Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 741
Cronica Vãii Jiului Luni, 17 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cu calul la grãdiniþã
A
fost sãrbãtoare la una dintre grãdiniþele din Petroºani, vineri, când la balul toamnei a participat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru cã locaþia se aflã într-un cartier mãrginaº, nu putea sã lipseascã ºi neprevãzutul. Copiii ºi dascãlii s-au pregãtit exemplar, mai ales cã la aceastã grãdiniþã au venit ºi cele 3 gimnaste medaliate cu aur la Campionatul naþional de gimnasticã aerobicã, dar pentru cã locaþia se aflã într-un cartier mãrginaº, nu putea sã lipseascã ºi neprevãzutul. Nu se ºtie cine a luat aceastã
Ministrul Energiei îºi ia mâna de pe Termocentrala Paroºeni
decizie, dar cei care au ajuns de dimineaþã la aceastã instituþie ºcolarã s-au speriat pe cinste de un cal împiedicat, care pãºtea în voie iarba din spaþiul de joacã al micuþilor. Animalul pãrea pãrãsit în acel loc, iar cei care intrau pe poarta grãdiniþei, îl urmãreau îngrijoraþi. „Nu ºtim de unde a apãrut”, au spus cei care intrau pentru serbare la grãdiniþã ºi cineva a reuºit mai apoi sã-l îndepãrteze din curtea instituþiei ºcolare. Nu este pentru prima datã când se întâmplã aºa ceva la o instituþie de învãþãmânt din Valea Jiului. În varã, autoritãþile de la ªcoala nr 2 din Colonia Petroºani au chemat poliþia pentru a reuºi sã scoatã din curtea ºcolii tot un cal. Diana MITRACHE
“Pisica moartã” de la desulfurare, aruncatã în ograda directorilor de la CEH
M
inistrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, aruncã responsabilitatea deblocãrii situaþiei de la Termocentrala Paroºeni în sarcina conducerii Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 2-A
Fetiþã umilitã de învãþãtoare
I
s-a spus cã are râie ºi dacã nu va veni la ºcoalã tratatã, o sã fie lãsatã repetentã. Dacã nu era de ajuns, dascãlul din Lupeni care s-a transformat peste noapte în medic dermatolog, a umilit-o pe micuþã în faþa celorlalþi elevi. „Are scabie! O trataþi ºi o trimiteþi la ºcoalã cu adeverinþã cã nu are nimic!” Este biletul primit
de o mamã, de la fata ei de 7 ani, care tocmai se întorsese de la ºcoalã. Bileþelul a fost scris de învãþãtoarea copilei, iar eleva trimisã acasã de la ºcoalã ºi nu la cabinetul medical al unitãþii pentru a se stabili dacã este vorba de râie. „La fatã i s-a spus cã dacã nu vine la ºcoalã tratatã de scabie va repeta clasa I-a. Fata a fãcut o crizã acasã ºi a plâns într-una timp de trei ore, pânã am reuºit sã o liniºtesc. Am fost la medicul de familie ºi
acesta, dupã ce s-a uitat la semne, a spus cã este muºcatã de insecte, are douã muºcãturi ºi nu are râie cum a spus învãþãtoarea”, a declarat mama fetiþei.
Aceasta s-a dus la ºcoalã ca sã vorbeascã cu învãþãtoarea, pentru cã nu i s-a pãrut normal gestul ei. În plus, a mers cu fetiþa ºi la medic pentru a fi consultatã, iar specialistul dermatolog i-a spus cã nici vorbã de râie, fetiþa are câteva muºcãturi provocate de insecte, cel mai probabil de þânþari. La ºcoalã, învãþãtoarea ºi-a recunoscut greºeala, dupã ce a fost chematã sã rãspundã acuzaþiilor în biroul directoarei, cu biletul pe masã. Dascãlul a dat vina însã pe medicul ºcolii, pentru cã el ar fi spus cã
existã suspiciunea ca unii dintre elevi sã aibã râie, iar printre aceºtia era ºi copila de ºapte ani. Chiar dacã învãþãtoarea ei va fi sancþionatã, asta n-o va ajuta pe copilã sã treacã peste umilinþa din ºcoalã ºi ar putea fi o victimã ºi a celorlalþi copii. Conducerea unitãþii de învãþãmânt a deschis o anchetã ºi spune cã va lua mãsuri împotriva dascãlului care cu de la sine putere a decis cã un elev este bolnav ºi pentru acest lucru l-ar putea chiar lãsa repetent. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Ministrul Energiei îºi ia mâna de pe Termocentrala Paroºeni
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
“Pisica moartã” de la desulfurare, aruncatã în ograda directorilor de la CEH M
inistrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, aruncã responsabilitatea deblocãrii situaþiei de la Termocentrala Paroºeni în sarcina conducerii Complexului Energetic Hunedoara. Deblocarea situaþiei de la termocentrala Paroºeni, unde firma care realizeazã staþia
de desulfurare ºi-a retras oamenii de pe ºaniter din cauzã cã partea românã nu ºi-a
respectat obligaþiile financiare, este aruncatã strict pe umerii celor care conduc Complexul Energetic Hunedoara. Ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu, care – cel puþin teoretic – se ocupã ºi de CEH, recunoaºte cã acest blocaj reprezintã o mare problemã, dar spune clar cã soluþiile trebuie gãsite strict de directorii entitãþii energetice. “Aceasta este o problemã. Înþeleg cã existã ºanse ca
34 de ani de la cea mai gravã explozie minierã din România
L
a finele acestei luni se împlinesc 27 de ani de la ce mai mare deflagraþie care s-a produs într-o minã de cãrbune din þara noastrã, explozie în care au murit 53 de oameni printre ei militari în termen, mineri ºi cercetãtori ºtiinþifici.
