CVJ Nr 744, joi, 20 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 744

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Noiembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Poliþiºtii hunedoreni cooptaþi într-o acþiune derulatã la nivel european

S

pecialiºtii hunedoreni în activitãþi de investigare a infracþiunilor la regimul patrimoniului cultural din cadrul IPJ Hunedoara au fost solicitaþi sã efectueze mai multe percheziþii în judeþele Iaºi ºi Neamþ la persoane bãnuite de trafic cu bunuri arheologice.

Poliþiºtii hunedoreni au fost solicitaþi de IGPR pentru a derula acþiunea din zona Moldovei datoritã expertizei lor în infracþiuni la regimul patrimoniului cultural. Astfel, au fost derulate opt percheziþii împreunã cu poliþiºti din judeþele Iaºi ºi Neamþ, sub coordonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale din cadrul IGPR, iar anchetatorii au descoperit sute de monede antice ºi medievale, din aur ºi argint, detectoare de metale dar ºi alte artefacte. „IGPR se ocupã de acþiune, o coordoneazã, ºi de regulã sunt chemate în sprijin ºi judeþele care structuri de investigaþii pe patrimoniul cultural. Poliþiºtii din IJP Hunedoara au expertizã, avem specialiºti în cadrul

Serviciului de Investigaþii Criminale, însã sunt mai multe judeþe care au asemenea structuri. Ai noºtri s-au specializat pentru cã avem siturile arheologice ºi au participat la o serie de întâlniri ºi în strãinãtate”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În urma percheziþiilor, la una dintre adrese, poliþiºtii au descoperit un vas ceramic medieval cu peste 600 de monede antice ºi medievale din aur ºi argint, precum ºi cinci detectoare de metale folosite în activitatea infracþionalã.

Acþiunea poliþiºtilor face parte din operaþiunea ”Aureus”, care se desfãºoarã la nivel european.

Maximilian GÂNJU

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

A

vem specialiºti la Bruxelles dar se pare cã nimeni nu a ºtiut de ei. Complexul Energetic Hunedoara riscã sã se închidã, în timp ce alte þãri primesc ajutor de stat fiindcã au gãsit o portiþã. >>> PAGINA A 3-A

ªi-a “parcat” bolidul de lux în sensul giratoriu

M

are mirare pentru ºoferii din Valea Jiului care au trecut prin municipiul Vulcan, dupã ce într-un sens giratoriu au zãrit „parcatã” o limuzinã de lux ca ºi cum ar fi fost expusã la o expoziþie auto.

Dacã într-un giratoriu din Petroºani-Hunedoara este expus un avion rusesc, la Vulcan un ºofer s-a gândit sã nu fie oraºul lui mai prejos ºi ºi-a “expus” ºi el limuzina americanã.

De fapt este vorba de un accident spectaculos (foto) care a avut loc la ieºirea

din localitate, miercuri dimineaþã, iar automobilul de lux, de producþie americanã, a zburat pur ºi simplu peste zona verde din sensul giratoriu. ªoferul, cel mai probabil din cauza vitezei ºi a bãuturii, a ratat intrarea în sensul care fluidizeazã circulaþia rutierã ºi, dupã

ce a doborât un indicator rutier, a plonjat câþiva metri peste straturile de flori. Maºina a fost avariatã, iar cel aflat la volan n-a mai putut sã plece cu ea. A fugit însã de la locul accidentului, iar poliþiºtii rutieri au mai gãsit în bolid doar o tânãrã care nu le-a putut da prea

multe explicaþii.

Cum accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale, autorul evenimentului rutier a avut la dispoziþie 24 de ore pentru a se prezenta la secþia de poliþie pentru a-l declara. „Noi n-am mai gãsit autorul la locul accidentului, am gãsit altã persoanã acolo, dar n-au fost victime ci doar pagube materiale, maºina ºi acel indicator rutier. Conducãtorul are timp 24 de ore pentru a se prezenta la noi în caz contrar o sã fie întocmit dosar penal. Dacã se prezintã primeºte o sancþiune contravenþionalã ºi posibil dosar pentru distrugere. ªtim autorul dar azidimineaþã nu l-am putut

gãsi, probabil cã avea el motive sã nu stea de vorbã cu noi. Am verificat proprietarul autoturismului ºi figureazã cu permis de conducere auto, însã noi facem cercetãri pentru a vedea dacã a fost el la volan, pentru cã existã ºi posibilitatea ca o altã persoanã sã fi condus ºi sã nu deþinã permis de conducere”, a declarat, Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Primãria Aninoasa, reabilitatã La un an de zile, încã printr-un troc dministraþia se judecã A publicã localã din Aninoasa a osarul în care reabilitat sediul insticonsilierul local de la D tuþiei în baza unui Petrila se judecã cu troc cu o firmã care beneficia de serviciile primãriei fãrã a plãti ceva în schimb.

Edilii localitãþii Aninoasa au reuºit sã-ºi reabiliteze principala instituþie a oraºului dupã ce a pus la platã o firmã care efectua lucrãri pe raza localitãþii, în baza unui proiect derulat de Apa Serv Valea Jiului.

Practic, conform participãrii la proiect, edilii se angajau cu o contribuþie din bugetul local,

însã au pus la dispoziþia societãþii ºi un complex sportiv în care angajaþii sã poatã fi cazaþi. „Când s-a introdus canalizarea în oraº lucra o firmã din Olt ºi muncitorii erau cazaþi la cabana noastrã, la Anena. Era un protocol semnat sã se cazeze acolo, sã consume curent, apã fãrã sã plãteascã. ªi am zis cã nu se poate ca o firmã aºa mare, ºi noi cu datorii ºi fãrã bani sã le achitãm ºi utilitãþile.

I-am chemat la discuþii ºi le-am spus cã trebuie sã plãteascã iar oamenii au înþeles, n-au fãcut scandal, au fost de acord.

formaþiunea politicã din care a fost exclus s-a întors la Tribunalul Hunedoara.

Le-am facturat în fiecare lunã ºi banii pe care i-am fi primit intrau la plata datoriilor. Aºa cã am ajuns cu ei la înþelegere sã nu ne achite în bani, ci la finalul proiectului sã ne refacã faþa ºi acoperiºul primãriei. Bonus ne-au fãcut ºi câteva birouri, holuri, în interior. Aºa am salvat niºte bani care se duceau în datorii ºi am reuºit sã refacem sediul Primãriei Aninoasa. Acum aratã a instituþie ºi am reuºit sã ne folosim de niºte bani pe care nu-i aveam ºi nici nu i-am fi avut”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa.

Maximilian GÂNJU

Daniela Viºãnescu se judecã cu Partidul Naþional Liberal pentru excluderea din cadrul formaþiunii politice.

