Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 746
Cronica Vãii Jiului Luni, 24 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Statul politic a îngropat CEH
Prioritate pentru avioane la Petrila raºul Petrila, din estul O Vãii Jiului pare
desprins dintr-o altã lume. Pe de o parte sunt cei care încearcã sã salveze imaginea urbei, cu ajutorul unor arhitecþi, specialiºti în peisagisticã urbanã, iar pe de altã parte, locuitorii. Unii pun în practicã idei plãcute ochiului, în timp ce ceilalþi vin sã urâþeascã ºi mai mult imaginea unui oraº care începe cu un cimitir, se înºirã în lungul apei Jiului, iar la final e tot un cimitir. În acest peisaj cu inscripþii fãcute pe pereþii blocurilor, ca pe cel de la Facebook, apar niºte pricepuþi care întrec orice imaginaþie. Vorbim despre cei care au amplasat vreo câteva indicatoare rutiere, bine prinse în ºuruburi, dar care doar ei ºtiu ce înseamnã. Cedeazã trecerea este într-unul dintre cartierele oraºului Petrila montat fix invers ºi atunci poliþia
rutierã ar trebui sã se întrebe de ce ºoferii se simt încurcaþi? Nici vorbã! Situaþia treneazã de ceva vreme. Oamenii privesc cele douã semne rutiere, unii pricep, alþii nu le iau în seamã ºi uite aºa, toatã lume ignorã cu succes peisajul. „Nici nu le-am observat! Sunt greºit montate?”, ne întreabã un trecãtor. Din pãcate, nu este pentru prima datã când se întâmplã aºa ceva. Tot un astfel de semn rutier a mai fost montat la fel ºi în zona perifericã în cãtunul denumit Jieþ, la câþiva km de centrul oraºului Petrila, iar autoritãþile locale le-au întors doar când au aflat din presã. Diana MITRACHE
C
omplexul Energetic Hunedoara este proprietatea statului român, cel care administreazã societatea energeticã din judeþul Hunedoara. Aflat sub administrare specialã, CEH este plin de datorii în doar doi ani de existenþã. Datoriile acumulate se ridicã la peste 100 de milioane de lei noi. >>> PAGINILE 4-5
Atac politic cu arme sportive F
inanþarea echipei de Rugby de la Petroºani a devenit din nou mãrul discordiei între politicienii din zonã. Pe de o parte Tiberiu Balint, pe de alta Dacian Ciodaru se atacã pe seama finanþãrii ºi birocraþiei care împiedicã oarecum funcþionarea echipei de rugby ªtiinþa Petroºani. Între timp, sportivii tot fãrã bani sunt. Tiberiu Balint a atacat dur administraþia de la Universitatea din Petroºani ºi în particular pe Dacian Ciodaru, susþinând ideea cã acesta nu ºi-ar fi întocmit corect ºi complet actele pentru a primi finanþare. Declaraþiile au fost fãcute public la un post tv din Petroºani, iar asta nu
le-a convenit celor care pânã înainte de campania electoralã au fost parteneri în USL. În replicã, Ciodaru vine ºi afirmã cã actele au fost depuse la timp ºi nu crede cã are vreo vinã pentru funcþionarea echipei la cote normale. „L-aº ruga, (n.r pe Tiberiu Balint) dacã are timp, sã ia un
pic dosarele de finanþare, sã le studieze ºi, pe cale instituþionalã, sã ne trimitã adresele oficiale sã depunem actele. Eu cred cã acest lucru noi l-am fãcut. Noi am depus documentele de finanþare ºi aºteptãm rãspunsul oficial, de ce nu ne dã banii. Dar în mod oficial. Noi suntem acoperiþi de docu-
mente ºi sperãm sã facã ºi dumnealui dovada” Echipa de rugby se descurcã greu ºi din lipsã de finanþare a ajuns pe ultimul loc. Jucãtorii au probleme financiare ºi echipa nu
poate face faþã cu brio în acest campionat, în care existã echipe de top, care cumpãrã jucãtori din afara Europei ºi îºi permit investiþii masive. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
ªoferii de tir fac prãpãd pe DN 66 rei persoane au T fost rãnite dupã ce ºoferul unui tir, din cauza vitezei, a scãpat mastodontul de sub control ºi a lovit un autoturism care circula regulamentar. Un alt ºofer de autotren a scãpat mastodontul, cu o zi în urmã, în curtea unui localnic. În ambele cazuri de vinã a fost viteza ºi inconºtienþa ºoferilor care au coborât serpentinele de parcã ar fi fost la raliu. Accidentul deosebit de grav a avut loc pe serpentinele din apropiere de Crivadia-Bãniþa ºi, potrivit martorilor, ºoferul unui autotren de marfã care se îndrepta spre Cluj, din cauza vitezei foarte mari ºi a drumului alunecos, a intrat pe contrasens cu remorca autocamionului ºi a acroºat un autoturism care se îndrepta spre Petroºani. Toþi cei trei ocupanþi ai autoturismului au fost rãniþi, iar printre e se afla ºi preotul romano-catolic din Petrila. Cel mai grav a fost rãnitã o femeie de 41 de ani, din Petrila, care se afla la
volanul autoturismului. „Am constatat cã autotractorul care se deplasa pe direcþia de mers PetroºaniHaþeg, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile de drum a pierdut controlul autotractorului ºi cu remorca a intrat în balans ºi a lovit autoturismul condus de o persoanã de sex feminin. În urma impactului douã persoane au fost rãnite fiind transportate la Spitalul de Urgenþã Petroºani”, a declarat Mihai Tulea din cadrul Serviciului Poliþiei Rutiere Hunedoara. ªoferul tirului a oprit dupã mai bine de un kilometru de la locul accidentului. „Nu putem sã spunem dacã este vorba de o fugã de
la locul accidentului, autocamionul este mai jos, ºoferul a rãmas la faþa locului ºi probabil cã ºoferul ºi-a dat seama târziu ºi ca sã nu pericliteze circulaþia în curbã, a oprit unde a considerat cã poate opri în condiþii de siguranþã”, a mai declarat agentul ºef de poliþie, Mihai Tulea. Poliþiºtii din Bãniþa au dirijat traficul rutier pe DN 66 pentru a nu se produce ºi alte accidente pânã când colegii lor au reuºit sã finalizeze cercetarea la faþa locului. Acesta este al doilea accident grav de circulaþie produs în zonã, în mai puþin de 24 de ore, ºi în care vinovat de producerea lui este un ºofer de tir. Maximilian GÂNJU
Succes, sub asediul mascaþilor mul de afaceri Nicolae Sarcinã, O cel care deþine lanþul de afaceri sub genericul Succes, chiar ºi în Valea Jiului a fost cãlcat, la finele sãptãmânii trecute de mascaþi. Se pare cã este vorba despre evaziune fiscalã de mare amploare ºi percheziþiile au avut loc în peste 30 de locaþii. Ancheta în cazul omului de afaceri, care deþine ºi în Valea Jiului mai multe magazine de tip Economat, dar ºi un adevãrat complex comercial în Defileul Jiului, ori benzinãrii ºi alte afaceri în Gorj, este desfãºuratã de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Oamenii legii au efectuat verificãri ºi percheziþii la firmele conduse de omul de afaceri Nicolae Sarcinã. Ancheta vizeazã infracþiunea de
evaziune fiscalã de mare amploare. Cercetãrile sunt sprijinite de mai multe structuri, printre care ºi SRI. „Procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie efectueazã cercetãri într-o cauzã penalã privind o societate comercialã care deruleazã acþiuni circumscrise fenomenului de evaziune fiscalã de mare amploare, ce vizeazã sustragerea de la plata
„Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor”
D
irecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara celebreazã marþi, 25 noiembrie 2014 Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor, ocazie cu care se va derula o campanie pentru sprijinirea celor afectaþi de acest fenomen ºi totodatã pentru a atrage atenþia întregii societãþi asupra problemei ºi a consecinþelor acestuia. Potrivit reprezentanþilor DSP, scopul campaniei este conºtientizarea populaþiei privind violenþa asupra femeilor, pentru prevenirea ºi stoparea acestui fenomen, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii femeilor, în mod special, cât ºi a intregii societãþi prin diverse acþiuni de informare, educare, consiliere, intervenþie, schimbare ºi participare activã. Violenþa ºi comportamentele violente sunt probleme majore ale societãþii cotidiene care afecteazã toate categoriile, indiferent de vârsta sau de statutul social ale celor implicaþi. În România:- una din trei femei a declarat cã a fost abuzatã fizic sau verbal de cãtre partenerul de viaþã, conform Studiului Sãnãtãþii Reproducerii 2004. În judeþul Hunedoara, conform datelor oferite de catre D.G.A.S.P.C. Hunedoara în anul 2012, 10 mame ºi 19 copii au fost abuzaþi, în 2013, 9 mame ºi 18 copii, iar în 2014, 6 mame ºi 9 copii au primit servicii de specialitate.
