de prevederile Legii 241/2006 ºi a Ordinului 88/2007.

Contorizarea se va realiza într-un cãmin corespunzãtor amplasat la limita de proprietate cu un apometru de branºament DN 15 mm (cu mecanism semiumed, tip 420 CP, clasa C preechipat pentru transmiterea la distanþã, sistem inductiv), montat între doi robineþi amonte-aval.

Î

n maxim douã luni, locuitorii din Petrila nu vor mai fi nevoiþi sã ia douã autobuze ca sã consulte un medic specialist.

Ambulatoriul medical va fi gata ºi va avea ºi aparaturã de specialitate.

Totul este posibil, dupã ce administraþia localã a investit enorm în reabilitarea fostei policlinici, care s-a închis odatã cu restrângerea activitãþii medicale în întreg judeþul Hunedoara. Acum, clãdirea este reamenajatã ºi reparatã, iar autoritãþile locale spun cã sunt pe ultima sutã de metri. „Avem termen de finalizare luna ianuarie ºi cred ºi sper sã reuºim pânã la finele lunii sã reuºim sã finalizãm lucrãrile ºi sã putem sã îl dãm în folosinþã.

Momentan facem lucrãri la reabilitarea construcþiei

ºi avem în procedurã de licitaþie aparatura cu care va fi doatat ambulatoriu. ªi aceasta, sperãm sã se realizeze pânã în decembrie ºi din ianuarie sã putem sã o aducem ºi sã o montãm”, a spus viceprimarul din Petrila, Vasilicã Jurca.

Cel puþin 7 medici specialiºti vor lucra în aceastã policlinicã la Petrila, iar populaþia va avea acces la servicii de calitate, mai ales cã aparatura ce va ajunge aici va fi una de ultimã generaþie. „Va fi un cabinet de ginecologie, unul de chirurgie, un laborator pentru analize. În total vor fi cam 7 specializãri, iar oamenii se vor adresa direct acestor medici”, a mai adãugat viceprimarul oraºului Petrila.

Spitalul din Petrila a fost desfiinþat în anul 2011, fiind singura unitate medicalã ce s-a desfiinþat atunci în Valea Jiului, pentru eficientizarea sistemului medical din Hunedoara.

Diana MITRACHE

în perioada de iarnã în general rata ºomajului creºte, numãrul de angajãri scade ºi acest lucru este valabil cam pânã în lunã martie”, a mai spus sursa citatã.

Potrivit informaþiilor de la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Munca, la sfârºitul lunii septembrie în judeþul Hunedoara numãrul ºomerilor a fost de 10.541 persoane.

Monika BACIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

Elevi de la Colegiul Naþional de Informaticã “Carmen Sylva”, intoxicaþi cu hamburgeri

M

ai mulþi elevi de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva au ajuns ieri la spital, dupã ce s-au intoxicat din cauza unuor hamburgeri, pe care i-au comandat de la un restaurant din Petroºani.

Tinerii au început sã se simtã rãu la prima orã a dimineþii de luni, dupã ce au mâncat în pauza mare ºi au chemat salvãrile.

Pãrinþii copiilor au ajuns ºi ei imediat la liceu ºi au rãbufnit. „M-a sunat copilul meu cã se simte foarte rãu, dupã ce el ºi cu mai mulþi colegi de clasã au comandat

hamburgeri la Restaurantul “La Naºu’” din Petroºani.

Copiii au început sã se simtã rãu ºi imediat au chemat salvãrile”, spune Petru Manea , pãrintele unuia dintre copiii intoxicaþi.

Medicul Alin Vasilescu, managerul

Spitalului de Urgenþã din Pretroºani a recunoscut cã salvãrile au ajuns la unitatea UPU a Spitalului, dar le-a redirecþionat spre secþia de boli infecþioase de la Spitalul din Vulcan. „Am redirecþionat toate cazurile spre

Vulcan. Nici nu trebuiau sã ajungã la noi”, a spus dr. Alin Vasilescu.

Imediat ce au aflat despre incident, medicii de la Vulcan s-au ºi pregãtit sã primeascã pacienþii. „Am ºi dispus pregãtirea celor necesare ca sã primim copiii. Vom vedea ce s-a întâmplat, dupã ce vor fi supuºi unor analize”, a spus ºi Cristina Baleia, directorul Spitalului din Vulcan.

Patru fete au rãmas internate la secþia de boli infecþioase ºi au început tratamentul de specialitate. „Într-o primã fazã avem inter-

nate cu toxiinfecþie alimentarã 4 fete de 17 ani, care au declarat cã au mâncat hamburgeri. Sunt stabile, dar au acuzat dureri de cap, de burtã ºi greþuri sau frisoane.

Le-am administrat tratament ºi pentru o mai bunã supraveghere, rãmân pe secþia de boli infecþioase”, a spus dr. Cãtãlin Popa, director medical Spitalul din Vulcan.

Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen

Nu le place ºcoala

U

nele dintre unitãþile ºcolare din Valea Jiului se confruntã cu o ratã a absenteismului tot mai mare.

La Colegiul tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani, de exemplu, peste 8% dintre elevi preferã sã practice alte activitãþi în cursul dimineþilor decât cele ºcolare.

Marea majoritate a chiulangiilor provine din clasele a 9-a ºi a 10-a, adicã din învãþãmântul obligatoriu. „Anul trecut, din cauza absenþelor, am

Nu vor meditaþii avut 39 de repetenþi.

Anul acesta se pare însã cã vor fi mai mulþi. Asta deºi am solicitat ajutorul Protecþiei Copilului ºi a Poliþiei Locale pentru a-i determina pe pãrinþi sã-ºi trimitã copiii la ºcoalã.

Din pãcate, succesul

acestor acþiuni nu a fost cel sperat. Dintre cei 76 de elevi cãrora le-am trimis înºtiinþãri acasã doar 10 au revenit la cursuri”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. În timp ce unii dintre colegii lor au renunþat la ºcoalã sau vin cu intermitenþe la cursuri, alþi elevi s-au transferat la alte licee, mai aproape de localitãþile în care domiciliazã. În aceastã situaþie sunt 22 dintre foºtii elevi de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Mir cea NISTOR

L

iceenii din clasele terminale de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani nu se înghesuie deloc sã participe la orele de pregãtire suplimentarã pentru bacalaureat.

Asta, în ciuda faptului cã profesorii oferã, dupã orele de curs, meditaþii gratuite la toate materiile aflate pe lista examenului de maturitate. “Avem programate aceste ore de pregãtire suplimentarã încã din luna octombrie. Din pãcate, frevenþa elevilor lasã foarte mult de dorit.