Data în acest dosar a fost stabilitã pentru 26 noiembrie. În luna decembrie a anului trecut, Biroul Teritorial al PNL Hunedoara a validat în ºedinþã decizia Biroului Politic Local al organizaþiei din Petrila de excludere din partid a consilierului local Daniela ªtefania Viºãnescu. Excludererea aces-

Cronica Vãii Jiului

1 D e c e m b r i e c u d e f i l a r e , l a Vu l c a n

D

efilare de Ziua Naþionalã. Autoritãþile locale din Valea Jiului se pregãtesc pentru evenimentele dedicate Zilei Naþionale a României. Dacã la Petroºani se va servi tradiþionala fasole cu ciolan, în municipiul Vulcan va avea loc o defilare pe bulevardul din localitate.

“De 1 Decembrie care este cea mai mare sãrbãtoare a naþiunii romane, noi în fiecare an am sãrbãtorit cu mare bucurie în minicipiul Vulcan. Vom avea o defilare în municipiul Vulcan pe bulevardul Mihai Viteazu, vom încheia la statuia Eroului Necunoscut cu momente importante, cu cântece, poezii despre Ziua Naþionalã a României, cu elevi, cu dansuri ºi defilarea unui pluton de rezerviºti cu drapelul de luptã al vânãtorilor de munte din Valea Jiului, va fi un

teia a avut loc la propunerea liberalilor petrileni, care ºi-au acuzat fosta colegã de partid cã nu participã la acþiuni alãturi de ei, cã îi trateazã cu superioritate ºi desconsiderã munca ºi pregãtirea colegilor mai tineri ºi nici nu a promovat niciun proiect comun cu ceilalþi consilieri locali ai PNL. Având în vedere decizia Biroului Politic, Daniela Viºãnescu ar fi trebui sã îºi piardã ºi mandatul de consilier local, însã acest lucru nu s-a întâmplat nici pânã acum. Consilierii petrileni fie nu au participat la ºedinþele de consiliu, fie nu au votat acest proiect.

Potrivit edililor, decizia de excludere din cadrul consiliului local ar trebui sã vinã abia dupã ce instanþa se pronunþã în acest caz.

Monika BACIU

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

pluton de jandarmi, unul de la poliþia localã ºi unul de elevi de la Liceul Militar din Alba Iulia care va participa alãturi de noi la aceastã defilare. Toate aceste operaþiuni pe care le facem sunt pentru a reda cu adevãrat patriotismul pe care noi vulcãnenii îl avem permanent în sufletul nostru”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În cadrul manifestãrilor vor avea loc ºi depuneri de coroane de flori la monumentul eroului necunoscut.

Monika BACIU

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Minerit 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

A

vem specialiºti la Bruxelles dar se pare cã nimeni nu a ºtiut de ei. Complexul Energetic Hunedoara riscã sã se închidã, în timp ce alte þãri primesc ajutor de stat fiindcã au gãsit o portiþã.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cei care au fost la Bruxelles ca sã schimbe soarta mineritului. Din pãcate, însã, abia acolo au constatat cã în comisii sunt ºi români, gata sã ne ajute, dar care nu

au fost consultaþi niciodatã pânã acum. „Nu ne-am întâlnit acolo cu comisia de bazã, ca sã spun aºa, dar m-am bucurat cã am vãzut ºi 3 români care lucreazã la Comisia Europeanã.

M-a deranjat cã, pânã

acum, nici nu am ºtiut cã avem români care lucreazã acolo, care ar fi trebuit sã facã ºi conexiunile cu Guvernul României, cu administraþia CEH ºi sã dea sugestii. Asta pentru cã nu este normal aºa”, a spus Petre

Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, care a fãcut parte din delegaþia ministerialã ce a mers la Bruxelles ca sã salveze CEH. De la românii de acolo, specialiºtii noºtri au aflat cu stupoare ce ar fi putut face. „Am înþeles cã pentru programe de reorganizare, restructurare, pentru probleme de mediu, pentru anumite mici niºe din activitatea noastrã poþi sã primeºti ajutorul de stat, care este avizat de Comisia Europeanã. Am aflat cu stupoare cã Spania acceseazã ajutor de stat pentru minele

care nu sunt pe program de închidere de 4 ani de zile. Spaniolii pot lucra cu subvenþii, dar noi nu ºi pânã la urmã orice cent conteazã atunci când eºti muribund.

Ministerul Energiei încearcã sã arunce „purceaua moartã” în „coteþul” managerilor

Fãrã sursã clarã de finanþare scriem sfârºitul Complexului Energetic Hunedoara

C

omisia Europeanã vrea certitudini, nu poveºti, în ceea ce priveºte viitorul real al Complexului Energetic Hunedoara. ªi, cel mai important capitol îl constituie sursa de finanþare pentru retehnologizarea unitãþilor extractive din Valea Jiului, care se ridicã la cel puþin 40 de milioane de euro.

Nu un nou program de eficientizare a activitãþii cere Uniunea Europeanã, aºa cum a lãsat ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, sã se înþeleagã, ci de unde vom gãsi banii necesari pentru a-i bãga în retehnologizarea minelor.

Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, spune cã la Bruxelles „a fost o discuþie de informare cu oficialii Comisiei Europene. Ne-am

prezentat un punct de vedere ºi ne-am expus intenþiile noastre, iar membrii CE ne-au dat câteva direcþii sã acþionãm. Urmeazã ca într-o lunã de zile sã prezentãm un program de eficientizare a activitãþii reactualizat”. Nu cu mult timp în urmã, Complexul Energetic Hunedoara a întocmit un astfel de program, care are girul Consiliului de Administaþie, al AGA ºi este asumat, pânã la urmã, de

Ministerul Energiei condus de Rãzvan Nicolescu. Directorul general al CEH spune cã programul acela trebuie ajustat pentru a corespunde evoluþiei pieþei energetice.

Problema apare, însã, când vorbim despre finanþarea investiþiilor, absolut necesare, care trebuie fãcute aºa încât sã putem vorbi despre viabilizarea industriei extarctive în Valea Jiului. „Noi, în momentul de faþã, nu avem certitudinea, ci doar încrederea cã vom gãsi finanþarea necesarã.

Contãm pe studiile pe care le avem în derulare pentru realizarea programelor de retehnologizare a celor patru exploatãri miniere ºi celor douã instalaþii de sortare a cãrbunelui. Nu vom avea aceste studii mai devreme de sfârºitul trimestrului I al anului 2015, dupã ce vom definitiva programul de achiziþionare de echipamente, ºi abia atunci poate vom avea certitudinea asigurãrii fondurilor de finanþare”, a mai spus Aurel Niculescu. Existã trei

variante de lucru, precizeazã directorul CEH, respectiv finanþarea din fonduri europene, garantarea creditului de cãtre statul român ºi, in extremis, un credit furnizor, aºa cum se întâmplã la Termocentrala Mintia.

Niculescu spune cã existã potenþiali investitori interesaþi de retehnologizarea exploatãrilor miniere, din Europa ºi China, dar trebuie gãsiþi ºi banii necesari.

C

EH ar putea fi ajutat.

