CVJ Nr 744, joi, 20 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 744

Cronica Vãii Jiului Joi, 20 Noiembrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Poliþiºtii hunedoreni cooptaþi într-o acþiune derulatã la nivel european

S

pecialiºtii hunedoreni în activitãþi de investigare a infracþiunilor la regimul patrimoniului cultural din cadrul IPJ Hunedoara au fost solicitaþi sã efectueze mai multe percheziþii în judeþele Iaºi ºi Neamþ la persoane bãnuite de trafic cu bunuri arheologice. Poliþiºtii hunedoreni au fost solicitaþi de IGPR pentru a derula acþiunea din zona Moldovei datoritã expertizei lor în infracþiuni la regimul patrimoniului cultural. Astfel, au fost derulate opt percheziþii împreunã cu poliþiºti din judeþele Iaºi ºi Neamþ, sub coordonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale din cadrul IGPR, iar anchetatorii au descoperit sute de monede antice ºi medievale, din aur ºi argint, detectoare de metale dar ºi alte artefacte. „IGPR se ocupã de acþiune, o coordoneazã, ºi de regulã sunt chemate în sprijin ºi judeþele care structuri de investigaþii pe patrimoniul cultural. Poliþiºtii din IJP Hunedoara au expertizã, avem specialiºti în cadrul

Serviciului de Investigaþii Criminale, însã sunt mai multe judeþe care au asemenea structuri. Ai noºtri s-au specializat pentru cã avem siturile arheologice ºi au participat la o serie de întâlniri ºi în strãinãtate”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. În urma percheziþiilor, la una dintre adrese, poliþiºtii au descoperit un vas ceramic medieval cu peste 600 de monede antice ºi medievale din aur ºi argint, precum ºi cinci detectoare de metale folosite în activitatea infracþionalã. Acþiunea poliþiºtilor face parte din operaþiunea ”Aureus”, care se desfãºoarã la nivel european. Maximilian GÂNJU

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

A

vem specialiºti la Bruxelles dar se pare cã nimeni nu a ºtiut de ei. Complexul Energetic Hunedoara riscã sã se închidã, în timp ce alte þãri primesc ajutor de stat fiindcã au gãsit o portiþã. >>> PAGINA A 3-A

ªi-a “parcat” bolidul de lux în sensul giratoriu

M

are mirare pentru ºoferii din Valea Jiului care au trecut prin municipiul Vulcan, dupã ce într-un sens giratoriu au zãrit „parcatã” o limuzinã de lux ca ºi cum ar fi fost expusã la o expoziþie auto. Dacã într-un giratoriu din Petroºani-Hunedoara este expus un avion rusesc, la Vulcan un ºofer s-a gândit sã nu fie oraºul lui mai prejos ºi ºi-a “expus” ºi el limuzina americanã. De fapt este vorba de un accident spectaculos (foto) care a avut loc la ieºirea

din localitate, miercuri dimineaþã, iar automobilul de lux, de producþie americanã, a zburat pur ºi simplu peste zona verde din sensul giratoriu. ªoferul, cel mai probabil din cauza vitezei ºi a bãuturii, a ratat intrarea în sensul care fluidizeazã circulaþia rutierã ºi, dupã

ce a doborât un indicator rutier, a plonjat câþiva metri peste straturile de flori. Maºina a fost avariatã, iar cel aflat la volan n-a mai putut sã plece cu ea. A fugit însã de la locul accidentului, iar poliþiºtii rutieri au mai gãsit în bolid doar o tânãrã care nu le-a putut da prea

multe explicaþii. Cum accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale, autorul evenimentului rutier a avut la dispoziþie 24 de ore pentru a se prezenta la secþia de poliþie pentru a-l declara. „Noi n-am mai gãsit autorul la locul accidentului, am gãsit altã persoanã acolo, dar n-au fost victime ci doar pagube materiale, maºina ºi acel indicator rutier. Conducãtorul are timp 24 de ore pentru a se prezenta la noi în caz contrar o sã fie întocmit dosar penal. Dacã se prezintã primeºte o sancþiune contravenþionalã ºi posibil dosar pentru distrugere. ªtim autorul dar azidimineaþã nu l-am putut