Nu vor sã beneficieze de acest sprijin pe care colegii noºtri profesori îl oferã”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic

Sylva de la Petroºani, spune cã elevii au comandat mâncarea de la un restaurant prin telefon ºi cã salvãrile i-au preluat chiar de la ºcoalã. „Din câte am aflat noi, copiii au sunat la acel restaurant ºi au primit mâncarea. Au fost preluaþi de salvãri ºi duºi la spital. Aºteptãm sã vedem ce s-a întâmplat”, a spus ºi Lucian Resmeriþã.

Inspectorii DSV spun cã s-au autosesizat ºi cã au demarat o anchetã, pentru a vedea exact care au fost cauzele acestei probleme ºi dacã are legãturã cu restaurantul de la care liceenii ºi-au comandat mâncarea. „Ancheta a fost preluatã de DSP Deva. Se pare cã totul a fost declanºat de la o panã de curent, care a decuplat frigiderele ºi astfel mâncarea s-a putut altera. Întreruperea energiei electrice s-a petrecut pe timpul nopþii de duminicã spre luni”, a spus unul dintre medicii care face ancheta la restaurantul din Petroºani.

Diana MITRACHE

“Dimitrie Leonida” Petroºani.

Lipsa de interes în pregãtirea suplimentarã nu vine doar din partea elevilor. Nici pãrinþii acestora nu par prea interesaþi de viitorul copiilor lor. “Dezinteres existã ºi din partea pãrinþilor. Foarte puþini dintre ei au participat la ºedinþele cu pãrinþii elevilor din clasele terminale. De aceea consider cã nici rezultatele ºcolare, dacã nici familiile nu se vor implica, nu vor cunoaºte o creºtere semnificativã”, a mai precizat Gabriela Rus. Examenul de bacalaureat din vara anului viitor va debuta pe 8 iunie ºi se va încheia pe 3 iulie.

Mir cea NISTOR

4 Actualitate

C

arol Zah, din Petrila, a rãmas un nume în istoria Miliþiei, numele sãu fiind pronunþat cu respect dar ºi cu teamã.

A fost singurul criminalist de la Haþeg pânã la Gorj, care în 32 de ani de activitate nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP (neînceperea urmãririi penale) sau AN (autor necunoscut). La cei 77 de ani, Carol Zah este plin de vervã, cu sensibilitãþi nebãnuite, deºi a rãmas fãrã un rinichi ºi douã coaste, cu o protezã cocsofemuralã ºi operat la ochi ca urmare a condiþiilor ºi situaþiilor limitã în care l-a adus activitatea sa de criminalist... S-a apucat de scris poezie ºi prozã autobiograficã ºi are pregãtite, pentru a vedea lumina tiparului, douã volume. otezat de suita regalã, care i-a B dãruit o caprã cu trei iezi ºi o casetã cu bani

Carol Zah este al 12-lea copil al familiei cu o gospodãrie frumoasã la Baia Mare, Maramureº, aproape de Sãsar. Tatãl era maistru gaterist la o fabricã ”de lux” producãtoare de parchet, din Baia Mare. ªi pentru cã era al 12-lea copil, nãscut în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

1938, o suitã a regelui Carol l-a botezat ºi i-a fãcut cadou o caprã cu trei iezi, plus o casetã cu bani. Acest lucru, plus faptul cã o sorã s-a mutat în Ungaria avea sã-l urmãreascã toþi anii de ºcoalã ºi în activitatea sa de ofiþer în perioada comunistã.

Nici nu împlinise doi ani când mama sa a murit, iar cei mici rãmãseserã în grija tatãlui ºi a fraþilor mai mari. A avut parte în

Carol Zah, un nume în istoria Miliþiei

Criminalistul care nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP acea perioadã de un ”accident” care era sã-i fie fatal – a bãut leºie dintr-o sticlã aflatã prin casã. Fratele sãu mai mare, plângând, i-a dat lapte ºi tot ce ºtia cã-l poate salva ºi l-a salvat... dar a simþit toatã viaþa urmãrile acelui moment. ”A început rãzboiul...

Unul dintre fraþii luaþi în armatã, dupã ce au trecut de ruºi, în munþii Tatra, a fost împuºcat în cap. A mai trãit douã luni. Dupã alte douã luni ºi tata a murit ºi am rãmas 11 copii la mâna Celui de Sus...”, povesteºte Carol Zah. Pãrintele sãu a murit supãrat, pentru cã un alt fiu nu a rãspuns la chemarea sa de dinainte de moarte, pentru a avea grijã de cei mici...

Chemarea disperatã a tatãlui este cuprisã în volumul de poezie a lui Carol Zah: ”Astãzi puterea mi-a slãbit ºi mi-e greu/Sã þin în mânã coasa ºi plugul/ªi-n ajutor îl chem pe Dumnezeu/ Sã-mi dea jos de pe umerii grei jugul”...

Asta se întâmpla ãn timp ce nemþii erau acolo, unde îºi ascunseserã tancurile.

Carol Zah ºi un frate al sãu au fost duºi la orfelinat unde au stat doi ani, dupã care au fost luaþi de o familie de þãrani înstãriþi din Tãºag. ”Am fost trataþi bine, aveam tot ce ne trebuia, muncem cot la cot cu întreaga familie”.

La ºcoalã, Carol Zah s-a evidenþiat fiind sprinþar la minte ºi plãcându-i sã citeascã.

A fost începutul ºirului de ºcoli – liceul, ºcoala de ofiþeri ºi Facultatea de drept din Iaºi. Deºi le era bine, dorul de fraþi i-a fãcut sã ”evadeze” pentru a-i vizita. Aºa a aflat cã una dintre surori se

acea perioadã de început care i-a marcat viaþa.

A

trecut munþii înzãpeziþi în pantofi ºi s-a ales cu o protezã

mutase în Ungaria. Nu a reuºit s-o mai vadã niciodatã, deºi încercase peste ani sã obþinã un paºaport. În 1988, aceasta a decedat...

”E

ram ca robii”

”Mai târziu mi-am vãzut de serviciu. Eram ca robii în muncã. La Petrila am ajuns din motiv de... dragoste. Eu ºi un coleg ne îndrãgostisem de douã surori ºi pentru a ajunge la ele trebuia sã trecem prin faþa uºii comandantului de judeþ, lucru deranjant pentru el. Aºa a ajuns colegul meu la Lupeni, iar eu la Petrila, cu recomandare ”un ofiþer bine pregãtit”. Aici, la Petrila era un cãpitan Bil, iar Miliþia era lângã Parc, aproape de stada Minei. Era de treabã.