Dar se vrea, oare?! În schimb, declararea huilei drept resursã strategicã ºi acordarea de subvenþii pentru minele viabile nici nu poate fi luatã în calcul, însã existã o directivã europeanã care spune cã orice stat membru poate emite reglementãri interne pentru producerea ºi vânzarea a

15% din energia electricã, dacã aceasta este produsã cu combustibil intern. Altfel spus, producãtorilor care folosesc ca sursa primarã de energie combustibilii indigeni în proporþie de pânã la 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate pe teritoriul naþional li se acordã prioritate în dispecerizare ºi livreazã în reþele electrice întreaga cantitate de energie electricã produsã din aceste surse ºi contractatã pe pieþele de energie electricã.

Directorul Niculescu spune cã CEH se încadreazã perfect, în condiþiile în care asigurã 6 procente din necesarul la nivel naþional de energie electricã, deci sprijinul ar putea veni. ªi, odatã piaþa de vân-

Acestea sunt lucruri pe care cei care conduce CEH nu aveau voie sã nu le cunoascã, dar din pãcate, directorii noºtri au stat numai sã le creascã burta ºi contul în bancã”, a conchis Nica.

O delegaþie formatã din specialiºti în minerit, directori din CEH ºi ministrul delegat pentru Energie Rãzvan Nicolescu au fost la Bruxelles ºi au aflat cã nu pot accesa acum ajutorul de stat, decât pentru minele aflate pe închidere ºi conducerea CEH are acum un termen de 30 de zile sã facã un plan viabil.

Diana MITRACHE zare asiguratã cu prioritate, lucrurile ar deveni mai simple.

Reamintim cã, dupã întâlnirea de la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene – unde recunoaºte cã a fost în calitate de „însoþitor” al delegaþiei CEG, ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, a declarat cã „soluþiile la problemele mineritului ºi producþiei de energie electricã în Valea Jiului (…) sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societãþii, cãreia îi mai acord o singurã lunã pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”. Pãrerea aproape unanimã este, însã, cã, nãscut de Ziua Morþilor, acum doi ani, CEH îºi trãieºte de fapt ultimele clipe, iar oficialii ministeriali aruncã „purceaua moartã” în „coteþul”managerilor numiþi tot politic ºi legaþi financiar de mâini ºi de picioare, pentru a scãpa practic de responsabilitate. Asta cu atât mai mult cu cât despre garantarea pieþei energetice se vorbea ºi prin anul 2009, ºi în anii ce au urmat înfiinþãrii CEH-ului însã fãrã vreo concretizare realã.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Campusul Universitãþii din Petroºani – mic oraº pentru tineri “Cine nu plãteºte, nu munceºte” erase, cafenele, locuri de servit masa, Contribuþiile neplãtite trimit zeci de club ºi mult enterteiment sunt câteva T idei ce vor transpune studenþii de la Petroºani într-o altã atmosferã. Campusul psihologi hunedoreni pe banca de rezerve Universitãþii din Petroºani va deveni în ine nu curând locul favorit al tinerilor, iar pentru plãteºte nu „C asta sunt pregãtiþi nu mai puþin de munceºte”, pare sã 600.000 de lei.

Administraþia Universitãþii din Petroºani vrea sã

investeascã pânã în decembrie 600.000 de lei în regândirea

campusului universitar.

Totul, cu scopul de a atrage tinerii ºi de a le crea cele mai bune condiþii. Fie cã vorbim de cãmin, de bar, de club sau de terasele ce urmeazã sã fie amenajate, toate vor aduce în Dealul Institutului un suflu nou, gândit sub forma unui mic oraº în Capitala Vãii Jiului. „Anul acesta încercãm sã reabilitãm acoperiºul de la cãminul studenþesc nr 4 ºi de la cãminului nr 5, dar ºi cel de la sala de sport. Reabilitãm ºi anumite spaþii cu destinaþie pentru studenþi ºi probabil vã aduceþi aminte de spaþiul unde în trecut funcþiona o discotecã. În perioada urmãtoare încercãm sã reabilitãm

acest spaþiu, sã îl dãm în folosinþã ca un club studenþesc. La UP existã o salã de sport, pe care dorim sã o amenajãm cu dotãrile necesare, iar tinerii sã poatã sta acolo în timpul liber. Dorim sã mai

amenajãm ºi pentru primãvarã o terasã tot acolo, sã aducem un bufet, unde sã se serveascã mâncare ºi bãuturi non-alcoolice, iar studenþii sã nu mai plece în afara campusului”, a spus Dacian Ciodaru, director Administrativ UP. Vechiul chioºc alimentar al campusului va fi ºi el reabilitat, împre-

unã cu întreaga aripã a campusului, iar în primãvarã, afarã va fi amenajatã încã o terasã în aer liber. ªi pentru cã studenþii stau în cãmin, ei vor beneficia de alte investiþii în spaþiile de locuit. „Dorim sã punem în cãmine maºini de spãlat pe fiecare palier, cu fise, achiziþionate de la administrativ. Apoi vrem sã luãm frigidere, pe capãt de palier ºi plite sau lenjerie pentru studenþi. Dar vrem sã montãm ºi repartitoare de cãldurã”, a mai spus directorul Ciodaru.

Toate aceste investiþii se fac pentru studenþi pânã la finele acestui an, iar în prima parte a anului urmãtor va fi fãcutã o campanie activã în toate zonele judeþului Hunedoara, sau în cele din judeþele învecinate, cu scopul de a atrage studenþii la Universitatea din Petroºani.

Toate aceste idei vor deveni realitate cu bani de la Ministerul Educaþiei, sau din fonduri proprii ale Universitãþii.

Diana MITRACHE

Ciodaru cere traducerea „PUIE MONTA” icepreºedintele Consiliului Judeþean V HunedoaraTiberiu Balint

ºi-a atras oprobiul mediului academic de la Petroºani, iar vicepreºedintele TSD din România Dacian Ciodaru, a replicat dur, cerându-i traducerea unei sintagme folosite de acesta. În plus, Ciodaru l-a avertizat pe Balint cã Valea Jiului va avea ºi pe viitor arma votului.

Tiberiu Balint a fãcut câteva afirmaþii defãimãtoare la adresa celor care au înroºit judeþul Hunedoara, votând Victor Ponta ºi care locuiesc în Valea Jiului.

Pentru ce a fãcut acesta, Dacian Ciodaru, preºedinte al TSD, dar ºi membru al mediului academic din Petroºani, i-a cerut sã dea socotealã ºi sã traducã expresia

folositã la finalul declaraþiilor. „La sfârºlitul declaraþiilor sale a folosit un cuvânt, despre care nu ºtiu în ce limbã este scris, este vorba despre PUIE MONTA. Îl rog, pe aceastã cale, pe domnul vicepreºedinte al CJ Hunedoara sã þinã cont cã ºi eu sunt unul dintre cei care am votat preºedintele Consiliului Judeþean ºi aceastã formulã în care se gãseºte ºi domnul Balint. Cred cã toþi cei din Valea Jiului ºi din judeþ meritã puþin respect ºi demnitate”, a spus Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani ºi vicepreºedinte TSD din România.