gãsi, probabil cã avea el motive sã nu stea de vorbã cu noi. Am verificat proprietarul autoturismului ºi figureazã cu permis de conducere auto, însã noi facem cercetãri pentru a vedea dacã a fost el la volan, pentru cã existã ºi posibilitatea ca o altã persoanã sã fi condus ºi sã nu deþinã permis de conducere”, a declarat, Toma Mihu, ºeful Poliþiei Vulcan. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Primãria Aninoasa, reabilitatã La un an de zile, încã printr-un troc dministraþia se judecã A publicã localã din Aninoasa a osarul în care reabilitat sediul insticonsilierul local de la D tuþiei în baza unui Petrila se judecã cu troc cu o firmã care beneficia de serviciile primãriei fãrã a plãti ceva în schimb.

Edilii localitãþii Aninoasa au reuºit sã-ºi reabiliteze principala instituþie a oraºului dupã ce a pus la platã o firmã care efectua lucrãri pe raza localitãþii, în baza unui proiect derulat de Apa Serv Valea Jiului. Practic, conform participãrii la proiect, edilii se angajau cu o contribuþie din bugetul local,

însã au pus la dispoziþia societãþii ºi un complex sportiv în care angajaþii sã poatã fi cazaþi. „Când s-a introdus canalizarea în oraº lucra o firmã din Olt ºi muncitorii erau cazaþi la cabana noastrã, la Anena. Era un protocol semnat sã se cazeze acolo, sã consume curent, apã fãrã sã plãteascã. ªi am zis cã nu se poate ca o firmã aºa mare, ºi noi cu datorii ºi fãrã bani sã le achitãm ºi utilitãþile. I-am chemat la discuþii ºi le-am spus cã trebuie sã plãteascã iar oamenii au înþeles, n-au fãcut scandal, au fost de acord.

formaþiunea politicã din care a fost exclus s-a întors la Tribunalul Hunedoara. Le-am facturat în fiecare lunã ºi banii pe care i-am fi primit intrau la plata datoriilor. Aºa cã am ajuns cu ei la înþelegere sã nu ne achite în bani, ci la finalul proiectului sã ne refacã faþa ºi acoperiºul primãriei. Bonus ne-au fãcut ºi câteva birouri, holuri, în interior. Aºa am salvat niºte bani care se duceau în datorii ºi am reuºit sã refacem sediul Primãriei Aninoasa. Acum aratã a instituþie ºi am reuºit sã ne folosim de niºte bani pe care nu-i aveam ºi nici nu i-am fi avut”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Nicolae Dunca, primarul localitãþii Aninoasa. Maximilian GÂNJU

Daniela Viºãnescu se judecã cu Partidul Naþional Liberal pentru excluderea din cadrul formaþiunii politice. Data în acest dosar a fost stabilitã pentru 26 noiembrie. În luna decembrie a anului trecut, Biroul Teritorial al PNL Hunedoara a validat în ºedinþã decizia Biroului Politic Local al organizaþiei din Petrila de excludere din partid a consilierului local Daniela ªtefania Viºãnescu. Excludererea aces-

Cronica Vãii Jiului

1 D e c e m b r i e c u d e f i l a r e , l a Vu l c a n

D

efilare de Ziua Naþionalã. Autoritãþile locale din Valea Jiului se pregãtesc pentru evenimentele dedicate Zilei Naþionale a României. Dacã la Petroºani se va servi tradiþionala fasole cu ciolan, în municipiul Vulcan va avea loc o defilare pe bulevardul din localitate. “De 1 Decembrie care este cea mai mare sãrbãtoare a naþiunii romane, noi în fiecare an am sãrbãtorit cu mare bucurie în minicipiul Vulcan. Vom avea o defilare în municipiul Vulcan pe bulevardul Mihai Viteazu, vom încheia la statuia Eroului Necunoscut cu momente importante, cu cântece, poezii despre Ziua Naþionalã a României, cu elevi, cu dansuri ºi defilarea unui pluton de rezerviºti cu drapelul de luptã al vânãtorilor de munte din Valea Jiului, va fi un