Primul meu caz deosebit a fost uciderea unei femei vãduve, dispãrute. Împreunã cu fiul victimei, un copil de 17 ani, care cunoºtea zona, am cãutat o zi întreagã, iar lângã un pârâu plin de bãlãrii... dupã vreo douã ore am dat de cãlcâiul femeii. Aºa am gãsit-o. Eram mânz în meserie, eram locote-

nent. Au venit procurorul, ºeful Miliþiei Petroºani – Szabo, cãpitanul Bil, care m-au lãudat, dar le-am spus cã am avut doar noroc. În acea perioadã, negãsind unde sã locuiesc, am fost zi ºi noapte ofiþer de serviciu. Am þinut locul tuturor colegilor. În 64,

Biroul de Miliþie Lupeni s-a transformat în secþie ºi aveau nevoie de cinci ofiþeri – eu ºi Pãtruþ (cu care semãnam ºi eram nãscuþi în aceeaºi lunã), trei de la Petroºani. Doi ani am fãcut naveta cu autobuzul. Acolo ne-am adunat vreo 12 ofiþeri...” – a început Carol Zah sã povesteascã despre

Cu amãnuntele specifice meseriei, criminalistul a relatat un caz care s-a ivit în acelaºi an 1964, la 1 decembrie.

Doi bãrbaþi plecaserã dupã bureþi, iar unul nu s-a mai întors.

Locþiitorul comandantului de la Lupeni, Baba, i-a spus lui Zah sã-ºi formeze o echipã: ”eºti tânãr, 26 de ani, eºti bine pregãtit”... Doi ofiþeri ºi un sectorist au luat munþii înzãpeziþi în piept, îmbrãcaþi ca la serviciu ºi încãlþaþi în pantofi. ”Era ora 4,00 dupãamiaza. Ne-am rãsfirat ºi am ”gleblat” muntele pânã sus în vârf.

Ningea ºi viscolea. Am coborât pe partea cealaltã versantul, pe o

pantã abruptã ºi am dat de o cabanã, jos la poale. Pe o bancã, doar în cãmaºã cu mânecã scurtã se afla bãrbatul.

Avea pielea maro. Nu am crezut cã-l vom gãsi.

Am hotãrât sã rãmânem o parte în cabanã, iar unul sã mergã sã anunþe. Am petrecut noaptea acolo.

Eu care fumam patru

pachete de þigãri în 24 de ore, aveam doar patru þigãri ºi patru lei.

Trebuiau sã vinã dupã noi, sã ducem mortul, dar nu au venit la ora stabilitã. Eram îngheþaþi, nemâncaþi, obosiþi...

Spre Lupeni dacã o luam, eram convinºi cã vom muri. Am luat-o pe vale spre Gorj. Am dat peste un magazin forestier. Am cerut o pâine ºi un pachet de þigãri. Eram în pantofi în zãpada pânã la genunchi. Ne-am apropiat de sobã...

Vânzãtorul a crezut cã suntem fugari, dar dupã ce i-am explicat, a scos parizer ºi ceapã. Îmi amintesc cã era impresionat. Am ajuns apoi în gara Aninoasa de Gorj. Acolo ºeful de garã a vorbit cu conductorul ºi am ajuns acasã, la Iscroni. Locþiitorul Baba dãduse telefon la Deva sã anunþe cã omul a fost gãsit mort, dar cã noi dispãruserãm. A fost bucurie mare când ne-a vãzut, ne-a îmbrãþiºat, nu ne-a mai lãsat sã plecãm acasã ºi ne-am culcat la un prieten. ªeful de judeþ ne-a apreciat ºi ne-a dat 1000 lei la salariu.

Dupã acea acþiune din 1964, am tras... Am fost operat prin 2006 la Spitalul Judeþean Deva pentru protezã cocsofemuralã. Eu care am fost fotbalist legitimat. Acea rãcealã m-a afectat serios” – a spus criminalistul Zah, al cãrui fiu este medic ºi care i-a stat mereu alãturi.

Dupã douã luni de activitate la Lupeni, a fost fost recomandat MAI pentru Facultatea de Drept, tocmai la Iaºi.

Asta pentru cã se afla sub supraveghere, ºi din cinci în cinci ani era trimis la specializare. În dosarul sãu de cadre apãrea botezul suitei regale ºi sora plecatã peste graniþã...

S

alvatorul din ape ºi rinichiul pierdut A urmat contopirea Miliþiei din Lonea cu

Parteneriat INSEMEX-Universitate, pentru viitorii cercetãtori niversitatea din U Petroºani este o pepinierã pentru viitorii specialiºti ai INSEMEX considerã conducerea renumitului institut de cercetare din Valea Jiului, astfel cã relaþiile dintre cele douã centre sunt strâns legate.

Directorul general al Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani spune cã urmãreºte sã întinereascã institutul cu specialiºti daþi de instituþia de cea din Petrila, iar Carol Zah a fost transferat împreunã cu acelaºi coleg ºi prieten Pãtruþ.

La Petrila a avut parte de un alt caz care i-a schimbat, din nou, viaþa, caz pornit din cartierul muncitoresc Groapa Seacã. Maistrul de acolo era învinuit pentru chestiuni tehnice... În 1970, luna mai, pârâul Jieþ s-a umflat atât de tare încât a inundat cartierul Pod Fabricã. ”S-a format o echipã de salvare. Aveam 31 de ani. M-au legat cu funii pentru a nu fi luat de ape ºi am intrat pentru a salva oameni ºi lucruri. A fost o zi grea.

Am reuºit sã salvez un bãtrân ºi doi copii. De

învãþãmânt superior din Valea Jiului. „În primul rând noi derulãm manifestãri ºtiinþifice împreunã cu Universitatea Petroºani.

Manifestarea noastrã, SESAM este derulatã în colaborarea ºi cu universitatea, iar noi, de asemenea, desfãºurãm parteneriat la simpozionul lor

atunci, am luat la rând spitalele. Rinichiul stâng apãrea ca un cerc de luminã albã. Medicii nu ºtiau care este cauza.

Fiul meu s-a specializat la Clinica din Cluj ºi datoritã lui am ajuns la o comisie de 12 doctori... Cauza era macerarea rinichiului care se afla într-o pungã cu lichid, pungã lipitã de douã coaste. Operaþia a fost complicatã. S-a întâmplat în 1985” – precizeazã Carol Zah.

C

riminalistul cu sânge rece, un poet remarcabil Cunoscuþii spun cã era considerat ”mintea luminatã” a miliþiei, colonelul Zah rãmânând singurul criminalist pe

SIMPRO. Avem proiecte de cercetare comune cu personal din cadrul Universitãþii

zona dintre Haþeg ºi Gorj. A fost un nume cu renume. Lucra din greu, uneori mergând din casã în casã, zile ºi nopþi dedicate cercetãrilor... ”Am stat la câte o crimã de azi pânã a doua zi ºi am cãutat urme. Lucram la Laboratorul de criminalisticã cu Tutilã, care mã ajuta, dar fãrã ultraviolete nu aveai ce cãuta.