Tiberiu Balint a folosit mai multe cartoane prin care ºi-a manifestat bucuria de a câºtiga alegerile cu Klaus Iohannis, dar i-a catalogat pe locuitorii municipiului Petroºani drept naivi „Scorul din Valea Jiului denotã naivitatea oamenilor, corelatã cu metode mai puþin legale de convingere a electoratului. Fãrã acest vot în masã pentru PSD ÎN Valea Jiului, scorul în judeþ ar fi fost altfel.

Totuºi, Hunedoara este un judeþ albastru, cu puþin roºu la fund”, a spus Tiberiu Balint ºi i-a înfuriat pe cei din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

fie deviza Colegiului Psihologilor din România, acre îi trimite pe banca de rezerve pe psihologii care au restanþe la plata cotizaþiei cãtre acest for.

Ca în orice profesie liberalã, pentru a putea profesa psihologii trebuie sã se înscrie în Colegiul Psihologilor din România, un organism asemãnãtor Uniunii Barourilor din România, unde avocaþii sunt obligaþi sã se înscrie. Înscrierea, însã, nu este gratuitã, ci se plãteºte o cotizaþie lunarã, pe care psihologii sunt obligaþi sã o achite. Surpriza a venit, însã, de curând, când conducerea Colegiului Psihologilor din România a anunþat cã restanþierii sunt trimiºi pe banca de rezerve. Practic, datoriile la plata cotizaþiilor le suspendã acestora dreptul de a profesa.

“Membrii Colegiului Psihologilor din România, care nu au

achitat cotizaþia anualã aferentã anului 2013 sau anilor anteriori, intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 cu privire la suspendarea exercitãrii dreptului de liberã practicã a membrilor Colegiului Psihologilor din România. Membrii Colegiului Psihologilor din România care se aflã în stare de suspendare a exercitarii dreptului de liberã practicã vor fi înregistraþi în Registrul Unic al Psihologilor cu drept de liberã practicã, cu DA la rubrica "SUSPENDAÞI PENTRU NEPLATA COTIZAÞIEI". Membrii Colegiului Psihologilor din România care intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 nu îºi mai pot desfaºura activitaþile profesionale prevazute de art. 5 din Legea nr.213/2004 pânã la achitarea integralã a cotizatiilor anuale pana la anul 2013, inclusiv.

Menþionãm faptul cã toate actele profesionale realizate pe perioada în care dreptul de exercitare al profesiei este suspendat sunt nule de drept, fiind

atinse de nulitate absoluta, aceste fapte putând atrage rãspunderea disciplinarã, civilã ºi penalã, dupã caz”, a anunþat preºedintele Colegiului Psihologilor din România, profesor univ. dr. Mihai Aniþei, fãcând referire la decizia adoptatã în ºedinþa comunã a Comitetului director ºi Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

eci de psihologi hunedoreni Z sutn suspendaþi

Psihoilogii sunt revoltaþi ºi spun cã decizia adoptatã înalcã prevederile constituþionale.

Astfel, art. 41 din Constituþia României stipuleazã cã "dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit", chiar dacã decizia Colegiului are fundament legal pânã la urmã. Decizia îi afecteazã direct ºi pe psihologii din judeþul Hunedoara ºi sunt câteva zeci care au la aceastã orã activitatea suspendatã potrivit deciziei COPSI. Iar în România aproape jumãtate dintre psihologi au activitatea blocatã din acelaºi motiv. „Decizia

Lucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor s-au încheiat

L

ucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor din Hunedoara s-au încheiat, astfel cã monumentul istoric nu mai este în pericol din cauza infiltraþiilor de apã provenitã din precipitaþii.

"Lucrãrile au început în luna iulie ºi au costat 1,2 milioane de lei, finanþarea fiind asiguratã în totalitate de la bugetul local al Primãriei Hunedoara. Executantul

lucrãrii a înþeles urgenþa acesteia ºi a terminat reparaþiile mai repede faþã de ceea ce era stabilit.

Acum nu o sã mai avem probleme cu infiltraþiile din precipitaþii", a declarat pentru AGERPRES directorul Castelului Corvinilor, Costin Tinca.

Operaþiunile au vizat reparaþii ºi schimbarea þiglei la acoperiºul Turnului Toboºarilor ºi la cel al

nu este una corectã din punct de vedere moral, chiar dacã are, sã spunem aºa, ºtampila legii. Dreptul la muncã ºi la liberã profesie nu trebuie îngrãdit, atâta timp cât fiecare dintre noi a terminat o ºcoalã în domeniu”, ane-a declarat unul dintre psihologii vizaþi de aceastã decizie, Adriana P..

O

decizie legalã.

Este, oare ºi moralã?!

Pe de altã parte, dincolo de partea de moralitate, decizia este cât se poate de legalã, spun avocaþii. „Aceastã decizie nu înseamnã cã nu este garantat dreptul la liberã practicã.

Organele colegiale verificã, într-un fel, etica membrilor, nivelul lor de pregãtire, etc.

Ca în toate profesiile liberale, trebuie sã fi afiliat la un organism ºi trebuie sã achiþi o cotizaþie. Noi, de exemplu, plãtim douã: una cãtre Uniunea Barourilor din România ºi una cãtre Baroul Judeþean din care facem parte”,a explicat avocat Elvira Pristavu. Aceasta spune cã banii strânºi din coti-

Aripii Bethlen. Pentru unele zone a fost nevoie de multã migalã, în condiþiile în care la Turnul Toboºarilor fiecare þiglã a fost tãiatã pe margine câte un centimetru, pentru ca la asamblare sã poatã fi respectatã raza de curburã a acoperiºului. Tot la Turnul Toboºarilor au fost curãþate mai multe elemente din piatrã ºi au fost consolidate mai multe console care creau probleme de esteticã.

De asemenea, au fost instalate burlane pentru captarea ºi transportul apei de ploaie.

Conform datelor oficiale, Castelul Corvinilor a fost vizitat anul trecut de peste 250.000 de turiºti, iar în luna august 2014 a fost întregistrat un numãr record de 60.000 de persoane care au trecut pragul acestui monument medieval din secolul al XV-lea.

Agerpres

zaþii sunt folosiþi pentru chirii, plata utilitãþilor, dar ºi pentru reprezentarea în strãinãtate la diverse întâlniri, congrese, etc.