forestierã, transport, mass-media, ambalare de produse alimentare, producþie de produse de panificaþie, construcþii civile ºi industriale, transporturi ºi reparaþii de maºini, prestãri servicii cu utilaje terasiere, staþie de betoane ºi benzinãrii în Gorj, Vâlcea ºi Mehedinþi. Cea mai importantã activitate rãmâne în domeniul comerþului. Sarcinã deþine un lanþ de 160 de magazine în Gorj, Hunedoara, Constanþa, Argeº ºi Bucureºti.
parþialã a obligaþiilor fiscale datorate bugetului de stat consolidat, prin neevidenþierea tuturor tranzacþiilor comerciale cu produse agro-alimentare, în special de panificaþie", se mai aratã într-un comunicat de presã al Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Nicolae Sarcinã este cel mai bogat om de afaceri din judeþul Gorj ºi în fiecare an, acesta a figurat în topul Forbes 500 al celor mai bogaþi români. Potrivit Capital, averea lui ajungea în 2012 la 55-56 de milioane de euro, ceea ce îi asigura locul 99 în topul celor mai bogaþi 300 de români.Are peste 10.000 de Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ angajaþi care Str. AVRAM IANCU 13/38 lucreazã în Telefon 0728890014 exploatare
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
C
ampania electoralã s-a încheiat, preºedintele României a fost ales, dar scandalurile ºi ecourile încã se þin lanþ în judeþul nostru. Tiberiu Balint, vicepreºedintele PNL Hunedoara a stârnit din nou vâlvã în PSD, dupã ce a afirmat cã Dacian Ciodaru a dus studenþii moldoveni sã voteze la ªoimuº. Basarabenii spun, însã, cã au fost într-o excursie privatã, fiind liberi sã circule în România. Invitat în studioul unei televiziunui din Valea Jiului, joi, dupã amiazã, Tiberiu Balint, vicepreºedintele PNL Hunedoara, a adus acuze lui Dacian Ciodaru de la PSD. În fapt, Balint susþine cã acesta din urmã a dus studenþii din Republica
Moldova sã voteze fix la ªoimuº. „Un lider al PSD, de la tineret, din Valea Jiului, a spus cã nu pricepe ce înseamnã PUIE MONTA ºi o sã îi explic cã este mesajul pe care i-l transmit eu, pentru cã el a zis cã nu face
Înot gratis pentru elevi
E
levii din Petroºani vor avea acces gratuit la piscina ºcoalrã, dacã vin în cadru organizat de ºcoalã. Programul a fost stabilit, iar bazinul a ajuns în custodia administraþiei locale.
Dacã vin cu profesorii, în timpul orelor de curs, elevii au acces gratuit la piscina ºcolarã din Petroºani. Decizia a fost luatã de primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi consilierii locali au preluat custodia acestui bazin didactic. „Este destinat elevilor ºi copiilor, dar va avea acces toatã lumea. Va avea un program între 8,00 ºi 22,00, toatã lumea va putea sã intre, cu niºte restricþii în momentul în care ºcolile vin cu solicitarea cãtre noi pentru a fi realizate orele de sport acolo. Atunci, copiii au acces gratuit, în cadru organizat ºi în timpul ºcolii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tarifele vor fi stabilite în aceastã sãptãmânã ºi Tiberiu Iacob Ridzi spune cã acestea vor fi rezonabile pentru populaþia Vãii Jiului. Piscina ºcolarã se va deschide oficial în data de 6 decembrie, cel mai probabil, atunci când va fi permis accesul în bazin. Diana MITRACHE
Scandal pe voturile basarabenilor
politicã în Universitate, dar a trimis 11 maºini cu studenþi basarabeni, cu paºapoarte româneºti, în comuna ªoimuº ºi Boholt, locul de baºtinã al preºedintelui PSD Hunedoara, (n.r Laurenþiu Nistor), ca sã voteze sã îi creascã acestuia scorul, electoral. Am ºi dovezi cã a fost filmat de presa din Deva. Acei studenþi din Petroºani au venit special acolo”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele PNL Hunedoara. În replicã, Ciodaru spune cã studenþii sunt absolut nevinovaþi ºi cã el nu a dus pe nimeni la vot. „Nu am dus stu-
denþi, nu am dus pe nimeni sã voteze ºi cred cã nu trebuie sã îi dau dumnealui nicio explicaþie, þinând seama cã votul în România este liber ºi toþi oamenii pot vota oriunde îºi doresc pe teritoriul României, sau în diaspora”, a declarat, în replicã, Dacian Ciodaru, preºedintele TSD Hd. Basarabenii recunosc ºi ei cã au fost sã voteze la ªoimuº, dar spun cã au fãcut-o pe cont propriu, cu maºinile personale, fiind într-o excursie în judeþ. „Noi nu suntem aici ca sã facem campanie sau politicã. Fiecare
student a crezut de bun simþ sã meargã la vot ca sã îºi exercite dreptul sãu. Cum am ajuns noi la ªoimuº? În reglementarea de la Guvern care spune cã vinerea ºi lunea studenþii au libere, împreunã cu studenþii noºtri, români, am hotãrât sã mergem într-o excursie în judeþ, de la Mãnãstirea Prislop la mormântului lui Avram Iancu, la Þebea. Am vãzut mare îmbulzealã la secþiile de vot ºi unde am vãzut o secþie de votare mai liberã, acolo am mers”, a menþionat Dan Cojocar, vicepreºedinte Liga Studenþilor Basarabeni.