Aºa se face cã am lucrat cu infraroºii apoi cu ultraviolete timp de 12 ani. Aºa am ajuns sã mã aleg ºi cu o cataractã nuclearã la un ochi.

M-am operat la Spitalul Militar Cluj” – a spus Carol Zah despre altã urmare a muncii sale asupra sãnãtãþii...

Pensionat în 1994, colonelul Carol Zah s-a apucat de scris, viaþa sa fiind un izvor bogat de subiecte. Vãzând scrierile sale, e mai greu sã crezi cã un criminalist cu mintea precum cristalul ºi sânge rece poate fi capabil de asemnea sensibilitãþi exprimate în poezie.

Pânã ºi proza autobiograficã este plinã de cãldurã atunci când vorbeºte de familie, de fraþi ºi pãrinþi, de soþie ºi copil. Carol Zah a fost ºi este un om complex, controversat datoritã profesiei sale, dar mult respectat.

Ileana FIRÞULESCU

Petroºani, facem vizite ºi stagii de practicã ale studenþilor la INSEMEX. Media de vârstã la ora actualã în INSEMEX Petroºani este în jur de 40 de ani ºi aº vrea ca la final de mandat, media de vârstã sã fie unde spre 35 de ani ºi vreau sã fac în aºa fel încât sã nu existe o rupturã de generaþie, sã se asigure continuitate. În primul rând m-aº uita cu încredere la absolvenþii Universitãþii Petroºani, pentru ei INSEMEX este o ºansã, o uºã deschisã”, a declarat Artur Gãman, director general Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

C

arol Zah, din Petrila, a rãmas un nume în istoria Miliþiei, numele sãu fiind pronunþat cu respect dar ºi cu teamã.

A fost singurul criminalist de la Haþeg pânã la Gorj, care în 32 de ani de activitate nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP (neînceperea urmãririi penale) sau AN (autor necunoscut). La cei 77 de ani, Carol Zah este plin de vervã, cu sensibilitãþi nebãnuite, deºi a rãmas fãrã un rinichi ºi douã coaste, cu o protezã cocsofemuralã ºi operat la ochi ca urmare a condiþiilor ºi situaþiilor limitã în care l-a adus activitatea sa de criminalist... S-a apucat de scris poezie ºi prozã autobiograficã ºi are pregãtite, pentru a vedea lumina tiparului, douã volume. otezat de suita regalã, care i-a B dãruit o caprã cu trei iezi ºi o casetã cu bani

Carol Zah este al 12-lea copil al familiei cu o gospodãrie frumoasã la Baia Mare, Maramureº, aproape de Sãsar. Tatãl era maistru gaterist la o fabricã ”de lux” producãtoare de parchet, din Baia Mare. ªi pentru cã era al 12-lea copil, nãscut în

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

1938, o suitã a regelui Carol l-a botezat ºi i-a fãcut cadou o caprã cu trei iezi, plus o casetã cu bani. Acest lucru, plus faptul cã o sorã s-a mutat în Ungaria avea sã-l urmãreascã toþi anii de ºcoalã ºi în activitatea sa de ofiþer în perioada comunistã.

Nici nu împlinise doi ani când mama sa a murit, iar cei mici rãmãseserã în grija tatãlui ºi a fraþilor mai mari. A avut parte în

Carol Zah, un nume în istoria Miliþiei

Criminalistul care nu a avut nici un dosar soluþionat cu NUP acea perioadã de un ”accident” care era sã-i fie fatal – a bãut leºie dintr-o sticlã aflatã prin casã. Fratele sãu mai mare, plângând, i-a dat lapte ºi tot ce ºtia cã-l poate salva ºi l-a salvat... dar a simþit toatã viaþa urmãrile acelui moment. ”A început rãzboiul...

Unul dintre fraþii luaþi în armatã, dupã ce au trecut de ruºi, în munþii Tatra, a fost împuºcat în cap. A mai trãit douã luni. Dupã alte douã luni ºi tata a murit ºi am rãmas 11 copii la mâna Celui de Sus...”, povesteºte Carol Zah. Pãrintele sãu a murit supãrat, pentru cã un alt fiu nu a rãspuns la chemarea sa de dinainte de moarte, pentru a avea grijã de cei mici...

Chemarea disperatã a tatãlui este cuprisã în volumul de poezie a lui Carol Zah: ”Astãzi puterea mi-a slãbit ºi mi-e greu/Sã þin în mânã coasa ºi plugul/ªi-n ajutor îl chem pe Dumnezeu/ Sã-mi dea jos de pe umerii grei jugul”...

Asta se întâmpla ãn timp ce nemþii erau acolo, unde îºi ascunseserã tancurile.

Carol Zah ºi un frate al sãu au fost duºi la orfelinat unde au stat doi ani, dupã care au fost luaþi de o familie de þãrani înstãriþi din Tãºag. ”Am fost trataþi bine, aveam tot ce ne trebuia, muncem cot la cot cu întreaga familie”.

La ºcoalã, Carol Zah s-a evidenþiat fiind sprinþar la minte ºi plãcându-i sã citeascã.

A fost începutul ºirului de ºcoli – liceul, ºcoala de ofiþeri ºi Facultatea de drept din Iaºi. Deºi le era bine, dorul de fraþi i-a fãcut sã ”evadeze” pentru a-i vizita. Aºa a aflat cã una dintre surori se

acea perioadã de început care i-a marcat viaþa.

A

trecut munþii înzãpeziþi în pantofi ºi s-a ales cu o protezã

mutase în Ungaria. Nu a reuºit s-o mai vadã niciodatã, deºi încercase peste ani sã obþinã un paºaport. În 1988, aceasta a decedat...

”E

ram ca robii”

”Mai târziu mi-am vãzut de serviciu. Eram ca robii în muncã. La Petrila am ajuns din motiv de... dragoste. Eu ºi un coleg ne îndrãgostisem de douã surori ºi pentru a ajunge la ele trebuia sã trecem prin faþa uºii comandantului de judeþ, lucru deranjant pentru el. Aºa a ajuns colegul meu la Lupeni, iar eu la Petrila, cu recomandare ”un ofiþer bine pregãtit”. Aici, la Petrila era un cãpitan Bil, iar Miliþia era lângã Parc, aproape de stada Minei. Era de treabã.