Avocaþii din Hunedoara plãtesc lunar câte 43 de lei cãtre Uniunea Barourilor din România

ºi alþi 12 lei la Baroul Judeþean. Grav este, mai spune sursa citatã, cã nimeni nu verificã cu adevãrat modul de cheltuire a acestor sume.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Campusul Universitãþii din Petroºani – mic oraº pentru tineri “Cine nu plãteºte, nu munceºte” erase, cafenele, locuri de servit masa, Contribuþiile neplãtite trimit zeci de club ºi mult enterteiment sunt câteva T idei ce vor transpune studenþii de la Petroºani într-o altã atmosferã. Campusul psihologi hunedoreni pe banca de rezerve Universitãþii din Petroºani va deveni în ine nu curând locul favorit al tinerilor, iar pentru plãteºte nu „C asta sunt pregãtiþi nu mai puþin de munceºte”, pare sã 600.000 de lei.

Administraþia Universitãþii din Petroºani vrea sã

investeascã pânã în decembrie 600.000 de lei în regândirea

campusului universitar.

Totul, cu scopul de a atrage tinerii ºi de a le crea cele mai bune condiþii. Fie cã vorbim de cãmin, de bar, de club sau de terasele ce urmeazã sã fie amenajate, toate vor aduce în Dealul Institutului un suflu nou, gândit sub forma unui mic oraº în Capitala Vãii Jiului. „Anul acesta încercãm sã reabilitãm acoperiºul de la cãminul studenþesc nr 4 ºi de la cãminului nr 5, dar ºi cel de la sala de sport. Reabilitãm ºi anumite spaþii cu destinaþie pentru studenþi ºi probabil vã aduceþi aminte de spaþiul unde în trecut funcþiona o discotecã. În perioada urmãtoare încercãm sã reabilitãm

acest spaþiu, sã îl dãm în folosinþã ca un club studenþesc. La UP existã o salã de sport, pe care dorim sã o amenajãm cu dotãrile necesare, iar tinerii sã poatã sta acolo în timpul liber. Dorim sã mai

amenajãm ºi pentru primãvarã o terasã tot acolo, sã aducem un bufet, unde sã se serveascã mâncare ºi bãuturi non-alcoolice, iar studenþii sã nu mai plece în afara campusului”, a spus Dacian Ciodaru, director Administrativ UP. Vechiul chioºc alimentar al campusului va fi ºi el reabilitat, împre-

unã cu întreaga aripã a campusului, iar în primãvarã, afarã va fi amenajatã încã o terasã în aer liber. ªi pentru cã studenþii stau în cãmin, ei vor beneficia de alte investiþii în spaþiile de locuit. „Dorim sã punem în cãmine maºini de spãlat pe fiecare palier, cu fise, achiziþionate de la administrativ. Apoi vrem sã luãm frigidere, pe capãt de palier ºi plite sau lenjerie pentru studenþi. Dar vrem sã montãm ºi repartitoare de cãldurã”, a mai spus directorul Ciodaru.

Toate aceste investiþii se fac pentru studenþi pânã la finele acestui an, iar în prima parte a anului urmãtor va fi fãcutã o campanie activã în toate zonele judeþului Hunedoara, sau în cele din judeþele învecinate, cu scopul de a atrage studenþii la Universitatea din Petroºani.

Toate aceste idei vor deveni realitate cu bani de la Ministerul Educaþiei, sau din fonduri proprii ale Universitãþii.

Diana MITRACHE

Ciodaru cere traducerea „PUIE MONTA” icepreºedintele Consiliului Judeþean V HunedoaraTiberiu Balint

ºi-a atras oprobiul mediului academic de la Petroºani, iar vicepreºedintele TSD din România Dacian Ciodaru, a replicat dur, cerându-i traducerea unei sintagme folosite de acesta. În plus, Ciodaru l-a avertizat pe Balint cã Valea Jiului va avea ºi pe viitor arma votului.

Tiberiu Balint a fãcut câteva afirmaþii defãimãtoare la adresa celor care au înroºit judeþul Hunedoara, votând Victor Ponta ºi care locuiesc în Valea Jiului.

Pentru ce a fãcut acesta, Dacian Ciodaru, preºedinte al TSD, dar ºi membru al mediului academic din Petroºani, i-a cerut sã dea socotealã ºi sã traducã expresia

folositã la finalul declaraþiilor. „La sfârºlitul declaraþiilor sale a folosit un cuvânt, despre care nu ºtiu în ce limbã este scris, este vorba despre PUIE MONTA. Îl rog, pe aceastã cale, pe domnul vicepreºedinte al CJ Hunedoara sã þinã cont cã ºi eu sunt unul dintre cei care am votat preºedintele Consiliului Judeþean ºi aceastã formulã în care se gãseºte ºi domnul Balint. Cred cã toþi cei din Valea Jiului ºi din judeþ meritã puþin respect ºi demnitate”, a spus Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani ºi vicepreºedinte TSD din România.

Tiberiu Balint a folosit mai multe cartoane prin care ºi-a manifestat bucuria de a câºtiga alegerile cu Klaus Iohannis, dar i-a catalogat pe locuitorii municipiului Petroºani drept naivi „Scorul din Valea Jiului denotã naivitatea oamenilor, corelatã cu metode mai puþin legale de convingere a electoratului. Fãrã acest vot în masã pentru PSD ÎN Valea Jiului, scorul în judeþ ar fi fost altfel.

Totuºi, Hunedoara este un judeþ albastru, cu puþin roºu la fund”, a spus Tiberiu Balint ºi i-a înfuriat pe cei din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

fie deviza Colegiului Psihologilor din România, acre îi trimite pe banca de rezerve pe psihologii care au restanþe la plata cotizaþiei cãtre acest for.

Ca în orice profesie liberalã, pentru a putea profesa psihologii trebuie sã se înscrie în Colegiul Psihologilor din România, un organism asemãnãtor Uniunii Barourilor din România, unde avocaþii sunt obligaþi sã se înscrie. Înscrierea, însã, nu este gratuitã, ci se plãteºte o cotizaþie lunarã, pe care psihologii sunt obligaþi sã o achite. Surpriza a venit, însã, de curând, când conducerea Colegiului Psihologilor din România a anunþat cã restanþierii sunt trimiºi pe banca de rezerve. Practic, datoriile la plata cotizaþiilor le suspendã acestora dreptul de a profesa.

“Membrii Colegiului Psihologilor din România, care nu au

achitat cotizaþia anualã aferentã anului 2013 sau anilor anteriori, intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 cu privire la suspendarea exercitãrii dreptului de liberã practicã a membrilor Colegiului Psihologilor din România. Membrii Colegiului Psihologilor din România care se aflã în stare de suspendare a exercitarii dreptului de liberã practicã vor fi înregistraþi în Registrul Unic al Psihologilor cu drept de liberã practicã, cu DA la rubrica "SUSPENDAÞI PENTRU NEPLATA COTIZAÞIEI". Membrii Colegiului Psihologilor din România care intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 nu îºi mai pot desfaºura activitaþile profesionale prevazute de art. 5 din Legea nr.213/2004 pânã la achitarea integralã a cotizatiilor anuale pana la anul 2013, inclusiv.

