Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 743
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 19 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Costel Avram rãmâne în PNL vonurile cã Partidul Naþional Liberal Z nu l-ar mai încãpea pe Costel Avram sunt false. Coordonatorul PNL Valea Jiului
Complexul Energetic Hunedoara
RISCÃ FALIMENTUL
ºi preºedintele PNL Petrila a infirmat totul marþi dimineaþã ºi chiar s-a revoltat pe colegii sãi de partid. Au apãrut zvonuri cã directorul SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram ar pleca din PNL pentru a deveni membru al alianþei PSD-UNPR –PC. Totul a izbucnit pe o reþea de socializare publicã, iar Avram a venit prompt cu replica. „Rezultatul pe care îl am la Petrila ºi care nu este doar al meu, ci al întregii echipe,
demonstreazã cã sunt membru al PNL. Cei care zvonesc aceste lucruri sunt oameni rãu informaþi”, a replicat Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Mai mult, faptul cã însuºi Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ Hunedoara ºi membru al PNL în echipa judeþeanã, a pus la îndoialã apartenenþa
colegului sãu, l-a înfuriat ºi mai rãu pe Avram, care a rispostat din nou. „Mã uimeºte faptul cã, pe o reþea de socializare, inclusiv vicepreºedintele CJ Hunedoara îºi pune întrebãri. Important era sã mã sune pe mine. Nu voi pleca nicãieri ºi rãmân membru al PNL, unde sunt din 2012 ºi nimic ºi nimeni nu mã va schimba”, a mai adãugat Avram. Costel Avram spune cã nici prin gând nu i-a trecut sã devinã membru al vreunui alt partid, nici acum, nici înainte de alegerile pentru preºedintele României. Avram a fost membru PRM, dar din 2012 a trecut la PNL ºi conduce filiala din Petrila, fiind totodatã coordonatorul PNL pe Valea Jiului. Diana MITRACHE
U
nul din cei mai mari producãtori de energie din þarã, Complexului Energetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate de la site-ul focus-energetica.ro. >>> PAGINILE 4-5
Delictul de opinie nu mai poate fi sancþionat
R
esping categoric atacul vicepredintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, cu privire la modul în care au votat cetãþenii Vãii Jiului, în 16 noiembrie 2014. Consider cã, dupã 1989, delictul de opinie nu mai existã ºi nu mai poate fi sancþionat de cãtre niciun reprezentant al vreunei autoritãþi. Nu pot accepta sub nicio formã catalogãrile domnului Balint cu privire la cetãþenii municipiului Petroºani ºi ai Vãii Jiului, pe care îi considerã naivi ºi cetãþeni de mâna a doua. De fapt, acum înþeleg mai bine poziþia
celor de la judeþ faþã de Valea Jiului, de-a lungul timpului. Consider cã aroganþa ºi superioritatea care reies din aceste declaraþii sunt total nepotrivite în contextul actual.De altfel, acestea denotã o lipsã de respect faþã de cetãþeni. La final, vreau sã-i amintesc domnului Tiberiu Balint cã “naivii” din Valea Jiului ºi-au adus un aport substanþial, în 2012, pentru alegerea conducerii judeþului nostru. Primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob-Ridzi
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
Locuitorii Vãii nu trebuie sã sufere din cauza votului
n senator din Valea Jiului le U cere liderilor PNL care
gestioneazã bugetul judeþului sã nu se rãzbune pe Valea Jiului, pentru cã locuitorii zonei au votat preponderent cu Victor Ponta. Liderul UNPR Hunedoara susþine cã locuitorii Vãii Jiului nu trebuie condamnaþi pentru faptul cã au votat cu PSD la alegerile prezidenþiale, pentru cã semnalele primite de el indicã acest lucru. „Respectãm acest rezultat, respectãm voinþa electoratului, însã eu în continuare
Viceprimar, prioritate ZERO la Petroºani
Dorinei Niþã la Universitatea din Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani spune, însã, cã
cred cã Victor Ponta ar fi fost un preºedinte mai bun. Celor din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, care majoritar au votat cu Victor Ponta, le spun cã nu am greºit deloc ºi le cer celor din tabãra adversã sã nu încerce sã-i culpabilizeze pe cetãþenii Vãii Jiului ºi sã se rãzbune pe ei cum încearcã
vom avea viceprimar, atunci când i se va simþi lipsa. „Nu ºtiu dacã aþi simþit lipsa viceprimarului. Probabil cã de asta mã întrebaþi. O sã vedem, nu e o prioritate, însã, cu siguranþã, Petroºaniul va avea ºi un viceprimar”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi. Luna trecutã a fost vacantat postul de viceprimar, dar deocamdatã nu vor fi fãcute alegeri ºi acest proiect nu va intra pe ordinea de zi. Asta chiar dacã se fac calcule ºi cei din PSD au ºi înaintat câteva nume.
A
legerea unui nou viceprimar în Capitala Vãii Jiului nu este o prioritate în acest moment. Asta chiar dacã de la 1 octombrie practic ºi, teoretic, de mai devereme, Petroºaniul are fotoliul liber, dupã plecarea
T
Tradiþionalul Revelion al pensionarilor la Petroºani are loc ºi acum în luna decembrie. Pensionarii sunt aºteptaþi în mai multe
locaþii de cãtre cei din administraþie, care au o serie de surprize cu câteva zile înainte de noaptea dintre ani. „La fel ca ºi în ceilalþi ani, Revelionul pensionarilor va avea loc undeva între Crãciun ºi Anul Nou, pe parcursul a câteva zile, în toate locaþiile pe care le-am avut ºi în anii trecuþi. Singura modificare, întrun fel, este aceea cã acea contribuþie a celor care participã la acest revelion va fi de 25 de lei”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, pri-
Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului
Diana MITRACHE
Revelion pentru pensionarii din Petroºani
oþi pensionarii din Petroºani vor putea sã petreacã Revelionul cu doar 25 de lei. Restul sumei este asiguratã de la bugetul local, iar cei care doresc sã participe trebuie sã se adreseze asociaþiilor de pensionari.