Primul meu caz deosebit a fost uciderea unei femei vãduve, dispãrute. Împreunã cu fiul victimei, un copil de 17 ani, care cunoºtea zona, am cãutat o zi întreagã, iar lângã un pârâu plin de bãlãrii... dupã vreo douã ore am dat de cãlcâiul femeii. Aºa am gãsit-o. Eram mânz în meserie, eram locote-

nent. Au venit procurorul, ºeful Miliþiei Petroºani – Szabo, cãpitanul Bil, care m-au lãudat, dar le-am spus cã am avut doar noroc. În acea perioadã, negãsind unde sã locuiesc, am fost zi ºi noapte ofiþer de serviciu. Am þinut locul tuturor colegilor. În 64,

Biroul de Miliþie Lupeni s-a transformat în secþie ºi aveau nevoie de cinci ofiþeri – eu ºi Pãtruþ (cu care semãnam ºi eram nãscuþi în aceeaºi lunã), trei de la Petroºani. Doi ani am fãcut naveta cu autobuzul. Acolo ne-am adunat vreo 12 ofiþeri...” – a început Carol Zah sã povesteascã despre

Cu amãnuntele specifice meseriei, criminalistul a relatat un caz care s-a ivit în acelaºi an 1964, la 1 decembrie.

Doi bãrbaþi plecaserã dupã bureþi, iar unul nu s-a mai întors.

Locþiitorul comandantului de la Lupeni, Baba, i-a spus lui Zah sã-ºi formeze o echipã: ”eºti tânãr, 26 de ani, eºti bine pregãtit”... Doi ofiþeri ºi un sectorist au luat munþii înzãpeziþi în piept, îmbrãcaþi ca la serviciu ºi încãlþaþi în pantofi. ”Era ora 4,00 dupãamiaza. Ne-am rãsfirat ºi am ”gleblat” muntele pânã sus în vârf.

Ningea ºi viscolea. Am coborât pe partea cealaltã versantul, pe o

pantã abruptã ºi am dat de o cabanã, jos la poale. Pe o bancã, doar în cãmaºã cu mânecã scurtã se afla bãrbatul.

Avea pielea maro. Nu am crezut cã-l vom gãsi.

Am hotãrât sã rãmânem o parte în cabanã, iar unul sã mergã sã anunþe. Am petrecut noaptea acolo.

Eu care fumam patru

pachete de þigãri în 24 de ore, aveam doar patru þigãri ºi patru lei.

Trebuiau sã vinã dupã noi, sã ducem mortul, dar nu au venit la ora stabilitã. Eram îngheþaþi, nemâncaþi, obosiþi...

Spre Lupeni dacã o luam, eram convinºi cã vom muri. Am luat-o pe vale spre Gorj. Am dat peste un magazin forestier. Am cerut o pâine ºi un pachet de þigãri. Eram în pantofi în zãpada pânã la genunchi. Ne-am apropiat de sobã...

Vânzãtorul a crezut cã suntem fugari, dar dupã ce i-am explicat, a scos parizer ºi ceapã. Îmi amintesc cã era impresionat. Am ajuns apoi în gara Aninoasa de Gorj. Acolo ºeful de garã a vorbit cu conductorul ºi am ajuns acasã, la Iscroni. Locþiitorul Baba dãduse telefon la Deva sã anunþe cã omul a fost gãsit mort, dar cã noi dispãruserãm. A fost bucurie mare când ne-a vãzut, ne-a îmbrãþiºat, nu ne-a mai lãsat sã plecãm acasã ºi ne-am culcat la un prieten. ªeful de judeþ ne-a apreciat ºi ne-a dat 1000 lei la salariu.

Dupã acea acþiune din 1964, am tras... Am fost operat prin 2006 la Spitalul Judeþean Deva pentru protezã cocsofemuralã. Eu care am fost fotbalist legitimat. Acea rãcealã m-a afectat serios” – a spus criminalistul Zah, al cãrui fiu este medic ºi care i-a stat mereu alãturi.

Dupã douã luni de activitate la Lupeni, a fost fost recomandat MAI pentru Facultatea de Drept, tocmai la Iaºi.

Asta pentru cã se afla sub supraveghere, ºi din cinci în cinci ani era trimis la specializare. În dosarul sãu de cadre apãrea botezul suitei regale ºi sora plecatã peste graniþã...

S

alvatorul din ape ºi rinichiul pierdut A urmat contopirea Miliþiei din Lonea cu

Parteneriat INSEMEX-Universitate, pentru viitorii cercetãtori niversitatea din U Petroºani este o pepinierã pentru viitorii specialiºti ai INSEMEX considerã conducerea renumitului institut de cercetare din Valea Jiului, astfel cã relaþiile dintre cele douã centre sunt strâns legate.

Directorul general al Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani spune cã urmãreºte sã întinereascã institutul cu specialiºti daþi de instituþia de cea din Petrila, iar Carol Zah a fost transferat împreunã cu acelaºi coleg ºi prieten Pãtruþ.

La Petrila a avut parte de un alt caz care i-a schimbat, din nou, viaþa, caz pornit din cartierul muncitoresc Groapa Seacã. Maistrul de acolo era învinuit pentru chestiuni tehnice... În 1970, luna mai, pârâul Jieþ s-a umflat atât de tare încât a inundat cartierul Pod Fabricã. ”S-a format o echipã de salvare. Aveam 31 de ani. M-au legat cu funii pentru a nu fi luat de ape ºi am intrat pentru a salva oameni ºi lucruri. A fost o zi grea.

Am reuºit sã salvez un bãtrân ºi doi copii. De

învãþãmânt superior din Valea Jiului. „În primul rând noi derulãm manifestãri ºtiinþifice împreunã cu Universitatea Petroºani.

Manifestarea noastrã, SESAM este derulatã în colaborarea ºi cu universitatea, iar noi, de asemenea, desfãºurãm parteneriat la simpozionul lor

atunci, am luat la rând spitalele. Rinichiul stâng apãrea ca un cerc de luminã albã. Medicii nu ºtiau care este cauza.

Fiul meu s-a specializat la Clinica din Cluj ºi datoritã lui am ajuns la o comisie de 12 doctori... Cauza era macerarea rinichiului care se afla într-o pungã cu lichid, pungã lipitã de douã coaste. Operaþia a fost complicatã. S-a întâmplat în 1985” – precizeazã Carol Zah.