teia a avut loc la propunerea liberalilor petrileni, care ºi-au acuzat fosta colegã de partid cã nu participã la acþiuni alãturi de ei, cã îi trateazã cu superioritate ºi desconsiderã munca ºi pregãtirea colegilor mai tineri ºi nici nu a promovat niciun proiect comun cu ceilalþi consilieri locali ai PNL. Având în vedere decizia Biroului Politic, Daniela Viºãnescu ar fi trebui sã îºi piardã ºi mandatul de consilier local, însã acest lucru nu s-a întâmplat nici pânã acum. Consilierii petrileni fie nu au participat la ºedinþele de consiliu, fie nu au votat acest proiect. Potrivit edililor, decizia de excludere din cadrul consiliului local ar trebui sã vinã abia dupã ce instanþa se pronunþã în acest caz. Monika BACIU

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

pluton de jandarmi, unul de la poliþia localã ºi unul de elevi de la Liceul Militar din Alba Iulia care va participa alãturi de noi la aceastã defilare. Toate aceste operaþiuni pe care le facem sunt pentru a reda cu adevãrat patriotismul pe care noi vulcãnenii îl avem permanent în sufletul nostru”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În cadrul manifestãrilor vor avea loc ºi depuneri de coroane de flori la monumentul eroului necunoscut. Monika BACIU

Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate:

Mirabela MOISIU

TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Minerit 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

A

vem specialiºti la Bruxelles dar se pare cã nimeni nu a ºtiut de ei. Complexul Energetic Hunedoara riscã sã se închidã, în timp ce alte þãri primesc ajutor de stat fiindcã au gãsit o portiþã.

Aceasta este concluzia la care au ajuns cei care au fost la Bruxelles ca sã schimbe soarta mineritului. Din pãcate, însã, abia acolo au constatat cã în comisii sunt ºi români, gata sã ne ajute, dar care nu

au fost consultaþi niciodatã pânã acum. „Nu ne-am întâlnit acolo cu comisia de bazã, ca sã spun aºa, dar m-am bucurat cã am vãzut ºi 3 români care lucreazã la Comisia Europeanã. M-a deranjat cã, pânã

acum, nici nu am ºtiut cã avem români care lucreazã acolo, care ar fi trebuit sã facã ºi conexiunile cu Guvernul României, cu administraþia CEH ºi sã dea sugestii. Asta pentru cã nu este normal aºa”, a spus Petre

Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, care a fãcut parte din delegaþia ministerialã ce a mers la Bruxelles ca sã salveze CEH. De la românii de acolo, specialiºtii noºtri au aflat cu stupoare ce ar fi putut face. „Am înþeles cã pentru programe de reorganizare, restructurare, pentru probleme de mediu, pentru anumite mici niºe din activitatea noastrã poþi sã primeºti ajutorul de stat, care este avizat de Comisia Europeanã. Am aflat cu stupoare cã Spania acceseazã ajutor de stat pentru minele

care nu sunt pe program de închidere de 4 ani de zile. Spaniolii pot lucra cu subvenþii, dar noi nu ºi pânã la urmã orice cent conteazã atunci când eºti muribund.

Ministerul Energiei încearcã sã arunce „purceaua moartã” în „coteþul” managerilor

Fãrã sursã clarã de finanþare scriem sfârºitul Complexului Energetic Hunedoara

C

omisia Europeanã vrea certitudini, nu poveºti, în ceea ce priveºte viitorul real al Complexului Energetic Hunedoara. ªi, cel mai important capitol îl constituie sursa de finanþare pentru retehnologizarea unitãþilor extractive din Valea Jiului, care se ridicã la cel puþin 40 de milioane de euro. Nu un nou program de eficientizare a activitãþii cere Uniunea Europeanã, aºa cum a lãsat ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, sã se înþeleagã, ci de unde vom gãsi banii necesari pentru a-i bãga în retehnologizarea minelor. Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, spune cã la Bruxelles „a fost o discuþie de informare cu oficialii Comisiei Europene. Ne-am

prezentat un punct de vedere ºi ne-am expus intenþiile noastre, iar membrii CE ne-au dat câteva direcþii sã acþionãm. Urmeazã ca într-o lunã de zile sã prezentãm un program de eficientizare a activitãþii reactualizat”. Nu cu mult timp în urmã, Complexul Energetic Hunedoara a întocmit un astfel de program, care are girul Consiliului de Administaþie, al AGA ºi este asumat, pânã la urmã, de

