CVJ NR. 745, VINERI 21 NOIEMBRIE 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 745

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 Noiembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mai este România a românilor? În ce mãsurã Romania mai este a românilor? Sã “zvârlim” pe “dormezã” mantia ipocriziei, sã ne aºezãm lângã foc ºi sã cugetãm…

Soarta României pare pecetluitã, de 25 de ani, haimanalele care au condus aceastã þarã manifestã un dispreþ contagios vizavi de valorile naþionale, de resursele þãrii, de simbolurile românilor ºi nu, în ultimul rând, de noi, târgoveþii de rând, minþiþi, manipulaþi, ridiculizaþi ºi umiliþi… Petrolul l-au luat unii, aurul alþii, apele minerale sunt ºi ele scoase din mãruntaiele pãmântului de oameni care nu vorbesc româneºte, roºiile le aducem din Turcia, brânza din Olanda, porcii din Franþa, merele din Italia, pãstrãvii din ape strãine º.a.m.d… Au încercat sã confiºte ºi bisericile româneºti. Dumnezeu, însã, nu este om politic, nu a cãzut la învoialã, nu a pitit în conturile din Þara Cantoanelor banii furaþi, nu are nevoie de sprijin în campaniile electorale…

Strãzile le fac americanii, comunicaþiile grecii, iar România face cozi în supermarket-urile BILLA,

CARREFOUR, REAL, PLUS etc, marilor cercuri de influenþã din Europa.

Oare de ce nici un lanþ de magazine de acest tip nu s-a dezvoltat sub oblãduirea unui acþionariat majoritar autohton? Vã amintiþi ce a pãþit Penescu când reþeaua PIC a devenit vizibilã? Omul a vândut, iar acum este fericit…

La fel s-a întâmplat ºi cu ARTIMA… Ne-a rãmas energia, însã nu pentru mult timp... Simt cã se pregãteºte ceva.

"Chinejii" sunt pe urmele noastre. Noile reglementãri ale UE sancþioneazã þãranul român dacã nu îºi lucreazã pãmântul… Oare de ce?

Ion, neputând lucra pãmântul, pentru a evita sancþiunile, va vinde…

Punem “rãmaº” cã se gãsesc cumpãrãtori? În curând conform normativelor europene nu ne vom mai putea plânge morþii cu sicriul descoperit… U.E. pune o perdea între noi ºi cei de la care ne vom lua bun rãmas: bunici, pãrinþi, oameni dragi… În curând vom respira un aer pe care va scrie MADE ÎN UE… Ionuþ DRÃGOTESC

Cartier îngheþat din cauza conductelor sparte

O

amenii din zeci de apartamente care sunt racordate la sistemul de termoficare al municipiului Vulcan dârdâie în case în plinã iarnã, din cauzã cã þevile sunt vechi ºi au cedat la prima încercare de umplere a sistemului. >>> PAGINA A 5-A

TIR rãsturnat pe serpentine oferul unui TIR înmatriculat în ª Arad a scãpat ca prin

minune, dupã ce a pierdut controlul volanului ºi a plonjat într-o râpã.

Accidentul rutier a avut loc imediat dupã serpentinele de la Meriºor, în dreptul localitãþii Petros, iar ºoferul a scãpat fãrã nicio zgârieturã.

Omul povesteºte cã imediat ce a ieºit de pe serpetine, în cobãrâre, a scãpat maºina de sub con-

trol ºi a derapat câþiva zeci de metri, a lovit un cap de pod ºi cu cabina rãsucitã a plonjat în râpã.

Doar o minune a fãcut sã nu pãþeascã nimic. „Am intrat în balans, pentru cã maºina a derapat, pe ºosea fiind multã motorinã. De altfel se ºi simte miroul puternic.

Toatã zona e plinã de motorinã ºi nu am putut stãpâni maºina. M-a aruncat în gol ºi bine cã nu am avut nici pasageri ºi nici de pe contrasens nu am agãþat nimic. A fost SMURD-ul, dar nu am nimic”, a spus

ºoferul maºinii.

Accidentul s-a produs pe un carosabil umed, iar pompierii care au venit ºi cu un echipaj de descarcerare, au împrãºtiat nisip pe carosabil pentru ca alte maºini sã nu mai derapeze. „Am fost solicitaþi prin 112 la un accident rutier cu un autotren rãsturnat.

La sosirea noastrã, am constatat cã ºoferul era scos din cabinã. A fost preluat de echipajul SMURD, care i-a acordat primele îngrijiri medicale, dar nu a avut nevoie sã

fie transportat la spital.

Autotrenul este gol ºi nu transporta marfã. Noi am spãlat carosabilul ºi împreunã cu colegii de la drumuri, am aruncat cu nisip, ca sã nu perturbãm mai mult circulaþia”, a spus Maºina a fost ridicatã

câteva ore mai târziu, dupã ce, la faþa locului, a sosit o macara ºi o platformã. Cabina era pur ºi simplu ruptã în douã ºi ºoferul a fost norocos cã a scãpat doar cu o sperieturã.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

Liber în funcþie de import ºi prime în funcþie de buget

S

indicatul Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, a stabilit programuol de lucru pentru luna decembrie.

Angajaþii vor fi liberi aproape jumãtate din luna decembrie, însã dacã va fi nevoie de cãrbune existã posibilitatea cã programul de lucru sã fie modificat ºi minerii sã fie liberi pentru o perioadã mai micã de timp. "În ºedinþa de birou executiv ºi dupã ce am avut o consultare cu directorul Diviziei Miniere vom lucra conform contractului colectiv de muncã în ziua de 2, 3, 4 ºi 5, dupã aceea vom avea sâmbetele din 13 ºi 20 zile normale de lucru, iar din data de 24 pânã în dta de 28 ºi dupã aceea din

data de 31 pânã în datã de 4 (ianuarie 2015) vom rãmâne liberi pentru a putea sã îºi sãrbãtoreascã fiecare angajat sãrbãtorile de iarnã. Dacã nu se realizeazã importul de cãrbune, dacã nevoia de cãrbune va fi atât de mare ºi va pune în pericol stocul de cãrbune funcþionarea termocentralelor este o posibilã o regândire a activitãþii.