Mai mult, studenþii basarabeni de la Petroºani spun cã s-au simþit discriminaþi ºi chiar au au fost împiedicaþi sã voteze în primul tur la Petroºani.„Noi am fost în jur de 30 de studenþi. Am hotãrât sã ne relaxãm pe data de duminicã într-o excursie ºi marþi sã mergem liniºtiþi la universitate. Am mers cu maºini personale, cã dacã mergeam cu autocarul, puteam sã fim opriþi de poliþie cã erau alegerile. Nu aveam nevoie de agitaþie ºi nebunie. Am fost discriminaþi, ni s-a spus de ce noi, basarabenii venim aici ºi din ce motiv”, a precizat ºi Maria Malanciuc, preºedintele Liga Studenþilor Basarabeni. Basarabenii din Universitatea din Petroºani spun cã au dublã cetãþenie ºi cã erau liberi sã voteze oriunde doreau ei în România. Diana MITRACHE
Ceremonie la Universitatea Petroºani
U
niversitatea din Petroºani a fost în sãrbãtoare. Senatul i-a acordat titlul de cetãþean de onoare unuia dintre cei mai importanþi colaboratori ai instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului, profesorul dr. Radu Ioan Munteanu, fost rector al Universitãþii tehnice din Cluj. Membru în douã comisii la Consiliul Europei de la Strasburg, cu o activitate impresionantã în cercetare, având nu mai puþin de 54 de contracte de cercetare, cu 25 de brevete de invenþie ºi 12 certificate de inovaþie, cu un aport deosebit în realizarea de 47 de prototipuri ºi douã echipamente originale
omologate ºi introduse pe piaþã, profesorul de la Cluj, Radu Ioan Munteanu, a devenit de vineri, Doctor Honoris Causa al Universitãþii de la Petroºani. Titlul i-a fost conferit de rectorul universitãþii din Petroºani, profesorul dr. Aron Poantã, care a ºi punctat importanþa evenimentului. „Domnia sa este o personalitate foarte recunoscutã pe plan naþional ºi internaþional în domeniul academic, tehnic, ºtiinþific ºi cultural. Este Doctor Honoris Causa al unor universitãþi din þarã ºi nu numai, chiar SUA,
ori Franþa. Are un numãr impresionat de lucrãri ºtiinþifice publicate, un numãr impresionant de brevete M ºi un numãr impresionant de cãrþi”, a spus profesorul dr.Aron Poantã, rector al Universitãþii din Petroºani. Universitatea din Petroºani a acordat, de-a lungul anilor, mai multor personalitãþi ale vieþii educaþionale ºi nu numai, titlul de doctor honoris causa. Radu Ioan Munteanu este încã un nume în panoplia oamenilor de prestigiu ce au primit distincþia. Diana MITRACHE
4 Minerit
Divizarea CEH sau denunþarea Contractului Colectiv de Muncã?
C
onsiliul de Administraþie al CEH a creditat directorul general fãrã sã asculte glasul economiºtilor cum cã s-a depãºit Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli prin negocierea noului Contract Colectiv de Muncã din minerit cu 50 milioane lei. Ca o reparare a acestei greºeli, care accelereazã cãderea Complexului, CA vehiculeazã douã decizii: denunþarea CCM sau divizarea CEH prin ruperea Sucursalei Miniere. Scandalurile ºi criticile la adresa ineficienþei conducerii Complexului Energetic Hnedoara continuã, iar prãbuºirea CEH se accelereazã ca urmare a managementului deficitar. În prezent, în interiorul Complexului este mare agitaþie pentru cã negocierea contractului colectiv de muncã pe Divizia Minierã depãºeºte cu mult BVC, deºi negociatorului din partea administraþiei – directorul general Aurel Niculescu – i s-a atras mereu atenþia cã nu
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
se încadreazã în buget. Invariabila zicere a acestuia ”pe rãspunderea mea” a dus cu
gândul cã mai marele colosului energetic are un as în mânecã dacã a acceptat creºterea salariului mediu brut de la 3.500 lei, la 4.600 lei. Se pare cã directorul general nu avea ºi nu are nimic... În prezent, Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara vehiculeazã cel puþin douã variante care sã depresurizeze situaþia criticã în care se aflã agentul economic – denunþarea CCM, care depãºeºte cu 50 milioane lei bugetul de venituri ºi cheltuieli, sau divizarea Complexului. Negocierea contractului colectiv de muncã din Divizia Sucursala
omplexul Energetic C Hunedoara este pro-
Minierã s-a fãcut pentru prima oarã în istoria mineritului între sindicate pe de-o parte ºi doar directorul general pe de altã parte, în loc de o comisie care sã cuprindã ºi economiºti sau mãcar o consultare cu aceºtia, pentru a se afla în legalitate. Directorul general a acþionat conform actului constitutiv în care se spune cã negocierea se poartã de directorul general ºi se avizeazã de Consiliul de Administraþie, cu încadrarea în BVC, ceea ce nu s-a întâmplat. ªi la ITM, actul a fost depus cu doar douã semnãturi – cea a liderului sindicatului ”Muntele”, Petre Nica ºi
Aurel Niculescu, director general. Deci nu mai existã o paginã întreagã de semnãturi ale celor douã comisii de negociere, ca pânã acum, care erau ºi responsabile pentru ceea ce au stabilit. În ultima informare a directorului economic al CEH, Maria Ciobanu, se spune cã ”se depãºeºte BVC cu 50 milioane lei din care 10 milioane lei contribuþii. Nu ne putem încadra datoritã noului CCM, care prevede salariile ºi drepturi”... De precizat cã au existat supãrãri ºi apostrofãri din partea economiºtilor, care au sesizat ºi acþiuni care nu
În aceste condiþii, prãpastia se lãrgeºte, timpul preseazã, iar CEH-ul a prins vitezã în cãderea sa liberã datorat
ºtiu în ce mãsurã va trezi interesul unor eventuali investitori, pentru cã datoriile pe care Complexul Energetic Hunedoara le-a acumulat ºi previziunile în ceea ce priveºte prezenþa lui pe
piaþa energeticã sunt unele care nu pot sã tenteze pe cineva sã vinã sã bage bani în acest Complex. Acest Complex Energetic Hunedoara este a statului român aºa cum mai sunt ºi alte companii de
stat. Statul român prin guvernele politice care s-au perindat la conducerea acesteia au îngropat aceastã activitate sau au susþinut-o într-un mod artificial ºi nu oamenii se fac vinovaþi. Este ceea ce reprezintã pentru noi subiect de meditare pentru cã dupã ani în care þi-ai trântit directorii în funcþii, þi-ai adus firme de casã sã se îmbogãþeascã de pe urmã contractelor cu acest gigant economic sã spui la 7000 de oameni cã vã trimit acasã este inadmisibil", a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Statul, administratorul Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã gãseascã
