Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 740
Cronica Vãii Jiului Vineri, 14 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Peste 18 milioane de alegãtori, aºteptaþi la urne
P
este 18 milioane de alegãtori sunt aºteptaþi duminicã la urne pentru a alege preºedintele þãrii, în cel de-al doilea tur de scrutin. Dupã prima confruntare electoralã din 2 noiembrie, în cursa pentru Cotroceni au rãmas doi candidaþi din cei 14 înscriºi iniþial în competiþia prezidenþialã - candidatul Alianþei PSD-UNPRPC, Victor Ponta, ºi cel al Alianþei Creºtin - Liberale (ACL), Klaus Iohannis. Candidatul Alianþei PSDUNPR-PC, Victor Ponta, a obþinut 40,44% (3.836.093 voturi) în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale, iar candidatul ACL, Klaus Iohannis — 30,37%
(2.881.406 voturi). Campania electoralã pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale a început pe 7 noiembrie, dupã publicarea deciziei CCR de confirmare a rezultatelor primului tur în Monitorul Oficial, ºi se va încheia sâmbãtã, la ora 7,00. Potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electoralã Permanentã (AEP), au drept de vot în al doilea tur al alegerilor prezidenþiale, pe 16 noiembrie, 18.305.826 persoane. Potrivit Executivului, pentru cel de-al doilea tur al scrutinului prezidenþial, Monitorul Oficial a tipãrit 20.945.068 de buletine de vot. Urnele se deschid la ora 7,00 ºi se închid la ora 21,00. În ziua votãrii, între orele 7,00 21,00, sunt interzise comercializarea ºi consumul bãuturilor alcoolice în spaþiul de protecþie al secþiei de votare. Biroul Electoral Central (BEC) va informa opinia publicã ºi presa despre prezenþa la vot la alegerile prezidenþiale de duminicã la orele 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 ºi 22,30.
Bazinul didactic, visul devenit realitate
U
n vis devenit realitate. Singurul bazin didactic din judeþul Hunedoara a fost inaugurat, joi, la Petroºani într-un cadru festiv. Investiþia care s-a realizat prin Compania Naþionalã de Investiþii a fost finalizatã la 3 ani de la începerea lucrãrilor. >>> PAGINA A 3-A
În Valea Jiului, Victore, ce se va întâmpla? Ionuþ DRÃGOTESC
V
ictore, nu trebuie sã te temi de A.C.L. Sunt ca ºi “ bumbãciþi “...Vei câºtiga alegerile, poporul P.S.D va fi în delir duminicã seara, se va manifesta, se va chefui … Trebuie, însã, sã îþi “dârdâie” costumul pe tine de frica milioanelor de români care începând de luni îþi vor cere socotealã pentru cele spuse în aceastã perioadã, în care te-ai fãcut “frate cu promisiunea pentru a trece alegerile”. Ai promis orice, fãrã sã îþi pui ºi întrebarea
dacã este de unde. La cum decurge aceastã campanie electoralã, Ponta va câºtiga duminicã alegerile prezidenþiale. România încã nu este pregãtitã pentru modul în care Klaus Iohannis întelege sã facã politicã. Într-o luptã în care nu loveºti, nu ai cum sã câºtigi. Iar Klaus, ºi-a asumat o altfel de campanie, o campanie pentru care târgoveþu’ ce pune ºtampila nu este pregãtit. Nicolae Iorga spunea “Sunt succese care te înjosesc ºi înfrângeri care te înalþã”. Vom înþelege în fapt cine este câºtigãtorul acestei lupte, peste o vreme. Mã întorc în titlu,
rãzboiul se va încheia duminicã. Punct. Începând de a doua zi, curg facturile pentru promisiunile fãcute în aceastã campanie electoralã. Amintim cã echipele conduse de premierul PSD promiteau cã vor fi create, pânã în 2016, nu mai puþin de un milion de locuri de muncã. Acum, dupã mai bine de doi ani de guvernare, Ponta admite cã s-a realizat doar o cincime din angajament. România este þara europeanã cu cei mai mulþi tineri fãrã slujbe si neºcolarizaþi, Valea Jiului nu face excepþie. Pentru aceºti tineri, care va fi rãspunsul tãu, Victor Ponta? Dar cu banii
promiºi bugetarilor? Ce se va întâmpla în sãnãtate, unde oamenii mor în spitale, fãrã un “piramidon, ori un algocalmin“ la cãpãtâi? Cum vei opri tinerii cu studii superioare care rup avioanele plecând din þarã sã spele bãtrâni la cur prin Spania, Italia, ori alte meleaguri. ªomajul, cum îl vei dovedi ? Dar în Valea Jiului, în Valea Jiului, Victore ce se va întâmpla? Care va fi soarta C.E.H, deja cu un picior în abisul insolvenþei? Cine va ieºi în faþa minerilor sã le vorbeascã când cuþitul va ajunge la os? Tu Victore, Dragnea, ªova ori Bãnicioiu ? Nu cred, nici mãcar Nicolescu. Probabil tot pe Resmeriþã, Ile, Pãducel, Buhãescu, Drãgoi ori Anghel va cãdea mãgãreaþa.
Aceºtia sunt cei care în numele tãu au câºtigat alegerile în Valea Jiului. Dar cu investiþiile în turism, cum spui cã va fi? Îþi reamintesc cã, încã de când eºti Premier, în Parâng, Pasul Vâlcan ori Straja în loc de fonduri a ajuns doar corpul de control… Victore, în aceastã campanie electoralã sloganul tãu ar fi trebuit sã fie “…nu conteazã cine moare, ce mâncãm la înmormântare“ …Va veni o vreme când românii îþi vor cere socotealã, de ei trebuie sã te temi... Iohannis va fi istorie de duminicã seara încolo. Vom mai auzi de el, doar în decembrie, la frumosul Târg de Crãciun din Piaþa Mare de la Sibiu …Doamne Ajutã!