Nu s-a pus în discuþie pânã în acest moment acest lucru, dar vreau sã fiu realist în declaraþie ºi sã spun cã este posibil sã se întâmple ºi aºa ceva", a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În ceea ce priveºte acordarea de prime minerilor cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã acest lucru depinde de bugetul Complexului

Procesul împotriva Complexului Energetic Hunedoara, s u s p e n d a t

S

indicatul Muntele a intentat în urmã cu trei luni de zile un proces împotriva Complexului Energetic Hunedoara pentru neacordarea voucherelor de vacanþã.

Dosarul ar fi trebuit sã se judece la Tribunalul Hunedoara, însã nici astãzi, la 3 luni de la deschiderea dosarului, nu a fost fixat un termen în acest caz.

Responsabilii Sindicatului Muntele spun cã vor suspenda procesul având în vedere cã în cele din urmã primele de vacanþã s-au acordat.

"Acel proces se judecã în România, deºi ar fi trebuit sã aibã acordat un termen cu celeritate întrucât poate crea o problemã socialã ºi a ºi creat în Valea Jiului la trei luni de zile de la data de la care am depus documentele nu am primit un termen. Tot în interesul campanieie electorale aceste prime de vacanþã au fost acordate de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, este un lucru bun pentru cã este o prevedere a contractului

Energetic Hunedoara.

Deoacamdata nu au avut loc negocierile pentru stabilirea primelor de Crãciun.

"Nu am avut discuþie.

Avem o prevedere în contractul colectiv de muncã, urmeazã în perioada imediat urmãtoare o negociere a acestora. Chiar dacã douã companii de stat, Societatea de Închideri ºi Complexul Energetic Oltenia au anunþat cã minerii vor primi prime de Craciu, au fãcut-o în spiritul de campanie electoralã, nu a existat niciodatã o negociere la începutul lunii noiembrie pentru sfârºitul lunii decembrie. A fost un plus dictat politic, eu nu m-am aruncat în aºa ceva, rãmâne sã ne întâlnim cu conducerea sã vedem care este posibilitatea financiarã a Complexului Energetic Hunedoara pentru cã deºi

mulþi nu au curaj sã o spunã nu este una deloc îmbucurãtoare ºi în limita posibilitãþilor finaniare pe care le are Complexul Energetic Hunedoara ºi în virtutea contractului colectiv de muncã care prevede acest drept ne vom aºeza la masa negocierilor ºi vom vedea care va fi suma pe care o vom acorda sau nu salariaþilor în acest sfârºit de an", a mai spus sursa citatã.

Atât acordarea primelor cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã cât ºi acordarea de zile libere sunt stipulate în contratul colectiv de muncã.

Monika BACIU

buget pe care nu am avut-o adusã la cunoºtinþã. Dacã conducerea politca a CEH va gãsi de cuviinþã sã trimitã spre aprobare un buget nediscutat cu organizaþia sindicalã nu au decât sã îºi asume protestele care vor avea loc în momentul în care acel proiect de buget nu va Website: cuprindde anumite www.cronicavj.ro drepturi ale salariaþilor E-mail: noºtri", a conchis Nica. cronicavj@gmail.com Minerii din Valea Jiului s-au revoltat de Director: nenumãrate ori pentru Marius MITRACHE faptul cã nu ºi-au primit (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352 tichetele de vacanþã.

Acestea au fost acorRedactor sef: date abia în campania Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com electoralã pentru a calma spiritele în rândul Colectivul de redactie: Car men COSMAN- PREDA ortacilor.

Cronica Vãii Jiului

colectiv de muncã. Noi am considera cã o încãlcare a legii a fost atunci când nu s-au acordat primele de vacanþã, dar ne mulþumeºte faptul cã într-un moment nu le dau, apare un proces pe rol din partea organizaþiei reprezentative, tot nu le dau, iar dupã aceea le dau. În schimb, procesul dacã

primele se vor da în continuare, se va suspenda la solicitarea noastrã nemaiexistând obiectul cauzei", a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. În ceea ce priveºte acordarea de vouchere de vacanþã pentru anul viitor, acestea ar trebui cuprinse Monika BACIU în bugetul de venituri ºi cheltuieli, iar proiectul încã nu a fost prezentat ºi organizaþiei sindicale.

"Pentru anul viitor, Legea 94/2014 îºi produce efecte, acele vouchere de Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANà vacanþã vor Str. AVRAM IANCU 13/38 trebui bugetate în proiecþia de Telefon 0728890014

TRADUCÃTOR AUTORIZAT

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

Iniþiem, convocãm ºi apoi boicotãm ª edinþa consiliului local Petrila convocatã pentru aceastã sãptãmânã a fost boicotatã chiar de iniþiatori. 12 consilieri au lipsit, inclusiv iniþiatorii, fãrã sã anunþe motivele. În salã au fost prezenþi doar ºase edili, care au hotãrât amânarea...

Supãrare mare în rândul edililor de la Petrila care au fost vãdit deranjaþi cã s-au gãsit niºte consilieri locali sã facã publice anumite atitudini ºi hotãrâri din cadrul ºedinþelor.

Ultima ”atitudine” se referã la convocarea unei ºedinþe a consiliului local de la

care au lipsit nici mai mult nici mai puþin de… 12 consilieri în frunte cu iniþiatorii.

Neseoriozitatea aleºilor locali poate fi comparatã cu inconºtienþa copiilor problemã. ”Aºa ar putea fi descrisã, în câteva cuvinte, ºedinta Consiliul Local Petrila, convocatã în data de 17 noiembrie 2014, dar amânatã dupã 15

minute de aºteptare, din lipsa de cvorum.

Deºi ºedinþa a fost anunþatã de vineri , 14 noiembrie 2014, iar materialele cu ordinea de zi au fost puse la dispoziþia consilierilor în ziua respectivã, în sala de ºedinþe au fost absenþi, fãrã sã anunþe în prealabil, 12 consilieri locali ( 6 de la PSD, 1 de la PNL, 5 independenþi), fiind prezenþi doar 6 (1 de

Festivitate la Universitatea Petroºani

U

niversitatea din Petroºani acordã vineri titlul de Doctor Honoris Causa unui profesor de la Cluj. Manifestarea se înscrie în ºirul evenimentelor deosebite ce au loc la aceastã instituþie de învãþãmânt superior ºi va avea loc în sala Senatului.