Menþionãm faptul cã toate actele profesionale realizate pe perioada în care dreptul de exercitare al profesiei este suspendat sunt nule de drept, fiind

atinse de nulitate absoluta, aceste fapte putând atrage rãspunderea disciplinarã, civilã ºi penalã, dupã caz”, a anunþat preºedintele Colegiului Psihologilor din România, profesor univ. dr. Mihai Aniþei, fãcând referire la decizia adoptatã în ºedinþa comunã a Comitetului director ºi Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

eci de psihologi hunedoreni Z sutn suspendaþi

Psihoilogii sunt revoltaþi ºi spun cã decizia adoptatã înalcã prevederile constituþionale.

Astfel, art. 41 din Constituþia României stipuleazã cã "dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit", chiar dacã decizia Colegiului are fundament legal pânã la urmã. Decizia îi afecteazã direct ºi pe psihologii din judeþul Hunedoara ºi sunt câteva zeci care au la aceastã orã activitatea suspendatã potrivit deciziei COPSI. Iar în România aproape jumãtate dintre psihologi au activitatea blocatã din acelaºi motiv. „Decizia

Lucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor s-au încheiat

L

ucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor din Hunedoara s-au încheiat, astfel cã monumentul istoric nu mai este în pericol din cauza infiltraþiilor de apã provenitã din precipitaþii.

"Lucrãrile au început în luna iulie ºi au costat 1,2 milioane de lei, finanþarea fiind asiguratã în totalitate de la bugetul local al Primãriei Hunedoara. Executantul

lucrãrii a înþeles urgenþa acesteia ºi a terminat reparaþiile mai repede faþã de ceea ce era stabilit.

Acum nu o sã mai avem probleme cu infiltraþiile din precipitaþii", a declarat pentru AGERPRES directorul Castelului Corvinilor, Costin Tinca.

Operaþiunile au vizat reparaþii ºi schimbarea þiglei la acoperiºul Turnului Toboºarilor ºi la cel al

nu este una corectã din punct de vedere moral, chiar dacã are, sã spunem aºa, ºtampila legii. Dreptul la muncã ºi la liberã profesie nu trebuie îngrãdit, atâta timp cât fiecare dintre noi a terminat o ºcoalã în domeniu”, ane-a declarat unul dintre psihologii vizaþi de aceastã decizie, Adriana P..

O

decizie legalã.

Este, oare ºi moralã?!

Pe de altã parte, dincolo de partea de moralitate, decizia este cât se poate de legalã, spun avocaþii. „Aceastã decizie nu înseamnã cã nu este garantat dreptul la liberã practicã.

Organele colegiale verificã, într-un fel, etica membrilor, nivelul lor de pregãtire, etc.

Ca în toate profesiile liberale, trebuie sã fi afiliat la un organism ºi trebuie sã achiþi o cotizaþie. Noi, de exemplu, plãtim douã: una cãtre Uniunea Barourilor din România ºi una cãtre Baroul Judeþean din care facem parte”,a explicat avocat Elvira Pristavu. Aceasta spune cã banii strânºi din coti-

Aripii Bethlen. Pentru unele zone a fost nevoie de multã migalã, în condiþiile în care la Turnul Toboºarilor fiecare þiglã a fost tãiatã pe margine câte un centimetru, pentru ca la asamblare sã poatã fi respectatã raza de curburã a acoperiºului. Tot la Turnul Toboºarilor au fost curãþate mai multe elemente din piatrã ºi au fost consolidate mai multe console care creau probleme de esteticã.

De asemenea, au fost instalate burlane pentru captarea ºi transportul apei de ploaie.

Conform datelor oficiale, Castelul Corvinilor a fost vizitat anul trecut de peste 250.000 de turiºti, iar în luna august 2014 a fost întregistrat un numãr record de 60.000 de persoane care au trecut pragul acestui monument medieval din secolul al XV-lea.

Agerpres

zaþii sunt folosiþi pentru chirii, plata utilitãþilor, dar ºi pentru reprezentarea în strãinãtate la diverse întâlniri, congrese, etc.

Avocaþii din Hunedoara plãtesc lunar câte 43 de lei cãtre Uniunea Barourilor din România

ºi alþi 12 lei la Baroul Judeþean. Grav este, mai spune sursa citatã, cã nimeni nu verificã cu adevãrat modul de cheltuire a acestor sume.

Carmen Carmen COSMAN-PREDA

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Locomotiva era sã ajungã în alt loc D

ionisie – Daniel Ardelean este cel care a avut ideea amplasãrii unei locomotive în peisajul urban al municipiului Petroºani.

Nãscut în Livadia, fost director în cadrul Ministerului Transporturilor dar ºi al Depoului CFR din Petroºani, acesta a dorit sã mai adauge „ceva” care sã contribuie la transformarea localitãþii într-o zonã turisticã. Iar acest

„ceva” a fost o locomotivã cu aburi cu cremalierã care a funcþionat pe linia Subcetate – Bouþari. Puþinã lume ºtie, însã, cã locomotiva care a ajuns în final lângã pasarela CFR era, cât pe ce, sã fie amplasatã într-un sens giratoriu din Petroºani.

Defileul, tot restricþionat

D

ata pânã la care vor funcþiona restricþiile de circulaþie pe Defileul Vãii Jiului a fost prelungitã pânã pe 28 noiembrie. În mod normal, cu începere din data de 17 noiembrie, pe Defileu urma sã fie reluatã circulaþia rutierã normalã.

sunt efectuate lucrãri de reabilitare a ºoselei. „Am vãzut cã se lucreazã pe

Ideea a pornit de la avionul de la intrarea în cartierul Aeroport amplasat, ºi el, tot într-un sens giratoriu. „Aceastã locomotivã este foarte importantã pentru Cãile Ferate Române. Este una dintre cele 7 cu aburi ºi cremalierã care au funcþionat pe linia Subcetate – Bouþari, linie care avea în componenþã, inclusiv, remiza Subcetate, o subunitate a depoului de locomotive din Petroºani.

Am adus-o aici ca sã reprezinte un fel de poartã de intrare spre muzeul care se dorea a fi organizat în Depou.

tronsonul Sadu – Mânãstirea Lainici ºi, probabil, dacã vremea le permite doresc sã finalizeze acest tronson, ceea ce este un lucru bun dacã vor ºi

Din cauza vremii favorabile, CNADNR a decis însã sã mai prelungeascã, cu 2 sãptãmâni, perioada în care

Iniþial, am dorit sã o instalãm în sensul giratoriu din faþa Bisericii Catolice dar, în urma discuþiilor cu administraþia publicã localã am ajuns la concluzia cã ar fi mai bine sã o punem la urcarea dinspre garã, la capãtul pasarelei. De doi ani de când a fost amplasatã acolo am constatat cã locomotiva reprezintã deja o atracþie pentru locuitorii

reuºi sã toarne asfaltul”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarii Vãii Jiului au protestat faþã de mãsura restricþionãrii circulaþiei pe Defileu încã din momentul în care au fost aplicate primele restricþii. Nimeni nu i-a bãgat însã în seamã. „Ne-a afectat foarte mult din punct de vedere economic. Traficul a trebuit sã fie redirecþionat pe o rutã ocolitoare ceea ce a atras cheltuieli mai mari precum ºi timp pierdut. Agenþii economici au fost ºi sunt cei

oraºului. Am vãzut copii sau bunici cu nepoþi care îºi fac poze cu ea, fapt care mã bucurã, eu fiind cel care am avut aceastã idee”, a declarat Dionisie – Daniel Ardelean, un expert în locomotive, fost director general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor.