lucrurile sã se deblocheze ºi sã intre în normalitate, dar directorii de la Complex sunt responsabili pentru gãsirea unor soluþii ºi nu vreau sã pretind cã sunt cel care trebuie sã facã sau sã gãseascã soluþii în locul domnilor. Ca ºi Guvern, noi încercãm sã facem ce depinde de noi. Atunci când le-am mãrit acea perioadã în care pot sã beneficieze de servicii de sistem ºi de acel contract cu
Transelectrica, am fãcut acest lucru din douã motive: ca sã ajutãm la creºterea bonitãþii ºi ca sã ajutãm la modernizarea complexului. Eu am respectat aceastã promisiune”, a declarat la Lupeni ministrul Rãzvan Nicolescu. De precizat cã firma germanã care lucreazã la realizarea investiþiei de la instalaþia de desulfurare a Termocentralei Paroºeni a pãrãsit ºantierul, pe motiv cã nu a fost achitat în totalitate, aºa cum s-a convenit, TVA-ul aferent investiþiei. Este vorba despre tranºa pentru luna octombrie, pentru care oficialii CEH nu au gãsit toate sumele necesare. Realizarea instalaþiei de desulfurare este o cerinþã a
În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen), 27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui adunã tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi în 29 noiembrie 1980. Maximilian GÂNJU
Curios este dacã ºi la aceastã comemorare vor mai veni oficiali ministeriali, senatori, deputaþi, politicieni ori conducãtori de rang înalt din minerit, cum s-a întâmplat la Petrila, la finele sãptãmânii trecute. Rãspunsul este lesne de intuit dat fiind faptul cã s-a terminat campania electoralã, iar manifestãrile de la Livezeni vor fi ºi în acest an organizate într-un cadru restrâns. Deflagraþia din 29 noiembrie 1980, produsã în subteranul E.M. Livezeni a fost cea mai mare explozie de metan înregistratã în minele din Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ România dupã cel Str. AVRAM IANCU 13/38 de-al doilea Rãzboi Telefon 0728890014 Mondial.
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Uniunii Europene, iar România riscã sancþiuni serioase în cazul nerespectãrii termenelor de conformare la normele europene de mediu. Speranþa deblocãrii acestei situaþii extrem de grave vine de la contractul cu Transelectrica, însã banii încasaþi ar putea fi insuficienþi, în condiþiile în care mai sunt ºi alte cheltuieli ºi se apropie ºi termenul de platã al TVA aferent lunii noiembrie. Investiþia de la Termocentrala Paroºeni se cifreazã la peste 65 de milioane de euro ºi vizeazã realizarea instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere, precum ºi schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii. Lucrãrile efective au început în vara anului trecut, iar contractul trebuie finalizat pânã în iulie 2015. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
”A
m rugat pe domnul ministru ca din comisia cu care se va merge la Bruxelles sã facã parte în primul rând directorul minei Petrila, dl. Jujan, pentru cã este omul care a lucrat aici, s-a format aici ca om ºi ca meseriaº, ºi este cel mai în mãsurã sã explice tot ce înseamnã mineritul de la mina Petrila. El a fost omul care a condus echipa de salvare dupã producerea evenimentului ºi este omul care a redeschis abatelele care au fost atunci în foc ºi unde s-a produs explozia. Eu am insistat pentru directorul minei Petrila pentru cã am fost foarte indignat cã l-au ocolit” – Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Sindicatul ”Orizonturi Noi” al Minei Petrila a organizat comemorarea colegilor care ºi-au pierdut viaþa în cele douã explozii care au avut loc în cascadã, în noiembrie 2008, fãrã sã se aºtepte la prezenþa ministrului Energiei. Nici la prezenþa directorilor din cadrul CEH nu se aºteptau. Asta pentru cã au fost apostrofaþi: ce vã trebuie comemorare?! Noroc cã în trecerea sa cãtre mina Lupeni, ministrul Rãzvan Nicolescu s-a oprit ºi la Petrila, pentru cã au fost nevoiþi sã-l urmeze ºi superiorii din minerit ºi politicienii locali ºi judeþeni. Cã mina Petrila nu este susþinutã pe plan
local, în demersurile sale de prelungire a activitãþii, s-a confirmat încã o datã, când primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, a susþinut singur acest lucru, vineri, la Petrila, în faþa ministrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, deºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine are ca preºedinte al consiliului de administaraþie un petrilean, pe Gheorghe Bobar. Primarul Pãducel s-a arãtat indignat cã directorul minei Petrila, Constantin Jujan, nu face parte din comisia formatã din reprezentanþi ai conducerii Complexului Energetic Hunedoara ºi ai sindicatelor, care se va prezenta marþi, 18
”Am fost foarte indignat cã l-au ocolit”
noiembrie, la Bruxelles, pe probleme de minerit. Ilie Pãducel considerã cã Jujan este cel mai îndreptãþit sã susþinã cu argumente tehnice prelungirea vieþii minei pentru cã este cel care a salvat-o atunci când oficialii au hotãrât, dupã tragicul accident din noiembrie 2008, s-o închidã. El, alãturi de alþi colegi din cadrul CNH au adus argumente, iar mina nu s-a închis… ”Am rugat pe domnul ministru ca din comisia cu care se va merge la Bruxelles sã facã parte în primul rând directorul minei Petrila, dl. Jujan, pentru cã este omul care a lucrat aici, s-a format aici ca om ºi ca meseriaº, ºi este cel mai în
mãsurã sã explice tot ce înseamnã mineritul de la mina Petrila. El a fost omul care a condus echipa de salvare dupã producerea
evenimentului ºi este omul care a redeschis abatajele care au fost atunci în foc ºi unde s-a produs explozia. Eu am insistat pentru directorul minei Petrila pentru cã am fost
foarte indignat cã l-au ocolit. Eu am insistat, astãzi, în sala de raport ºi am mai insistat, pentru cã pe bunã dreptate este nevoie de cãrbune, sã fie angajaþi oameni la mina Lonea, pentru cã acolo sunt fronturi pregãtite, sunt fronturi deschise, ºi nu trebuie decât sã fie angajaþi oameni. Domnul ministru a preluat-o ca problemã, i-am înmânat ºi un memoriu domnului director general care îl însoþea.