Ministerul Energiei condus de Rãzvan Nicolescu. Directorul general al CEH spune cã programul acela trebuie ajustat pentru a corespunde evoluþiei pieþei energetice. Problema apare, însã, când vorbim despre finanþarea investiþiilor, absolut necesare, care trebuie fãcute aºa încât sã putem vorbi despre viabilizarea industriei extarctive în Valea Jiului. „Noi, în momentul de faþã, nu avem certitudinea, ci doar încrederea cã vom gãsi finanþarea necesarã. Contãm pe studiile pe care le avem în derulare pentru realizarea programelor de retehnologizare a celor patru exploatãri miniere ºi celor douã instalaþii de sortare a cãrbunelui. Nu vom avea aceste studii mai devreme de sfârºitul trimestrului I al anului 2015, dupã ce vom definitiva programul de achiziþionare de echipamente, ºi abia atunci poate vom avea certitudinea asigurãrii fondurilor de finanþare”, a mai spus Aurel Niculescu. Existã trei

variante de lucru, precizeazã directorul CEH, respectiv finanþarea din fonduri europene, garantarea creditului de cãtre statul român ºi, in extremis, un credit furnizor, aºa cum se întâmplã la Termocentrala Mintia. Niculescu spune cã existã potenþiali investitori interesaþi de retehnologizarea exploatãrilor miniere, din Europa ºi China, dar trebuie gãsiþi ºi banii necesari.

C

EH ar putea fi ajutat. Dar se vrea, oare?! În schimb, declararea huilei drept resursã strategicã ºi acordarea de subvenþii pentru minele viabile nici nu poate fi luatã în calcul, însã existã o directivã europeanã care spune cã orice stat membru poate emite reglementãri interne pentru producerea ºi vânzarea a

15% din energia electricã, dacã aceasta este produsã cu combustibil intern. Altfel spus, producãtorilor care folosesc ca sursa primarã de energie combustibilii indigeni în proporþie de pânã la 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate pe teritoriul naþional li se acordã prioritate în dispecerizare ºi livreazã în reþele electrice întreaga cantitate de energie electricã produsã din aceste surse ºi contractatã pe pieþele de energie electricã. Directorul Niculescu spune cã CEH se încadreazã perfect, în condiþiile în care asigurã 6 procente din necesarul la nivel naþional de energie electricã, deci sprijinul ar putea veni. ªi, odatã piaþa de vân-

Acestea sunt lucruri pe care cei care conduce CEH nu aveau voie sã nu le cunoascã, dar din pãcate, directorii noºtri au stat numai sã le creascã burta ºi contul în bancã”, a conchis Nica. O delegaþie formatã din specialiºti în minerit, directori din CEH ºi ministrul delegat pentru Energie Rãzvan Nicolescu au fost la Bruxelles ºi au aflat cã nu pot accesa acum ajutorul de stat, decât pentru minele aflate pe închidere ºi conducerea CEH are acum un termen de 30 de zile sã facã un plan viabil. Diana MITRACHE zare asiguratã cu prioritate, lucrurile ar deveni mai simple. Reamintim cã, dupã întâlnirea de la Bruxelles, cu oficialii Comisiei Europene – unde recunoaºte cã a fost în calitate de „însoþitor” al delegaþiei CEG, ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, a declarat cã „soluþiile la problemele mineritului ºi producþiei de energie electricã în Valea Jiului (…) sunt în primul rând responsabilitatea conducerii executive a societãþii, cãreia îi mai acord o singurã lunã pentru prezentarea unei strategii realiste de viabilizare a complexului”. Pãrerea aproape unanimã este, însã, cã, nãscut de Ziua Morþilor, acum doi ani, CEH îºi trãieºte de fapt ultimele clipe, iar oficialii ministeriali aruncã „purceaua moartã” în „coteþul”managerilor numiþi tot politic ºi legaþi financiar de mâini ºi de picioare, pentru a scãpa practic de responsabilitate. Asta cu atât mai mult cu cât despre garantarea pieþei energetice se vorbea ºi prin anul 2009, ºi în anii ce au urmat înfiinþãrii CEH-ului însã fãrã vreo concretizare realã. Carmen Carmen COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