acum, deja, din prima zi, sã le creascã preþul la apã. Eu ca senator al Vãii Jiului îi doresc succes domnului Klaus Iohannis, pentru cã reuºita lui va fi ºi a românilor. (…) Am vãzut tot felul de politruci cu un picior în puºcãrie, cã încearcã sã culpabilizeze oamenii ºi sã se rãzbune pe ei”, a declarat liderul UNPR. Acesta spune cã UNPR va avea grijã ºi ca promisiunile PSD pentru Valea Jiului sã fie respectate, în condiþiile în care locuitorii zonei ºi-au respectat partea lor de înþelegere ºi au votat în proporþie de peste 60 la sutã cu actualul premier. „Angajamentele lui (n.r. Victor Ponta) ºi ale lui Rãzvan Nicolescu (n.r. ministrul Energiei) fãcute la ieºirea din subteranul minei Lupeni rãmân, ale lui Dragnea de asemenea”, a mai politicianul. Victor Ponta a obþinut, în judeþul Hunedoara, 50,37% din voturile electoratului, în timp ce Klaus Iohannis a primit 49,63% din sufragii.
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
marul municipiului Petroºani. Revelionul pensionarilor va costa anul acesta administraþia de la Petroºani 67.000 de lei, iar alþi 14.000 de lei sunt alocaþi pentru Revelionul în aer liber la care sunt invitaþi toþi locuitorii oraºului. Diana MITRACHE
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
Anchetã în cazul agresiunii de dumincã seara
Imaginile de la benzinãrie, probe la dosarul cauzei
P
oliþiºtii din Petroºani continuã cercetãrile în cazul de agresiune sesizat chiar în seara alegerilor de reprezentantul unui partid politic din Petroºani. Poliþiºtii de la Petroºani care investigheazã cazul au fost ieri la benzinãria unde a avut loc incidentul pentru a viziona imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate atât în interiorul, cât ºi în exteriorul staþiei. De asemenea, persoanele
implicate au fost audiate, chiar duminicã seara, însã este posibil sã mai fie chemate la poliþie pentru lãmuriri suplimentare, în
funcþie de cursul investigaþiei. Reamintim cã scandalul a izbucnit duminicã seara, dupã ce douã autocare cu
turiºti care veneau de la Mãnãstirea Prislop au atras atenþia reprezentanþilor uneia dintre coaliþiile politice implicate în campanie. Cele douã autocare au oprit în parcarea unei staþii de benzinã de la ieºirea din Petroºani, iar o parte a oamenilor s-au dus pe rând sã voteze la o secþie amenajatã la ªcoala Generalã nr. 7 din Petroºani, cea mai apropiatã de benzinãria respectivã. Reprezentanþii coaliþiei amintite - care se aflau în staþia de benzinã la acel moment - au suspectat
Un nou termen pentru fostul manager al spitalului din Lupeni
J
udecãtorii de la Petroºani au înaintat un nou termen în dosarul Marianei Mateescu. Fostul manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu, este implicatã într-un dosar în care este cercetatã pentru abuz în serviciu. Doi martori urmeazã a fi audiaþi la termenul din luna decembrie.
Fostul director al Spitalului Municipal Lupeni, dr. Mariana Mateescu, a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu, însã aceasta a contestat actul de sesizare al
instanþei. Magistraþii au cerut refacerea actului de urmãrire penalã, iar fostul manager l-a contestat din nou, însã magistraþii i-au respins acþiunea. Procurorii
Violator trimis în judecatã
P
uºcãriaºul care a bãgat spaima în angajatele magazinelor non-stop din municipiul Petroºani, dupã ce a tãbãrât pe o tânãrã ºi a violat-o chiar în chioºcul din centrul oraºului, a ajuns ieri, în faþa magistraþilor din Petroºani. Individul Ionuþ Vânãtoru (28 de ani), a mai stat dupã gratii tot pentru viol, dupã ce în anul 2010 a procedat la fel. Recidivistul a intrat într-un magazin non-stop ºi a siluit-o pe vânzãtoare, iar dupã ce a fost prins le-a spus anchetatorilor cã are o slãbiciune pe
un posibil turism electoral ºi au încercat sã-i fotografieze pe cei aflaþi în autocar. Numai cã una dintre persoanele în cauzã ar fi fost deranjatã cã este fotografiatã ºi ar fi prins-o de mânã pe cea care a vrut sã facã poze, respectiv Dorina Pleºcan (UNPR). Politiciana a sunat la 112, iar oamenii legii au sosit imediat la faþa locului. Surse oficiale din IPJ Hunedoara spun cã se fac cercetãri sub aspectul comierii infracþiunii de loviri ºi alte volenþe, ca urmare a sesizãrii depuse. Cât priveºte posibilele acuzaþii de turism electoral, acestea nu s-au confirmat, spun sursele menþionate. Car men COSMAN-PREDA
aratã în rechizitoriu cã aceasta ar fi folosit bani publici în interes personal. În rechizitoriu, procurorii aratã cã managerul Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia erau mai
tinerele care lucreazã în barurile retrase care sunt deschise noaptea. Violatorul a fost eliberat din închisoare pentru primul viol abia anul trecut dar nu a putut sta deoparte de ispitã. Aºa cã, în 29 septembrie a.c., a comis-o din nou dupã ce, în jurul orei 5 dimineaþa, profitând de faptul cã un geam al unui magazin
mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, în anul 2009, managerului Mariana Mateescu i s-a cerut sã recupereze prejudiciul estimat la peste 310.000 de lei, atât prin contractele de avocaturã cât ºi prin cele cu cabinetele medicale ce funcþionau în clãdirea spitalului. Mariana Mateescu a transmis însã cã unitatea medicalã nu a fost prejudiciatã. Monika BACIU
era deschis, a intrat peste angajatã, a lovit-o ºi apoi violat-o. Victima a reuºit sã cheme poliþia dupã ce a scãpat din mâinile agresorului, iar individul a fugit. Pe baza descrierii datã de victimã, poliþiºtii au reuºit sã-l prindã la scurt timp, iar magistraþii Judecãtoriei Petroºani au emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pe o duratã de 30 zile. Violatorul este judecat acum pentru viol, însã la termenul de judecatã de ieri, dosarul a fost amânat. Ionuþ Vânãtoru este judecat însã în stare de arest preventiv ºi nu a încercat sã-i convingã pe magistraþi cã ar vrea în libertate, la nici unul dintre termenele în care i-a fost prelungit mandatul de arestare de cãtre judecãtorul de caz. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Complexul Energetic Hunedoara riscã falimentul L U
nul din cei mai mari producãtori de energie din þarã, Complexului Energetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate de la site-ul focus-energetica.ro Potrivit acestora, Departamentul pentru Energie, în subordinea cãruia se aflã societatea, a supus dezbaterii publice un raport din care reiese cã societatea “se confruntã cu o serie de incertitudini legate de capacitatea de a continua sã funcþioneze pe o perioada rezonabilã de timp”, din cauza scãderii cererii de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