2 Actualitate ai mulþi beneficiari M de cantinã socialã
au rãmas fãrã hranã pentru cã n-au vrut sã munceascã în folosul comunitãþii. Exact acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la Petroºani în urmã cu circa o lunã de zile, semn cã lenea e mai dureroasã decât foamea.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
La Deva e aceeaºi lene ca la Petroºani Numãrul porþiilor de mâncare acordate persoanelor nevoiaºe la cantina socialã din Deva a ajuns la jumãtate, de la 400 la 200, dupã ce autoritãþile locale au condiþionat ajutorul oferit asistaþilor social de efectuarea a 30 de ore de muncã în folosul comunitãþii. Potrivit primarului
municipiului Deva, Petru Mãrginean, decizia ca asistaþii sã munceascã a fost luatã prin hotãrãre a Consiliului Local Deva. „Printr-o hotãrâre adoptatã anul trecut, s-a stabilit cã vor beneficia de acest ajutor doar persoanele care muncesc. Pe cale naturalã, în câteva luni din acest an, din 400 de
Fiecare dascãl primeºte 700 de lei, echivalentul a 150 de euro, bani cu care îºi pot cumpãra orice doresc. Decizia a aparþinut ministerului de resort, iar profesorilor nu le va fi cerut sã deconteze în vreun fel suma cheltuitã, ori sã aducã chitanþe ca pânã acum. Banii vin de la Uniunea Europeanã, cu destinaþia stabilitã.„ªi profesorii din Valea Jiului au primit miercuri, sau cel târziu joi, toatã suma de bani pe care ministerul a reuºit, cu mari eforturi, sã o obþinã. Practic, banii aceºtia au fost obþinuþi de minister prin fondurile europene.
Pregãtiþi pentru turul 2
P
refectura judeþului Hunedoara este pregãtitã pentru organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea preºedintelui României. Buletinele de vot au ajuns la instituþia prefectului, urmând ca acestea sã fie distribuite unitãþilor administrativ teritoriale. “Conform graficului, suntem în situaþia în care materialele pe care le-am primit de la Bucureºti, respec-
atribuirea a 400 de porþii de mâncare la cantina socialã a primãriei, dar numãrul solicitanþilor acestora a rãmas tot la aproxima-
tiv 200. Astfel, sumele rãmase urmeazã sã fie redistribuite la o rectificare bugetarã. Maximilian GÂNJU
Studenþii, liber pentru alegeri
Bani pentru profesori rofesorii din Valea Jiului P primesc banii pentru manuale. În aceste zile, cadrele didactice intrã în posesia sumelor aferente ºi îºi pot cumpãra cele necesare pentru cursuri.
persoane numãrul a scãzut la 200. Nu sunt multe ore de muncã în folosul comunitãþii. Se pare cã oamenii nu sunt prea obiºnuiþi cu munca ºi s-au retras, dar nici nu beneficiazã de aceste ajutoare", a declarat primarul municipiului Deva. Municipalitatea a aprobat ºi în acest an un buget care sã acopere
L
Responsabilii au prins un proiect POSDRU, prin care dascãlii vor reuºi sã îºi cumpere cãrþi, sã meargã la cursuri de perfecþionare, ori asta e tot ce îºi doreºte un profesor ºi trebuie sã facã în fiecare an”, a declarat Lucian Resmeriþã, director al C.N I Carmen Sylva. Guvernul a anunþat în aceste zile alocarea circa 50 milioane de lei, în cadrul Programului Operaþional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pentru programul privind "Dezvoltarea carierei didactice", urmând ca minimum 250.000 de cadre didactice din învãþãmântul preuniversitar ºi minimum 40.000 profesori din mediul unversitar sã primeascã suma de 150 euro. Diana MITRACHE tiv buletinele de vot, autocolantele, sunt repartizate pe cele 524 de secþii pe care le avem. Avem aproximativ 400.000 de persoane cu drept de vot în judeþul Hunedoara ºi ni s-au repartizat cu 10% mai multe buletine de vot, respectiv aproximativ 440.000 de buletine de vot. Facem repartizarea ºi verificarea pe cele 524 de secþii a tuturor materialelor, începând de vineri dimineaþa vom distribui materilele secþiilor prin cele 69 de UAT-uri dupã care vom începe verificarea secþiilor de votare”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Totodatã, oficialii Prefecturii Hunedoara se vor asigura de buna funcþionare a procesului electoral care se va derula în data de 16 noiembrie. Monika BACIU
iberi pentru alegeri. Studenþii din întreaga þarã vor avea parte de o minivacanþã. Aceºtia vor fi liberi astãzi, dar ºi luni, dupã ce Guvernul a aprobat un proiect de hotãrâre în acest sens. Mãsura vine în sprijinul tinerilor care urmeazã cursurile universitare în alte localitãþi decât cea de domiciliu. La Petroºani, potrivit rectorului Universitãþii, puþini sunt studenþii care sunt veniþi din alte colþuri ale þãrii. “Din moment ce s-a hotãrât la nivel central cã vineri ºi luni nu se þin cursuri, noi nu putem decât sã ne conformãm. Nu aveam probleme pentru cã studenþii noºtri sunt din zone limitrofe ºi oricum merg
acasã. La ora actualã majoritatea studenþilor care îi avem sunt din judeþ, avem ºi din judeþele limitrofe, Gorj, Mehedinþi, Caraº, însã numãrul lor este destul de redus din acest punct de vedere. Cine vrea sã voteze poate sã voteze unde vrea, dacã vrei poþi”, a declarat rectorul UPET, Aron Poantã. Studenþii vor avea zi liberã vineri, 14 noiembrie, ºi luni, 17 noiembrie, în baza unei hotãrâri aprobate, marþi, de Guvern, astfel încât cei care doresc sã voteze în al doilea tur al alegerilor prezidenþiale în localitatea de domiciliu. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
Bazinul didactic, visul devenit realitate
U
n vis devenit realitate. Singurul bazin didactic din judeþul Hunedoara a fost inaugurat, joi, la Petroºani într-un cadru festiv. Investiþia care s-a realizat prin Compania Naþionalã de Investiþii a fost finalizatã la 3 ani de la începrea lucrãrilor.