Mir cea NISTOR

mai afectaþi de aceste mãsuri”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi.

Pînã una-alta, timp de alte douã sãptãmâni, pe Defileu traficul rutier va fi restricþionat, de luni pânã vineri, între orele 7 – 12 ºi 14 – 19:30.

Mir cea NISTOR

Campania a început ºchiopãtând

Î

n judeþul Hunedoara a început (doar din punct de vedere oficial) o campanie gratuitã de vaccinare antigripalã.

Fiolele de vaccin nu au ajuns la toþi medicii de familie din judeþ.

Deºi reprezentanþii Direcþiei Judeþene de Sãnãtate au solicitat Ministerului Sãnãtãþii 41.000de doze, în Hunedoara au ajuns doar vreo 3.000 ºi niciuna la cabinetele medicale de familie din Valea Jiului. Când vor apãrea acestea, deocamdatã, nimeni nu ºtie. „Nu am primit nicio fiolã ºi nici nu cred cã voi primi prea curând. Poate spitalele sã fi primit ceva dar nu ºtiu. Au anunþat cã au

început campania dar este un fiasco, mai exact, o rãzboi în care nu avem muniþie”, a spus un medic din Petroºani. În principiu, în noua campanie de vaccinare ar urma sã fie imunizaþi, în principal, persoanele de peste 65 de ani, cele cu boli cronice, copiii ºi bãtrânii instituþionalizaþi ºi personalul medical.

Acþiunea se deruleazã prin intermediul cabinetelor medicilor de familie. Din fericire, pânã în prezent, în judeþul Hunedoara nu a fost înregistrat niciun caz de gripã.

Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Lansare de carte despre istoria Românilor

A

ctivitãþi culturale, la Vulcan. În data 21 noiembrie, la Vulcan va avea loc o lansare de carte despre istoria românilor.

Un general a scris o carte despre istoria românilor care se adresezã în special tinerilor.

“Se apropie marea sãrbãtoare a românilor 1 Decembrie ºi întotdeauna înainte de aceastã sãrbãtoare premergãtoare am considerat

cã este foarte important sã facem o activitate culturalã, vom avea la cinematograful Luceafãrul o lansare de carte despre istoria României despre tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor astfel încât sã readucem în memoria tinerilor, sã readucem patriotismul românilor cu tot ceea ce au fãcut în istoria noastrã. Vor fi invitaþi oameni de seamã, de culturã, scriitori, sunt invitaþi ofiþeri ºi chiar ºi un general de armatã ºi cred cã este foarte important sã rãsfoim aceastã carte pentru cã este de la începuturi ºi pânã în zilele noastre pentru cã noi suntem urmaºi lor pe care îi cinstim”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Edilii din localitate îi aºteaptã pe toþi cei interesaþi sã participe la evenimentul care va avea loc la Cinematograful Luceafãrul din localitate.

Monika BACIU

„Frumoasa ºi bestia” – ultima premierã din 2014

iesa de teatru inspiratã P dupã film, „Frumoasa ºi bestia” îi aºteaptã pe cei

mici, ca ºi pe cei mari deopotrivã, pe scena teatrului de la Petroºani.

Duminicã va fi ultima premierã din acest an pentru copii ºi decorul, scenografia ºi actorii metritã sã adune cât mai mulþi spectatori.

Povestea de iubire dintre o fatã frumoasã ºi un prinþ lovit de blestem se joacã duminicã la Petroºani.

Cei mici sunt chemaþi sã vadã piesa de teatru, adaptatã dupã povestea scrisã de Fraþii Grimm, pe care poate cã o ºtiu toþi.

Regizorul nea mãrturisit cã misiunea sa a fost cu atât mai dificilã ºi mai incitantã, mai ales cã aproape toþi copii au vãzut ºi filmul. „Este o provocare ºi

mai mare, cum îmi place mie sã zic, cã sunt aici sã transpun în scenã o poveste care e de notorietate. Atât copiii, cât ºi pãrinþii lor cunosc aceastã poveste ºi acesta a fost ºi criteriul pentru care conducerea teatrului s-a gândit sã aducã acest spectacol ºi pe scena de aici. E un spectacol cunoscut, frumos ºi iubit de copii. O poveste, la început un pic mai de groazã, dar apoi se transformã în dragoste.

O poveste de viaþã, în care copiii au de vãzut personaje deosebite, dar vor avea ºi bucuria sã se întâlneascã cu personaje de care au auzit doar în cãrþi, sau le-au vãzut ºi la tv”, a mãrturisit Dan MIREA, regizorul piesei.

Costumele, regia, decorul, toate fac din acest basm o poveste, iar pe scenã totul devine ºi mai real. Copiii sunt aºteptaþi duminicã sã-ºi aplaude favoriþii ºi sã vadã un basm clasic, transpus pe scena teatrului Dramatic I. D . Sîrbu din Petroºani.

Diana MITRACHE

BLACK FRIDAY 2014: 4,7 milioane de români aºteaptã Vinerea Neagrã

C

irca 4,75 milioane de români cu vârsta între 18 ºi 65 de ani doresc sã cumpere produse de Black Friday, cu 1,3 milioane mai mulþi decât în 2013, primele trei categorii vizate fiind electrocasnicele mici, televizoarele ºi telefoanele mobile, potrivit unui studiu Millward Brown.

La fel ca în anii precedenþi, în rândul bãrbaþilor ºi al segmentului de tineri (24 - 34 de ani) se observã un nivel al intenþiei de cumpãrare semnificativ mai ridicat decât la nivelul populaþiei generale. Faþã de media generalã de 13% a celor care au auzit de Black Friday ºi spun cã "sigur vor cumpãra", în cazul bãrbaþilor media urcã la 15% iar în cazul tinerilor la 16%, menþioneazã studiul. De Black Friday 2014 lista de cumpãrãturi este compusã, în medie, din douã categorii de produse. Pe aceastã listã se regãsesc cel mai frecvent electrocasnicele mici (36%) cum ar fi aspiratoarele, mixerele, roboþii de bucãtãrie, urmate de televizoare (30%) ºi telefoane mobile (20%), potrivit intenþiei de achiziþie."Televizoarele ºi telefoanele mobile sunt ºi categoriile care înregistreazã cea mai mare creºtere a intenþiei de cumpãrare faþã de 2013. Astfel, sunt cu 11% mai multe persoane în cazul televizoarele ºi cu mai multe 9% în cazul telefoanelor mobile", aratã studiul.Pe lista se mai regãsesc, în ordine, hainele (17%), laptopuri (15%), tablete (12%), electronice (12%), frigidere (11%), maºini de spãlat (9%) ºi încãlþãminte (8%).În ceea ce priveºte magazinele luate în calcul pentru cumpãrãturi de Black Friday, topul primelor nume menþionate de respondenþi este format din eMAG, Altex, Flanco, Carrefour, Domo, Media Galaxy, Auchan, Kaufland, cora ºi Dedeman. Potrivit cercetãrii, numãrul românilor care au auzit de reducerile din cadrul Black Friday a ajuns anul acesta la 63% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsã între 18 ºi 65 de ani. Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, sunt cu aproape o treime mai multe persoane (cu peste 1,7 milioane mai multe persoane) care ºtiu acum de Black Friday.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Funcþionarea telegondolei din Straja, sub semnul întrebãrii