Încercare de privatizare la CE Hunedoara
P
otenþialii investitori interesaþi sã participe la procesul de privatizare a Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH) pot depune o scrisoare de intenþie în acest sens pânã în data de 5 decembrie, la sediul Departamentului pentru Energie, conform unui anunþ publicat pe site-ul instituþiei. Ministrul pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, a anunþat cã mai acordã o singurã lunã conducerii CEH pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului. Guvernul României a aprobat, prin HG 86/6 martie 2013, strategia de privatizare a
Statul politic a îngropat CEH
prietatea statului român, cel care administreazã societatea energeticã din judeþul Hunedoara. Aflat sub administrare specialã, CEH este plin de datorii în doar doi ani de existenþã. Datoriile acumulate se ridicã la peste 100 de milioane de lei noi. În aceastã perioadã, statul, administratorul CEH, testeazã intenþia investitorilor privaþi legat de Complexul Energetic Hunedoara. În opinia sindicaliºtilor, privatizarea este o soluþie, însã este incertã prezenta acestora la CEH. "Este o soluþie privatizarea Complexului, nu
sunt în conformitate cu legea. Este vorba de soluþia plãþii prin tichete de masã ºi tichete cadou celor care lucreazã în subteran, care ar putea fi considerate drept ilegale pentru cã acestora li se acordã o masã caldã ºi nu pot fi acordate amândouã, ci ori una ori alta. În cauzã ar fi vorba de vreo 9 miliarde lei/lunã... Multe sunt neregulile cuprinse în CCM ºi în deciziile conducerii CEH, drept pentru care de multe ori economiºtii au refuzat sã contrasemneze. Aºa a fost cazul celor 47 milioane lei reprezentând prime concediu restant. Plata s-a fãcut în baza unei singure semnãturi, spun responsabili din cadrul CEH.
prostului management, iar Consiliul de Administraþie se agitã acum de parcã nu ar fi fost supervizorul deciziilor directorului general. Pentru cã nici CA nu a ascultat glasul finanþiºtilor din cadrul CEH ºi l-au creditat doar pe Aurel Niculescu, iar acum se dau cu fundul de pãmânt: ori denunþã CCM, ori rup Divizia Minierã de restul... Vom urmãri care sunt deciziile atâtor specialiºti aflaþi la butoanele CEH, care pânã acum nu au fost de mare folos, dar care au fost ºi sunt bine plãtiþi. Ileana FIRÞULESCU
soluþiile optime pentru funcþionarea mamutului energetic, chiar dacã unele nu sunt populare în rnadul salariaþilor. "Dacã oamenii politici, dacã statul a agreat aceastã funcþionare dezastruoasã a Complexului
Energetic Hunedoara tot statul trebuie sã ºi gãseascã soluþii pentru noi. Poate cã unele mai puþin populare, poate cã unele agreate chiar ºi de noi, dar nicidecum nu poate sã rãmânã în sarcina liderilor de sindicat ºi în detrimentul salariaþilor activitatea Complexului Energetic Hunedoara. Aceasta trebuie sã îºi gãseascã o soluþie de supravieþuire în aºa fel încât sã ne asumãm fiecare rãspunderea pentru ceea ce avem", a mai precizat sursa citatã. Pânã în data de 5 decembrie sunt aºteptaþi investitorii privaþi sã îºi manifeste interesul vizavi de Complexul Energetic Hunedoara care se afla îngropat în datorii de peste 100 de milioane de lei. Monika BACIU
Complexului Energetic Hunedoara prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al societãþii, în cadrul unei operaþiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acþiuni. Scrisoarea de intenþie privind manifestarea interesului potenþialului investitor pentru obþinerea accesului la datele ºi informaþiile privind societatea va trebui sã conþinã datele de contact ºi scurta prezentare a potenþialului investitor, precum ºi exprimarea intenþiei de a obþine acces la informaþiile menþionate. Informaþiile care vor
fi puse la dispoziþie de societate vor conþine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sã poatã evalua starea actualã a Societãþii, perspectivele acesteia dupã privatizare ºi un volum de investiþii minim necesar.
Primele pentru „închizãtori” sunt pe „drum”
A
ngajaþii Societãþii Naþionale de Închidere Mine Valea Jiului vor primi ºi în acest an, cu ocazia celebrãrii Sfintei Mari Muceniþe Varvara, adaosuri salariale. Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte nici valoarea acestora, nici forma sub care vor fi acordate ºi nici data în care le vor fi înmânate minerilor. „Deocamdatã suntem în negocieri cu sindicatele. Probabil, aceste negocieri se vor prelungi pânã la momentul acordãri acestor adaosuri salariale. În plus, mai avem de corectat ºi unele lucruri în contractul colectiv de muncã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎM VJ. Printre „lucrurile” care ar urma sã fie corectate în Contractul Colectiv de Muncã se aflã problemele salariale, cele privitoare la dotarea unitãþilor miniere sau cele referitoare la protecþia muncii. „Sunt unele probleme legate de prime, de concedii, de dotãrile minerilor sau de protecþia muncii. Ne dorim ca viitorul act normativ sã aibã o formã cât mai corectã”, a mai spus Aurel Anghel. În prezent, în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului mai activeazã circa 1.700 de angajaþi. Mir cea NISTOR
“Aº vrea sã fie clar pentru toatã lumea cã soluþiile la problemele mineritului ºi producþiei de energie electricã în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt, în primul rând, responsabilitatea
conducerii executive a societãþii, cãreia îi mai acord o singurã lunã pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a mai spus Rãzvan Nicolescu, dupã întâlnirea cu oficialii europeni. CEH are, în prezent, circa 6.500 de salariaþi, care activeazã în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) ºi a douã termocentrale (Paroºeni ºi MintiaDeva), care a acoperit circa 7% din electricitatea consumatã în România în anul 2013.
4 Minerit
Divizarea CEH sau denunþarea Contractului Colectiv de Muncã?