Obiectivul care se ridicã la standarde europene este un cadou de Moº Nicolae dãruit de administraþia localã din Petroºani copiilor din localitate, dar ºi din întreaga Vale a Jiului. “Fondurile sunt de la Compania Naþionalã de Investiþii, de la Guvernul României. Cofinanþarea localã a cãzut în sarcina noastrã, respectiv efectuarea utilitãþilor, apã, canal, energie electricã ºi gaz ºi punerea la dispoziþie a terenului. Suma cu care consiliul local a contribuit este de aproximativ 3 miliarde ºi jumãtate,
CNI-ul a ajuns la o sumã de 60 de miliarde. E o investiþie mare, e o investiþie modernã. Toate instalaþiile tehnice de încãlzire a apei ºi de clorinare sunt la ultimul standard al tehnologiei. Vom avea cele mai bune condiþii la acest bazin. Bazinul va trece
în proprietatea consiliului local, urmeazã în câteva sãptãmâni sã primim toate avizele de funcþionare ºi sã deschidem acest bazin pentru scopul pentru care el a fost realizat. În principiu, acest cadou, acest bazin, va fi pentru copiii din Valea Jiului ºi sperãm ca de Moº Nicolae sã poatã sã beneficieze
de acest bazin. A fost un vis de-al nostru ºi al echipei pe care am avut-o alãturi de mine de fiecare datã, vis care nu s-ar fi putut realiza fãrã fondurile de la Guvernul României”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. La eveniment a fost prezent ºi directorul general al Companiei Naþionale de Investiþii. Panglica inauguralã a fost tãiatã de edilul Tiberiu Iacob Ridzi ºi de Manuela Irina Pãtrãºcoiu “Este un bazin realizat dupã un proiect tip care se realizeazã în cadrul programului naþional de construcþii de interes public sau social, program realizat de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei
Publice prin Compania Naþionalã de Investiþii. Este al 12-lea bazin finalizat de când a început programul din anul 2009. Acest obiectiv a avut o perioadã de sistare de finanþare, a fost continuat ºi astãzi este finalizat. Valoarea totalã a acestui obiectiv este în jur de 6,8 milioane de lei, dimensiunea bazinului este de 25 de metri x 12,5, au cinci culoare de înot cu o lãþime de 2,5 metri, este destinat uzului didactic în principal, dupã sfârºitul orelor de curs primãria îl poate da în folosinþã ºi publicului larg. Este decontat în totalitate, nu avem datorii”, a declarat Manuela Irina Pãtrãºcoiu, directorul Companiei Naþionale
Vulcanul intrã la baie, anul viitor
B
aia comunalã din Vulcan nu va fi inauguratã deocamdatã. Gheorghe Ile, primarul din Vulcan spune cã inaugurarea nu a putut fi fãcutã, pentru cã lucrãrile nu au fost finalizate ºi nu sunt încã bani. Baia comunalã, ce a fost amplasatã aproape de Cartierul Dallas din Vulcan, va fi ianuguratã anul viitor. Decizia a fost luatã din lipsa fondurilor necesare pentru finalizarea investiþiei.
Gheorghe Ile, primarul din municipiul Vulcan, spune cã le va face acest cadou concetãþenilor lui abia dupã ce trece iarna. „Am amânat, pentru cã este o investiþie, iar noi nu putem în acest sã o prindem pe investiþii. Anul viitor, în prima partea a anului o sã o deschidem
pânã în luna martie. Nu am avut suficienþi bani anul acesta ºi este trecutã pentru a-i face recepþia anul viitor”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Baia comunalã a fost gânditã pentru cei care trãiesc în Cartierul Dalas, unde oamenii nu au toþi apã
de Investiþii. Beneficiarii acestei lucrãri sunt în primul rând elevii. Cu toþii se bucurã de acest loc unde îºi vor putea petrece o parte din timpul liber. “E foarte frumos. Abia aºtept sã vin aici sã înot”, ne spune o elevã. Realizarea acestui proiect a depins în mare mãsurã ºi de deputatul Monica Iacob Ridzi care mereu a fãcut lobby pentru finalizarea obiectivului. Apa din bazin va avea o temperaturã constantã de 28 de grade, iar cei care vor veni aici au la dispoziþie cinci culoare pentru înot. Monika BACIU
curentã, dar pânã ce va fi finalizatã investiþia, oamenii de acolo au mai mereu probleme cu hoþii. În aceastã varã, aceºtia au dat cel puþin o datã spargere la acest edificiu, de unde au furat sculele muncitorilor. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Medaliate cu aur la 5 ani
T
rei fetiþe de doar 5 ani din Petroºani au reuºit sã obþinã douã medalii de aur la campionatul de gimnasticã aerobicã. Educatorii spun cã aceasta este cea mai bunã metodã de a petrece timpul liber, prin miºcare, lucru încurajat mereu de cei de la grãdiniþã ºi dacã sunt ºi rezultate, este cu atât mai bine. Raisa Ungureanu este un exemplu la grãdiniþã ºi toatã lumea o apreciazã. Raisa este o sportivã de doar 5 ani, dar performanþa sa este deja cunoscutã la grãdiniþã. A luat, alãturi de alte douã fetiþe de vârsta ei, Vanesa ºi Maya, douã medalii de aur la Campionatul Naþional
de Gimnasticã Aerobicã. Spune cã îi place ce face ºi tocmai pentru cã este încurajatã ºi motivatã a ajuns pânã aici. „La Bucureºti ºi la Slatina am dansat. Nu e greu. Mai dansez câteodatã ºi cu alte
288 de cadre UPET, bani pentru dezvoltare
288
de angajaþi ai Universitãþii Petroºani vor beneficia de o sumã de bani pentru dezvoltarea carierei. Profesorii vor primi în sãptãmânile urmã-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
toare o sumã echivalentã cu aproximativ 150 euro, în cadrul programului "Dezvoltarea carierei didactice" finanþat din fonduri europene ºi desfãºurat timp de nouã luni, fãrã sã fie nevoiþi însã sã deconteze suma respectivã, ci
douã fetiþe ºi a fost foarte bine. Eu am primit douã medalii de aur ºi o pungã de dulciuri”, a spus Raisa. Nu ºtie foarte multe despre concurs ºi poate cã nici nu realizeazã cã performanþa sa este doar sã raporteze cum au folosit-o. “În cadrul Universitãþii din Petroºani în momentul de faþã se implementeazã un proiect sistemic al Ministerului Educaþiei Naþionale. Personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar de stat promoter al învãþãmântului pe tot parcursul vieþii. În cadrul acestui proiect Ministerul Educaþiei Naþionale prin fonduri structurale, fonduri europene, acordã o sumã forfetarã de 700 de lei pentru fiecare cadru didactic, cadru didactic auxiliar, ºi cadre didactice asociate pentru dezvoltarea carierei profesionale. În momentul de faþã sumele au fost virate în conturile universitãþii ºi urmeazã sã fie transmise pe cardurile beneficiarilor urmând a se completa datele necesare pentru acest proiect. Beneficiazã 288 de persoane din cadrul Universitãþii din Petroºani”, a declarat Marius Marcu, prorectorul UPET. La Universitatea din Petroºani 288 de persoane vor beneficia de cei 700 de lei. La nivelul întregii þãri suma alocatã dascãlilor atinge de 50 de milioane de euro. Monika BACIU
una notabilã, dar Raisa este un copil ce a fost mereu încurajat. Tocmai despre asta spun ºi dascãlii care o îndrumã la grãdiniþã ºi care le recomandã tuturor miºcarea.