C

riminalistul cu sânge rece, un poet remarcabil Cunoscuþii spun cã era considerat ”mintea luminatã” a miliþiei, colonelul Zah rãmânând singurul criminalist pe

SIMPRO. Avem proiecte de cercetare comune cu personal din cadrul Universitãþii

zona dintre Haþeg ºi Gorj. A fost un nume cu renume. Lucra din greu, uneori mergând din casã în casã, zile ºi nopþi dedicate cercetãrilor... ”Am stat la câte o crimã de azi pânã a doua zi ºi am cãutat urme. Lucram la Laboratorul de criminalisticã cu Tutilã, care mã ajuta, dar fãrã ultraviolete nu aveai ce cãuta.

Aºa se face cã am lucrat cu infraroºii apoi cu ultraviolete timp de 12 ani. Aºa am ajuns sã mã aleg ºi cu o cataractã nuclearã la un ochi.

M-am operat la Spitalul Militar Cluj” – a spus Carol Zah despre altã urmare a muncii sale asupra sãnãtãþii...

Pensionat în 1994, colonelul Carol Zah s-a apucat de scris, viaþa sa fiind un izvor bogat de subiecte. Vãzând scrierile sale, e mai greu sã crezi cã un criminalist cu mintea precum cristalul ºi sânge rece poate fi capabil de asemnea sensibilitãþi exprimate în poezie.

Pânã ºi proza autobiograficã este plinã de cãldurã atunci când vorbeºte de familie, de fraþi ºi pãrinþi, de soþie ºi copil. Carol Zah a fost ºi este un om complex, controversat datoritã profesiei sale, dar mult respectat.

Ileana FIRÞULESCU

Petroºani, facem vizite ºi stagii de practicã ale studenþilor la INSEMEX. Media de vârstã la ora actualã în INSEMEX Petroºani este în jur de 40 de ani ºi aº vrea ca la final de mandat, media de vârstã sã fie unde spre 35 de ani ºi vreau sã fac în aºa fel încât sã nu existe o rupturã de generaþie, sã se asigure continuitate. În primul rând m-aº uita cu încredere la absolvenþii Universitãþii Petroºani, pentru ei INSEMEX este o ºansã, o uºã deschisã”, a declarat Artur Gãman, director general Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani.

Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

Concurs de „stele” la Petroºani F

estivalul concurs de muzicã uºoarã pentru tineri, Stelele Tinereþii va avea loc ºi în acest an la Petroºani. Organizatorii spun cã cvor fi invitaþi tineri talentaþi din toatã þara, iar miza este una foarte mare, pentru cã la acest concurs ajung copii ºi adolescenþi extrem de talentaþi.

Educaþia susþinutã de primãrie

B

ursele de ajutor social inclinã balanþa la Petroºani.

Din totalul de 899 de burse acordate elevilor din municipiul Petroºani majoritatea sunt destinate copiilor care provin din familii cu probleme sociale.

684 de burse de ajutor social sunt acordate elevilor din municipiul Petroºani, 582 fiind la gimnaziu, iar 102 fiind liceeni. Valoarea burselor sociale este de 50 de lei,

iar municipalitatea a alocat pentru plata acestora suma de 34.200 de lei.

B

urse de performanþã ºi de merit

Municipalitatea din Petroºani susþine ºi elevii premianþi. Astfel, la nivelul localitãþii 21 de elevi beneficiazã de bursã de performanþã în cuantum de 1680 de lei, iar 146 de elevi primesc bursã de merit. Valoarea bursei de merit este de 70 de lei lunar. Alþi 48 de elevi primesc bursã de studiu în valoare de 60 de lei.

Efortul financiar al Primãriei Petroºani pentru susþinerea acestor elevi este de 48.980 de lei.

Monika BACIU

ªi dacã pânã anul trecut, premiile erau acordate de Mihai Trãistariu, care era ºi preºedintele juriului, acum, la ediþia cu numãrul 7, concursul va fi jurizat de profesori din toatã þara.

Concursul începe în 13 decembrie, iar preselecþia va fi cu o sãptãmânã mai devreme. „Sperãm ca ºi anul acesta sã avem o participare la fel de bunã ca în ediþiile anterioare.

Concursul se va desfãºura tot pe 4 categorii de vârstã.

I-am inclus aici ºi pe cei mai tineri reprezentanþi care doresc sã concureze, ºi mã gândesc la cei între 5 ºi 8 ani. Urmeazã apoi, categoria 9 – 12 ani, apoi 13 – 16 ani ºi cei mari se întrec la categoria 17 -23 de ani. Ne adresãm reprezentanþilor caselor de culturã ale studenþilor din þarã, precum ºi tuturor copiilor, care nu reprezintã neapãrat instituþii, dar care au pregãtirea necesarã ºi vor sã participe la un astfel de concurs”, a spus Lavinia

Hulea, director al Casei de culturã a studenþilor de la Petroºani.

Preselecþia va avea loc la Petroºani în data de 7 decembrie ºi în 13 decembrie are loc concursul propriu-zis. Trofeul festivalului Stelele Tinereþii este cel mai râvnit ºi pentru el se luptã copii ºi adolescenþi, unii deja consacraþi în peisajul românesc, pe diferite scene. „Suntem bucuroºi cã am ajuns la ediþia a VII-a ºi avem o mare nerãbdare sã îi vedem pe concurenþii ce vin din Valea Jiului, dar ºi din întreg judeþul Hunedoara, precum ºi din toatã þara. Îmi doresc foarte mult ca acest festival sã fie

Poveste cu final fericit pentru Secþia de ªah a CS Vulcan:

„Vreau sã fiu mare maestru!”

P

ovestea a început miercuri 29 octombrie 2014, la ªcoala Generalã ”Teodora Lucaciu” din Vulcan, când 52 de copii din Valea Jiului s-au întrecut la ºah în cadrul fazei locale a proiectului educaþional Pierre de Coubertin „Vreau sã fiu mare maestru!”.

A continuat sâmbãtã, 1 noiembrie, la Timiºoara cu participarea a 96 de ºahiºti din localitãþile: Dumbrãviþa, Sînandrei, Giroc, Sânnicolau Mare, Dudeºtii Noi, Giarmata Vii, Sãcãlaz, Vulcan, Arad ºi Timiºoara.

Cei 7 sportivi ai Secþiei de ªah CS Vulcan care au fãcut deplasarea la Timiºoara au avut o comportare meritorie: Eduard Berechet, Mario Ancuþa ºi Cristian Tomescu (locurile 8, 10 ºi 16 - bãieþi 8 ani),

Raul Gircsis ºi Gabriel Moise (locurile 8 ºi 14 bãieþi 10 ani) ºi Andrei Secrieru (locul 3 - bãieþi 12 ani).

Cel mai bun rezultat al delegaþiei vulcãnene a fost obþinut de Oana ªchiopu care a câºtigat grupa fetelor de 8 ani primind, pe lângã cupã foarte frumoasã, ºi calificarea la etapa finalã a turneului Pierre de Coubertin, cu toate costurile suportate de Federaþia Românã de ªah.