energie. În plus, compania a ajuns sã importe cãrbune, deºi rezervele din solul României ar ajunge pentru o sutã de ani. Compania se aflã astfel la un pas de la a fii desfiinþatã. “Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA se confruntã cu o serie de incertitudini legate de capacitatea de a conti-
nua sã funcþioneze pe o perioada rezonabilã de timp, ca urmare a scãderii cererii de energie. Riscul de ratã a dobânzii este semnificativ, în condiþtiile în care societatea are contractate credite de circa 350 milioane lei, iar pentru asigurarea în totalitate a contribþiei pãrþii române la finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni va fi contractatã, în viitorul apropiat, de cãtre MFP (Ministerul Finanþelor Publice, n.r.), suma de 14.700.000 euro, aceastã sumã urmând a fi subîmprumutatã societãþii printr-un Acord de Imprumut Subsidiar. De asemenea, riscul de piaþã este ridicat în contextul în care existã o nesiguranþã cu privire la strategia de dezvoltare economicã. În acest context, societatea a luat mãsuri de monitorizare constantã a lichiditãþii, pentru raþionalizarea cheltuielilor ºi monitorizarea zilnicã a fluxurilor de trezorerie”, se aratã în Raportul privind evoluþia ºi performanþa activitãþii de acþionariat la regiile autonome ºi societãþile aflate sub autoritatea Departamentului pentru Energie în anul 2013. Ca mãsuri pentru reducerea arieratelor, autoritãþile propun: “intensificarea eforturilor pentru recuperarea creanþelor restante, monitorizarea zilnicã a încasãrilor ºi direcþionarea cu priori-
a CE Hunedoara lucrurile stau rãu de mai multã vreme....
tate a acestora cãtre achitarea datoriilor restante, reducerea nivelului achiziþiilor la strictul necesar, concomitent cu prelungirea termenelor de scadenþã prevãzute în contractele comerciale de achiziþie, precum ºi urmãrirea, în cadrul negocierii contractului colectiv de muncã, neacordãrii de drepturi de naturã salarialã suplimentare, ºi mai mult, reducerea acestora”, aratã documentul citat.
C
omplexul a ajuns sã importe cãrbune Mai mult, jurnaliºtii de la focusenergetica.ro aratã faptul cã, Complexul Energetic Hunedoara va cumpãra prin licitaþie cãrbune din strãinãtate, la sume fabuloase, de peste 60 de milioane de lei. Conducerea complexului hunedorean susþine cã sã cumpere cãrbune de la alþii ar putea fi o afacere mai bunã decât sã-l producã. Motivul pentru care
Complexul Energetic Hunedoara a ajuns sã importe cãrbune, în loc sã-l foloseascã pe cel din Valea Jiului, este lipsa banilor pentru investiþii, a celor pentru plata salariilor ºi a datoriilor. De asemenea, guvernul a aprobat o ordonanþã prin care Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a preluat datoria pe care Compania Naþionalã a Huilei (CNH) o are cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF). Reamintim faptul cã, Proiectul de ordonanþã prevedea ca societatea Complexul Hunedoara sã preia o datorie de 10,84 milioane de lei (2,5 milioane de euro) pe care CNH o are cãtre ANAF, Complexul Energetic Hunedoara urmând astfel sã devinã noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar Compania Naþionalã a Huilei sã fie liberatã de plata obligaþiilor fiscale. În schimb, Complexul Energetic Hunedoara
nu va mai figura ca datornic cãtre CNH cu suma de 10,84 milioane de lei. Operaþiunea urmãreºte creºterea atractivitãþii la privatizare a producãtorului de electricitate. CNH, aflatã în lichidare, a cerut, anul trecut, insolvenþa Complexului Hunedoara, pentru o creanþã certã de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). Între Complexul Hunedoara, în calitate de beneficiar, ºi CNH, în calitate de furnizor, au existat relaþii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cãrora au rezultat debite restante cãtre furnizor de peste 84 miliarde de lei vechi, din care circa 14 miliarde lei vechi sunt în litigiu. Complexul Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.225 MW ºi fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Rezerva industrialã de cãrbune este de 56 milioane tone. Capacitatea de producþie medie este de aproximativ 1,5 milioane tone huilã/an. Compania are circa 7.000 de salariaþi, din care 1.800 lucreazã în activitatea energeticã, iar 5.100 în activitatea minierã.
Complexul energetic a fost înfiinþat în august 2013, prin fuziunea termocentralelor MintiaDeva ºi Paroºeni, cu minele viabile din Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni). Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, care se adaugã la cele 400 de milioane înregistrate de la înfiinþare, în 2012. Datoriile depãºeau 752 milioane de lei. De precizat cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH, pentru ca CE Hunedoara sã poatã fi pregãtitã de privatizare. Iniþial, potrivit calendarului de privatizãri agreat de Guvernul României cu FMI, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit vândut încã din anul 2013 unui investitor strategic. Dacã nu se va
gãsi însã niciun investitor interesat, CE Hunedoara ar putea intra în insolvenþã, dupã cum se specificã într-o scrisoare de intenþie cãtre FMI de anul trecut. Complexul Energetic Hunedoara produce ºi furnizeazã energie electricã, transportã ºi distribuie energie termicã, exploateazã huilã, transportã ºi depoziteazã ºlam, iar înfiinþarea societãþii a fost susþinutã de mai multe argumente economice, printre care: crearea unei companii de producþie energie pe bazã de huilã extrasã din aceeaºi zonã, suficient de mare pentru a putea participa în proiecte regionale ºi internaþionale; reducerea costului de producþie al energiei electrice; utilizarea mai eficientã a resurselor umane, logistice, creºterea eficienþei operaþionale atât în ceea ce priveºte extracþia huilei cât ºi în ceea ce priveºte producþia energiei electrice; promovarea unui program de investiþii în vederea eficientizãrii activitãþii. Marius MITRACHE
Circa 64.000 de firme au fost radiate în primele zece luni Numãrul firmelor radiate a scãzut, în primele zece luni din 2014, cu 3,76%, la 63.798 firme, faþã de 66.292 în perioada similarã a anului trecut, conform statisticilor Oficiului Naþional al Registrului Comerþului (ONRC).