„Ungureanu Raisa este un copil de doar 5 ani ºi care face de un singur an gimnasticã aerobicã ºi, iatã, ce performanþã minunatã s-a obþinut cu aceºti copii. Rezultatele obþinute de acest copil sunt rezultatul unei alegeri foarte bune a familiei, pentru ca timpul liber sã îi fie canalizat cãtre ceva productiv. Ducând-o la aceste antrenamente, fetiþa a putut, ca ºi celelalte douã colege, ce poþi face atunci când existã interes conjugat: familie, grãdiniþã, sau Clubul Copiilor
din Petroºani”, a spus ºi Lucia Muntean, educatoarea, care a fost plãcut surprinsã sã vadã cum colegii sãi, nu mai mari de un metru la înãlþime, o aplaudã pe Raisa, când aceasta le-a fãcut în clasã o demonstraþie ca la sala de gimnasticã. Încã de la grãdiniþã, copiii sunt încurajaþi, printr-un program recent introdus în Petroºani, sã mãnânce sãnãtos ºi sã aibã o viaþã activã. Sportul este pe primul loc, iar cele trei fetiþe, Raisa Ungureanu, Maya Cojocaru ºi Vanesa Poroºnicu au demonstrat cã pot face ºi performanþã. Diana MITRACHE
Mormane de gunoi ºi ruine, întâmpinã cu “Welcome home”
M
ormane întregi de gunoaie, acoperiº lipsã, fundaþie erodatã de timp ºi nepãsare ºi un mesaj de “bun venit acasã”. Toate aceste lucruri se întrezãresc pe strada Timiºoarei numãrul 5, acolo unde fostul cãmin al garnizoanei a ajuns groapã de gunoi. Autoritãþile locale de la Petroºani nu pot face nimic concret cu aceastã clãdire pentru cã nu le aparþine. Singura intervenþie din partea municipalitãþii va fi ridicarea mormanelor de gunoi. Ministerul de Interne este proprietarul imobilului aflat în stare avansatã de degradare. “Acea clãdire, care este într-o stare avansatã de degradare, aparþine Ministerului de Interne. Primãria municipiului Petroºani a fãcut mai multe adrese care dumnealor fie sã o predea nouã, fie sã o întreþinã sau sã o repare sau sã o demoleze. Deocamdatã nu am primit niciun rãspuns cu privire la acest lucru. Legat de gunoaiele care sunt acolo, acestea trebuie strânse de noi
P
ostul Crãciunului este primul post din anul bisericesc ºi ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericeºti aflam cã se lasã sec în seara zilei de 14 noiembrie, însã, când aceastã datã cade miercurea sau vinerea, se lasã sec cu o zi mai înainte.
Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aºtepta sã primeascã cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatrã ale Tablelor Legii. Astfel, creºtinii postind 40 de
zile, se învrednicesc sã primeascã pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat ºi nãscut din Fecioara Maria. “În perioada urmãtoare ar trebui ca toþi creºtinii ortodoxi sin u numai sã se pregãteascã
Perioadã de curãþire trupeascã ºi spiritualã
duhovniceºte prin abþinerea voluntarã de la mâncãruri ºi bãuturi ºi mai ales de la pãcat pentru întâmpinarea cum se cuvine a Pruncul;ui ºi Mântuitorului nostru Domnul Isus Hristos cel care odatã cu Praznicul Bunei Vestiri ne-a adus aceastã nãdejde a prestabiliri legãturi omului cu Dumnezeu prin întruparea Sa, prin faptul
cã a luat chip de om ºi dorind sã aducã omul la acea stare de împãcare a omului cu Dumnezeu ºi pentru acest lucru biserica noastrã a rânduit
aceastã perioadã de ºase sãptãmâni, perioada în care toþi creºtinii trebuie sã se gândeascã mai mulot la aceastã laturã spiritualã, la ceea ce Dumnezeu a investit în fiecare dintre noi ºi anume scateia divinã pe care ar trebui sã o preþuim mult mai mult decât lumea aceasta pãmânteascã. Trupul lui Isus Hristos va poposi în aceste suflete ºi va domni liniºtea, pacea, înþelegerea ºi liniºtea sufleteascã ºi probabil se va simþi cã într-o peºterã acolo unde pãcatele nu pot fi dezrãdãcinate din cauza patimilor oamenilor” În Postul Crãciunului avem dezlegare la peste sâmbãtã ºi duminicã. Dar trebuie menþionat cã prima sãptãmâna a acestui post, pânã în 21 noiembrie, la sãrbãtoarea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului, precum ºi ultima sãptãmâna, în
Cãmin anvelopat, economie la facturã
nveloparea unui cãmin, economii de A 15%. Un cãmin al
Universitãþii din Petroºani a fost anvelopat printr-un program guvernamental de circa 300 de mii de lei.
municipalitatea dar în mod normal intra în sarcina proprietarului”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP. Ridicarea gunoiului va fi fãcutã în mod gratuit, fãrã a fi trimisã o facturã ministerului de resort. “Nu avem prevãzutã în legislaþia localã, în hotãrârea consiliului local sau în orice formã legalã de a le emite factura dar facem noi curat. Asta este situaþia”, a mai subliniat sursa citatã. Clãdirea este una aflatã în patrimoniul naþional, însã, legal, nu se poate interveni asupra acestui edificiu de nimeni altcineva în afarã de proprietar. Monika BACIU
Dupã câteva zile de la finalizarea lucrãrilor s-a simþit o economie de 15 procente la factura pentru utilitãþi. “La începutul lunii septembrie am început aveloparea caminuluil V, ºi am reuºit sã o finalizãm în circa douã luni de zile. O lucrare care având în vedere cã zilele trecute am dat drumul agentului termic, am vãzut o reducerea a agentului termic doua dupã câteva zile în prima fazã, urmând ca la începutul anului 2015 sã depunem documentaþia necesarã pentru a amvelopa ºi celelalte cãmine din campusul universitar. Noi sperãm ca ºi celelalte patru cãmine sã le amvelopam ºi lucrãrile sã înceapã undeva în luna iunie þinând seama cã atunci vremea
ne va permite. Lucrarea de la baza sportive a fost finalizata cu success, am reuºit sã facem gardul împrejmuitor ºi pista de alergare care este folositã de multã lume din Petroºani gratuit. Încercam pe viitor sã aducem cât mai multe investiþii la universitate”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ UPET. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului spun cã investiþia va fi amortizatã într-o perioadã de cinci ani. “Economia la factura s-a putut vedea doar la câteva zile. Este vorba de un procent de 10-15%
þinând seama cã nici afarã nu a fost aºa de frig încât sã se vadã o diferenþã aºa de mare. Noi sperãm cã în cinci ani de zile toatã investiþia sã fie amortizata prin diferenþa pe care noi o plãtim la factura, adicã mult mai puþin. Cele douã lucrãri au însumat 4 miliarde de lei ºi noi sperãm cã cea care a aparþinut de cãminul studenþesc, cea de 3 miliarde sã o amortizãm mai repede de cinci ani de zile, dar cu cât mai repede cu atât mai bine þinând seama cã vrem sã facem ºi celelalte investiþii. Universitatea din Petroºani este în continuare un generator de muncã pentru firmele din Valea Jiului”, a mai precizat sursa citatã. Monika BACIU
perioadã 20-25 decembrie, sunt perioade cu postire mai asprã, zilele de sâmbãtã ºi duminicã a acestor sãptãmâni a Postului nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn ºi vin.