Campusul Universitãþii din Petroºani – mic oraº pentru tineri “Cine nu plãteºte, nu munceºte” erase, cafenele, locuri de servit masa, Contribuþiile neplãtite trimit zeci de club ºi mult enterteiment sunt câteva T idei ce vor transpune studenþii de la Petroºani într-o altã atmosferã. Campusul psihologi hunedoreni pe banca de rezerve Universitãþii din Petroºani va deveni în ine nu curând locul favorit al tinerilor, iar pentru plãteºte nu „C asta sunt pregãtiþi nu mai puþin de munceºte”, pare sã 600.000 de lei.

Administraþia Universitãþii din Petroºani vrea sã

investeascã pânã în decembrie 600.000 de lei în regândirea

campusului universitar. Totul, cu scopul de a atrage tinerii ºi de a le crea cele mai bune condiþii. Fie cã vorbim de cãmin, de bar, de club sau de terasele ce urmeazã sã fie amenajate, toate vor aduce în Dealul Institutului un suflu nou, gândit sub forma unui mic oraº în Capitala Vãii Jiului. „Anul acesta încercãm sã reabilitãm acoperiºul de la cãminul studenþesc nr 4 ºi de la cãminului nr 5, dar ºi cel de la sala de sport. Reabilitãm ºi anumite spaþii cu destinaþie pentru studenþi ºi probabil vã aduceþi aminte de spaþiul unde în trecut funcþiona o discotecã. În perioada urmãtoare încercãm sã reabilitãm

acest spaþiu, sã îl dãm în folosinþã ca un club studenþesc. La UP existã o salã de sport, pe care dorim sã o amenajãm cu dotãrile necesare, iar tinerii sã poatã sta acolo în timpul liber. Dorim sã mai

amenajãm ºi pentru primãvarã o terasã tot acolo, sã aducem un bufet, unde sã se serveascã mâncare ºi bãuturi non-alcoolice, iar studenþii sã nu mai plece în afara campusului”, a spus Dacian Ciodaru, director Administrativ UP. Vechiul chioºc alimentar al campusului va fi ºi el reabilitat, împre-

unã cu întreaga aripã a campusului, iar în primãvarã, afarã va fi amenajatã încã o terasã în aer liber. ªi pentru cã studenþii stau în cãmin, ei vor beneficia de alte investiþii în spaþiile de locuit. „Dorim sã punem în cãmine maºini de spãlat pe fiecare palier, cu fise, achiziþionate de la administrativ. Apoi vrem sã luãm frigidere, pe capãt de palier ºi plite sau lenjerie pentru studenþi. Dar vrem sã montãm ºi repartitoare de cãldurã”, a mai spus directorul Ciodaru.

Toate aceste investiþii se fac pentru studenþi pânã la finele acestui an, iar în prima parte a anului urmãtor va fi fãcutã o campanie activã în toate zonele judeþului Hunedoara, sau în cele din judeþele învecinate, cu scopul de a atrage studenþii la Universitatea din Petroºani. Toate aceste idei vor deveni realitate cu bani de la Ministerul Educaþiei, sau din fonduri proprii ale Universitãþii. Diana MITRACHE

Ciodaru cere traducerea „PUIE MONTA” icepreºedintele Consiliului Judeþean V HunedoaraTiberiu Balint