Campanie la mina Lonea
S
-a terminat campania, am aflat cine a câºtigat, dar la mina Lonea abia începe. Tiberiu Cozma a renunþat din motive personale la funcþia de preºedinte al Sindicatului de la minã ºi acum au loc alegeri. Se pare cã am ajuns ºi la ziua în care sã vorbim de final de epocã în minerit pentru numele de Cozma. Tiberiu Cozma, fratele lui Miron Cozma, a decis sã se retragã, iar la mina Lonea începe campania. Tibi Cozma, însã, spune cã are motive întemeiate sã renunþe ºi se retrage, dupã mai multe luni în care frãmântãrile au scos minerii în curtea unitãþii în repetate rânduri. „S-a hotãrât, la nivelul Sindicatului Muntele, departamentul Lonea I, sã se organizeze alegeri pentru funcþia de preºedinte ºi asta pentru cã eu, personal, am decis sã renunþ la aceastã funcþie. Mai aveam un an de mandat. Am
Conform datelor oficiale, cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureºti – 8.645 radieri firme (cu 3,36% mai puþine faþã de primele zece luni din 2013) ºi în judeþele Bihor- 2.721 (plus 18,36%), Iaºi -2.688 (minus 21,75%%) ºi Constanþa – 2.655 (minus 11,26%), scrie Agerpres. La polul opus, cele mai puþine
motivele mele personale, pentru care înþeleg sã renunþa la aceastã funcþie. Sunt la al 3-lea mandat, am dus o activitate în aceastã luptã sindicalã, ce poate fi acum catalogatã mai bunã sau mai proastã, de unii sau alþii. Nu i-am mulþumit pe toþi, dar, prin echipa pe care am avut-o acolo, am reuºit sã coagulez un numãr de 816 membri de sindicat”, a declarat Tiberiu Cozma, fost lider Sindicatul Muntele EM Lonea. Tiberiu Cozma spune cã la mina Lonea, departamentul pe care îl conduce de mai mulþi ani este cel mai mare din Valea Jiului ºi cã sperã cã acum, cel care va prelua frâiele sindicalismului sã nu îi dezbine pe mineri. Mai mult, acesta a precizat cã acum sindicatul este unul fãrã datorii. „Nu sunt cel care poate sã influenþeze hotãrârea membrilor de sindicat, este decizia lor ºi sunt sigur cã oamenii îl vor alege pe cel pe care îl considerã cã îi reprezintã cel mai bine, dar eu le pot
radieri au fost înregistrate în judeþele Giurgiu – 419 (cu 24,37% mai puþine faþã de perioada ianuarie-octombrie 2013), Cãlãraºi – 473 (minus 7,8%), Vaslui – 537 (minus 25,52%) ºi Olt – 565 (plus 3,86%). Raportat la primele zece luni din 2013, cele mai mari creºteri ale numãrului de firme radiate s-au înregistrat în judeþele Teleorman (plus 32,34%), Gorj (plus 21,52%), Brãila (plus 18,51%) ºi Bihor (plus 18,36%). Marius MITRACHE
sugera cã trebuie sã fie o persoanã care sã þinã în continuare echipa unitã. MUSCÃ Dacã ar fi sã îmi reproºez ceva, e cã nu am fãcut suficient de multe lucruri în sensul unificãrii miºcãrii
sindicale în Valea Jiului ºi chiar la mina Lonea, unde sunt douã organizaþii sindicale, douã departamente”, a mai adãugat Tiberiu Cozma. Cozma mai spune cã a vrut sã facã un sindicat unic, unit, dar a eºuat din cauza luptelor de culise. Bãtãlia se dã acum între Vasile Pãduraru, miner ºef de schimb, Eugen Duma, inginer ºef producþie, Cristian Daniel Todorici, inginer Conducãtor Formaþie de Lucru ºi Marius Stoica, adjunct ºef de sector. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Complexul Energetic Hunedoara riscã falimentul L U
nul din cei mai mari producãtori de energie din þarã, Complexului Energetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate de la site-ul focus-energetica.ro Potrivit acestora, Departamentul pentru Energie, în subordinea cãruia se aflã societatea, a supus dezbaterii publice un raport din care reiese cã societatea “se confruntã cu o serie de incertitudini legate de capacitatea de a continua sã funcþioneze pe o perioada rezonabilã de timp”, din cauza scãderii cererii de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
energie. În plus, compania a ajuns sã importe cãrbune, deºi rezervele din solul României ar ajunge pentru o sutã de ani. Compania se aflã astfel la un pas de la a fii desfiinþatã. “Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA se confruntã cu o serie de incertitudini legate de capacitatea de a conti-
nua sã funcþioneze pe o perioada rezonabilã de timp, ca urmare a scãderii cererii de energie. Riscul de ratã a dobânzii este semnificativ, în condiþtiile în care societatea are contractate credite de circa 350 milioane lei, iar pentru asigurarea în totalitate a contribþiei pãrþii române la finanþarea proiectului Centrala Electricã Paroºeni va fi contractatã, în viitorul apropiat, de cãtre MFP (Ministerul Finanþelor Publice, n.r.), suma de 14.700.000 euro, aceastã sumã urmând a fi subîmprumutatã societãþii printr-un Acord de Imprumut Subsidiar. De asemenea, riscul de piaþã este ridicat în contextul în care existã o nesiguranþã cu privire la strategia de dezvoltare economicã. În acest context, societatea a luat mãsuri de monitorizare constantã a lichiditãþii, pentru raþionalizarea cheltuielilor ºi monitorizarea zilnicã a fluxurilor de trezorerie”, se aratã în Raportul privind evoluþia ºi performanþa activitãþii de acþionariat la regiile autonome ºi societãþile aflate sub autoritatea Departamentului pentru Energie în anul 2013. Ca mãsuri pentru reducerea arieratelor, autoritãþile propun: “intensificarea eforturilor pentru recuperarea creanþelor restante, monitorizarea zilnicã a încasãrilor ºi direcþionarea cu priori-
a CE Hunedoara lucrurile stau rãu de mai multã vreme....