I

ncertitudini în privinþa funcþionãrii telegondolei din Straja. Sezonul de iarnã din staþiunea montanã Straja este sub semnul întrebãrii.

Constructorul telegondolei din Straja nu a primit niciun leu pentru lucrãrile executate ºi mai mult decât atât, nici mãcar angajaþii care au deservit

instalaþia nu au fost plãtiþi de municipalitate. Astfel, construc-

Lucrãri decontate în proporþie de 80% la autostrada Orãºtie-Sibiu

L

ucrãrile la autostrada OrãºtieSibiu, decontate doar în proporþie de 80%. Lucrãrile executate nu au fost decontate în totalitate.

“Stadiul fizic raportat de catre Inginer la data de 15.10.2014 este de 91% conform Proiectului Tehnic aprobat iniþial (fara sectorul cu instabilitate a terenului); Stadiul financiar: pana in prezent s-a decontat 80.80% din valoarea de contract (fara TVA si actualizari).

La data prezentei au fost plãtite toate facturile emise de catre Antreprenor in baza Contractului rubricat”, se aratã în documentele Ministerului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice. În ceea ce priveºte zonele instabile s-au solicitat noi avize.

“Pentru zonele cu instabilitate a terenului Antreprenorul a revizuit soluþiile de consolidare soluþii care au fost avizate în CTE CNADNR în data de 17.04.2014, în data de 30.06.2014, respectiv în data de 24.09.2014. În momentul de faþã, s-a demarat procedura de revizuire a acordului de mediu, dar Beneficiarul întâmpinã dificultãþi pentru cã Antreprenorul nu a prezentat o documentaþie conformã, necesarã continuãrii acestei proceduri. Ulterior îndeplinirii acestei etape, se va putea obþine Autorizaþia de Construire ºi pentru noile soluþii de consolidare”, se mai aratã în document.

Lotul 3 al Autostrãzii Orãºtie-Sibiu are o lungime totalã de 22,1 kilometri ºi a fost deschis circulaþiei zilele trecute. (Monika BACIU)

torul se vede pus în situaþia sã nu porneascã telegondola.

S alarii neplãtite

Personalul care sezonul trecut a deservit instalaþia pe cablu nu a fost plãtit de municipalitatea din Lupeni. Înþelegerea dintre constructor ºi primãrie a fost aceea de a asigura salariile angajaþilor.

“Noi le-am pus la dispoziþie oamenii sã deserveascã instalaþia ºi am rãmas fãrã salarii la nivel de cost.

Omul trebuie plãtit, are familie, are bucurii, are necazuri, are nevoie de bani. Noi le punem la dispoziþie personal instruit, ei sã

ne dea banii de salarii”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Dorin Faur, reprezentant ACOMIN. În jur de 10 persoane au fost puse la dispoziþia municipalitãþii în sezonul trecut pentru a deservi telegondola, dar ºi celelalte instalaþii din Straja. Niciunul dintre aceºtia nu ºi-a primit salariile.

“Nu pot sã fac concesii. Eºti la dispoziþia turiºtilor. Angajaþii nu au sãrbãtori atunci când turiºtii sunt la munte. Dacã autoritatea creeazã cadru legal pentru plata salariilor atunci

telegondola va funcþional, altfel nu”, a mai spus Faur.

De cealaltã parte stau cei de la Primãria Lupeni care dau asiguri cã telegondola va funcþiona.

“Eu aº putea sã zic cã suntem pregãtiþi.

Am discutat cu constructorul ºi ne-a promis cã, în prima zi cu zãpadã, telegondola va funcþiona ºi trebuie sã am

încredere în el”, a spus, în urmã cu câteva sãptãmâni, Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

L

ucrãri executate ºi nedecontate

Constructorul telegondolei din Straja are de recuperat zeci de milioane de lei pentru lucrãrile executate la domeniul schiabil.

Din cauza arieratelor, constructorul domeniilor schiabile din þarã a ajuns campionul dator-

nicilor.

“Avem în continuare 35 de milioane de lei de încasat. Noi nu am primit niciun leu, singurii bani recuperaþi a fost TVA-ul la facturã”, a mai precizat Faur.

La finele anului 2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþie proiectul de dezvoltare al Staþiunii Straja.

Contractul, în valoare de 152.909.216 lei, a fost adjudecat de asocierea SC Termogaz Company SA Haþeg, SC Acomin SA Cluj Napoca, SC Kranz Eurocenter SRL Piteºti. De când a fost adjudecat proiectul, la Lupeni au ajuns pentru Straja 37 milioane de lei.

Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50 de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere – Acomin ºi Termogaz Company – care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA. Monika BACIU

Tarife pentru utilizarea noului telescaun

O

cãlãtorie cu noul telescaun din Parâng va costa 10 lei pentru adulþi. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat tarifele pentru utilizarea noului telescaun din Parâng.

Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incinta Hotelului Rusu iar staþia de întoarcere în zona unde s-a aflat „Cãsuþa din poveºti".

Tarifele pentru utilizarea telescaunului au fost stabilite de autoritãþile locale. Astfel, o

FOTO: Facebook

cãlãtorie va costa 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copiii sub 12 ani. O cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, iar pe copii 10 lei. Cei interesaþi pot face ºi abonamente.

Astfel, o jumãtate de zi va costa 40 de lei pentru aduþi ºi 28 de lei pentru copii. Tarifele se aplicã începând cu data de 1 decembrie ºi au inclusã ºi taxa montanã.

Are o capacitate de 1200 turiºti/orã ºi deserveºte atât persoanele care viziteazã masivul Parâng cât ºi schiorii

care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi 2B. TS3 are o lungime de 2,2 km., un numãr de 74 de scaune a câte patru locuri fiecare.

Lucrãrile de investiþie aferente obiectivului "Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng" au început în ultimul trimestru al anului 2010 cu lucrãri de organizare de ºantier ºi defriºãri, respectiv, pregãtirea terenului pentru telescaunul TS3 ºi pârtia 2C. Monika BACIU