C
onsiliul de Administraþie al CEH a creditat directorul general fãrã sã asculte glasul economiºtilor cum cã s-a depãºit Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli prin negocierea noului Contract Colectiv de Muncã din minerit cu 50 milioane lei. Ca o reparare a acestei greºeli, care accelereazã cãderea Complexului, CA vehiculeazã douã decizii: denunþarea CCM sau divizarea CEH prin ruperea Sucursalei Miniere. Scandalurile ºi criticile la adresa ineficienþei conducerii Complexului Energetic Hnedoara continuã, iar prãbuºirea CEH se accelereazã ca urmare a managementului deficitar. În prezent, în interiorul Complexului este mare agitaþie pentru cã negocierea contractului colectiv de muncã pe Divizia Minierã depãºeºte cu mult BVC, deºi negociatorului din partea administraþiei – directorul general Aurel Niculescu – i s-a atras mereu atenþia cã nu
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
se încadreazã în buget. Invariabila zicere a acestuia ”pe rãspunderea mea” a dus cu
gândul cã mai marele colosului energetic are un as în mânecã dacã a acceptat creºterea salariului mediu brut de la 3.500 lei, la 4.600 lei. Se pare cã directorul general nu avea ºi nu are nimic... În prezent, Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara vehiculeazã cel puþin douã variante care sã depresurizeze situaþia criticã în care se aflã agentul economic – denunþarea CCM, care depãºeºte cu 50 milioane lei bugetul de venituri ºi cheltuieli, sau divizarea Complexului. Negocierea contractului colectiv de muncã din Divizia Sucursala
omplexul Energetic C Hunedoara este pro-
Minierã s-a fãcut pentru prima oarã în istoria mineritului între sindicate pe de-o parte ºi doar directorul general pe de altã parte, în loc de o comisie care sã cuprindã ºi economiºti sau mãcar o consultare cu aceºtia, pentru a se afla în legalitate. Directorul general a acþionat conform actului constitutiv în care se spune cã negocierea se poartã de directorul general ºi se avizeazã de Consiliul de Administraþie, cu încadrarea în BVC, ceea ce nu s-a întâmplat. ªi la ITM, actul a fost depus cu doar douã semnãturi – cea a liderului sindicatului ”Muntele”, Petre Nica ºi
Aurel Niculescu, director general. Deci nu mai existã o paginã întreagã de semnãturi ale celor douã comisii de negociere, ca pânã acum, care erau ºi responsabile pentru ceea ce au stabilit. În ultima informare a directorului economic al CEH, Maria Ciobanu, se spune cã ”se depãºeºte BVC cu 50 milioane lei din care 10 milioane lei contribuþii. Nu ne putem încadra datoritã noului CCM, care prevede salariile ºi drepturi”... De precizat cã au existat supãrãri ºi apostrofãri din partea economiºtilor, care au sesizat ºi acþiuni care nu
În aceste condiþii, prãpastia se lãrgeºte, timpul preseazã, iar CEH-ul a prins vitezã în cãderea sa liberã datorat
ºtiu în ce mãsurã va trezi interesul unor eventuali investitori, pentru cã datoriile pe care Complexul Energetic Hunedoara le-a acumulat ºi previziunile în ceea ce priveºte prezenþa lui pe
piaþa energeticã sunt unele care nu pot sã tenteze pe cineva sã vinã sã bage bani în acest Complex. Acest Complex Energetic Hunedoara este a statului român aºa cum mai sunt ºi alte companii de
stat. Statul român prin guvernele politice care s-au perindat la conducerea acesteia au îngropat aceastã activitate sau au susþinut-o într-un mod artificial ºi nu oamenii se fac vinovaþi. Este ceea ce reprezintã pentru noi subiect de meditare pentru cã dupã ani în care þi-ai trântit directorii în funcþii, þi-ai adus firme de casã sã se îmbogãþeascã de pe urmã contractelor cu acest gigant economic sã spui la 7000 de oameni cã vã trimit acasã este inadmisibil", a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Statul, administratorul Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã gãseascã
Încercare de privatizare la CE Hunedoara
P
otenþialii investitori interesaþi sã participe la procesul de privatizare a Complexului Energetic (CE) Hunedoara (CEH) pot depune o scrisoare de intenþie în acest sens pânã în data de 5 decembrie, la sediul Departamentului pentru Energie, conform unui anunþ publicat pe site-ul instituþiei. Ministrul pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, a anunþat cã mai acordã o singurã lunã conducerii CEH pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului. Guvernul României a aprobat, prin HG 86/6 martie 2013, strategia de privatizare a
Statul politic a îngropat CEH
prietatea statului român, cel care administreazã societatea energeticã din judeþul Hunedoara. Aflat sub administrare specialã, CEH este plin de datorii în doar doi ani de existenþã. Datoriile acumulate se ridicã la peste 100 de milioane de lei noi. În aceastã perioadã, statul, administratorul CEH, testeazã intenþia investitorilor privaþi legat de Complexul Energetic Hunedoara. În opinia sindicaliºtilor, privatizarea este o soluþie, însã este incertã prezenta acestora la CEH. "Este o soluþie privatizarea Complexului, nu
sunt în conformitate cu legea. Este vorba de soluþia plãþii prin tichete de masã ºi tichete cadou celor care lucreazã în subteran, care ar putea fi considerate drept ilegale pentru cã acestora li se acordã o masã caldã ºi nu pot fi acordate amândouã, ci ori una ori alta. În cauzã ar fi vorba de vreo 9 miliarde lei/lunã... Multe sunt neregulile cuprinse în CCM ºi în deciziile conducerii CEH, drept pentru care de multe ori economiºtii au refuzat sã contrasemneze. Aºa a fost cazul celor 47 milioane lei reprezentând prime concediu restant. Plata s-a fãcut în baza unei singure semnãturi, spun responsabili din cadrul CEH.
prostului management, iar Consiliul de Administraþie se agitã acum de parcã nu ar fi fost supervizorul deciziilor directorului general. Pentru cã nici CA nu a ascultat glasul finanþiºtilor din cadrul CEH ºi l-au creditat doar pe Aurel Niculescu, iar acum se dau cu fundul de pãmânt: ori denunþã CCM, ori rup Divizia Minierã de restul... Vom urmãri care sunt deciziile atâtor specialiºti aflaþi la butoanele CEH, care pânã acum nu au fost de mare folos, dar care au fost ºi sunt bine plãtiþi. Ileana FIRÞULESCU
soluþiile optime pentru funcþionarea mamutului energetic, chiar dacã unele nu sunt populare în rnadul salariaþilor. "Dacã oamenii politici, dacã statul a agreat aceastã funcþionare dezastruoasã a Complexului
Energetic Hunedoara tot statul trebuie sã ºi gãseascã soluþii pentru noi. Poate cã unele mai puþin populare, poate cã unele agreate chiar ºi de noi, dar nicidecum nu poate sã rãmânã în sarcina liderilor de sindicat ºi în detrimentul salariaþilor activitatea Complexului Energetic Hunedoara. Aceasta trebuie sã îºi gãseascã o soluþie de supravieþuire în aºa fel încât sã ne asumãm fiecare rãspunderea pentru ceea ce avem", a mai precizat sursa citatã. Pânã în data de 5 decembrie sunt aºteptaþi investitorii privaþi sã îºi manifeste interesul vizavi de Complexul Energetic Hunedoara care se afla îngropat în datorii de peste 100 de milioane de lei. Monika BACIU
Complexului Energetic Hunedoara prin metoda majorãrii de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic ºi dobândirea de cãtre acesta a unui pachet de acþiuni reprezentând 51% din capitalul social al societãþii, în cadrul unei operaþiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acþiuni. Scrisoarea de intenþie privind manifestarea interesului potenþialului investitor pentru obþinerea accesului la datele ºi informaþiile privind societatea va trebui sã conþinã datele de contact ºi scurta prezentare a potenþialului investitor, precum ºi exprimarea intenþiei de a obþine acces la informaþiile menþionate. Informaþiile care vor
fi puse la dispoziþie de societate vor conþine numai date generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sã poatã evalua starea actualã a Societãþii, perspectivele acesteia dupã privatizare ºi un volum de investiþii minim necesar.