În tipicul Sfântului Sava se menþioneazã cã în zilele de luni, miercuri ºi vineri, trebuie sã postim fãrã untdelemn ºi vin.
Monika BACIU
4 Actualitate
Medaliate cu aur la 5 ani
T
rei fetiþe de doar 5 ani din Petroºani au reuºit sã obþinã douã medalii de aur la campionatul de gimnasticã aerobicã. Educatorii spun cã aceasta este cea mai bunã metodã de a petrece timpul liber, prin miºcare, lucru încurajat mereu de cei de la grãdiniþã ºi dacã sunt ºi rezultate, este cu atât mai bine. Raisa Ungureanu este un exemplu la grãdiniþã ºi toatã lumea o apreciazã. Raisa este o sportivã de doar 5 ani, dar performanþa sa este deja cunoscutã la grãdiniþã. A luat, alãturi de alte douã fetiþe de vârsta ei, Vanesa ºi Maya, douã medalii de aur la Campionatul Naþional
de Gimnasticã Aerobicã. Spune cã îi place ce face ºi tocmai pentru cã este încurajatã ºi motivatã a ajuns pânã aici. „La Bucureºti ºi la Slatina am dansat. Nu e greu. Mai dansez câteodatã ºi cu alte
288 de cadre UPET, bani pentru dezvoltare
288
de angajaþi ai Universitãþii Petroºani vor beneficia de o sumã de bani pentru dezvoltarea carierei. Profesorii vor primi în sãptãmânile urmã-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
toare o sumã echivalentã cu aproximativ 150 euro, în cadrul programului "Dezvoltarea carierei didactice" finanþat din fonduri europene ºi desfãºurat timp de nouã luni, fãrã sã fie nevoiþi însã sã deconteze suma respectivã, ci
douã fetiþe ºi a fost foarte bine. Eu am primit douã medalii de aur ºi o pungã de dulciuri”, a spus Raisa. Nu ºtie foarte multe despre concurs ºi poate cã nici nu realizeazã cã performanþa sa este doar sã raporteze cum au folosit-o. “În cadrul Universitãþii din Petroºani în momentul de faþã se implementeazã un proiect sistemic al Ministerului Educaþiei Naþionale. Personalul didactic din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar de stat promoter al învãþãmântului pe tot parcursul vieþii. În cadrul acestui proiect Ministerul Educaþiei Naþionale prin fonduri structurale, fonduri europene, acordã o sumã forfetarã de 700 de lei pentru fiecare cadru didactic, cadru didactic auxiliar, ºi cadre didactice asociate pentru dezvoltarea carierei profesionale. În momentul de faþã sumele au fost virate în conturile universitãþii ºi urmeazã sã fie transmise pe cardurile beneficiarilor urmând a se completa datele necesare pentru acest proiect. Beneficiazã 288 de persoane din cadrul Universitãþii din Petroºani”, a declarat Marius Marcu, prorectorul UPET. La Universitatea din Petroºani 288 de persoane vor beneficia de cei 700 de lei. La nivelul întregii þãri suma alocatã dascãlilor atinge de 50 de milioane de euro. Monika BACIU
una notabilã, dar Raisa este un copil ce a fost mereu încurajat. Tocmai despre asta spun ºi dascãlii care o îndrumã la grãdiniþã ºi care le recomandã tuturor miºcarea.
„Ungureanu Raisa este un copil de doar 5 ani ºi care face de un singur an gimnasticã aerobicã ºi, iatã, ce performanþã minunatã s-a obþinut cu aceºti copii. Rezultatele obþinute de acest copil sunt rezultatul unei alegeri foarte bune a familiei, pentru ca timpul liber sã îi fie canalizat cãtre ceva productiv. Ducând-o la aceste antrenamente, fetiþa a putut, ca ºi celelalte douã colege, ce poþi face atunci când existã interes conjugat: familie, grãdiniþã, sau Clubul Copiilor
din Petroºani”, a spus ºi Lucia Muntean, educatoarea, care a fost plãcut surprinsã sã vadã cum colegii sãi, nu mai mari de un metru la înãlþime, o aplaudã pe Raisa, când aceasta le-a fãcut în clasã o demonstraþie ca la sala de gimnasticã. Încã de la grãdiniþã, copiii sunt încurajaþi, printr-un program recent introdus în Petroºani, sã mãnânce sãnãtos ºi sã aibã o viaþã activã. Sportul este pe primul loc, iar cele trei fetiþe, Raisa Ungureanu, Maya Cojocaru ºi Vanesa Poroºnicu au demonstrat cã pot face ºi performanþã. Diana MITRACHE
Mormane de gunoi ºi ruine, întâmpinã cu “Welcome home”
M
ormane întregi de gunoaie, acoperiº lipsã, fundaþie erodatã de timp ºi nepãsare ºi un mesaj de “bun venit acasã”. Toate aceste lucruri se întrezãresc pe strada Timiºoarei numãrul 5, acolo unde fostul cãmin al garnizoanei a ajuns groapã de gunoi. Autoritãþile locale de la Petroºani nu pot face nimic concret cu aceastã clãdire pentru cã nu le aparþine. Singura intervenþie din partea municipalitãþii va fi ridicarea mormanelor de gunoi. Ministerul de Interne este proprietarul imobilului aflat în stare avansatã de degradare. “Acea clãdire, care este într-o stare avansatã de degradare, aparþine Ministerului de Interne. Primãria municipiului Petroºani a fãcut mai multe adrese care dumnealor fie sã o predea nouã, fie sã o întreþinã sau sã o repare sau sã o demoleze. Deocamdatã nu am primit niciun rãspuns cu privire la acest lucru. Legat de gunoaiele care sunt acolo, acestea trebuie strânse de noi
P
ostul Crãciunului este primul post din anul bisericesc ºi ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericeºti aflam cã se lasã sec în seara zilei de 14 noiembrie, însã, când aceastã datã cade miercurea sau vinerea, se lasã sec cu o zi mai înainte.
Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aºtepta sã primeascã cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatrã ale Tablelor Legii. Astfel, creºtinii postind 40 de
zile, se învrednicesc sã primeascã pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat ºi nãscut din Fecioara Maria. “În perioada urmãtoare ar trebui ca toþi creºtinii ortodoxi sin u numai sã se pregãteascã
Perioadã de curãþire trupeascã ºi spiritualã
duhovniceºte prin abþinerea voluntarã de la mâncãruri ºi bãuturi ºi mai ales de la pãcat pentru întâmpinarea cum se cuvine a Pruncul;ui ºi Mântuitorului nostru Domnul Isus Hristos cel care odatã cu Praznicul Bunei Vestiri ne-a adus aceastã nãdejde a prestabiliri legãturi omului cu Dumnezeu prin întruparea Sa, prin faptul
cã a luat chip de om ºi dorind sã aducã omul la acea stare de împãcare a omului cu Dumnezeu ºi pentru acest lucru biserica noastrã a rânduit
aceastã perioadã de ºase sãptãmâni, perioada în care toþi creºtinii trebuie sã se gândeascã mai mulot la aceastã laturã spiritualã, la ceea ce Dumnezeu a investit în fiecare dintre noi ºi anume scateia divinã pe care ar trebui sã o preþuim mult mai mult decât lumea aceasta pãmânteascã. Trupul lui Isus Hristos va poposi în aceste suflete ºi va domni liniºtea, pacea, înþelegerea ºi liniºtea sufleteascã ºi probabil se va simþi cã într-o peºterã acolo unde pãcatele nu pot fi dezrãdãcinate din cauza patimilor oamenilor” În Postul Crãciunului avem dezlegare la peste sâmbãtã ºi duminicã. Dar trebuie menþionat cã prima sãptãmâna a acestui post, pânã în 21 noiembrie, la sãrbãtoarea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului, precum ºi ultima sãptãmâna, în
Cãmin anvelopat, economie la facturã
nveloparea unui cãmin, economii de A 15%. Un cãmin al
Universitãþii din Petroºani a fost anvelopat printr-un program guvernamental de circa 300 de mii de lei.
municipalitatea dar în mod normal intra în sarcina proprietarului”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP. Ridicarea gunoiului va fi fãcutã în mod gratuit, fãrã a fi trimisã o facturã ministerului de resort. “Nu avem prevãzutã în legislaþia localã, în hotãrârea consiliului local sau în orice formã legalã de a le emite factura dar facem noi curat. Asta este situaþia”, a mai subliniat sursa citatã. Clãdirea este una aflatã în patrimoniul naþional, însã, legal, nu se poate interveni asupra acestui edificiu de nimeni altcineva în afarã de proprietar. Monika BACIU
Dupã câteva zile de la finalizarea lucrãrilor s-a simþit o economie de 15 procente la factura pentru utilitãþi. “La începutul lunii septembrie am început aveloparea caminuluil V, ºi am reuºit sã o finalizãm în circa douã luni de zile. O lucrare care având în vedere cã zilele trecute am dat drumul agentului termic, am vãzut o reducerea a agentului termic doua dupã câteva zile în prima fazã, urmând ca la începutul anului 2015 sã depunem documentaþia necesarã pentru a amvelopa ºi celelalte cãmine din campusul universitar. Noi sperãm ca ºi celelalte patru cãmine sã le amvelopam ºi lucrãrile sã înceapã undeva în luna iunie þinând seama cã atunci vremea
ne va permite. Lucrarea de la baza sportive a fost finalizata cu success, am reuºit sã facem gardul împrejmuitor ºi pista de alergare care este folositã de multã lume din Petroºani gratuit. Încercam pe viitor sã aducem cât mai multe investiþii la universitate”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ UPET. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Valea Jiului spun cã investiþia va fi amortizatã într-o perioadã de cinci ani. “Economia la factura s-a putut vedea doar la câteva zile. Este vorba de un procent de 10-15%
þinând seama cã nici afarã nu a fost aºa de frig încât sã se vadã o diferenþã aºa de mare. Noi sperãm cã în cinci ani de zile toatã investiþia sã fie amortizata prin diferenþa pe care noi o plãtim la factura, adicã mult mai puþin. Cele douã lucrãri au însumat 4 miliarde de lei ºi noi sperãm cã cea care a aparþinut de cãminul studenþesc, cea de 3 miliarde sã o amortizãm mai repede de cinci ani de zile, dar cu cât mai repede cu atât mai bine þinând seama cã vrem sã facem ºi celelalte investiþii. Universitatea din Petroºani este în continuare un generator de muncã pentru firmele din Valea Jiului”, a mai precizat sursa citatã. Monika BACIU
perioadã 20-25 decembrie, sunt perioade cu postire mai asprã, zilele de sâmbãtã ºi duminicã a acestor sãptãmâni a Postului nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn ºi vin.
În tipicul Sfântului Sava se menþioneazã cã în zilele de luni, miercuri ºi vineri, trebuie sã postim fãrã untdelemn ºi vin.
Monika BACIU
6 Actualitate Nu s-a lãsat cu sancþiuni, dar vin observatori suplimentari
Tiberiu Balint: “Primarii din Valea Jiului au ridicat scorul lui Victor Ponta”
C
hiar dacã în Valea Jiului a obþinut un scor electoral extrem de mic în primul tur al alegerilor, reprezentanþii ACL Hunedoara nu au aplicat sancþiuni ºi nici nu le-au imputat reprezentanþilor din teritoriu aceste rezultate. Prim – vicepreºedintele ACL Hunedoara, Tiberiu Balint, a declarat cã existã o a doua ºansã în turul II, când sunt convinºi cã rezultatele candidatului lor, Klaus
Iohannis, vor fi mult mai bune. Cât priveºte scorul electoral extreme de mare a lui Victor Ponta în Valea Jiului, Balint este de pãrere cã acesta se datoreazã “campaniei pe care o fac primarii ºi naivitãþii electoratului, care crede în promisiunile fãcute”. În Valea Jiului, primul tur de scuritn a fost câºtigat net de candidatul PSD, însã absolute toþi primarii din Valea Jiului fac parte din acelaºi partid, aflat la guvernare, sau – cum e cazul lui Tiberiu Iacob – Ridzi (Petroºani) – din UNPR, aflat de asemenea în alianþã cu PSD. ACL a decis totuºi sã ia o mãsurã, în urma analizei rezultatelor turului I al alegerilor prezidenþiale: desemnarea de observatori suplimentari, plasaþi în afara secþiilro de votare. ACL avertizeazã toþi cetãþenii cã votul pe mai multe liste este faptã penalã si Alianþa Creºtin Liberalã nu va ezita în a sesiza toate aceste cazuri. Car men COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