Senatul Universitãþii din Petroºani gãzduieºte vineri un eveniment de

excepþie. Profesorul Radu Munteanu, fost rector al Universitãþii Tehnice din

proiectului ºi argumentele care au stat la baza iniþierii acestuia, deoarece a plecat în concediu de odihnã.

Proiectul nr.2 a avut ca iniþiatori patru consilieri locali din cadrul Comisiei de Culturã (3 de la PSD,1 de la PNL) , dar prezenþi în sala de ºedinþã erau doar doi consilieri (1 de la PSD, 1 de la PNL) , doi consilieri (din PSD) fiind absenþi.

la PSD, 3 de la PNL, 1 de la UNPR, 1 de la PPDD). Menþionez cã pe ordinea de zi erau cuprinse douã proiecte de hotãrâri, ai cãror iniþiatori în mare parte erau absenþi, dupã cum urmeazã: Proiectul nr.1 a fost iniþiat de primarul Oraºului Petrila, domnul Ilie Paducel, însã nici domnia sa nu a putut da informaþii despre tematica

Cluj, va primi distincþia de la Petroºani, iar la eveniment sunt aºteptaþi toþi cei care fac parte din mediul academic. „Cred cã este un eveniment deosebit, pentru cã sunt evenimente care ne fac cinste, când anumite personalitãþi din România ºi nu numai, primesc acest titlu la noi la universitate. ªi profesorul Radu Munteanu va primi acest titlu într-un cadru festiv”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ Universitatea din Petroºani.

Universitatea Petroºani face parte din structura Universitãþii Tehnice din Cluj ºi la Petroºani au primit, de-a lungul anilor, numeroase personalitãþi ale întregi lumi, titlul de Doctor Honoris Causa.

Titlurile onorifice se acordã pe viaþã personalitãþilor care se remarcã printr-o contribuþie substanþialã ºi de duratã la dezvoltarea societãþii contemporane, care recunosc ºi acceptã valorile promovate de Universitatea din Petroºani, personalitãþi care au contribuit, spiritual ºi material, la prestigiul universitãþii.

Diana MITRACHE

Clubul Jiul pãzit de primãrie

C

lubul sportiv Jiul Petroºani a fost preluat joi de administraþia de la Petroºani ºi de azi baza sportivã va avea ºi pazã.

Acest lucru era absolut necesar, mai ales cã hoþii au dat în repetate rânduri atacul ºi au furat cam tot ce s-a putut, dupã ce patronul clubului Alin Simota a fost arestat în vara anului trecut.

Autoritãþile de la Petroºani au preluat baza sportivã ºi de vineri acolo va fi instalatã ºi paza obiectivului. Situaþia

Concluzia acestei atitudini, privitor la buna desfãºurare a ºedinþelor Consiliului Local, o vor trage cetãþenii oraºului Petrila, cetãþeni care s-au prezentat la urne în 2012, cetãþeni care vor fi rugaþi sã se prezinte ºi în 2016....

Eu, în calitatea mea de consilier local, deoarece nu este prima datã când sunt amânate ºedinþele din lipsã de cvorum, aº schimba un pic procedura desfãºurãrii acestora : convocãm, vedem dacã ne prezentãm (sau nu)… ºi de-abia atunci iniþiem”- spune consilierul local Doiniþa Bãlãnesc.

Ceilalþi consilieri, iritaþi de situaþie, au refuzat sã comenteze.

Ileana FIRÞULESCU

devenise alarmantã, pentru cã nimeni nu se mai ocupa de obiectiv, iar investiþiile nu puteau fi fãcute pânã la preluarea obiectivului. „Administraþia localã a preluat joi baza sportivã Jiul Petroºani ºi de acum intrã în atribuþiile primãriei Petroºani ºi paza locaþiei”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Administraþia de la Petroºani a început preluarea, cu ajutorul unei comisii, a bazei sportive de la Jiul Petroºani încã din varã, dar birocraþia a încurcat mult procedura de predare primire. Pe lângã terenul de fotbal, baza de la Jiul mai are ºi alte terenuri destinate tenisului, sau fotbalului, iar de când nu mai are administrator, aici hoþii au dat atacuri repetate.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Turismul de aventurã, o minã de aur

Cartier îngheþat din cauza conductelor sparte

Dezvoltarea raftingului pe Jiu ar putea aduce comunitãþilor milioane de euro! urismul de aventurã poate aduce unei comunitãþi milioane de euro, iar Jiul este printre cele mai bine cotate râuri, la T nivel naþional, pentru practicarea sporturilor nautice. Sunt peste 10 operatori ocazionali de rafting, dar incertitudinea legatã de debitele de apã necesare face ca sã nu putem vorbi despre operatori permanenþi sau despre dezvoltarea acestei activitãþi.

Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Asociaþia Green Adventure vor sã dezvolte ºi sã promoveze, în acelaºi timp, spor-

turile nautice pe râurile din România, cu precãdere raftingul. Iar pentru acest lucru este nevoie urgentã de identificarea soluþiilor pentru

a asigura operatorilor din turism de aventurã condiþiile optime pentru desfãºurarea acestor activitãþi. La nivel naþional sunt cinci râuri cu potebþial mare pentru practicarea raftingului, iar în top se aflã Jiul. Potrivit datelor oficiale, traseul practicabil pe râu, în condiþii de white water clasa 2 -3+, este de 20 de kilometri, adicã porþiunea de pe Defileul Jiului. Sunt acum mai mult de 10 operatori ocazitionali de rafting pe acest rãu, însã niciunul permanent ºia sta din cauza incertitudinii lipsei de apã.

Turiºtii apreciazã condiþiile de rafting de pe Jiu, iar cei care vor sã dezvolte acest sport de aventurã spun cã în acest moment putem

vorbi despre mai mult de 200 de turiºti pe weekend, aduºi de firmele de rafting în perioada ploioasã.