tate a acestora cãtre achitarea datoriilor restante, reducerea nivelului achiziþiilor la strictul necesar, concomitent cu prelungirea termenelor de scadenþã prevãzute în contractele comerciale de achiziþie, precum ºi urmãrirea, în cadrul negocierii contractului colectiv de muncã, neacordãrii de drepturi de naturã salarialã suplimentare, ºi mai mult, reducerea acestora”, aratã documentul citat.
C
omplexul a ajuns sã importe cãrbune Mai mult, jurnaliºtii de la focusenergetica.ro aratã faptul cã, Complexul Energetic Hunedoara va cumpãra prin licitaþie cãrbune din strãinãtate, la sume fabuloase, de peste 60 de milioane de lei. Conducerea complexului hunedorean susþine cã sã cumpere cãrbune de la alþii ar putea fi o afacere mai bunã decât sã-l producã. Motivul pentru care
Complexul Energetic Hunedoara a ajuns sã importe cãrbune, în loc sã-l foloseascã pe cel din Valea Jiului, este lipsa banilor pentru investiþii, a celor pentru plata salariilor ºi a datoriilor. De asemenea, guvernul a aprobat o ordonanþã prin care Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a preluat datoria pe care Compania Naþionalã a Huilei (CNH) o are cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF). Reamintim faptul cã, Proiectul de ordonanþã prevedea ca societatea Complexul Hunedoara sã preia o datorie de 10,84 milioane de lei (2,5 milioane de euro) pe care CNH o are cãtre ANAF, Complexul Energetic Hunedoara urmând astfel sã devinã noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar Compania Naþionalã a Huilei sã fie liberatã de plata obligaþiilor fiscale. În schimb, Complexul Energetic Hunedoara
nu va mai figura ca datornic cãtre CNH cu suma de 10,84 milioane de lei. Operaþiunea urmãreºte creºterea atractivitãþii la privatizare a producãtorului de electricitate. CNH, aflatã în lichidare, a cerut, anul trecut, insolvenþa Complexului Hunedoara, pentru o creanþã certã de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). Între Complexul Hunedoara, în calitate de beneficiar, ºi CNH, în calitate de furnizor, au existat relaþii comerciale de furnizare a materiei prime energetice, în urma cãrora au rezultat debite restante cãtre furnizor de peste 84 miliarde de lei vechi, din care circa 14 miliarde lei vechi sunt în litigiu. Complexul Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.225 MW ºi fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Rezerva industrialã de cãrbune este de 56 milioane tone. Capacitatea de producþie medie este de aproximativ 1,5 milioane tone huilã/an. Compania are circa 7.000 de salariaþi, din care 1.800 lucreazã în activitatea energeticã, iar 5.100 în activitatea minierã.
Complexul energetic a fost înfiinþat în august 2013, prin fuziunea termocentralelor MintiaDeva ºi Paroºeni, cu minele viabile din Compania Naþionalã a Huilei (CNH) Petroºani (Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni). Conform raportului administratorilor companiei, CEH a avut pierderi de peste 147 milioane de lei în anul 2013, care se adaugã la cele 400 de milioane înregistrate de la înfiinþare, în 2012. Datoriile depãºeau 752 milioane de lei. De precizat cã, la înfiinþare, CE Hunedoara a preluat ºi o datorie de 70 milioane lei ale CNH, pentru ca CE Hunedoara sã poatã fi pregãtitã de privatizare. Iniþial, potrivit calendarului de privatizãri agreat de Guvernul României cu FMI, Complexul Energetic Hunedoara ar fi trebuit vândut încã din anul 2013 unui investitor strategic. Dacã nu se va
gãsi însã niciun investitor interesat, CE Hunedoara ar putea intra în insolvenþã, dupã cum se specificã într-o scrisoare de intenþie cãtre FMI de anul trecut. Complexul Energetic Hunedoara produce ºi furnizeazã energie electricã, transportã ºi distribuie energie termicã, exploateazã huilã, transportã ºi depoziteazã ºlam, iar înfiinþarea societãþii a fost susþinutã de mai multe argumente economice, printre care: crearea unei companii de producþie energie pe bazã de huilã extrasã din aceeaºi zonã, suficient de mare pentru a putea participa în proiecte regionale ºi internaþionale; reducerea costului de producþie al energiei electrice; utilizarea mai eficientã a resurselor umane, logistice, creºterea eficienþei operaþionale atât în ceea ce priveºte extracþia huilei cât ºi în ceea ce priveºte producþia energiei electrice; promovarea unui program de investiþii în vederea eficientizãrii activitãþii. Marius MITRACHE
Circa 64.000 de firme au fost radiate în primele zece luni Numãrul firmelor radiate a scãzut, în primele zece luni din 2014, cu 3,76%, la 63.798 firme, faþã de 66.292 în perioada similarã a anului trecut, conform statisticilor Oficiului Naþional al Registrului Comerþului (ONRC).