Am mai discutat problema aceasta ºi cu dl. prim- ministru, cu domnul vicepremier Dragnea ºi avem garanþia cã vom continua, dar într-un ritm mai alert ca sã zic aºa,
angajãrile. Vã rog respectuos sã nu mã întrebaþi de ce a fost ocolit dl. Jujan, dar am satisfacþia împlinitã ºi aºa a promis ministrul cã va face parte din comisie”- a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Petrila pare a fi singurã, pe cont propriu, în aceastã luptã pentru încã trei ani de viaþã, pentru cã nimeni nu a dovedit, concret, cã susþine aceastã idee. Deºi s-au purtat discuþii cu decidenþii locali, liderul sindicatului ”Orizontiri Noi”, Cãtãlin Cenuºã, a trebuit sã înmâneze în plinã conferinþã PSD, la Petrila, deputatului Laurenþiu Nistor, documentele care susþineau cererea de prelungire a activitãþii minei. Atunci, ºeful pe linie de partid, Laurenþiu Nistor l-a însãrcinat pe directorul general al SNÎM, Aurel Anghel, tot PSD, sã se ocupe de problemã. Dar… Ileana FIRÞULESCU
La Bruxelles, cu speranþe pentru mineri
M
inistrul Rãzvan Nicolescu de la Energie a fost vinerea trecutã în Valea Jiului, însã, vizita sa a semãnat mai mult cu una electoralã, de ultim moment. Asta pentru cã directorii din minerit l-au purtat la slujba de comemorare a victimelor exploziei din 15 noiembrie 2008, iar mai apoi l-au dus în mina Lupeni. Dupã partida de închinare de la Petrila, Rãzvan Nicolescu a refuzat sã facã declaraþii, dar a reuºit sã convingã cã a venit pentru vizita în minã cu care era dator, dupã ce luna trecutã nu a reuºit sã facã un tur în
Foto Facebook Haralambie Vochiþoiu
subteran, iar marþi va fi la Bruxelles sã susþinã soarta mineritului de huilã. „Marþi, cu o delegaþie de la CEH, formatã atât din directori, cât ºi sindicaliºti, vom avea o discuþie cu cei de la Comisia Europeanã, pentru cã este absolut clar cã noi, pentru a creºte productivitatea la mine, este nevoie sã garantãm modernizarea unor mine, iar acest lucru se face doar cu sprijinul celor de la CE. (…) Eu, ca ministru, încerc sã încurajez ca tot ceea ce facem în sectorul energetic, sã facem într-un cadru instituþional
corect. (…) Dupã ce vom discuta cu cei de la CE, vom veni cu un plan de creºtere a performanþei în minerit”, a declarat la ieºirea din mina Lupeni, menþinându-ºi ideea de a face lobby la Bruxelles pentru huilã, ca resursã strategicã. În minã, Nicolescu a intrat însoþit de Haralambie Vochiþoiu, senator UNPR, care la ieºire, a încercat sã îi ºopteascã ministrului ca sã afirme cã la Bruxelles va discuta ºi problema pensionarilor mineri. Diana MITRACHE
4 Actualitate
O parte din liberalii Petroºaniului vor trece la PLR-ul lui Tãriceanu
”E
u, da, voi merge la partidul lui Tãriceanu în momentul când acest partid va fi înregistrat. Liderii din judeþ au distrus PNL-ul… Sã se facã partidul ºi apoi vom vedea” – a declarat Milu Vladislav, PNL, fost vicepriar al Petroºaniului. Nemulþumirile în rândul membrilor PNL au apãrut la scurt timp dupã ruperea USL ºi formarea alianþei cu PDL. Mulþi dintre liberalii din Valea Jiului au fost jenaþi de situaþie, spunând cã ºi compromisul în politicã are totuºi niºte limite. Aceºtia se refereau la faptul cã toatã perioada de dinainte de alegerile parlamentare au criticat PDL ºi mãsurile guvernãrii sale, lucru ce le-a adus voturi, iar acum ”se pupã” cu membrii acestuia. Cã au dreptate, a stat dovadã reculul datorat acestei
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
cotituri politice de 180 de grade – de la USL din care PNL a ieºit mult întãrit, la ACL cu care la turul I al alegerilor prezidenþiale PNL a pierdut mult din procente, ceea ce înseamnã cã o parte din liberali au votat alt candidat ºi nu pe cel al Alianþei.
cã o parte din liberalii cu vechi state din Petroºani trec la PLR-ul lui Cãlin Popescu Tãriceanu. În documentarea noastrã am aflat cã au existat discuþii în acest sens, dar cã nimic nu s-a hotãrât pentru cã PLR nu existã încã nefiind înregistrat.
Sãptãmâna trecutã, chiar în plinã campanie pentru turul II al prezidenþialelor, a rãzbãtut
Dar în vineri, în ultima zi de campanie, au apãrut alãturi de PSD-iºti la acþiunile de stradã
ºi câþiva liberali. Printre aceºtia se afla ºi fostul primar al Petroºaniului, Milu Vladislav. Din surse apropiate lui, am aflat cã se afla alãturi de PSD pentru cã reprezenta PLR. Întrebat, Milu Vladislav a rãspuns direct, aºa cum a fãcut-o de fiecare datã, fãrã uzeze de ”abilitatea” specificã politicienilor. ”Eu, da, voi merge la partidul lui Tãriceanu în momentul când acest partid va fi înregistrat. Liderii din judeþ au distrus PNL-ul… Sã se facã partidul ºi apoi vom vedea” – a declarat Milu Vladislav. De precizat cã a fost respinsã, de Tribunalul Bucureºti, transformarea Partidului Liberal al Mediului în Partidul Liberal Reformator. În motivarea Tribunalului se spune cã PLR trebuie sã aibã însemne proprii ºi permanente ºi ”modificarea siglei este interzisã cu ºase luni înainte de organizarea alegerilor prezidenþiale, potrivit Legii 14/2003 a partidelor politice”. Dar înregistrarea partidului e doar o chestiune de timp. Ileana FIRÞULESCU
Medaliile, recompensate cu premii fetiþe de 3 doar 5 ani, din Petroºani, au câºtigat la campionatele naþionale de gimnasticã aerobicã 2 medalii de aur, la categoria lor de vârstã. Pentru performanþa lor, cele 3 micuþe sportive: Raisa Ungureanu, Maya Cojocaru ºi Vanesa Poroºnicu au fost recompensate cu premii în bani de cãtre reprezentanþii primãriei din localitate. Mai exact, cele 3 gimnaste, plus antrenoarea lor, Adriana Popa, au primit câte 1.000 de lei. Premierea s-a derulat la o grãdiniþã din cartierul Aeroport, cu ocazia desfãºurãrii “Carnavalului toamnei”. “Acþiunea de astãzi are douã semnificaþii. Pe de o parte serbãm
Î
“În oraºul Petrila avem în promovare cãminul din Cimpa care va fi avizat în perioada urmatoate. Au mai fost niºte documentaþii tehnice de actualizat, în general autoritãþile locale au proiecte mai vechi ºi legea impune sã fie standardele din anul promovãri. Undeva în douã, trei sãptãmâni ºi va afla în proceduara de achiziþie publicã cu demararea lucrãrilor din anul urmãtor ºi finalizarea corespunzãtoare cred cã în 2016”, a declarat Irina Manuela Pãtrãºcoiu, directorul general al
calculatorului. Sper ca pe viitor sã putem face mult mai multe pentru copiii noºtri fie cã vorbim de bazin de înot sau de sãli de sport unde sã se pregãteascã pentru viaþã, fãcând miºcare”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului
Toma Coconea - start la Monaco
Un edificiu de culturã, reabilitat de CNI n 2015 cãminul cultural din Cimpa va intra în reabilitare. În cursul acestui an, guvernul a aprobat includerea cãminului cultural din Cimpa în planul de investiþii. Acum se reactualizeazã proiectul pentru cã acesta sã fie scos la licitaþie.