Primele pentru „închizãtori” sunt pe „drum”
A
ngajaþii Societãþii Naþionale de Închidere Mine Valea Jiului vor primi ºi în acest an, cu ocazia celebrãrii Sfintei Mari Muceniþe Varvara, adaosuri salariale. Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte nici valoarea acestora, nici forma sub care vor fi acordate ºi nici data în care le vor fi înmânate minerilor. „Deocamdatã suntem în negocieri cu sindicatele. Probabil, aceste negocieri se vor prelungi pânã la momentul acordãri acestor adaosuri salariale. În plus, mai avem de corectat ºi unele lucruri în contractul colectiv de muncã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎM VJ. Printre „lucrurile” care ar urma sã fie corectate în Contractul Colectiv de Muncã se aflã problemele salariale, cele privitoare la dotarea unitãþilor miniere sau cele referitoare la protecþia muncii. „Sunt unele probleme legate de prime, de concedii, de dotãrile minerilor sau de protecþia muncii. Ne dorim ca viitorul act normativ sã aibã o formã cât mai corectã”, a mai spus Aurel Anghel. În prezent, în cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului mai activeazã circa 1.700 de angajaþi. Mir cea NISTOR
“Aº vrea sã fie clar pentru toatã lumea cã soluþiile la problemele mineritului ºi producþiei de energie electricã în Valea Jiului nu pot veni numai din partea Guvernului sau a Comisiei Europene. Ele sunt, în primul rând, responsabilitatea
conducerii executive a societãþii, cãreia îi mai acord o singurã lunã pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”, a mai spus Rãzvan Nicolescu, dupã întâlnirea cu oficialii europeni. CEH are, în prezent, circa 6.500 de salariaþi, care activeazã în cadrul a patru mine din Valea jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) ºi a douã termocentrale (Paroºeni ºi MintiaDeva), care a acoperit circa 7% din electricitatea consumatã în România în anul 2013.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
Riscuri la Complexul Energetic Hunedoara
C
omplexul Energetic Hunedoara se poate afla în imposibilitata de a plãti salariile angajaþilor sau de a le acorda drepturile salariale cuvenite în contractul colectiv de muncã. Ultimele 10 angajãri de la mina Lupeni scot la ivealã deficienþe organizatorice în cadrul societãþii. Liderii de sindicat sunt de pãrere cã imixtiunea politicului în administraþie va avea un rezultat negativ. "În campania electoralã s-au fãcut cele 90 de angajãri pe care eu le-am considerat ilegale. Omul politic care a îngropat prin influenþa sã ºi prin ingerinþa sã activitatea minierã din Valea Jiului a ieºit public ºi a vorbit de faptul cã va aduce un document prin car va demonstra cã eu sunt opozantul angajãrilor în minerit. Eu am spus-o cã au angajat tineri care îºi cãutau un loc de muncã în urma unui concurs în care ei au fost declaraþi respinºi. Asta a fost obiecþia mea. Lucrurile s-au dus ºi mai departe ºi ca sã demonstreze cã politicul este mai presus de orice lege, la mina Lupeni s-au fãcut angajri pe sprânceanã, acei oameni care erau pe lista de aºteptare dupã examenul dat în primãvara anului 2014, nu au fost aduºi spre angajare, au fost aduºi alþii, nu se poate aºa ceva. Lucrurile astea noi le-am sancþionat de fiecare datã, oamenii unt într-o stare în care primesc salariile luna
de lunã ºi considerã cã este suficient. Nu ºtiu cât de mult timp va mai funcþiona ºi stilul acesta de lucru, eu sunt onvins cã încet ceea ce am spus noi începe sã iasã la ivealã, ingerinþa politicã, faptul cã administraþia se ocupã numai de a da salariile ºi a crea mulþumire pentru oameni de a nu ieºi în stradã. Nu o sã le pese dacã în luna decembrie nu se vor da tichetele conform contractului colectiv de muncã, dacã nu se va da prima, dacca nu se vor da salariile la timp activitatea politicã a celor care ne-au condus toþi anii aceºtia, dardaca s-ar fi întâmplat luna trecutã lucrul acesta lucrurile nu ar fi stat sub nicio formã aºa. Dacã în august, septembrie, octombrie, noiembrie, nu a existat o zi întârziere la plata salariilor, acestea au fost date întregi, nu a fost o zi întârziere la plata tichetelor de masã, iar contractul colectiv de muna a fost respectat în ceea ce priveºte drepturile salariale ale angajtilor nu sunt la fel
d convins cã se va întâmpla ºi de aici inolo, iar asta ar trebui sã dea mult de gândit celor mai cred în aceºti oameni politici", a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În ceea ce priveºte plata salariilor existã riscul ca la un moment dat societatea sã nu poatã asigura aceste drepturi. "Riscul acesta a existat ºi existã în permanenþã pentru
cã veniturile Complexului Energetic Hunedoara sunt insuficiente pentru a asigura toate cheltuielile la care acesta este angajat. Este posibil ca într-o anumitã lunã sã existe aceastã problemã, dacã aº spune
Una din trei
C
ontinuarea activitãþii la celelate unitãþi miniere neviabile, nediscutatã. Reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au discutat la Bruxelles despre posibilitatea menþinerii activitãþii la mina Petrila. Celelalte unitãþi miniere neviabile nu au intrat în acest calcul de a le menþine activitatea
eu, acum, cã în luna decembrie, nu se dau salariile aº fi un mincinos ºi aº face supoziþii care ar alarma lumea fãrã sã am o bazã realã", a mai spus Nica. Monika BACIU
activitãþii Minei Petrila aceasta este posibilã dacã se respectã reducerea gradualã a ajutorului de stat ºi a producþiei. Toate cele trei unitãþi miniere neviabile trebuie sã îºi înceteze activitatea pânã în anul 2018. Monika BACIU
“Nu s-a pus în discuþie, este prematur. Situaþia rezervelor ºi a lucrãrilor miniere nu ne permite acest lucru având în vedere cã mai sunt încã trei ani de activitate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNIMVJ. În ceea ce priveºte continuarea
DSP Hunedoara începe vaccinarea împotriva gripei
D
irecþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara a primit a II- a tranºã de vaccin antigripal sezonier, circa 2700 de doze pentru imunizarea populaþiei din grupele de risc.