Campanie la mina Lonea
S
-a terminat campania, am aflat cine a câºtigat, dar la mina Lonea abia începe. Tiberiu Cozma a renunþat din motive personale la funcþia de preºedinte al Sindicatului de la minã ºi acum au loc alegeri. Se pare cã am ajuns ºi la ziua în care sã vorbim de final de epocã în minerit pentru numele de Cozma. Tiberiu Cozma, fratele lui Miron Cozma, a decis sã se retragã, iar la mina Lonea începe campania. Tibi Cozma, însã, spune cã are motive întemeiate sã renunþe ºi se retrage, dupã mai multe luni în care frãmântãrile au scos minerii în curtea unitãþii în repetate rânduri. „S-a hotãrât, la nivelul Sindicatului Muntele, departamentul Lonea I, sã se organizeze alegeri pentru funcþia de preºedinte ºi asta pentru cã eu, personal, am decis sã renunþ la aceastã funcþie. Mai aveam un an de mandat. Am
Conform datelor oficiale, cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureºti – 8.645 radieri firme (cu 3,36% mai puþine faþã de primele zece luni din 2013) ºi în judeþele Bihor- 2.721 (plus 18,36%), Iaºi -2.688 (minus 21,75%%) ºi Constanþa – 2.655 (minus 11,26%), scrie Agerpres. La polul opus, cele mai puþine
motivele mele personale, pentru care înþeleg sã renunþa la aceastã funcþie. Sunt la al 3-lea mandat, am dus o activitate în aceastã luptã sindicalã, ce poate fi acum catalogatã mai bunã sau mai proastã, de unii sau alþii. Nu i-am mulþumit pe toþi, dar, prin echipa pe care am avut-o acolo, am reuºit sã coagulez un numãr de 816 membri de sindicat”, a declarat Tiberiu Cozma, fost lider Sindicatul Muntele EM Lonea. Tiberiu Cozma spune cã la mina Lonea, departamentul pe care îl conduce de mai mulþi ani este cel mai mare din Valea Jiului ºi cã sperã cã acum, cel care va prelua frâiele sindicalismului sã nu îi dezbine pe mineri. Mai mult, acesta a precizat cã acum sindicatul este unul fãrã datorii. „Nu sunt cel care poate sã influenþeze hotãrârea membrilor de sindicat, este decizia lor ºi sunt sigur cã oamenii îl vor alege pe cel pe care îl considerã cã îi reprezintã cel mai bine, dar eu le pot
radieri au fost înregistrate în judeþele Giurgiu – 419 (cu 24,37% mai puþine faþã de perioada ianuarie-octombrie 2013), Cãlãraºi – 473 (minus 7,8%), Vaslui – 537 (minus 25,52%) ºi Olt – 565 (plus 3,86%). Raportat la primele zece luni din 2013, cele mai mari creºteri ale numãrului de firme radiate s-au înregistrat în judeþele Teleorman (plus 32,34%), Gorj (plus 21,52%), Brãila (plus 18,51%) ºi Bihor (plus 18,36%). Marius MITRACHE
sugera cã trebuie sã fie o persoanã care sã þinã în continuare echipa unitã. MUSCÃ Dacã ar fi sã îmi reproºez ceva, e cã nu am fãcut suficient de multe lucruri în sensul unificãrii miºcãrii
sindicale în Valea Jiului ºi chiar la mina Lonea, unde sunt douã organizaþii sindicale, douã departamente”, a mai adãugat Tiberiu Cozma. Cozma mai spune cã a vrut sã facã un sindicat unic, unit, dar a eºuat din cauza luptelor de culise. Bãtãlia se dã acum între Vasile Pãduraru, miner ºef de schimb, Eugen Duma, inginer ºef producþie, Cristian Daniel Todorici, inginer Conducãtor Formaþie de Lucru ºi Marius Stoica, adjunct ºef de sector. Diana MITRACHE
6 Actualitate
O
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
De la ªcoala 7, direct la Washington
copilã de doar 12 ani este reprezentanta Vãii Jiului, dar ºi a României la Washington, dupã ce a câºtigat un concurs de desene. Andreea Robu va pleca, însã, doar dacã va strânge banii necesari, iar invitaþia americanilor va fi valabilã pânã anul viitor în varã. Talentul fetiþei, însã, o recomandã.
Andreea este, aºa cum spune profesoara sa, „o esenþã tare, într-o sticluþã micã”. E micuþã ºi firavã, dar foarte talentatã. Nu ºtie prea multe despre America, dar bãnuieºte cã acolo ar vedea vedetele de la televizor, însã, recunoaºte cât de
fericitã este cã va putea pleca, pentru cã desenul ei a fost apreciat într-un concurs internaþional. A desenat, inspiratã fiind de gimnasticã ºi ce a ieºit, ne explicã chiar ea, pentru cã tema era legatã de sport.„Am stat sã mã gândesc ce aº putea sã desenez ºi mi-am adus aminte cã, atunci când eram mai micã, am fost la gimnasticã ºi am pus în practicã acest desen. Am desenat niºte fete care
fãceau sfoara, altele care stãteau în mâini. Tema acestui concurs era sportul meu preferat ºi eu am desenat gimnastica, doar pentru cã am fost la gimnasticã ºi mi-a plãcut”, a povestit Andreea Robu, elevã la ªcoala nr 7 din Petroºani. Cum viseazã un copil din Cartierul Aeroport la drumul spre America e puþin spus. Fetiþa, în inocenþa ei, considerã cã va fi ocazia vieþii sale ºi îºi pune mari speranþe în vizita peste Ocean.