ºi-a atras oprobiul mediului academic de la Petroºani, iar vicepreºedintele TSD din România Dacian Ciodaru, a replicat dur, cerându-i traducerea unei sintagme folosite de acesta. În plus, Ciodaru l-a avertizat pe Balint cã Valea Jiului va avea ºi pe viitor arma votului. Tiberiu Balint a fãcut câteva afirmaþii defãimãtoare la adresa celor care au înroºit judeþul Hunedoara, votând Victor Ponta ºi care locuiesc în Valea Jiului. Pentru ce a fãcut acesta, Dacian Ciodaru, preºedinte al TSD, dar ºi membru al mediului academic din Petroºani, i-a cerut sã dea socotealã ºi sã traducã expresia

folositã la finalul declaraþiilor. „La sfârºlitul declaraþiilor sale a folosit un cuvânt, despre care nu ºtiu în ce limbã este scris, este vorba despre PUIE MONTA. Îl rog, pe aceastã cale, pe domnul vicepreºedinte al CJ Hunedoara sã þinã cont cã ºi eu sunt unul dintre cei care am votat preºedintele Consiliului Judeþean ºi aceastã formulã în care se gãseºte ºi domnul Balint. Cred cã toþi cei din Valea Jiului ºi din judeþ meritã puþin respect ºi demnitate”, a spus Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani ºi vicepreºedinte TSD din România.

Tiberiu Balint a folosit mai multe cartoane prin care ºi-a manifestat bucuria de a câºtiga alegerile cu Klaus Iohannis, dar i-a catalogat pe locuitorii municipiului Petroºani drept naivi „Scorul din Valea Jiului denotã naivitatea oamenilor, corelatã cu metode mai puþin legale de convingere a electoratului. Fãrã acest vot în masã pentru PSD ÎN Valea Jiului, scorul în judeþ ar fi fost altfel. Totuºi, Hunedoara este un judeþ albastru, cu puþin roºu la fund”, a spus Tiberiu Balint ºi i-a înfuriat pe cei din Valea Jiului. Diana MITRACHE

fie deviza Colegiului Psihologilor din România, acre îi trimite pe banca de rezerve pe psihologii care au restanþe la plata cotizaþiei cãtre acest for. Ca în orice profesie liberalã, pentru a putea profesa psihologii trebuie sã se înscrie în Colegiul Psihologilor din România, un organism asemãnãtor Uniunii Barourilor din România, unde avocaþii sunt obligaþi sã se înscrie. Înscrierea, însã, nu este gratuitã, ci se plãteºte o cotizaþie lunarã, pe care psihologii sunt obligaþi sã o achite. Surpriza a venit, însã, de curând, când conducerea Colegiului Psihologilor din România a anunþat cã restanþierii sunt trimiºi pe banca de rezerve. Practic, datoriile la plata cotizaþiilor le suspendã acestora dreptul de a profesa. “Membrii Colegiului Psihologilor din România, care nu au

achitat cotizaþia anualã aferentã anului 2013 sau anilor anteriori, intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 cu privire la suspendarea exercitãrii dreptului de liberã practicã a membrilor Colegiului Psihologilor din România. Membrii Colegiului Psihologilor din România care se aflã în stare de suspendare a exercitarii dreptului de liberã practicã vor fi înregistraþi în Registrul Unic al Psihologilor cu drept de liberã practicã, cu DA la rubrica "SUSPENDAÞI PENTRU NEPLATA COTIZAÞIEI". Membrii Colegiului Psihologilor din România care intrã sub incidenþa art.18 lit.b) din Legea 213/2004 nu îºi mai pot desfaºura activitaþile profesionale prevazute de art. 5 din Legea nr.213/2004 pânã la achitarea integralã a cotizatiilor anuale pana la anul 2013, inclusiv. Menþionãm faptul cã toate actele profesionale realizate pe perioada în care dreptul de exercitare al profesiei este suspendat sunt nule de drept, fiind

atinse de nulitate absoluta, aceste fapte putând atrage rãspunderea disciplinarã, civilã ºi penalã, dupã caz”, a anunþat preºedintele Colegiului Psihologilor din România, profesor univ. dr. Mihai Aniþei, fãcând referire la decizia adoptatã în ºedinþa comunã a Comitetului director ºi Consiliului Colegiului Psihologilor din România.