Carnavalul toamnei, o acþiune pregãtitã de cãtre aceºti copii minunaþi ºi cadrele didactice de la aceastã grãdiniþã iar pe de altã parte, am dorit sã marcãm în cadru festiv faptul cã trei fetiþe de la grãdiniþele din Petroºani au câºtigat douã medalii de aur la un concurs naþional de gimnasticã aerobicã. Pentru ele am venit ºi cu o veste bunã ºi anume premierea cu bani a lor precum ºi a antrenoarei care le pregãteºte. Acesta este un premiu stimulativ þinând cont de faptul cã micuþii din localitate sunt încurajaþi sã facã miºcare, sã facã sport, încã de la cele mai fragede vârste. Pe de altã parte este foarte bine cã nu-ºi petrec timpul liber numai în faþa
Companiei Naþionale de Investiþii. “Am discutat cu doamna director general Patrascoiu ºi ne-am pus de acord cu documentaþia pentru reabilitarea ºi modernizarea cãminului cultural din Cimpa. Am clarificat situaþia, mai trebuia sã trimitem o clarificare. Astãzi are loc ºedinþa grupului tehnic- economic. Se va aviza ºi anul viitor se va intro-
duce la finanþare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În cadrul proiectului se vor realiza mai multe lucrãri de modernizare a edificiului de culturã. “Sunt lucrãri de reabilitare, modernizare, vor fi prevãzute aceste aºezãminte culturale cu niºte dotãri minime, dotãrile suplimentare vor fi asigurate de autoritãþile locale care vor asigura ºi utilitãþile. Va fi reabilitat acoperiºul ºi izolaþia termicã”, a mai spus oficialul CNI. Lucrãrile de modernizare a cãminului cultural din Cimpa au fost evaluate la suma de peste douã milioane de lei. În cadrul proiectului va fi schimbat acoperiºul edificiului, se va realiza reabilitarea termicã, iar în interior se doreºte dotarea cãminiului cu mobilier nou. Monika BACIU
arapantistul din Petroºani, P iubitor de maraton,
participã ºi în acest an la competiþia sportivã caritabilã derulatã în Monaco ºi la care a luat startul pentru prima datã în 2013, la invitaþia vedetei Mihaela Rãdulescu. Toma Coconea vrea sã alerge cât mai mult, pentru copiii aflaþi în suferinþã, dat fiind faptul cã la NO FINISH LINE fiecare kilometru parcurs de sportiv înseamnã o donaþie pentru micuþii defavorizaþi. Maratonul caritabil are loc la Port Hercule din Monaco. Cursa la care Tomi este prezent a avut startul pe 15 noiembrie ºi
se va încheia pe data de 23, sãptãmânã în care sportivii vor alerga 24 de ore din 24. Conform regulilor fiecare participant trebuie sa parcurgã cît mai mulþi kilometri în alergare pe circuitul de 1400 m care este deschis 24/24 ore timp de 8 zile, iar fiecare kilometru parcurs aduce o donaþie de 1,15 euro pentru sus inerea copiilor. Cu cât reuºeºte sã alerge mai mulþi kilometri, cu atît mai mari vor fi fondurile strânse de fiecare sportiv în
Petroºani. Pe lângã practicarea sportului, micuþii care învaþã în grãdiniþele din Petroºani sunt învãþaþi ºi sã se alimenteze sãnãtos. “Acþiunea a reprezentat o continuare a unui ºir lung de acþiuni dedicate practicãrii sportului dar ºi alimentaþiei sãnãtoase a copiilor de la grãdiniþele din Petroºani. Peste Carnavalul toamnei s-a suprapus ºi aceastã bucurie a premierii celor 3 fetiþe din grãdiniþele din Petroºani care au primit 2 medalii de aur la Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã desfãºurat la Bucureºti. Am îmbinat cele douã evenimente pentru a-i bucura pe toþi micuþii dar ºi pentru a le oferi celorlaþi copii parte. „Începînd cu anul 1999 când a avut loc prima edi ie, sumele care s-au strâns de-a lungul timpului de la donatori sau de la sponsori sunt fantastice iar rezultatele în unele cazuri în care s-au investit aceºti bani au fost excepþionale. S-au alergat în total 1.518.830 de km ºi s-au strîns din donaþii 1.628.000 de euro care au fost investiþi în proiecte dedicate copiilor din zonele subdezvoltate sau cu probleme grave de sãnãtate”, îºi motiveazã parapantistul hunedorean participarea.
M
ii de atleþi înscriºi
Anul trecut au participat peste 9000 de sportivi sau entuzia ti care au alergat în total 271.000 de km. La startul din aceastã sâmbãtã sunt aºteptaþi sã se înscrie peste 10.000 de participanþi din toatã lumea, iar sumele strânse sã fie considerabile.
un exemplu despre ce înseamnã practicarea sportului încã de la o vârstã fragedã. Atunci când munceºti, când îþi petreci timpul liber într-un mediu constructiv pentru formarea personalitãþii, poþi obþine ºi performanþe deosebite. Exemplul este dat de aceste micuþe sportive care au reuºit sã obþinã 2 medalii de aur la un concurs naþional”, a precizat Lucia Munteanu, director Grãdiniþa PP3 Petroºani. La manifestare a fost prezent ºi directorul Clubului Copiilor din Petroºani, locul în care cele trei copile se pregãtesc pe linie sportivã. “Raisa, Maya ºi Vanesa reprezintã un exemplu cã ºi prin sport se poate face performanþã încã de la o vârstã fragedã. Îi aºteptãm ºi pe ceilalþi pãrinþi sã-ºi aducã micuþii la noi, la club, pentru cã vor avea multe de Toma Coconea a alergat 810,4 km în ºapte zile, la ediþia din 2013, cu ocazia ultramaratonului caritabil No Finish Line ºi s-a clasat pe locul 5 la general (din 9021 de participanþi), pe locul 1 la categoria lui de vârstã ºi tot pe locul 1 alãturi de echipa sa. Sportivul n-a reuºit sã doboare recordul stabilit la „No Finish Line” de 1000 de kilometri, aºa cum ºi-a propus, din cauza unor probleme medicale la genunchi. Specialiºtii i-au recomandat repaus, însã Toma s-a ambiþionat ºi a alergat accidentat aproape jumãtate din cele ºapte zile ºi ºapte nopþi cât a durat întrecerea. Mihaela Rãdulescu a alergat ºi ea alãturi de fiul ei, însã cel mai mult s-a ocupat ca lui Toma ºi celorlalþi coechipieri sã nu le lipseascã nimic. Vedeta a fost chiar ºi þinta hoþilor care i-au furat telefonul mobil, 3 cãrþi de credit ºi 200 de euro. Maximilian GÂNJU
învãþat, nu numai pe linie sportivã”, a spus Cosmin Kiss, directorul Clubului Copiilor din Petroºani. Pe de altã parte, cu ocazia aceleiaºi manifestãri, primarul Tiberiu
Iacob – Ridzi a precizat cã, anul viitor, va fi înfiinþatã o nouã unitate ºcolarã dedicatã doar micuþilor cu vârste cuprinse între 1,5 ºi 2,5 ani. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
O parte din liberalii Petroºaniului vor trece la PLR-ul lui Tãriceanu
”E
u, da, voi merge la partidul lui Tãriceanu în momentul când acest partid va fi înregistrat. Liderii din judeþ au distrus PNL-ul… Sã se facã partidul ºi apoi vom vedea” – a declarat Milu Vladislav, PNL, fost vicepriar al Petroºaniului. Nemulþumirile în rândul membrilor PNL au apãrut la scurt timp dupã ruperea USL ºi formarea alianþei cu PDL. Mulþi dintre liberalii din Valea Jiului au fost jenaþi de situaþie, spunând cã ºi compromisul în politicã are totuºi niºte limite. Aceºtia se refereau la faptul cã toatã perioada de dinainte de alegerile parlamentare au criticat PDL ºi mãsurile guvernãrii sale, lucru ce le-a adus voturi, iar acum ”se pupã” cu membrii acestuia. Cã au dreptate, a stat dovadã reculul datorat acestei
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
cotituri politice de 180 de grade – de la USL din care PNL a ieºit mult întãrit, la ACL cu care la turul I al alegerilor prezidenþiale PNL a pierdut mult din procente, ceea ce înseamnã cã o parte din liberali au votat alt candidat ºi nu pe cel al Alianþei.