„ªtiu cã sunt acolo vedete. Aº vrea ºi eu sã le vãd. Nu conteazã cine sunt, care o sã îmi iasã în cale”, a explicat micuþa Andreea. Profesoara ei de arte plastice spune cã o va încuraja mereu, pentru cã talentul acestui copil este absolut remarcabil. „O cunosc de 3 ani pe Andreea ºi pot spune cã are o imaginaþie foarte bogatã, creativã. E de ajuns sã spun doar tema concursului, iar ea începe ºi dezvoltã. Colaborãm la orice concurs ºi ies rezultate bune. Un astfel de premiu e un lucru mãreþ pentru mine. Poate cel mai mare premiu pe care l-am câºtigat pânã acum”, a spus ºi Antigona Aniºoara Trîncã, profesoara de arte plastice, care a reuºit sã o înscrie în concurs pe ultima sutã de metri, dar a meritat efortul. Concursul s-a desfãºurat sub egida Fundaþiei Internaþionale de Artã
pentru Copii din SUA, fiind cea mai mare instituþie de profil din SUA, iar concursul denumit Olimpiada de Artã, a ajuns acum la a V-a ediþie. Andreea a fost selectatã dintre copiii din peste 100 de þãri care au trimis lucrãri, dar visul ei este condiþionat de suma de bani necesarã. „În momentul de faþã studiem posibilitatea de a o ajuta. Sigur, ºcoala va contribui cu o sumã mare pentru noi. Mã gândesc deja la 1.000 de dolari, dar este necesar, pentru aceastã deplasare cam 5.000 de dolari, pe care sperãm sã îi adunãm din contribuþia celor care cred în artã ºi în copii”, a spus ºi Vasile Ioan Pop, director la ªcoala nr 7 Petroºani. La acest concurs, Andreea ar trebui, conform regulamentului, sã plece în Washington în vara anului 2015, însoþitã de un pãrinte ºi profesorul coordonator. Toþi cei care ar putea sã o ajute sunt aºteptaþi la ºcoala unde învaþã copilul. Diana MITRACHE
Simpozion în domeniul securitãþii alimentaþiei
E
xemple de bune practici. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la Scoala Gimnaziala I.D. Sirbu Petrila, va avea loc Simpozionul National ,, Exemple de bune practici- Securitatea alimentatiei". Având în vedere faptul cã în perioada 17 - 21 noiembrie 2014 se deruleazã la nivel mondial “Sãptãmâna educaþiei globale” cu tema: „Securitatea alimentaþiei”. Tema abordatã ne oferã posibilitatea promovãrii colaborãrii instituþiilor de învãþãmânt cu familia ºi comunitatea. “Fundamentalã
pentru învãþãmântul românesc conectat la democraþia europeanã este ideea de a pregãti tineri pentru viitor, având grijã dupã cum spunea Octavian Fodor “sã ne stãduim sã formãm în aºa fel tineretul încât prin el sã trãim noi înºine o a doua viaþã, o viaþã pe care înþelepciunea dobânditã o face mai bunã decât pe cea a tinereþii noastre. Sã-i ajutãm
sã trãiascã aºa cum am fi dorit-o noi la vârsta lor. Sã investim în tineri tot ceea ce întrezãrim necesar pentru fericirea viitoare a omului”, spun organizatorii. În devenirea personalitãþii elevului, comunicarea permanentã, colaborarea ºi cooperarea factorilor educaþionali reprezintã o prioritate, materializându-se în avantaje oferite de instituþii în formarea sa, în spiritul valorii societãþii în care trãieºte. Pregãtiea elevilor ca buni cetãþeni
într-o lume mai bunã, mai dreaptã. Acest lucru nu se poate realiza doar in orele arondate în Curriculum, ci necesitã efortul tuturor profesorilor ºcolii, dar ºi implicarea familiei ºi a comunitãþii locale. ªcoala este datoare sã promoveze valorile ºi atitudinile elevilor ºi formarea unui comportament care reflectã respectul pentru viaþã, prin urmarea ºi pentru securitatea alimentaþiei. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
Promovarea acþiunilor turistice, obligaþia autoritãþilor
E
venimentele din judeþul Hunedoara, nepromovate la nivel naþional. Autoritatea Naþionalã pentru Turism promoveazã lunar evenimentele turistice, gastronomice sau culturale care au loc la nivel naþional. Evenimentele derulare în judeþul Hunedoara nu existã în calendarul activitãþilor publicate la nivelul Autoritãþii NAþionale pentru Turism. Reprezentanþii instituþiei spun cã autoritãþile sunt cele care ar trebui sã facã demersurile pentru a transmite, lunar, calendarul activitãþilor din judeþ. “Dacã transmite datele va apãrea. La nivelul primãriei sau al consiliului judeþean trebuie identificatã o persoanã care sã transmitã lunar aceste date statistice. Dacã nu se poate atunci vom gãsi o variantã reprezentantul zonal al nostru sã vinã sã implementeze mãcar în prima sau a doua
Angajaþii în turism vor fi calificaþi
alificare pentru C lucrãtorii în domeniul turistic. Nu o datã, investitorii în domeniile turistice din Valea Jiului au ridicat problema personalului.
Puþini sunt cei care au calificare în domeniu, iar pentru un act turistic de calitate este nevoie ºi de personal instruit. Reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Turism spun cã au în vedere realizarea unui centru
lunã aceastã procedurã ca sã îi familiarizeze pe cei de la consiliul judeþean cu metodologia”, a declarat Mirela Matichescu, vicepreºedinte Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Existã o companie de turism care este în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, însã lacunele legislative îi pun probleme de funcþionare. Din acest motiv, niciun eveniment al judeþului nu este promovat. “Mai existã, dar nu mai funcþioneazã din motive care sunt independente de voinþa Consiliului Judeþean, dar sunt dependente de pentru calificarea angajaþilor din turism. “În urmãtoarea perioadã de derulare a fondurilor europene existã programe care pot sã formeze personal calificat. Au existat ºi pânã acum ºi continuã sã fie. Vrem sã creem un centru de formare la nivel naþional cu formare în domeniul preponderent turistic”, a declarat Mirela Matichescu, vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Investitorii din Valea Jiului au ridicat de mai multe ori problema personalului. Pentru ca actul turistic sã fie de calitate este nevoie de personal calificat. Monika BACIU
legile din România care pun frâne entitãþilor economice create de entitãþile publice. Compania de turism era o societate pe acþiuni a cãrei acþionar unic ºi integral era Consiliul Judeþean. Din pãcate noi nu putem acorda finanþare acestei companii de turism pentru cã e consideratã agent economic ºi ea trebuia sã se prezinte la licitaþii pentru a promova turismul din judeþul Hunedoara împreunã cu operatori economici de turism din Suceava sau Bacãu. Dacã ei veneau cu preþuri de dumpping puteau sã câºtige licitaþiile dupã
1000 de elevi primesc banii de liceu
E
levii hunedoreni, bani pentru educaþie. Peste 1000 de elevi din judeþul Hunedoara vor beneficia de ajutor financiar.