Potenþialul este, însã, mare, iar numãrul de turiºti poate creºte pe toatã perioada sezonului, respectiv martieoctombrie, astfel cã se poate ajunge ºi la peste 1000 de turiºti/wekeend, dar ºi ºi la apariþia de baze permanente de rafting în aceastã zonã. Alãturi de Jiu, raftingul se mai poate practica în condiþii bune pe râurile Buzãu, Cerna (Herculane), Criºul Repede ºi Bistriþa. Cei acre au lansat invitaþia la dezvoltarea turismului nautioc spun cã toate cele cinci râuri menþionate înregistreazã în perioada de vârf, împreunã, 1.000 de turiºti pe week-end, însã, spun aceºtia, numãrul lor ar putea totaliza 3.500 – 4.000 de persoane. „Lipsa constantã de apã, un program public

Energie pe bursã pentru Petroºani

P

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

rimãria Petroºani, prin Serviciul Public de Adminsitrare iese pe bursã sã cumpere energie ieftinã.

Nu este pentru prima datã, dar acum sunt incluse, pe lâgã iluminatul public ºi ºcolile sau chiar Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

O

amenii din zeci de apartamente care sunt racordate la sistemul de termoficare al municipiului Vulcan dârdâie în case în plinã iarnã, din cauzã cã þevile sunt vechi ºi au cedat la prima încercare de umplere a sistemului.

de uzinare a apelor din baraje, precum ºi dialogul inexistent cu autoritãþile de reglementare fac, în acest moment, aproape imporobilã dezvoltarea pe termen lung a acestor activitãþi. ªi asta în comparaþie cu Bosnia, Bulgaria, Slovenia sau Muntenegru unde, un singur râu reprezintã o industrie de milioane de euro. Un exemplu concret îl constituie râul Soca din Slovenia, unde activitãþile adiacente turismului de aventurã au adus oraºului Bovec aproximativ 200 de milioane de euro”, aratã cei de la Green Adenture.

A

drenalinã la cote maxime

În rafting, coborârea se face cu bãrci pneu-

Energia electricã poate fi achiziþionatã în cazul autoritãþilor publice de pe busrã ºi la Petroºani tocmai acest aspect este luat în calcul, pentru economie. Tiberiu Iacob Ridzi recunoaºte cã face astfel economie la plata facturilor ºi chiar extinde proiectul din anul anterior. „Începând de anul trecut, cei de la SPADPP au ieºit pe Bursa Românã de Mãrfuri, unde am achiziþionat energie electricã, la un preþ mult mai mic decât cel pe care îl aveam, iar anul acesta, pentru cã expirã contractul, ieºim din nou pe bursã. De data aceasta ieºim ºi cu unitãþile de învãþãmânt ºi cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, pentru cã experienþa ne-a dovedit cã este mult mai bine în felul acesta pentru administraþia localã.

Facem o economie substanþialã la plata facturii energiei electrice”, a declarat Tiberiu Iacob

matice speciale, de pânã la 12 persoane, la care se adaugã obligatoriu un instructor. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zonã de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos.

Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune condiþii din þarã ºi în cea mai mare perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie - august ale anilor mai secetoºi. Iar

Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul trecut, dupã licitaþia publicã din luna noiembrie, s-a semnat contractul cu un nou furnizor de energie electricã.

La licitatie au participat opt societãþi iar preþul cel mai mic oferit a fost de 172 de lei pe MW/h. Înainte Petroºaniul plãtea 250 de lei pentru un MW/h. Per total s-a fãcu o economie de 200 de mii de lei la plata facturii pentru iluminatul public. În acest an, acest proiect a fost extins, iar economia ar putea fi ºi mai mare.

Diana MITRACHE

atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului.

Astfel, accesul este uºor chiar ºi cu maºinile, traseul acvatic are o lungime totalã de câþiva kilometri, iar cascadele, sãritorile, meandrele ºi viteza mare a apei asigurã toate condiþiile pentru o activitate pentru care turiºtii s-ar întoarce oricând.

Car men COSMAN-PREDA

Cartierul denumit generic Cocoºvar, aflat în imediata vecinãtate a primãriei din localitate este racordat la sistemul centralizat, iar aici

locuiesc zeci de familii ce au bonuri de termoficare, sunt cu facturile la zi ºi, cu toate acestea, degerã în propriile locuinþe. „Nu ºtiu ce sã mã mai fac, cum sã mã mai încãlzesc. Noi aºteptãm cãldura în casã ºi nu mai vine. Am lucrat la minã ºi am bonuri pentru termoficare, sunt la zi cu facturile ºi deger în apartamentul meu cu 4 camere. Mi s-a spus cã este un defect, dar ce ce nu l-au reparat în

JASPER a analizat proiectele finanþate de UE la Apa Serv

R

eprezentanþii firmei de asistenþã tehnicã JASPERS, delegaþie compusã din Radu Rãutu, Waldemar Jastrzemski ºi Ken Valentine, reprezentanþii Ministerului Mediului Bucureºti ºi reprezentanþii firmei de Consultanþã Halcrow s-au aflat ieri la sediul Apa Serv Valea Jiului unde, alãturi de conducerea societãþii de apã au fãcut o analizã a proiectelor finanþate din fonduri ale Uniunii Europene.

Nu au alternativã

Î

n Petroºani nu existã un centru de adãpost destinat victimelor violenþei domestice, iar femeilor abuzate nu le rãmâne decât o alternativã, aceea de a încerca sã convieþuiascã cu agresorul.

Unul dintre factorii care le împiedicã pe femei sã punã punct abuzurilor soþilor este lipsa unui centru în care sã se poatã refugia ºi de unde sã poatã începe o nouã viaþã, departe de cel care o agreseazã. În aceste condiþii, cele mai multe victime scapã de soþul agresor dar se

varã, sau când au fãcut probele?”, spune disperat un locatar de pe strada Parângului, blocul 52.

Omul a ajuns la capãtul puterilor ºi ca el sunt alte zeci de familii, însã, vina este a celor de la Termocentrala Paroºeni ºi a instalaþiei vechi de peste 3 decenii. „La pornirea sistemului de încãlzire în Vulcan, uzina Paroºeni a încercat sã porneascã ºi acolo ºi

Asistenþa tehnicã JASPERS, reprezintã un parteneriat între Comisia Europeanã ºi Banca Europeanã de Investiþii, mai exact un instrument de asistenþã tehnicã pentru þãrile Uniunii Europene.

JASPERS oferã totodatã asistenþã în sprijinul proiectelor finanþate cu fonduri UE, iar, potrivit reprezentanþilor APA Serv întâlnirea de ieri a avut ca obiective analiza sumarã a proiectului aflat în implementare 2007 – 2013; respectiv stadiul activitãþilor pentru proiectul 2014 – 2020; La finalul discuþiilor, JESPERS a subliniat importanþa respectãrii strategiei de tarifare pentru aprobarea investiþiilor viitoare.

reîntorc la el pentru cã nu au alternativã. „Sunt semnalate destule cazuri de violenþã în familie.