Repartiþia pentru judeþul Hunedoara este de 6640 doze vaccín antigripal sezonier, iar specialiºti recomandã populaþiei ca, în aceastã perioadã cu fluctuaþii frecvente de temperaturã, sã asculte sfatul medicilor ºi sã respecte regulile de igienã pentru evitarea îmbolnãvirilor.
„Reamintim cã, cea mai sigurã metodã de prevenire a îmbolnãvirilor o reprezintã vaccinarea antigripalã. În fiecare an,virusul gripal suferã anumite modificãri faþã de anul precedent, ceea ce înseamnã cã în fiecare an trebuie preparat un nou vaccin care sã conþinã tulpinile specifice sezonului respectiv”, explicã specialiþtii DSP Hunedoara. Aceºtia mai spun cã oricine vrea sa fie protejat de riscul infecþiei gripale îºi poate face vaccinul gripal, cu câteva excepþii, iar cei care ar trebui sã primeascã cu prioritate vaccinul gripal au vârsta cuprinsã între ºase luni ºi 64 de ani, ºi sunt în evidenþa medicilor cu afecþiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficienþe. M. GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014 utoritãþile locale din A Uricani spun cã
aproape zilnic primesc solicitãri de la locuitori pentru a le gãsi un loc de muncã. Cele mai multe rãmân însã nerezolvate. Puþinii investitori din Uricani nu pot coopta forþa de muncã disponibilã dintr-o localitate care se confruntã cu o problemã serioasã a ºomajului, iar dacã nu se gãsesc soluþii cât mai rapid, situaþia va deveni criticã recunosc edilii. Viceprimarul localitãþii, Cornel Braia, spune cã aproape zilnic îi vin în audienþã localnici care-i cer sã le gãseascã un loc de muncã, chiar ºi pe o leafã minimã.
Cer locuri de muncã
„Primesc foarte multe solicitãri, însã administraþia localã nu are în atribuþii crearea de locuri de muncã ºi din pãcate nu putem face prea multe. Noi mai punem condiþii firmelor care au câºtigat proiecte derulate de primãrie în Uricani, sã angajeze ºi localnici. Aºa mai reuºim sã mai angajãm câteva persoane, însã multe societãþi vin cu proprii angajaþi sau cautã meseriaºi, au nevoie de puþini necalificaþi”, declarã viceprimarul Braia. În condiþiile în care ºi singurul mare agent economic de pe raza localitãþii, respectiv mina Uricani, se va închide pânã în 2018,
edilii cautã soluþii pentru ca localitatea sã nu aibã soarta Aninoasei.
D
N 66A alternativa de moment
„Am avut discuþii cu vicepremierul Liviu Dragnea, la Lupeni, ne-a întrebat ce probleme sunt ºi i-am explicat cã avem nevoie de investitori. Vrem sã facem enatorul de Valea Jiului, un parc indus-
S
Majoritatea dintre acestea se adreseazã persoanelor fãrã studii superioare.
D
eva, campionul locurilor de muncã
Municipiul DEva este campion la locurile de muncã disponibile. Cele mai multe oferte sunt disponibile în capitala judeþului Hunedoara. Acestea sunt în numãr de 168. La micã distanþã urmeazã ºi municipiul Hunedoara cu 144 de locuri de muncã vacanþe. Podiumul este completat de Orãºtie. Aici se cautã 130 de persoane pentru a fi angtajate în diferite domenii de activitate.
V
alea Jiului, la polul opus
Numãrul lourilor de muncã vacanþe în Valea Jiului este limitat. Doar 40 de locuri de
soane din Uricani îºi gãsiserã un loc de muncã ºi aveau un venit sigur, chiar dacã era mic. Dacã se reiau lucrãrile am putea angaja iarãºi oameni.. Cel mai important este cã odatã finalizat acest drum care face legãtura cu sud-vestul þãrii, ar face Uricaniul foarte
Loc de parlamentar vacant în judeþul Hunedoara
S
Cosmin Nicula, a fost numit vicepreºedintele Curþii de Conturi a României. Astfel, acesta lãsã un loc de parlamentar liber în judeþul Hunedoara.
511 locuri de muncã vacanþe în judeþ ute de locuri de muncã sunt vacanþe la nivelul judeþului Hunedoara. 511 posturi sunt disponibile pentru cei interesaþi.
trial la Uricani ºi astfel sã-i ajutãm pe oameni sã-ºi gãseascã o sursã de venit”, mai spune sursa citatã. Drumul Câmpu lui NeagHerculane ar rezolva atât pe termen scurt cât ºi în viitor problema ºomajului. „Când se lucra la DN 66A, câteva sute de per-
muncã sunt disponibile în Valea Jiului, unde mineritul este încã activitatea de bazã. Astfel, la nivelul Vãii Jiului cele mai multe locuri de muncã sunt disonibile în municipiul Petroºani, acestea fiind în numãr de 24. Urmeazã municipiul Vulcan cu 12 locuri de muncã vacanþe. Oraºul Petrila le oferã celor interesaþi 3 locuri de muncã, în timp ce la nivelul municipiului Lupeni este vacant un singur loc de muncã.