cã o parte din liberalii cu vechi state din Petroºani trec la PLR-ul lui Cãlin Popescu Tãriceanu. În documentarea noastrã am aflat cã au existat discuþii în acest sens, dar cã nimic nu s-a hotãrât pentru cã PLR nu existã încã nefiind înregistrat.
Sãptãmâna trecutã, chiar în plinã campanie pentru turul II al prezidenþialelor, a rãzbãtut
Dar în vineri, în ultima zi de campanie, au apãrut alãturi de PSD-iºti la acþiunile de stradã
ºi câþiva liberali. Printre aceºtia se afla ºi fostul primar al Petroºaniului, Milu Vladislav. Din surse apropiate lui, am aflat cã se afla alãturi de PSD pentru cã reprezenta PLR. Întrebat, Milu Vladislav a rãspuns direct, aºa cum a fãcut-o de fiecare datã, fãrã uzeze de ”abilitatea” specificã politicienilor. ”Eu, da, voi merge la partidul lui Tãriceanu în momentul când acest partid va fi înregistrat. Liderii din judeþ au distrus PNL-ul… Sã se facã partidul ºi apoi vom vedea” – a declarat Milu Vladislav. De precizat cã a fost respinsã, de Tribunalul Bucureºti, transformarea Partidului Liberal al Mediului în Partidul Liberal Reformator. În motivarea Tribunalului se spune cã PLR trebuie sã aibã însemne proprii ºi permanente ºi ”modificarea siglei este interzisã cu ºase luni înainte de organizarea alegerilor prezidenþiale, potrivit Legii 14/2003 a partidelor politice”. Dar înregistrarea partidului e doar o chestiune de timp. Ileana FIRÞULESCU
Medaliile, recompensate cu premii fetiþe de 3 doar 5 ani, din Petroºani, au câºtigat la campionatele naþionale de gimnasticã aerobicã 2 medalii de aur, la categoria lor de vârstã. Pentru performanþa lor, cele 3 micuþe sportive: Raisa Ungureanu, Maya Cojocaru ºi Vanesa Poroºnicu au fost recompensate cu premii în bani de cãtre reprezentanþii primãriei din localitate. Mai exact, cele 3 gimnaste, plus antrenoarea lor, Adriana Popa, au primit câte 1.000 de lei. Premierea s-a derulat la o grãdiniþã din cartierul Aeroport, cu ocazia desfãºurãrii “Carnavalului toamnei”. “Acþiunea de astãzi are douã semnificaþii. Pe de o parte serbãm
Î
“În oraºul Petrila avem în promovare cãminul din Cimpa care va fi avizat în perioada urmatoate. Au mai fost niºte documentaþii tehnice de actualizat, în general autoritãþile locale au proiecte mai vechi ºi legea impune sã fie standardele din anul promovãri. Undeva în douã, trei sãptãmâni ºi va afla în proceduara de achiziþie publicã cu demararea lucrãrilor din anul urmãtor ºi finalizarea corespunzãtoare cred cã în 2016”, a declarat Irina Manuela Pãtrãºcoiu, directorul general al
calculatorului. Sper ca pe viitor sã putem face mult mai multe pentru copiii noºtri fie cã vorbim de bazin de înot sau de sãli de sport unde sã se pregãteascã pentru viaþã, fãcând miºcare”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului
Toma Coconea - start la Monaco
Un edificiu de culturã, reabilitat de CNI n 2015 cãminul cultural din Cimpa va intra în reabilitare. În cursul acestui an, guvernul a aprobat includerea cãminului cultural din Cimpa în planul de investiþii. Acum se reactualizeazã proiectul pentru cã acesta sã fie scos la licitaþie.