Telegondola din Vulcan, la limitã cu cheltuielile
I
nstalaþia de transport pe cablu care a stârnit mereu vii reacþii în rândul celor care considerã cã investiþia a fost inutilã este þinutã în viaþã cu turiºtii, puþini ce-i drept, care urcã aici iarna. Vara nu este activitate, iar atunci cei care vor sã urce la munte o fac cu maºina, pentru cã abia a fost finalizat ºi drumul, dar iarna, primarul spune cã face tot efortul ca turiºtii sã ajungã. Abia acum, când dã
zãpada, sunt amortizate cheltuielile cu personalul ce deserveºte instalaþia de transport de tip telegondolã. „Am fãcut reviziile la telegondolã. Drumul a fost finalizat pânã sus. Am echipat instalaþiile de transport tip teleschi ºi aºteptãm sã vinã zãpada pentru activitãþi în Pasul Vâlcan. Eu zic cã în fiecare an am reuºit sã compensãm puþin din cheltuielile pe care le facem vara, dar iarna avem suficienþi, cât sã nu fie pe pierderi telegondola”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
Firme din Germania interesate sã investeascã în exploatãrile miniere din cadrul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA In perioada 11-13 noiembrie 2014, la sediul Societãþii Complexul Energetic Hunedoara SA, s-a aflat o delegaþie din Germania compusã din 12 persoane, delegaþie care reprezintã firme constructoare de echipament minier. Reprezentanþii acestor firme s-au deplasat la SCEH-SA pentru a lua cunoºtinþã cu realitatea mineritului din Valea Jiului, exprimându-ºi totodatã intenþia de a participa la viitoarea licitaþie de echipamente miniere care urmeazã sã fie demaratã de SCEH-SA în perioada urmãtoare. Firmele interesate de aceste investiþii sunt: DEILMAN-Haniel GmbH, Tiefenbach Control Systems, Eickhoff Bergbautechnik GmbH, Ferrostaal Industrial Projects GmbH, Halbach & Braun Industrie anlagen GmbH & Co, Hauhinco Maschinenfabrik, PGM
Telegondola din Pasul Vâlcan a fost gânditã pentru afluxul de turiºti care ar urca pe munte din Vulcan, dar proiectul ar trebui sã fie unit cu cel din Straja, iar astfel ar fi util întreg sistemul care a înghiþit pânã acum sume importante de bani. Instalaþia a fost inauguratã în 2011 ºi reprezintã o investiþie de 32.964.438 de lei (valoare fãrã TVA) ºi leagã municipiul Vulcan de Pasul Vâlcan. Traseul are o lungime de peste trei kilometri, iar turiºtii au la dispoziþie 72 de gondole, fiecare cu o capacitate de opt persoane. Telegondola pleacã de la înãlþimea de 770 de metri ºi ajunge la altitudinea de 1..310 metri, întreaga distanþã fiind parcursã într-un interval de circa nouã minute. Pe timpu iernii, autoritãþile locale din Vulcan cautã sã organizeze tabere ºi întreceri sportive, pentru a atrage turiºtii ºi a scoate astfel cheltuielile. Diana MITRACHE
Project German Mining GmbH. Membrii delegaþiei ºi-au prezentat echipamentele pe care le produc, au luat la cunoºtinþã condiþiile geologico-miniere dificile de exploatare, au vizualizat lucrãrile miniere (lungimi, secþiuni, etc.), utilajele miniere existente, în scopul dimensionãrii utilajelor cu care urmeazã a fi retehnologizat fiecare punct de lucru ºi pentru a constata dacã echipamentele produse se preteazã mineritului din cadrul societãþii. Aceste firme, acoperã o mare parte din echipamentele necesare pentru retehnologizarea ºi dotarea exploatãrilor miniere din cadrul Sucursalei Divizia Minierã (combine de abataj, transportoare cu raclete, instalaþii de perforat, susþineri mecanizate, combine de înaintare în steril, combine de înaintare în cãrbune º.a.). Investiþiile sunt absolut necesare pentru pãstrarea capacitãþilor de producþie actuale cât ºi pentru creºterea semnificativã a producþiei de huilã ºi a productivitãþii muncii, coroboratã cu scãderea costului pe Gcal produsã. În urma discuþiilor purtate la sediul societãþii, delegaþia germanã reprezentatã de firma Ferrostaal Industrial Projects GmbH, a precizat cã este interesatã de finanþarea acestei investiþii.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
ªase ani de lacrimi ºi neputinþã la Petrila
Minerii uciºi în explozia din 2008 comemoraþi de colegi ºi familie! Î n liniºte ºi demnitate, aºa cum muncesc ºi trãiesc, minerii de la Petrila îºi vor comemora morþii. Îi vor comemroa pe cei care în urmã cu 6 ani au intrat în ultimul lor ºut!
13 MINERI ºI SALVATORI fac parte, de ºase ani, din acea istorie neagrã a mineritului, o filã scrisã cu sângele oratcilor. Douã explozii consecutive produse în subteranul minei Petrila în 15 noiembrie 2008 i-au secerat pe cei care au intrat în ultimul lor ºut, dar ºi pe salvatorii care s-au dupã ei. Alþi 15 au fost grav rãniþi ºi o lume întreagã s-a rugat pentru viaþa lor. Pentru colegii lor ºi,
ritul Vãii Jiului. Mina Petrila se aflã pe program de închidere. Explozia a zguduit nu numai sufletele oamenilor, ci ºi unitatea extractivã, care nu ºi-a mai revenit cu adevãrat niciodatã de atunci.
C
mai ales, pentru familiile celor dispãruþi atât de brutal dintre noi, timpul nu a alinat rãnile. An de an, cu ochii în lacrimi, minerii de la aceastã exploatare minierã îi comemoreazã pe cei uciºi în tragicul accident de muncã din acel negru 15 noiembrie, care a îndoliat întreaga Vale a Jiului. Alãturi de ortaci, rudele celor 13 victime retrãiesc mereu momentele cumplite din acea zi neagrã a mineritului.