care serviciile pe care le ofereau poate cã erau unele care nu erau cele mai bune ºi din aceastã cauzã am restrâns activitatea companiei de turism, limitând-o doar la o sprijini la Târgul de Turism de la Bucureºti”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Oficialii ANT spun cã odatã realizate centrele de informare turistice acestea vor avea obligaþia de a promova acþiunile din zonã. “Centrele de informare au în componenta lor ºi promovarea. Dacã nu au obþinut-o în cadrul centrului nu pot arãta eligibilitatea cheltuielii”, a mai precizat vicepreºedintele ANT. Monika BACIU
1038 de elevi vor beneficia de cei 180 de lei, lunar, dacã respectã anumite condiþii. Una dintre condiþii este ca elevii sã nu acumuleze pe parcursul unui an ºcolar 20 de absenþe nemotivate. În cadrul programului “Bani de liceu” cuantumul sprijinului este în valoare de 180 de lei ºi se acordã lunar pe tot parcursul anului ºcolar 2014 – 2015. Bursa socialã acordatã elevilor este în valoare de 180 de lei, iar beneficiarii sunt liceenii care se aflã în întreþinerea familiilor al cãror venit brut lunar pe membru de familie, în ultimele trei luni anterioare depunerii cererii, este de maximum 150 de lei, precum ºi elevilor care beneficiazã de o mãsurã de protecþie, ori aflaþi sub tutelã. Ajutorul social nu este condiþionat de obþinerea unor performanþe ºcolare Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
Petroºani: „Caprele” publicitare de pe Klaus domeniul public au fost ridicate Iohannis omercianþii din C Petroºani care naºte îºi fãceau reclamã în stradã, lângã spaþiile pasiuni la comerciale, au rãmas fãrã „caprele” Vulcan publicitare.
Municipalitatea de la Petroºani a decis sã le ridice, pe motiv cã încurcã circulaþia ºi sunt inestetice. Problema este cã nu au existat termene de conformare, iar comercianþii s-au trezit pur ºi simplu, aproape peste noapte, cã le sunt luate materialele publicitare ºi cã nu pot sã facã nimic pentru a le recupera. „Au venit ºi mi-au luat
A
panoul publicitar din faþa magazinului. Am întrebat de ce ºi mi-au spus cã este pe domeniul public ºi cã nu am plãtit redevenþã. Am spus cã vreau sã plãtesc, am dat telefoane, dar nimeni nu ºtie nimic”, spune unul dintre comercianþii rãmaºi fãrã „capra” publicitarã.
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã agenþii economici trebuie sã caute alte modalitãþi de publicitate, pentru cã nu mai este voie cu astfel de panouri. „SPADPP a luat aceastã mãsurã. Unele aratã foarte urât ºi au fost ºi reclamaþii de la bicicliºti care s-au lovit de ele. Din acest motiv am luat decizia sã nu mai permitem amplasarea lor pe domeniul public. Trebuie gãsitã o altã modalitate de publicitate, care sã corespundã ºi din punct de vedere urbanistic”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN-PREDA
legerea lui Klaus Iohannis ºi modul în care au luptat cei care reprezintã PNL în Valea Jiului, a atins cote incredibile. Din ciclul „mi-s ºi eu hipsterã”, o consilierã din Vulcan, Alina Cîrstoiu a luat atitudine ºi, dupã ce a terminat cu campania electoralã ºi a
Locul patru dupã trei zile de maraton
S
portivul hunedorean avea deja contabilizaþi peste 350 de kilometri dupã aproape trei zile de alergat la maratonul umanitar derulat la Monaco. Parapantistul hunedorean, Toma Coconea, se afla ieri marþi pe locul patru între sutele de competitori, la ultramaratonul „No finish
line” care are loc acum în Monaco. În cele patru zile, câte mai sunt pânã la finalul competiþiei, sportivul din Petroºani ºi-ar putea atinge obiectivul, acela de a bate mia de kilometri parcurºi în opt zile de concurs, ceea ce înseamnã o donaþie consistentã din partea organizatorilor pentru copiii aflaþi în suferinþã. „No finish line” este o competiþie umanitarã la care poate participa
oricine doreºte, iar organizatorii doneazã pentru copiii sãraci ºi defavorizaþi de pe întreg mapamondul circa un euro pentru fiecare kilometru parcurs de un sportiv. Parapantistul din Petroºani a alergat la acest maraton, pentru prima datã în 2013, iar rezultatul obþinut de Toma a fost de peste 800 de kilometri ºi primul loc la categoria sa. Coconea a alergat accidentat pe tot parcursul întrecerii ºi avea drept þintã sã parcurgã o mie de kilometri în opt zile, obiectiv pe care ºi l-a menþinut anul acesta. Startul a fost dat pe 15 noiembrie a.c., ºi concursul se va încheia pe data de 23, sãptãmânã în care sportivii vor alerga 24 de ore din 24. Conform regulilor fiecare participant trebuie sa parcurgã cât mai mul i kilometri pe circuitul de 1400 m care este deschis 24/24 ore timp de 8 zile. Maximilian GÂNJU
vãzut cã preºedinte este Klaus Iohannis a mers la coafor. ªi asta pentru a-ºi rade o parte din podoaba capilarã. Pasiunea nãscutã astfel din patriotism local, a fãcut-o pe Alina Cîrstoiu sã îºi marcheze cele douã iniþiale ale lui Klaus Iohannis, K ºi I, chiar pe ceafã ºi singurã a ºi replicat, atunci când a postat fotografia pe Facebook, cã „Mirela, coafeza mea, a refuzat sã mã tundã cu maºina ºi în faþã!”. În municipiul Vulcan, unde Gheorghe Ile era PSD de mai mult timp, Ponta a obþinut 69,73%, iar Klaus Iohannis 30,27%. Alina Cîrstoiu este preºedinta PNL Vulcan ºi a dus o campanie intensã pe internet, pe site-urile de socializare, pânã la aflarea veºtii finale. Diana MITRACHE Foto Facebook
O premierã pentru cei mici! Duminicã, 23 noiembrie, de la ora 12:00, vã aºteptãm cu cei mici la PREMIERA spectacolului „Frumoasa ºi Bestia”.