Carnavalul toamnei, o acþiune pregãtitã de cãtre aceºti copii minunaþi ºi cadrele didactice de la aceastã grãdiniþã iar pe de altã parte, am dorit sã marcãm în cadru festiv faptul cã trei fetiþe de la grãdiniþele din Petroºani au câºtigat douã medalii de aur la un concurs naþional de gimnasticã aerobicã. Pentru ele am venit ºi cu o veste bunã ºi anume premierea cu bani a lor precum ºi a antrenoarei care le pregãteºte. Acesta este un premiu stimulativ þinând cont de faptul cã micuþii din localitate sunt încurajaþi sã facã miºcare, sã facã sport, încã de la cele mai fragede vârste. Pe de altã parte este foarte bine cã nu-ºi petrec timpul liber numai în faþa
Companiei Naþionale de Investiþii. “Am discutat cu doamna director general Patrascoiu ºi ne-am pus de acord cu documentaþia pentru reabilitarea ºi modernizarea cãminului cultural din Cimpa. Am clarificat situaþia, mai trebuia sã trimitem o clarificare. Astãzi are loc ºedinþa grupului tehnic- economic. Se va aviza ºi anul viitor se va intro-
duce la finanþare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În cadrul proiectului se vor realiza mai multe lucrãri de modernizare a edificiului de culturã. “Sunt lucrãri de reabilitare, modernizare, vor fi prevãzute aceste aºezãminte culturale cu niºte dotãri minime, dotãrile suplimentare vor fi asigurate de autoritãþile locale care vor asigura ºi utilitãþile. Va fi reabilitat acoperiºul ºi izolaþia termicã”, a mai spus oficialul CNI. Lucrãrile de modernizare a cãminului cultural din Cimpa au fost evaluate la suma de peste douã milioane de lei. În cadrul proiectului va fi schimbat acoperiºul edificiului, se va realiza reabilitarea termicã, iar în interior se doreºte dotarea cãminiului cu mobilier nou. Monika BACIU
arapantistul din Petroºani, P iubitor de maraton,
participã ºi în acest an la competiþia sportivã caritabilã derulatã în Monaco ºi la care a luat startul pentru prima datã în 2013, la invitaþia vedetei Mihaela Rãdulescu. Toma Coconea vrea sã alerge cât mai mult, pentru copiii aflaþi în suferinþã, dat fiind faptul cã la NO FINISH LINE fiecare kilometru parcurs de sportiv înseamnã o donaþie pentru micuþii defavorizaþi. Maratonul caritabil are loc la Port Hercule din Monaco. Cursa la care Tomi este prezent a avut startul pe 15 noiembrie ºi
se va încheia pe data de 23, sãptãmânã în care sportivii vor alerga 24 de ore din 24. Conform regulilor fiecare participant trebuie sa parcurgã cît mai mulþi kilometri în alergare pe circuitul de 1400 m care este deschis 24/24 ore timp de 8 zile, iar fiecare kilometru parcurs aduce o donaþie de 1,15 euro pentru sus inerea copiilor. Cu cât reuºeºte sã alerge mai mulþi kilometri, cu atît mai mari vor fi fondurile strânse de fiecare sportiv în
Petroºani. Pe lângã practicarea sportului, micuþii care învaþã în grãdiniþele din Petroºani sunt învãþaþi ºi sã se alimenteze sãnãtos. “Acþiunea a reprezentat o continuare a unui ºir lung de acþiuni dedicate practicãrii sportului dar ºi alimentaþiei sãnãtoase a copiilor de la grãdiniþele din Petroºani. Peste Carnavalul toamnei s-a suprapus ºi aceastã bucurie a premierii celor 3 fetiþe din grãdiniþele din Petroºani care au primit 2 medalii de aur la Concursul Naþional de Gimnasticã Aerobicã desfãºurat la Bucureºti. Am îmbinat cele douã evenimente pentru a-i bucura pe toþi micuþii dar ºi pentru a le oferi celorlaþi copii parte. „Începînd cu anul 1999 când a avut loc prima edi ie, sumele care s-au strâns de-a lungul timpului de la donatori sau de la sponsori sunt fantastice iar rezultatele în unele cazuri în care s-au investit aceºti bani au fost excepþionale. S-au alergat în total 1.518.830 de km ºi s-au strîns din donaþii 1.628.000 de euro care au fost investiþi în proiecte dedicate copiilor din zonele subdezvoltate sau cu probleme grave de sãnãtate”, îºi motiveazã parapantistul hunedorean participarea.
M
ii de atleþi înscriºi
Anul trecut au participat peste 9000 de sportivi sau entuzia ti care au alergat în total 271.000 de km. La startul din aceastã sâmbãtã sunt aºteptaþi sã se înscrie peste 10.000 de participanþi din toatã lumea, iar sumele strânse sã fie considerabile.
un exemplu despre ce înseamnã practicarea sportului încã de la o vârstã fragedã. Atunci când munceºti, când îþi petreci timpul liber într-un mediu constructiv pentru formarea personalitãþii, poþi obþine ºi performanþe deosebite. Exemplul este dat de aceste micuþe sportive care au reuºit sã obþinã 2 medalii de aur la un concurs naþional”, a precizat Lucia Munteanu, director Grãdiniþa PP3 Petroºani. La manifestare a fost prezent ºi directorul Clubului Copiilor din Petroºani, locul în care cele trei copile se pregãtesc pe linie sportivã. “Raisa, Maya ºi Vanesa reprezintã un exemplu cã ºi prin sport se poate face performanþã încã de la o vârstã fragedã. Îi aºteptãm ºi pe ceilalþi pãrinþi sã-ºi aducã micuþii la noi, la club, pentru cã vor avea multe de Toma Coconea a alergat 810,4 km în ºapte zile, la ediþia din 2013, cu ocazia ultramaratonului caritabil No Finish Line ºi s-a clasat pe locul 5 la general (din 9021 de participanþi), pe locul 1 la categoria lui de vârstã ºi tot pe locul 1 alãturi de echipa sa. Sportivul n-a reuºit sã doboare recordul stabilit la „No Finish Line” de 1000 de kilometri, aºa cum ºi-a propus, din cauza unor probleme medicale la genunchi. Specialiºtii i-au recomandat repaus, însã Toma s-a ambiþionat ºi a alergat accidentat aproape jumãtate din cele ºapte zile ºi ºapte nopþi cât a durat întrecerea. Mihaela Rãdulescu a alergat ºi ea alãturi de fiul ei, însã cel mai mult s-a ocupat ca lui Toma ºi celorlalþi coechipieri sã nu le lipseascã nimic. Vedeta a fost chiar ºi þinta hoþilor care i-au furat telefonul mobil, 3 cãrþi de credit ºi 200 de euro. Maximilian GÂNJU
învãþat, nu numai pe linie sportivã”, a spus Cosmin Kiss, directorul Clubului Copiilor din Petroºani. Pe de altã parte, cu ocazia aceleiaºi manifestãri, primarul Tiberiu
Iacob – Ridzi a precizat cã, anul viitor, va fi înfiinþatã o nouã unitate ºcolarã dedicatã doar micuþilor cu vârste cuprinse între 1,5 ºi 2,5 ani. Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
Inspecþie la utilajele de iarnã din Vulcan
A
bia a cãzut primul fulg de nea ºi, chiar dacã nu a apucat sã se aºtearnã, Gheorghe Ile a fãcut o demonstraþie de forþã cu toate utilajele din dotare. A scos oamenii ºi maºinile de deszãpezire ºi le-a fãcut inspecþia tehnicã, iar vineri dimineaþã toþi cei care au trecut pe bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan au vãzut echipamentele. A nins puþin joi noaptea. Iar Gheorghe Ile a þinut sã vadã toate utilajele cu care se va interveni la iarnã. Le-a aliniat în centrul oraºului ºi a închis circulaþia rutierã pe artera centralã, tocmai pentru ca toatã suflarea sã vadã cã avem cu ce ºi cã iarna nu ne ia prin surpindere.