Ultimul episod al acestei

la un nivel, cel puþin la fel de bun ca ºi cele anterioare.

Noi avem copii foarte buni.

La ultimul festival la care am participat, Momîrlanii, gazde bune, am luat trofeul, aºa cum am luat locul I ºi la Festivalul Internaþional de la Oradea, dar am adus ºi trofeul de la Gaudeamus, precum ºi premiul II”, a spus Eugen Munteanu, profesorul de canto de la Casa de Culturã a studenþilor de la Petroºani.

Festivalul de muzicã uºoarã va fi organizat de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani, iar tinerii de aici deja se pregãtesc sã devinã stele.

Diana MITRACHE aventuri ºahiste s-a desfãºurat la Cãciulata, în perioada 9 – 14 noiembrie 2014 ºi a cuprins un stagiu de pregãtire (3 ore / zi) cu lectori delegaþi de FR ªah, precum ºi un concurs de ºah rapid (9 runde, 30 minute timp de gândire / jucãtor). Premierea s-a fãcut pe fiecare categorie de participanþi (8 ani, 10 ani ºi 12 ani) separat, fete – bãieþi.

Oana a reuºit sã se impunã ºi de aceastã datã, obþinând locul I – fete 8 ani la faza naþionalã a proiectului Pierre de Coubertin „Vreau sã fiu mare maestru!”, o performanþã deosebitã pentru ºahul din Valea Jiului.

D.S.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

Second-hand-urile, noutãþile unora

S

econd-handurile, afacere profitabilã din sãrãcia petroºãnenilor sau profit de ambele pãrþi.

Magazinele de tip second-hand din municipiul Petroºani sunt din ce în ce mai multe. În fiecare sãptãmânã câte un astfel de magazin îºi deschide porþile.

Centralizarea de la Primãrie aratã cã în localitate sunt 40 de

astfel de magazine. “În municipiul Petroºani la aceastã orã funcþioneazã aproximativ 40 de magazine de tip second-hand, ceea ce înseamnã cã în acest moment este o afacere destul de profitabilã pentru cei care investesc în aºa ceva”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Potrivit oficialilor administraþiei locale, astfel de cereri sunt frecvente.

“Periodic sunt

depuse astfel de cereri dar la un moment dat piaþa se va suprasatura de astfel de produse însã momentul nu este încã aproape”, a mai spus sursa citatã.

S

ãrãcie ºi avantaje

Locuitorii municipiului Petroºani pun expansiunea acestor magazine pe seama sãrãciei din zonã.

“E sãracã lumea, puþini sunt cei care îºi permit sã îºi cumpere haine noi. Aºa la

ANUNÞ În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se supune consultãrii publice:

,,PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND MODIFICAREA HOTÃRÂRII CONSILIULUI JUDEÞEAN NR.38/2014, PRIVIND STABILIREA PREÞURILOR MEDII ALE PRODUSELOR AGRICOLE PENTRU ANUL 2014” Acesta poate fi consultat la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, la Centrul de Informare a Cetãþeanului, la avizier ºi pe site-ul propriu www.cjhunedoara.ro Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre, se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025, Bld.1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relatiicupublicul_cjh@yahoo.com pânã la data de 04 decembrie 2014.

ANUNÞ Programul de audienþe al conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:

z Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00; z Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte:

Luni, orele 9:00 - 12:00; z Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.

Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel.

0254 215 055.

câþiva lei îºi poþi cumpãra marfã de calitate. Cu cât ai da pe o hainã nouã, la second

poþi sã cumperi aproape un sac”, ne spune un petroºãnean.

Alþii vãd secondhand-urile ca o afacere profitabilã de ambele pãrþi.

“Second-hand-urile au profit, dar la fel de avantajaþi suntem ºi noi cumpãrãtorii care avem posibilitatea de a lua marfã ieftinã ºi de calitate superioarã faþã de ce se gãseºte în magazinele cu haine noi”, spune o femeie. În magazinele care

Lucrãri de racordare la reþeaua de canalizare finalizate Dupã exact o lunã de la vizitã fãcutã în Petrila pe strada ªureanu, unde un grup de cetãþeni susþineau în cadrul audienþelor necesitatea racordãrii unor gospodãrii la reþeaua de canalizare, astãzi 24.11.20014 o comisie tehnicã condusã de domnul

comercializeazã haine la mâna a doua, preþurile afiºate sunt ispititor de mici, astfel cã un produs poate ajunge sã coste chiar ºi un leu. În general, kilogramul de haine nu costã mai mult de 40 de lei, iar un articol de îmbrãcãminte cumpãrat din aceste magazine este cu mult mai ieftin decât dacã ar fi fost cumpãrat din pieþe sau din alte unitãþi comerciale.

Monika BACIU

Director General Costel Avram, ªeful Departamentului Exploatare Florin Donisã ºi de ªeful Secþiei Petrila Benke Alexandu s-a deplasat din nou în Petrila pentru a constata modul de realizare al lucrãrilor de racordare la reþeaua de canalizare.

Pentru executarea lucrãrilor a fost mobilizatã o echipã specializatã condusã de ªeful Secþiei Petrila Benke Alexandu realizându-se racorduri la reþeaua de canalizare pentru toate gospodãriile de pe strada ªureanu care pânã acum nu aveau unde sã deverseze resturile menajere.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 Noiembrie 2014

Adãpostit sub nailoane în Piaþa Victoriei U n bãtrân fãrã adãpost care trãieºte de mai mulþi ani pe strãzile din Petroºani, ºi-a încropit din nailoane ºi cârpe o colibã chiar în centrul municipiului.

De ani de zile cutreierã Petroºaniul cu doi desagi în spinare în care are toatã avuþia lui, niºte haine rupte ºi douã perechi de încãlþãri.

Toatã lumea îl ºtie, iar mulþi îl ajutã cu mâncare sau haine.

Este povestea unui octogenar rãmas pe

drumuri care trãieºte încã din anul 2007, pe strãzile din capitala Vãii Jiului. Pânã acum doi ani, Constantin Motroc (80 de ani) avea cu cine sã împartã grijile, însã de atunci a rãmas singur.

Soþia lui a plecat „la ceruri” dupã cum spune omul copleºit de griji. Mai spune cã o va revedea dar nu ºtie când, mai curând sau mai târziu, doar „Dumnezeu hotãrãºte”.

Bãrbatul a fost copleºit ºi de singurãtate ºi ezitã sã vorbeascã cu strãinii.

Camarazii lui de încredere, cu care mai

schimbã din când în când câte o vorbã, sunt ºoferii de maxitaxi ºi taximetriºtii.