eci de psihologi hunedoreni Z sutn suspendaþi

Psihoilogii sunt revoltaþi ºi spun cã decizia adoptatã înalcã prevederile constituþionale. Astfel, art. 41 din Constituþia României stipuleazã cã "dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit", chiar dacã decizia Colegiului are fundament legal pânã la urmã. Decizia îi afecteazã direct ºi pe psihologii din judeþul Hunedoara ºi sunt câteva zeci care au la aceastã orã activitatea suspendatã potrivit deciziei COPSI. Iar în România aproape jumãtate dintre psihologi au activitatea blocatã din acelaºi motiv. „Decizia

Lucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor s-au încheiat

L

ucrãrile de reparaþii la acoperiºul Castelului Corvinilor din Hunedoara s-au încheiat, astfel cã monumentul istoric nu mai este în pericol din cauza infiltraþiilor de apã provenitã din precipitaþii. "Lucrãrile au început în luna iulie ºi au costat 1,2 milioane de lei, finanþarea fiind asiguratã în totalitate de la bugetul local al Primãriei Hunedoara. Executantul

lucrãrii a înþeles urgenþa acesteia ºi a terminat reparaþiile mai repede faþã de ceea ce era stabilit. Acum nu o sã mai avem probleme cu infiltraþiile din precipitaþii", a declarat pentru AGERPRES directorul Castelului Corvinilor, Costin Tinca. Operaþiunile au vizat reparaþii ºi schimbarea þiglei la acoperiºul Turnului Toboºarilor ºi la cel al

nu este una corectã din punct de vedere moral, chiar dacã are, sã spunem aºa, ºtampila legii. Dreptul la muncã ºi la liberã profesie nu trebuie îngrãdit, atâta timp cât fiecare dintre noi a terminat o ºcoalã în domeniu”, ane-a declarat unul dintre psihologii vizaþi de aceastã decizie, Adriana P..

O

decizie legalã. Este, oare ºi moralã?! Pe de altã parte, dincolo de partea de moralitate, decizia este cât se poate de legalã, spun avocaþii. „Aceastã decizie nu înseamnã cã nu este garantat dreptul la liberã practicã. Organele colegiale verificã, într-un fel, etica membrilor, nivelul lor de pregãtire, etc. Ca în toate profesiile liberale, trebuie sã fi afiliat la un organism ºi trebuie sã achiþi o cotizaþie. Noi, de exemplu, plãtim douã: una cãtre Uniunea Barourilor din România ºi una cãtre Baroul Judeþean din care facem parte”,a explicat avocat Elvira Pristavu. Aceasta spune cã banii strânºi din coti-

Aripii Bethlen. Pentru unele zone a fost nevoie de multã migalã, în condiþiile în care la Turnul Toboºarilor fiecare þiglã a fost tãiatã pe margine câte un centimetru, pentru ca la asamblare sã poatã fi respectatã raza de curburã a acoperiºului. Tot la Turnul Toboºarilor au fost curãþate mai multe elemente din piatrã ºi au fost consolidate mai multe console care creau probleme de esteticã. De asemenea, au fost instalate burlane pentru captarea ºi transportul apei de ploaie. Conform datelor oficiale, Castelul Corvinilor a fost vizitat anul trecut de peste 250.000 de turiºti, iar în luna august 2014 a fost întregistrat un numãr record de 60.000 de persoane care au trecut pragul acestui monument medieval din secolul al XV-lea. Agerpres

zaþii sunt folosiþi pentru chirii, plata utilitãþilor, dar ºi pentru reprezentarea în strãinãtate la diverse întâlniri, congrese, etc. Avocaþii din Hunedoara plãtesc lunar câte 43 de lei cãtre Uniunea Barourilor din România

ºi alþi 12 lei la Baroul Judeþean. Grav este, mai spune sursa citatã, cã nimeni nu verificã cu adevãrat modul de cheltuire a acestor sume. Carmen Carmen COSMAN-PREDA