Ajung în pragul divorþului, însã de cele mai multe ori de împacã”, spunangajaþii Serviciului de Protecþie Socialã Petroºani.

Maximilian GÂNJU

s-a constatat cã sunt probleme la conducta de alimentare a douã blocuri cel puþin. Am fãcut o adresã ºi ni s-a spus cã au comandat conducta pentru vreo 200 de metri, cã acolo

au o vechime de 30 de ani conductele ºi încã nu au sosit. În momentul când au materialul, intervin ºi vor schimba ºi vor porni termoficarea”, a declarat Petru Rera, directorul societãþii de Termoficare din Vulcan.

Nimeni nu a putut lãmuri oamenii din acest cartier dacã reparaþiile se vor face în câteva zile, sau câteva sãptãmâni.

Pânã atunci, oamenii sunt nevoiþi sã se încãlzeascã cum pot.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Turismul de aventurã, o minã de aur

Cartier îngheþat din cauza conductelor sparte

Dezvoltarea raftingului pe Jiu ar putea aduce comunitãþilor milioane de euro! urismul de aventurã poate aduce unei comunitãþi milioane de euro, iar Jiul este printre cele mai bine cotate râuri, la T nivel naþional, pentru practicarea sporturilor nautice. Sunt peste 10 operatori ocazionali de rafting, dar incertitudinea legatã de debitele de apã necesare face ca sã nu putem vorbi despre operatori permanenþi sau despre dezvoltarea acestei activitãþi.

Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Asociaþia Green Adventure vor sã dezvolte ºi sã promoveze, în acelaºi timp, spor-

turile nautice pe râurile din România, cu precãdere raftingul. Iar pentru acest lucru este nevoie urgentã de identificarea soluþiilor pentru

a asigura operatorilor din turism de aventurã condiþiile optime pentru desfãºurarea acestor activitãþi. La nivel naþional sunt cinci râuri cu potebþial mare pentru practicarea raftingului, iar în top se aflã Jiul. Potrivit datelor oficiale, traseul practicabil pe râu, în condiþii de white water clasa 2 -3+, este de 20 de kilometri, adicã porþiunea de pe Defileul Jiului. Sunt acum mai mult de 10 operatori ocazitionali de rafting pe acest rãu, însã niciunul permanent ºia sta din cauza incertitudinii lipsei de apã.

Turiºtii apreciazã condiþiile de rafting de pe Jiu, iar cei care vor sã dezvolte acest sport de aventurã spun cã în acest moment putem

vorbi despre mai mult de 200 de turiºti pe weekend, aduºi de firmele de rafting în perioada ploioasã.

Potenþialul este, însã, mare, iar numãrul de turiºti poate creºte pe toatã perioada sezonului, respectiv martieoctombrie, astfel cã se poate ajunge ºi la peste 1000 de turiºti/wekeend, dar ºi ºi la apariþia de baze permanente de rafting în aceastã zonã. Alãturi de Jiu, raftingul se mai poate practica în condiþii bune pe râurile Buzãu, Cerna (Herculane), Criºul Repede ºi Bistriþa. Cei acre au lansat invitaþia la dezvoltarea turismului nautioc spun cã toate cele cinci râuri menþionate înregistreazã în perioada de vârf, împreunã, 1.000 de turiºti pe week-end, însã, spun aceºtia, numãrul lor ar putea totaliza 3.500 – 4.000 de persoane. „Lipsa constantã de apã, un program public

Energie pe bursã pentru Petroºani

P

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

rimãria Petroºani, prin Serviciul Public de Adminsitrare iese pe bursã sã cumpere energie ieftinã.

Nu este pentru prima datã, dar acum sunt incluse, pe lâgã iluminatul public ºi ºcolile sau chiar Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

O

amenii din zeci de apartamente care sunt racordate la sistemul de termoficare al municipiului Vulcan dârdâie în case în plinã iarnã, din cauzã cã þevile sunt vechi ºi au cedat la prima încercare de umplere a sistemului.

de uzinare a apelor din baraje, precum ºi dialogul inexistent cu autoritãþile de reglementare fac, în acest moment, aproape imporobilã dezvoltarea pe termen lung a acestor activitãþi. ªi asta în comparaþie cu Bosnia, Bulgaria, Slovenia sau Muntenegru unde, un singur râu reprezintã o industrie de milioane de euro. Un exemplu concret îl constituie râul Soca din Slovenia, unde activitãþile adiacente turismului de aventurã au adus oraºului Bovec aproximativ 200 de milioane de euro”, aratã cei de la Green Adenture.

A

drenalinã la cote maxime

În rafting, coborârea se face cu bãrci pneu-

Energia electricã poate fi achiziþionatã în cazul autoritãþilor publice de pe busrã ºi la Petroºani tocmai acest aspect este luat în calcul, pentru economie. Tiberiu Iacob Ridzi recunoaºte cã face astfel economie la plata facturilor ºi chiar extinde proiectul din anul anterior. „Începând de anul trecut, cei de la SPADPP au ieºit pe Bursa Românã de Mãrfuri, unde am achiziþionat energie electricã, la un preþ mult mai mic decât cel pe care îl aveam, iar anul acesta, pentru cã expirã contractul, ieºim din nou pe bursã. De data aceasta ieºim ºi cu unitãþile de învãþãmânt ºi cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, pentru cã experienþa ne-a dovedit cã este mult mai bine în felul acesta pentru administraþia localã.

Facem o economie substanþialã la plata facturii energiei electrice”, a declarat Tiberiu Iacob

matice speciale, de pânã la 12 persoane, la care se adaugã obligatoriu un instructor. Valea Jiului este consideratã de mulþi cea mai spectaculoasã zonã de rafting din România. Jiul are debit mare începând din primãvarã pânã în toamnã, iar peisajul este spectaculos.