„Suntem pregãtiþi pentru iarnã. Am fãcut ultima revizie a utilajelor. Joi searã au fost primii fulgi de nea cãzuþi în Vulcan ºi noi aveam pregãtit, cu trei zile înainte, aceastã paradã de verificare a utilajelor. Împreunã cu conducerea Pregoterm, cu staff-ul primãriei ºi consilierii locali, am participat sã vadã cã întradevãr suntem bine pregãtiþi. Sã nu fim ca alte localitãþi, care au semnat contracte ºi nu au utilaje. Noi am vrut sã le demonstrãm cetãþenilor municipiului Vulcan cã avem tot ce trebuie, sã fie în siguranþã cã iarna, cât de grea va fi ea, noi vom avea strãzi curate ºi trotuare”, a spus Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. La paradã, îmbrãcaþi de iarnã, au venit ºi angajaþii Pregoterm - firmã aflatã în
subordinea Consiliului Local al municipiului Vulcan. În plus, Gheorghe Ile a spus cã are ºi un stoc esenþial de sare ºi nisip ºi cã va face deszãpezirea, atunci când va fi necesar, cu utilajele ºi oamenii din subordine. Diana MITRACHE
BIBLIOTECA VIE pentru prima datã în Petroºani
C
luburile IMPACT “Români cu normã întreagã” ºi IMPACT AREA din oraºul Petroºani organizeazã în perioada 19-22 noiembrie 2014 la Librãria DIVERTA din Jiul Shopping Center evenimentul BIBLIOTECA VIE, realizat cu sprijinul Fundaþiei Noi Orizonturi, ART Fusion ºi FDSC.
Campania BIBLIOTECA VIE, ce se va desfãºura în perioada 19-22 noiembrie 2014, în intervalul de ore 17:00-20:00 pentru zilele de miercuri, joi ºi vineri, ºi 12:00-17:00 pentru ziua de sâmbãtã la Librãria DIVERTA din Jiul Shopping Center Petroºani, are ca principal scop promovarea diversitãþii, anti-discriminãrii ºi drepturilor omului. Ce este o Biblioteca Vie? Ei bine, aceasta funcþioneazã
ca o bibliotecã obiºnuitã cititorii vin ºi împrumutã cãrþi vii pentru o perioadã limitatã de timp. Dupã ce citesc cãrþile, le returneazã în bibliotecã, ºi dacã vor, pot sã mai împrumute o carte. Ce este o carte vie? O carte vie este o fiinþã umanã care poate intra în dialog direct
celãlalt, pot sã îºi confrunte stereotipurile ºi preudecãþile ºi pot sã îºi schimbe atitudini ºi comportamente. Cu ocazia acestei campanii, peste 35 de membrii ai Cluburilor de Iniþiativã Comunitarã IMPACT „Români cu normã întreagã” ºi IMPACT AREA vor efectua activitãþi de organizare efectivã a evenimentului ºi de implicare a cel puþin 25 de persoane
cu cititorul. Biblioteca Vie permite participanþilor sã intre în contact cu oameni asupra cãrora planeazã tot felul de stereotipuri ºi prejudecãþi ºi sã le afle povestea. Biblioteca Vie oferã spaþiul unui dialog în care oamenii se pot descoperi pe ei ºi ce pe
din comunitatea localã care vor reprezenta cãrþile vii cu numeroase titluri interesante, spre exemplu: Student Arhitect, Pensionar de la 45 de ani, Tânãr nonconformist, Artist neînþeles, Strãin American, Australian Traveler, Român ºi mândru etc.
COMUNICAT S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã utilizatorii din oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa cã pentru implementarea proiectului major de investiþii “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apa uzatã din judeþul Hunedoara(Valea Jiului)”, respectiv pentru efectuarea lucrãrilor de reabilitare a staþiei de tratare a apei potabile Valea de Peºti ºi a captãrii Lazaru, distribuþia apei potabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program: -în data de 19.11.2014, în oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa
între orele 10 -20; - în data de 20.11.2014, în oraºele Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa între orele 0.00 - 05.00; Menþionãm cã programul de furnizare a apei potabile poate fi prelungit sau redus în anumite zone de distribuþie în funcþie de disponibilul de apã potabilã din sursele locale ale oraºelor respective. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilor noastre pentru înþelegere. CONDUCEREA S.C. APA SERV VALEA JIULUI SÃ PETROªANI
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
Dupã 30 de ani, Sala Polivalentã intrã în reparaþii
S
ala Polivalentã din Petroºani va intra în reabilitare începând de anul viitor. Obiectivul va fi reabilitat printr-un program al Companiei Naþionale de Investiþii, iar acum se întocmesc documentele necesare. “La Petroºani a intrat în reabilitare sala de sport de la Clubul Sportiv din Petroºani. Noi deja am achiziþionat studiul de fezabilitate iar dupã finalizarea acestuia în perioada urmãtoare vom ºti ºi valoarea. Suntem în perioada de preluare în administrare ºi a imobilului iar investiþia va începe categoric din anul viitor”, a declarat Irina Manuela Pãtrãºcoiu. Clãdirea a fost ridicatã acum mai bine de trei decenii ºi acum ar putea fi reparatã, dacã va fi alocatã suma necesarã. Valoarea reparaþiilor ar putea sã ajungã la suma de douã milioane de lei.
Trei medici pentru aproape 35 de mii de potenþiali bolnavi
D
eficit de personal la serviciile de ambulanþã. Deºi toate posturile sunt ocupate în cadrul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, ar mai fi nevoie de cadre medicale. Reprezentanþii acestui serviciu spun cã la nivelul Vãii Jiului situaþia este dramaticã.
“Noi avem toate posturile ocupat. Este deficit de personal, dar nu la fel ca în alte judeþe. Avem nevoie de medici, asistente ºi ambulanþieri”, a declarat Valeria Filimon, directorul SJA Hunedoara.
N evoie de medici
Puþini sunt medicii care asigurã asistenþa pe ambulanþe. La nivelul Vãii Jiului, ambulanþele sunt deservite doar de trei medici. Potrivit celor de la SJA Hunedoara, pentru asigurarea liniei de
gardã ar mai fi nevoie de doctori. “Pentru a asigura o linie de gardã completã ar mai fi nevoie la nivelul Vãii Jiului de încã cinci medici. Acum sunt doar trei”, a mai s ubliniat sursa citatã. Cei trei medici de pe ambulanþele din Valea Jiului trebuie sã asigure asistenþa medicalã pentru un numãr de aproape 35 de mii de potenþiali pacienþi. La nivelul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara lucreazã 280 de persoane. Monika BACIU
Aviz pentru domeniul schiabil ªureanu ndã verde pentru realizarea domeU niului schiabil de la Petrila. De ani buni autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Pânã acum s-au lovit de nenumãrate bariere. Zilele viitoare, se va emite un nou aviz pentru aceastã investiþie.