I-a cunoscut în urmã cu mulþi ani când ºi-a gãsit adãpost în apropiere de staþia lor, într-o clãdire abandonatã din principala piaþã a localitãþii. La începutul anului a fost nevoit sã o pãrãseascã ºi toatã vara a dormit sub cerul liber în staþia de maxi-taxi. De puþinã vreme cum timpul s-a rãcit ºi au dat ploile, Constantin Motroc ºi-a încropit o colibã din câteva nailoane ºi o saltea, iar noaptea se refugiazã în adãpostul improvizat

Aviz aºteptat pentru ªureanu

Domeniul de schi din judeþul Alba ar putea fi extins ºi în Valea Jiului, mai exact în Estul zonei, iar avizele finale sosesc în aceste zile. Cel puþin aºa spun autoritãþile locale din acest oraº hunedorean, care au finalizat documentaþia ºi acum aºteaptã sã primeascã unda verde. „Am intrat în linie dreaptã. În aceastã sãptãmânã aºteptãm avizul de la Ministerul Turismului. Au fost multe solicitãþi din partea celor de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism, solicitãri ce au vizat documentele ºi avizele necesare. Sãptãmâna trecutã am depus la Bucureºti ultimele acte ºi sunt convins cã avem avizul în aceastã sãptãmânã”, a menþionat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Domeniul schiabil de la ªureanu se aflã într-o zonã sãlbaticã ºi unde nu au fost construite cabane, iar schiorii se aventureazã ºi acum în acest loc. Numai în luna februarie a acestui an, salvamontiºtii au plecat dupã un bãrbat care s-a rãtãcit în acest loc ºi l-au gãsit dupã mai multe ore de cãutãri.

Autoritãþile locale au primit asigurãri cã totul va decurge normal

ºi au reuºit sã depãgubeascã RomSilva pentru terenul ce le aparþine. Vicepreºedintele ANT, Mirela Matichescu a fost în Valea Jiului, iar discuþiile au fost legate ºi de acest domeniu din Petrila. „De altfel, aici a sosit ºi doamna Matichescu, cea care ne-a acordat o atenþie deosebitã ºi ne-a ajutat. În plus ºi cei de la Rom Silva va primi un teren la schimb ºi acela corespunde din punct de vedere al criteriilor cerute de ei. Urmeazã sã facem întabularea acestui teren ºi sã îl trecem din domeniul public, în domeniul statului, iar anul viitor începem construirea domeniului schiabil ºi la Petrila”, a mai spus Vasilicã Jurca.

Domeniul de schi ªureanu se aflã la o altitudine cuprinsã între 2130 de metri ºi 2.009 m, iar pe partea judeþului Alba sunt pârtii ºi instalaþii de teleschi.

Aici vor mai fi construite alte 4 pârtii înspre Petrila, iar dupã finalizarea investiþiilor, care se întind între Alba, Hunedoara, Sibiu, Gorj ºi Vâlcea, aici vom avea cel mai mare domeniu schiabil din România.

Diana MITRACHE

din centrul Petroºaniului. „Doarme aici noaptea ºi ziua se duce, el îºi face plimbarea, merge la piaþã sã-ºi ia mâncare. Nu ne deranjeazã, noi neam obiºnuit cu el ºi îl mai ajutãm cu bani, mâncare. Cu nailoanele alea, coliba aia ce º-a fãcut-o pentru ploaie, e urât ºi ar trebui sã-i gãseascã un adãpost. Aici nu mai rezistã el prea mult, în ger ºi umezealã ºi în plus e ºi urât, cine vine în oraº ºi vede coteþul

acela…”, spune unul dintre ºoferii de maxi-taxi.

T

emãtor la orice mânã întinsã Pentru cã adãpostul improvizat de octogenar stricã imaginea oraºului, poliþiºtii locali au încercat sã-l convingã pe bãtrân sã accepte gãzduire într-o camerã de la centrul pentru adãpostirea oamenilor strãzii. Moº Costicã nu mai vrea nimic de la viaþã ºi priveºte cu suspiciune

Vacanþa de iarnã în tabere ºcolare

D

irecþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îi invitã în centrele de agrement pentru tineri ºi copii pe toþi cei care sunt dornici sã colinde ºi sã îºi petreacã timpul liber în zonele de o rarã frumuseþe cu un peisaj pitoresc.

orice mânã întinsã. „Când ne-a vãzut ºi-a lãsat sacii, bagajele, ce are el acolo ºi a fugit. Cu greu am reuºit sã-l liniºtim, cã nu-i facem nimic. Am încercat sã-l convingem sã vinã la adãpost dar nu a vrut, ne-a spus cã pleacã la Paroºeni, la cumnatul lui. I-am spus cã nu-i putem lãsa nailoanele alea, coliba aia ce ºi-a fãcut-o, dar nu vrea la adãpost. Nici în anii trecuþi când l-am mai luat de pe strãzi n-a stat la adãpost. Acum, când dã gerul o sã-l ducem pentru cã e bãtrân, bolnav ºi ne trezim cã moare îngheþat. Eu sper sã-l convingem cã e spre binele lui, sã-l ducem la spital pentru a-l pune pe picioare ºi sã-l integrãm cumva”, a declarat Nicolae Stãncioi, ºef Birou Poliþia Localã Petroºani. Autoritãþile locale din Petroºani au trimis ieri mai mulþi muncitori pentru a dãrâma coliba improvizatã de bãtrân.

Maximilian GÂNJU

Vacanþa de iarnã poate fi petrecutã în cele douã centre de agrement deþinute de DJST Hunedoara, ºi anume la centrul de agrement Cãprioara sau Costeºti.

Preþurile sunt de 32 de lei pe zi pentru o persoanã sau sejurul de 4 zile poate costa o persoanã 320 de lei.

Centrul de agrement Cãprioara este situat în municipiul Deva, la 10 km de centrul municipiului, într-un mediu liniºtit ºi înconjurat de o priveliºte minunatã.

Pe lângã atracþiile peisajului, Centrul de agrement Cãprioara prezintã avantajul de a fi amplasat în apropierea unor strãvechi monumente istorice din circuitul turistic.

Situat în partea de est a judeþului Hunedoara, în Munþii Orãºtiei, la poalele Cetãþilor Dacice Costeºti, Blidaru ºi Sarmisegetuza Regia, la 25 km de Municipiul Orãºtie, în comuna Orãºtioara de Sus, în satul Costeºti, Centrul de Agrement pentru Tineri ºi Copii Costeºti este amplasat într-un loc cu o importanþã deosebitã pentru patrimoniul cultural ºi istoric naþional.

Monika BACIU