ºi bijutier A manetar ºi anticar
Noutatea este cã la nivelul judeþului se cauta ºi persoane care sã aibã calificãri aparte. Este vorba de un amanetar ºi un bijutier pentru materiale preþioase. Aceste locuri de muncã sunt vacanþe la nivelul municipiului Petroºani, respetiv Hunedoara. În municipiul Deva se cautã ºi un anticar. Monika BACIU
În Monitorul Oficial a fost publicatã decizia de vacantare a locului se senator al lui Nicula. " Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Nicula Vasile-Cosmin, ales în Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 1, Senatul adoptã prezenta hotãrâre. Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Nicula VasileCosmin, începând cu data de 6
atractiv pentru investitori”, explicã Braia. Ministrul Dezvoltãrii Liviu Dragnea a declarat sãptãmâna trecutã cã nu concepe dezvoltarea Vãii Jiului fãrã finalizarea drumului care ar trebui sã lege Uricaniul de Herculane, iar finanþarea va fi reluatã pentru a fi finalizat ºi ultimul tronson de circa 20 de kilometri. Pentru acest segment se estimeazã cã ar fi nevoie de o finanþare de circa 50 de milioane de euro. Maximilian GÂNJU
octombrie 2014, ºi declarã vacant locul de senator în Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 1", se aratã în Monitorul Oficial. Hotãrârea a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 18 noiembrie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituþia României, republicatã. În acest mandat de parlamentar, Nicula nu s-a remarcat cu nimic în Parlamentul României. Deºi acesta a fost ales de locuitorii din Valea Jiului pentru a-i reprezenta, în cei 2 ani de mandat, acesta nu a fãcut nimic pentru votanþii sãi. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Noiembrie 2014
Descinderi la mafia lemnului
P
rocurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 12 percheziþii domiciliare, inclusiv în judeþul Hunedoara, pentru destructurarea unei grupãri infracþionale specializate în evaziune fiscalã în industria lemnului. Acþiunea a fost derulatã de poliþiºtii Serviciului de Combatere a Criminalitãþii Organizate CaraºSeverin ºi Timiºoara, iar aceºtia au efectuat 12 percheziþii, pe raza judeþelor Caraº-Severin
ºi Hunedoara, la locuinþele membrilor unei grupãri infracþionale. Activitãþile s-au desfãºurat într-un dosar penal în care procurorii D.I.I.C.O.T. — S.T. Timiºoara ºi poliþiºtii de combatere a criminalitãþii organizate din Caraº-Severin ºi Timiºoara au demarat cercetãrile, în cursul anului 2013, faþã de un grup infracþional organizat, implicat în sãvârºirea de infracþiuni de evaziune fiscalã în industria lemnului. „Din cercetãri a reieºit cã, în perioada 2009-2014, membrii
grupului infracþional ar fi desfãºurat, prin intermediul mai multor societãþi comerciale, activitãþi economice ilegale, pe diferite perioade de timp, dupã care firmele ar fi fost introduse în insolvenþã ºi radiate. De asemenea, a rezultat cã societãþile în cauzã nu ar fi declarat organelor fiscale livrãrile de material lemnos efectuate cãtre alte societãþi comerciale din þarã, sustrãgându-se în acest mod de la plata impozitelor ºi taxei pe valoare adãugatã aferente operaþiunilor comerciale ºi prejudici-
ind bugetul consolidat al statului”, aratã procurorii DIICOT. O parte a acestor societãþi comerciale ar fi fost înfiinþate pe numele unor persoane de condiþie financiarã modestã, care nu ar fi avut în fapt nicio implicare în activitatea comercialã. Totodatã, a reieºit cã o parte din
Sãrbãtori de sfârºit De la copii, de an pentru copii
ÎlunanPetroºani, decembrie are programate mai multe manifestãri, sãrbãtori ºi celebrãri.
Prima dintre acestea va avea loc chiar pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naþionale a României. “Vom sãrbãtori Ziua Naþionalã în parcul central. Dupã ceremonia de ridicare a Drapelului Naþional vom avea un spectacol de muzicã popularã cu artiºti locali, în special copii. Desigur, vom servi fasole de post ºi fasole cu cârnaþi pentru cei care nu þin post”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pe data de 4 decembrie va fi marcatã ziua Sfintei Muceniþe Varvara, ocrotitoarea municipiului Petroºani, sãrbãtoare în vederea cãreia a fost alocatã suma de 2.500 de lei. “Cu aceastã ocazie, pentru cã Sfânta Varvara a fost declaratã ocrotitoarea municipiului Petroºani, vom organiza un concurs pe teme de religie. În aceeaºi zi vor avea loc slujbe religioase la bisericile din localitate”, a precizat primarul municipiului. Spre sfârºitul anului va fi celebrat ºi tradiþionalul “Revelion al pensionarilor”. “Acesta se va desfãºura între Crãciun ºi Anul Nou, în mai multe locaþii din Petroºani, de-a lungul a mai multor zile. Cei care doresc sã participe la aceastã acþiune vor trebui sã achite suma de 25 de lei”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi. Sumele necesare pentru organizarea tuturor manifestãrilor din luna decembrie vor fi alocate de la bugetul local. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Î
n cursul sãptãmânii trecute, în unitãþile de învãþãmânt din Valea Jiului, s-a derulat o campanie socialã de sprijinire a persoanelor aflate în dificultate.
Acþiunea s-a intitulat „Sãptãmâna legumelor ºi fructelor donate” ºi a avut drept scop sensibilizarea elevilor ºi profesorilor cu privire la situaþia dificilã în care se aflã copiii afectaþi de lipsa de alimente. „Este o acþiune anualã, de donare de legume ºi fructe, care vine în
membrii grupãrii ar fi deschis mai multe conturi pentru societãþile pe care le coordonau, în care erau virate sumele de bani ce reprezentau contravaloarea facturilor emise pentru livrarea materialului lemnos cãtre diferite firme. Banii viraþi în aceste conturi erau, ulterior, retraºi
sprijinul familiilor sãrace”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gimnazialã „I. G. Duca” Petroºani. Elevii unitãþii ºcolare din Petroºani au rãspuns cu interes campaniei donând pentru colegii lor aflaþi în situaþii mai dificile, legume, fructe ºi conserve. „Când am auzit cã pot sã-i ajut pe colegii sãraci m-am decis sã mã implic ºi eu. Am adus legume ºi fructe ºi sã sper sã bucure de ele”, a spus Talida Bozdog, elevã clasa a VI-a. „Sunt colegi care, sunt sigur, se vor bucura de tot ceea ce le-am adus. Adicã portocale, mere ºi cartofi”, a spus ºi ªtefan Secrieru, elev clasa a VI-a. Pachetele cu alimente colectate au fost
Au venit banii pentru elevi
L
iceeni ºi elevi proveniþi din familii cu venituri modeste au intrat, sãptãmâna trecutã, în posesia sumelor oferite drept ajutor de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale. Banii sunt oferiþi cu titlul de bani de liceu, burse sociale sau burse profesionale. În ceea ce priveºte bursele sociale, elevii au intrat în posesia a câte 450 de lei, bani aferenþi lunilor septembrie, octombrie ºi noiembrie. “Banii au fost acordaþi pe carduri sau cash. Ca bursã socialã a fost acordatã suma de 200 de lei pentru elevii care s-au înscris la aceastã formã de învãþãmânt, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”
fãrã niciun fel de justificare. Prejudiciul este de peste 6.000.000 de lei. ªase suspecþi au fost duºi la audieri ºi sunt cercetaþi pentru infracþiunile de constituire în grup infracþional organizat ºi evaziune fiscalã. Maximilian GÂNJU
distribuite vineri pãrinþilor copiilor proveniþi din rândul familiilor cu probleme sociale. De la ºcoala „I.G. Duca” 45 de familii au intrat în posesia acestor ajutoare. Mir cea NISTOR
Petroºani. Liceul “Dimitrie Leonida” este una dintre unitãþile ºcolare din Valea Jiului unde studiazã foarte mulþi elevi proveniþi din rândul familiilor cu probleme sociale. “Avem 125 de elevi care beneficiazã de burse sociale, 106 dintre aceºtia fiind de la ªcoala Gimnazialã Nr. 2, din cartierul Colonie. De programul “Bani de liceu” beneficiazã 44 de elevi iar burse profesionale primesc alþi 99 de elevi”, a mai spus Gabriela Rus. Condiþiile impuse elevilor pentru a primi banii oferiþi ca ajutor sunt în numãr de douã: sã nu acumuleze prea multe absenþe nemotivate ºi sã nu aibã sub 7 nota la purtare. Mir cea NISTOR