Râul Jiu, în Defileul pe care l-a sãpat între Munþii Vâlcan ºi Parâng, de la Livezeni la Bumbeºti Jiu, este sectorul în care practicarea activitãþilor de rafting se poate face în cele mai bune condiþii din þarã ºi în cea mai mare perioadã a anului, din lunile martie/aprilie ºi pânã în octombrie, cu o eventualã pauzã in lunile iulie - august ale anilor mai secetoºi. Iar

Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul trecut, dupã licitaþia publicã din luna noiembrie, s-a semnat contractul cu un nou furnizor de energie electricã.

La licitatie au participat opt societãþi iar preþul cel mai mic oferit a fost de 172 de lei pe MW/h. Înainte Petroºaniul plãtea 250 de lei pentru un MW/h. Per total s-a fãcu o economie de 200 de mii de lei la plata facturii pentru iluminatul public. În acest an, acest proiect a fost extins, iar economia ar putea fi ºi mai mare.

Diana MITRACHE

atracþii sunt suficiente pentru cei care se încumetã sã se aventureze cu barca pe apele Jiului.

Astfel, accesul este uºor chiar ºi cu maºinile, traseul acvatic are o lungime totalã de câþiva kilometri, iar cascadele, sãritorile, meandrele ºi viteza mare a apei asigurã toate condiþiile pentru o activitate pentru care turiºtii s-ar întoarce oricând.

Car men COSMAN-PREDA

Cartierul denumit generic Cocoºvar, aflat în imediata vecinãtate a primãriei din localitate este racordat la sistemul centralizat, iar aici

locuiesc zeci de familii ce au bonuri de termoficare, sunt cu facturile la zi ºi, cu toate acestea, degerã în propriile locuinþe. „Nu ºtiu ce sã mã mai fac, cum sã mã mai încãlzesc. Noi aºteptãm cãldura în casã ºi nu mai vine. Am lucrat la minã ºi am bonuri pentru termoficare, sunt la zi cu facturile ºi deger în apartamentul meu cu 4 camere. Mi s-a spus cã este un defect, dar ce ce nu l-au reparat în

JASPER a analizat proiectele finanþate de UE la Apa Serv

R

eprezentanþii firmei de asistenþã tehnicã JASPERS, delegaþie compusã din Radu Rãutu, Waldemar Jastrzemski ºi Ken Valentine, reprezentanþii Ministerului Mediului Bucureºti ºi reprezentanþii firmei de Consultanþã Halcrow s-au aflat ieri la sediul Apa Serv Valea Jiului unde, alãturi de conducerea societãþii de apã au fãcut o analizã a proiectelor finanþate din fonduri ale Uniunii Europene.

Nu au alternativã

Î

n Petroºani nu existã un centru de adãpost destinat victimelor violenþei domestice, iar femeilor abuzate nu le rãmâne decât o alternativã, aceea de a încerca sã convieþuiascã cu agresorul.

Unul dintre factorii care le împiedicã pe femei sã punã punct abuzurilor soþilor este lipsa unui centru în care sã se poatã refugia ºi de unde sã poatã începe o nouã viaþã, departe de cel care o agreseazã. În aceste condiþii, cele mai multe victime scapã de soþul agresor dar se

varã, sau când au fãcut probele?”, spune disperat un locatar de pe strada Parângului, blocul 52.

Omul a ajuns la capãtul puterilor ºi ca el sunt alte zeci de familii, însã, vina este a celor de la Termocentrala Paroºeni ºi a instalaþiei vechi de peste 3 decenii. „La pornirea sistemului de încãlzire în Vulcan, uzina Paroºeni a încercat sã porneascã ºi acolo ºi

Asistenþa tehnicã JASPERS, reprezintã un parteneriat între Comisia Europeanã ºi Banca Europeanã de Investiþii, mai exact un instrument de asistenþã tehnicã pentru þãrile Uniunii Europene.

JASPERS oferã totodatã asistenþã în sprijinul proiectelor finanþate cu fonduri UE, iar, potrivit reprezentanþilor APA Serv întâlnirea de ieri a avut ca obiective analiza sumarã a proiectului aflat în implementare 2007 – 2013; respectiv stadiul activitãþilor pentru proiectul 2014 – 2020; La finalul discuþiilor, JESPERS a subliniat importanþa respectãrii strategiei de tarifare pentru aprobarea investiþiilor viitoare.

reîntorc la el pentru cã nu au alternativã. „Sunt semnalate destule cazuri de violenþã în familie.

Ajung în pragul divorþului, însã de cele mai multe ori de împacã”, spunangajaþii Serviciului de Protecþie Socialã Petroºani.

Maximilian GÂNJU

s-a constatat cã sunt probleme la conducta de alimentare a douã blocuri cel puþin. Am fãcut o adresã ºi ni s-a spus cã au comandat conducta pentru vreo 200 de metri, cã acolo

au o vechime de 30 de ani conductele ºi încã nu au sosit. În momentul când au materialul, intervin ºi vor schimba ºi vor porni termoficarea”, a declarat Petru Rera, directorul societãþii de Termoficare din Vulcan.

Nimeni nu a putut lãmuri oamenii din acest cartier dacã reparaþiile se vor face în câteva zile, sau câteva sãptãmâni.

Pânã atunci, oamenii sunt nevoiþi sã se încãlzeascã cum pot.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

ina Petrila ar Mina Petrila sã vinã cu un plan de redresare putea fi salM vatã, dar dacã þine cont de niºte reguli.

La Bruxelles, responsabilii de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine au aflat cã trebuie sã facã un plan de redresare ºi joi s-a fãcut primul pas.

Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, care gestioneazã activitatea minei Petrila a aflat cum poate prelungi activi-

tatea acestei unitãþi miniere.

Joi dimineaþã a avut loc o întâlnire la sediul SNIM, în care s-a discutat despre cerinþele impuse de Uniunea Europeanã ºi, conducerea minei

Petrila are de întocmit un plan, în condiþiile impuse de la Bruxelles. „Pentru ca activitatea sã fie continuatã, trebuie respectat principiul degresivitãþii, atât pentru producþie, pentru ajutorul de stat

ºi din punct de vedere al numãrului de personal.

La momentul la care am fãcut prima notificare, nu ne încadram în aceste condiþii impuse de UE, respectiv aceastã

Iarna „aglomereazã” cantinele sociale

O

datã cu terminarea sezonului la fructele de pãdure ºi la ciuperci, disponibilizaþii se refugiazã la cantinele de ajutor social pentru a nu muri de foame.