problema terenurilor. Aceºtia trebuie sã identifice 30 de hectare de teren ce ar trebui sã le ofere celor de la Romsilva. “Vom vedea cum putem sã identificãm soluþii, s-au întors în instanþã. Azi am avut o discuþie sã vedem dacã putem sã corelãm codul silvic cu ce înseamnã
Actualitate 7 legea 256. e pãcat cînd avem invetsitori privaþi sã nu putem dezvolta turismul”, a declarat vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Mirela Matichescu. De mai bine de doi ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
“Autoritatea Naþionalã pentru Turism va da avizul pentru construirea unui domeniul schiabil la Petrila. Acolo exitã o finanþare privatã”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Autoritãþile locale de la Petrila se confruntã cu
Plan de inundaþii
A
nul acesta judeþul Hunedoara a fost lovit de mai multe inundaþii. Nici Valea Jiului nu a scãpta de furia naturii dezlãnþuite. Anul trecut autoritãþile judeþene ar fi trebuit sã realizeze mai multe hãrþi cu zonele inundabile. Ce se întâmplã la nivelul judeþului ne spune Sorin Vasilescu, prefectul de Hunedoara. “Existã acest plan, atât la fiecare UAT în parte cât ºi la nivelul judeþului. El este fãcut pe baza unei hãrþi de risc ºi în aceste hãrþi de risc avem toate vulnerabilitãþile ºi totodatã în planul de mãsuri sunt toate mãsurile pe care le luãm astfel încât în momentul în care avem o inundaþie sã
putem sã evacuãm aceste persoane, avem locurib pregãtite unde sã ducem aceste persoane ºi în rezervele statului avem toate cele necesare, combustibili, alimente ca sã putem sã intervenim. Judeþul Hunedoara nu a avut probleme majore chiar dacã am avut inundaþii, chiar dacã am avut drumuri rupte, chair dacã am avut gospodãrii avem afectate, am avut norocul sã nu fim în situaþia de a evacua persoane ºi mai ales ceea ce este foarte important nu am avut victime umane”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Judeþul Hunedoara are o hartã care cuprinde coduri de culori pentru zonele predispuse la inundaþii, de la roºu la verde. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 Noiembrie 2014
S
oluþii pentru continuarea lucrãrilor la domeniul schiabil din Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani au fost nevoite sã contracteze un împrumut pentru a putea continua lucrãrile la domeniul schiabil. Potrivit reprezentanþilor Autoritãþii Naþionale pentru Turism se cautã cele mai bune soluþii pentru a debloca investiþia. “Încercãm sã identificãm soluþii ca sã putem sã ajungem cu toate problemele la zi, sã le rezolvãm ºi sã terminãm toate proiectele începute”, a declarat Mirela Matichescu, vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism
“La Petroºani s-a fãcut acel împrumut pentru a se finaliza TS3, la discuþia pe care am avut-o cu domnul primar Ridzi, s-a scos în evidenþã posibilitatea ca aceste lucrãri sã fie suportate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Dacã aceste lucruri nu sunt supor-
tate ºi primãria doreºte sã le achite din împrumutul pe care l-a fãcut, existã o posibilitate ca aceºti bani sã fie recuperaþi în timp, însã nu vom face diferenþã niciodatã diferenþã între zonele din Valea Jiului”, a declarat deputatul PSD, Cristian Resmeriþã.
Zilele acestea noul telescaun TS3 va fi inagurat de municipalitate. Lucrãrile au continuat datoritã banilor împtrumutaþi de primãrie. Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a
Sprijin pentru Parâng
alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documentele ANT. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de
15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani se realizeazã telescaunul TS din staþiunea montanã.
D
upã TS3 vine TS4
taþiunile montane din judeþul Hunedoara sunt pregãtite pentru miile de turiºti care au ales sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã pe pârtiile de schi, iar ofertele sunt pentru toate buzunarele. Pentru a atrage cât mai mulþi turiºti, proprietarii de cabane din Straja ºi Parâng au pregãtit manifestãri care sã compenseze lipsa zãpezii de pe pârtiile de schi, în
cazul în care se va întâmpla sã nu ningã. Astfel, turiºtii vor avea parte de focuri de tabãrã, plimbãri ºi baluri mascate. Nici meniul nu a fost neglijat, pentru ei
funcþiune un alt telescaun, este vorba de TS4. Vreau sã vã spun cã instalaþia de transport pe cablu pe care o punem în funcþiune pe data de 30 noiembrie a.c., într-o zi de sãrbãtoare, este de ultimã generaþie ºi nu va duce la oprirea vechiului telescaun”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Monika BACIU Maximilian GÂNJU
Administraþia publicã localã va da în folosinþã la finele acestei luni o instalaþie modernã de transport pe cablu a turiºtilor care vin la schi în Parâng, iar de anul viitor un telescaun asemãnãtor ar urma sã fie construit ºi pus în
Staþiunile hunedorene îºi pregãtesc ofertele pentru Revelion
S
funcþiune. Planurile edililor din Petroºani, în funcþie de finanþãrile primite de la Ministerul Dezvoltãrii, prevãd construirea unui nou telescaun în staþiunea Parâng care va ajunge pânã în Slima. „Pentru anul 2015 vrem sã achiziþionãm pompele necesare bazinului de apã situat în zona Cãsuþa din Poveºti, din care producem zãpada artificialã, însã ne dorim sã dãm în
pregãtindu-se la masa festivã dintre ani, berbecuþi la grãtar, pãstrãv la tavã ori
ciorbã de vânat. Locurile de cazare oferite în Straja cât ºi în Parâng la cabanele clasificate au fost ocupate aproape în întregime. Un pachet cu trei nopþi de cazare ºi masa festivã, în funcþie de cabanã, costã între 400 ºi 1500 de lei în Straja, în funcþie de numãrul de zile pe care turistul vrea sã le petreacã la munte. Nici în Parâng ofertele nu sunt mai prejos, însã aici turiºtii au posibilitatea de a-ºi închiria o întreagã cabanã, dar nu mai beneficiazã de meniul pentru noaptea dintre ani, rãmânând sã se ocupe singuri de petrecere. În Straja turiºtii vor putea petrece noaptea dintre ani într-un
club subteran unic în staþiunile de schi din România. Barul a fost construit de Emil Pãrãu, principalul investitor din staþiune ºi este deschis turiºtilor tot sezonul. Tot în Straja, pe turiºti îi aºteaptã o alta surprizã: ursul Baloo, crescut în munte de când avea doar câteva sãptãmâni, devenit acum atracþia staþiunii. În Parâng turiºtii se pot bucura de plimbãri la înãlþime cu parapanta, dacã vremea o permite, iar toate instalaþiile de transport pe cablu, de la baza staþiuni ºi pânã în centrul ei, vor funcþiona pânã spre lãsarea întunericului astfel ca invitaþii sã poate ajunge la cabanele unde s-au cazat. Maximilian GÂNJU