Situaþia este întâlnitã an de an, iar una dintre cantinele care primesc solicitãri numeroase este cea din Petroºani. Astfel, faþã de perioada de varã, numãrul celor care solicitã hrana din partea statului creºte în aceste zile. Dacã în varã erau circa

50 de persoane care beneficiau de hranã, acum numãrul acestora creºte ºi cu cîteva zeci de procente. Totuºi, faþã de anii trecuþi, numãrul asistaþilor este mai mic datoritã programelor prin care nevoiaºii sunt angajaþi la munci comunitare, iar reglementãrile legale nu le mai permit sã obþinã

ºi hranã caldã ºi bani.

Astfel cã, cei mai mulþi opteazã pentru salariul primit pentru munca prestatã în folosul comunitãþii.

Maximilian GÂNJU

degresivitate ºi acum, cã a trecut totuºi o perioadã de timp, încercãm sã reanalizãm aceºti indicatori tehnico-economici”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Joi dimineaþã, conducerea minei Petrila a venit cu un program întocmit pentru anul viitor ºi s-au purtat discuþii în acest sens.

Asta pentru a încerca sã salveze activitatea minei, care sã nu se închidã pânã în 2018, dar sunt impuse condiþiile ce trebuie absolut respectate. „Sunt niºte cifre care sunt stabilite cu UE. Sunt cifre maximale, previzionate, ce nu pot fi depãºite ºi în care trebuie sã ne încadrãm, atât la nivel

Punere în funcþie abataj cu complex mecanizat în stratul 13 la Exploatarea Minierã Livezeni În cadrul Societãþii Complexului Energetic Hunedoara SA – Sucursala Divizia Minierã - Punct de lucru Exploatarea Minierã Livezeni, este în curs de punere în funcþie un abataj cu complex mecanizat în panoul 2, stratul 13, blocul IX, acesta va intra în probe tehnologice, iar dupã remedierea deficienþelor constatate, urmeazã sã fie pus în funcþie în perioada imediat urmãtoare.

Abatajul va avea o producþie de 800 to /zi, ºi va funcþiona pe o perioadã de 2 luni. La sfârºitul trimestrului I 2015, abatajul complex mecanizat panoul

2 va fi înlocuit ca ºi capacitate de producþie de abatajul complex mecanizat panoul 4, stratul 13, blocul IX, cu o producþie zilnicã de 1550 to/zi.

Metoda de exploatare folositã este metoda de exploatare a stratelor subþiri sau pachete de strate cu grosimi de 3,5-5m ºi înclinare micã (sub 10°) sub tavan natural cu com-

de minã, cât ºi la nivel de societate. Este vorba ca mina Petrila sã se poatã încadra în producþie. Sã poatã continua încã doi ani activitatea, sã aibã producþie regresivã, sã aibã ajutor de stat ºi sã se încadreze în el”, a mai spus Anghel.

Planul trebuie gândit în restrângere, la parametri noi ºi administraþia estimeazã cã îl va putea finaliza în maxim o lunã de zile.

Apoi îl vor prezenta din nou celor de la Bruxelles ºi, dacã este întocmit conform, activitatea la minã ar putea fi continuatã, dar din ce în ce mai restrânsã.

Diana MITRACHE

plex mecanizat.

Producþia preliminatã a minei Livezeni pentru anul 2014 este de 360.000 to, iar pentru anul 2015 producþia preliminatã va fi de 400.000 to.

Din punct de vedere al calitãþii cãrbunelui se observã o scãdere a conþinutului de cenuºã de la 42,5 % în anul 2014 la 38% în anul 2015 ºi o creºtere a puterii calorifice de la 3300 kcal/kg la 3800-4000 kcal/kg.

Numãrul mediu de angajaþi pentru anul 2014 este de 996 persoane iar numãrul mediu de angajaþi pentru anul 2015 va fi de 1060 persoane. În cadrul brigãzii ce va deservi complexul mecanizat panoul 4, vor lucra 110 persoane.

Administratie 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

CONVOCATOR

Hunedoara;

I

n temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 28 noiembrie 2014, orele 11,00, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara;

Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara;

2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Camerei Agricole Judeþene Hunedoara;

4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva;

3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi

5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor

ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:

LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00;

6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geogiu; 7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice; 9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2014; 10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ale unor instituþii publice aflate în subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara;

VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.

Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.

COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº ing. Brate Valentin, 0734 779 Baza Brad: 0785 202 531 – 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 ing. Neagoe Daniel, 0727 549 440 – Bogdan Daniel 888 – Suciu Mircea Baza Hunedoara: 0761 883 Baza Pãuliº: 0788 135 513 – 283 – ing. Filimon Mihai, 0745 ing. Buble Simion ºi 0731 504 328 752 – Vintilã Raul ºi 0734 161 – ing. Corciu Florin 779 433 – Secarã Mihai II. Sector Orãºtie Baza Peºteana: 0722 509 1. Baza Simeria: 0756 024 077 – ing. Negulescu Lucian, 937 – ing. Muste Gheorghe ºi 0730 582 734 – Greu Romicã ºi 0752 161 610 – Grecu 0734 779 427 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 ale spitalelor de interes judeþean;

12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii programului de investiþii, dotãri ºi sursele de finanþare cuprins în bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2014 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI; 13. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2014; 14. Proiect de hotãrâre privind alocarea de la bugetul judeþului Hunedoara a unei sume în vederea organizãrii acþiunilor ce se vor desfãºura în perioada sãrbãtorilor de iarnã 2014; 15. Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 16. Proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice pentru unele obiective ale consiliului judeþean; 17. Proiect de hotãrâre privind modificarea programului de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene pe anul 2014; 18. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara nr.

58/2014 privind aprobarea proiectului „Reabilitarea

sitului industrial de pe fosta platformã industrialã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noi activitãþi” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul Programului Operaþional Regional 2007 – 2013; 19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului tehnic pentru obiectivul de investiþii „Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul european a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei”; 20. Proiect de hotãrâre privind aprobarea proiectului „Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei” ºi a cheltuielilor legate de proiect din cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013; 21. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Anexei nr.2 la Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.201/2013 privind aprobarea proiectului tehnic revizuit pentru obiectivul de investiþii ”Parc de Afaceri Simeria” finanþat în cadrul Programului Operaþional Regional 2007-2013; 22. Proiect de hotãrâre privind transmiterea unor bunuri din administrarea Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu în administrarea S.C. APA PROD S.A. Deva.

PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Noiembrie 2014

Salvamontiºtii pregãtiþi pentru sezonul de iarnã

P

regãtiþi pentru afluxul de turiºti. În staþiunile montane din Valea Jiului a ineput sã ningã, timid, iar salavamontistii sunt pregãtiþi sã stea la dispoziþia turiºtilor pentru a asigura siguranþa acestora.

Dacã în anii trecuþi au existat probleme în ceea ce priveºte numãrul salvatorilor, acum nu sunt astfel de incertitudini.

"Nu avem probleme în ceea ce priveºte numãrul salvatorilor.

Avem asigurate toate posturile", a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja.

Deocamdatã salvatorii montani nu ºi-au creionat planul de

acþiuni din cauza problemelor financiare prin care a trecut municipalitatea de la Lupeni. "Încã nu am fãcut planul. Au fost probleme din cauza imposibilitãþii de platã a Primãriei. Sã sperãm cã lucrurile se vor schimba", a mai spus sursa citatã.

Staþiunea montanã Straja este deservitã de Serviciul Public Salvamont Lupeni.

Formaþia Salvamont

Lupeni este împãrþitã în douã echipe formate din 6 salvatori montani, ce patruleazã pe cele 5 pãrþii de schi. În weekend-urile în care afluxul de turiºti este mare, echipele stanmdard de suplimenteazã cu voluntari.

A

tenþie turiºti: la munte a venit iarna!

La munte a venit iarna. În Parâng ºi în Retezat a nins, aºa cã

turiºtii sunt îndemnaþi la prudenþã maximã, dacã aleg sã se plimbe pe cãrãrile montane.

Este frig, ceaþã bate vântul ºi este umezealã, iar accidente se pot întâmpla la orice pas. „În

Orãºelul copiilor îºi deschide porþile în luna cadourilor

O

rãºelul Copiilor îºi va deschide ºi în acest an porþile la Vulcan. Autoritãþile locale din municipiul Vulcan se pregãtesc pentru luna cadourilor. Vor avea loc diferite manifestãri în luna decembrie, iar în centrul atenþiei vor fi copiii. Vulcanul va rãsuna de glasurile cristaline ale celor mici care vor colinda, vor spune poezii.

"Ca în fiecare an acordãm o atenþie deosebitã celor mici pentru cã sunt sãrbãtorile de iarnã, sãrbãtorile Crãciunului ºi în acest sens am instalat deja instalatul ornamental spre bucuria copiilor, vom pregãti pentru deschiderea Oraºului Copiilor dulciuri, vom face anumite manifestãri culturale, colinde, tot felul de lucruri care sã îi bucure pe copii.

Vom face pe aceastã cale o educaþie pentru traditile de Crãciun pentru cã pãrinþii

copiilor sunt cei care vin în sprijinul nostru, cu ei facem toate activitãþile ºi trebuie san e bucurãm împreunã de ceea ce am realizat împreunã în municipiul Vulcan ºi sã putem oferi o atmosferã de sãrbãtoare", a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

La fel ca în fiecare an, ºi acum în municipiul Vulcan se va deschide orãºelul copiilor.

"Orãºelul Copiilor se va deschide la

jumãtatea luni decembrie, vom avea datele exacte dupã ºedinþã de consiliu", a mai spus edilul. În toate localitãþile Vãii Jiului vor avea loc manifestãri culturale ºi artistice în luna decembrie.

Monika BACIU

Masivul Retezat a fost lapoviþã ºi ninsoare, astfel cã la peste 2.000 de metri altitudine stratul de zãpadã mãsoarã circa cinci centimetri. De asemenea, în Masivul Parâng, zãpada s-a prins în cursul nopþii ºi mãsoarã 4-5 centimetri. În zona Straja plouã", a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Date fiind condiþiile meteo, salvamontiºtii îi sfãtuiesc pe turiºti sã rãmânã în zona cabanelor din staþiunile de munte ºi sã nu se aventureze pe traseele lungi, mai ales cã ceaþa densã poate apãrea oricând. Dacã totuºi vor sã plece pe traseele montane, turiºtii sunt sfãtuiþi sã poarte îmbrãcãminte ºi încãlþãminte impermeabile ºi adaptate temperaturilor sfârºitului de noiembrie.

Car men COSMAN-PREDA Monika BACIU

Concurs de Sfânta Varvara pentru copii

C

opiii din Petroºani se întrec în cunoºtinþe legate de Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor. Ideea i-a aparþinut primarului Tiberiu Iacob Ridzi, care a ºi alocat suma de 2.500 de lei pentru premiile copiilor, dar nu a uitat ºi evenimentele religioase din aceastã zi.

Cei mai buni copii din Petroºani se întreg în cunoºtinþe legate de religie ºi miza este un concurs dotat cu premii. Toþi vor fi câºtigãtori, dar ideea este aceea de a învãþa sã ne recunoaºte valorile spirituale, tânãra generaþie fiind punctul de pornire. Consiliul local a aprobat miercuri suma de 2.500 de lei. „Aceastã sumã este alocatã pentru concursul de religie pe care îl vom organiza în data de 3 decembrie la Primãria din Petroºani. Copiii de la gimnaziu, împãrþiþi pe echipe, de la fiecare ºcoalã, vor participa la acest concurs ºi toþi vor fi premiaþi”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Tiberiu Iacob Ridzi invitã, însã, locuitorii oraºului la evenimentul religios din 4 decembrie, care se va desfãºura alternativ în douã lãcaºe bisericeºti ce poartã hramul Marii Muceniþa Varvara. „În data de 4 decembrie, va avea loc slujba la Biserica Sfânta Varvara din Aeroport ºi, dupã-amiazã, la Biserica romano catolicã”, a mai spus primarul din Petroºani.

Sfânta Varvara este consideratã ocrotitoarea minerilor, a celor ce trudesc sub pãmânt, iar edilii de la Petroºani îi acordã an de an o atenþie deosebitã. În plus, datã fiind preponderenþa populaþiei formatã din mineri, ori pensionari mineri, toþi sunt aºteptaþi la bisericã în aceastã zi, minerii fiind liberi prin contractul colectiv de muncã.

Diana MITRACHE