În curtea Minei Petrila – care va intra, la rândul sãu, în scurt timp în istorie – a fost ridicatã o troiþã pentru aducere aminte, unde ortacii minerilor decedaþi aprind câte o lumânare, aºa încât lumina sã ajungã acolo, SUS, la cei uciºi de suflul exploziilor. Ca o ironie a sorþii, anul acesta este din nou campanie electoralã, aºa cum era ºi acum 6 ani, când s-a produs nenorocirea. Cei care trebuiau sã se preocupe de bunul mers al
Exmatriculat pentru droguri nul dintre elevii U de clasa a XI-a de la Colegiul Naþional de Inbformaticã Carmen Sylva a fost exmatriculat ºi ceilalþi doi camarazi cu care s-a drogat au media 4 la purtare. Decizia a fost luatã dupã ce tinerii, elevi la acest liceu au ajuns la spital aproape în comã, din cauza drogurilor. Profesorii de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva de la
Petroºani au luat mãsuri exemplare, dupã incidentul petrecut în curtea ºcolii luna trecutã. Tinerii care au ajuns la urgenþã ºi apoi au rãmas internaþi în spitalul de la Petroºani au fost sancþionaþi drastic, mãsura fiind una fãrã precedent. „Copilul care a avut cea mai mare implicare a fost examtriculat de la noi de la ºcoalã, iar ceilalþi doi au primit media 4 la purtare. A fost o hotãrâre a Consiliului Profesoral, urmând toatã procedura pe care am avut-o. Am fãcut consiliul clasei, am luat
mineritului, s-au “înfruptat” ca ºi corbii, din tragedie ºi au plâns cu lacrimi de crocodil în faþa camerelor de luat vederi pentru un vot în plus. Anul acesta, lupta se dã pentru prezidenþiale, iar politicienii – cam aceiaºi – sunt în goanã dupã voturi. Minerii de la Petrila nu îi vor, însã, în mijlocul lor ºi vor doar sã fie lãsaþi sã-i plângã pe cei dragi în liniºte ºi demnitate, mai ales cã nimic bun nu s-a întâmplat în acest rãstimp în mine-
hotãrâri în consecinþã”, a declarat Lucian Resmeriþã, director C. N I Carmen Sylva. Elevul care a procurat drogurile, mai exact þigara ce conþinea etnobotanice, nu
ondamnaþi pentru suferinþã
Pentru tragedia din 15 noiembrie 2008, procurorii, împreunã cu reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã, au stabilit cã vinovaþi sunt fostul director al unitãþii, Aurelian Necula ºi inginerii Gheorghe Roºu ºi Dan ªtefan Ungur, care au fost trimiºi în judecatã pentru ucidere din culpã, vãtãmare corpo-
va mai putea fi primit la ºcoalã, indiferent unde va încerca acest lucru, timp de un an. Cei trei tineri au ajuns în stare gravã la spital, acuzând stãri confuze ºi rãu, dupã ce au fumat dintr-o þigarã în curtea ºcolii. Salvarea a venit în incinta instituþiei, iar
ralã din culpã ºi pentru infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. Alþi doi responsabili au decedat în exploziile din subteran. Iar în luna decemrbie a anului trecut, Curtea de Apel Craiova a dat sentinþa definitivã în acest proces de duratã în decembrie anul trecut. Aurelian Necula, exdirector al EM Petrila, a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni de închisoare; Gheorghe Roºu, fost inginer ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã – 4 ani; iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Car men COSMAN-PREDA
copilul care a adus þigara nu este la prima abatere. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, acesta a mai fost ridicat de DIICOT, atunci când în Valea Jiului au fost sãltaþi mai mulþi copii în acþiunea ce a purtat numele „curtea ºcolii”. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 Noiembrie 2014
Laurenþiu Nistor: “Întotdeauna pentru Valea Jiului ºi pentru judeþul Hunedoara ne-am zbãtut foarte mult”
REALITATEA: 4 interpelãri în doi ani, NICIUNA special pentru aceastã zonã!
D
eputatul PSD Laurenþiu Nistor ºi-a fãcut, în ultima perioadã, apariþia tot mai des în Valea Jiului, de-a dreapta unor oamnei politici locali sau de la Centru, mimând interesul pentru problemele zonei ºi ale judeþului Hunedoara, în general. Prezent la inaugurarea bazinului ºcolar de la Petroºani, liderul PSD Hunedoara, deputatul Laurenþiu Nistor susþine cã mereu s-a preocupat de aceastã zonã ºi de problemele cu care se confruntã, la fel ca ºi de restul judeþului. Nistor susþine cã nu campania electoralã îl aduce tot mai des în Valea Jiului (sic!) ºi faptul cã se întâmplã lucruri frumoase aici (n.r. mai multe, e drept, de când se dã lupta pentru Cotroceni. “Nu este campanie, ci se întâmplã lucruri frumoase aici. Ori de câte ori sunt invitat vin cu drag în Valea Jiului ºi mai ales cã Valea Jiului dorim sã devinã o zonã extraordinarã pentru judeþul Hunedoara ºi are toate posibilitãþile
ne-am zbãtut foarte mult ºi aº spunea spune cã mã mândresc, atât eu, cât ºi colegii mei din Parlament, de cât ne-am zbãtut pentru profesorii din Valea Jiului (n.r. amnistia fiscalã), cã ºtiþi bine ce greutãþi au întâmpinat. Ne-am zbãtut pentru CEH sã reziste ºi, dacã premierul României, dl. Victor Ponta, spunea cã este îngrijorat pentru soartea CEH, acum spunem fãrã echivoc cã viaþa CEH nu mai este în pericol, va merge înainte”. ºi, ori de câte ori voi fi solicitat sã sprijin Valea Jiului o fac cu drag. (...) Dorim ca ºi Complexul Energetic Hunedoara sã aibã viaþã ºi sã menþinem locurile de muncã în valea Jiului. Fãrã acest complex, Valea Jiului nu va fi în stare sã reziste”, spune deputatul hunedorean. Acesta a susþinut cã ºi de la tribuna Parlamentului s-a preocupat mereu de problemele Vãii Jiului ºi ale judeþului Hunedoara, în general ºi a susþinut zona aceasta: “Întotdeauna pentru Valea Jiului ºi nu numai pentru Valea Jiului, pentru judeþul Hunedoara
D
eclaraþiile nu se “pupã” cu realitatea
Acestea sunt declaraþiile, frumoase ºi aproape la obiect. Sã vedem, însã, care este ºi realitatea. Laurenþiu Nistor este deputat din anul 2008. În legislatura trecutã, probabil pentru cã era în opoziþie, acesta a avut 10 interpelãri personal în 4 ani de activitate, o parte referindu-se la probleme din judeþul Hunedoara, e adevãrat. Din 2012, glasul lui Nistor aproape a dispãrut. Lãsând la o parte declaraþiile politice rostite în plenul Camerei Deputaþilor, în timpul dezbaterilor,
Defileul, închis pânã în decembrie
A
rtera rutierã din Defileul Jiului rãmâne închisã pe timpul zilei, cu o scurtã pauzã la prânz. Coºmarul ºoferilor, care sunt nevoiþi, în orele în care este deschisã circulaþia, sã stea minute bune la fiecare semafor, va mai continua toatã luna noiembrie. Restricþiile pe DN 66 de pe Defileul Jiului rãmân în vigoare pânã pe 28 noiembrie, potrivit unui comunicat al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR). În prezent se asfalteazã o porþiune de mai
mulþi kilometri spre Mânãstirea Lainci din judeþul Gorj, iar vremea bunã permite continuarea lucrãrilor pentru consolidarea versanþilor. DN 66 Bumbeºti Jiu-Petroºani este cea mai importantã ºosea care asigurã legãtura între Oltenia ºi Transilvania, cu trafic închis de luni pânã vineri între orele 7.00 – 12.00 ºi 14.00 – 19.30. Termenul de finalizare pentru tronsonul Bumbeºti Jiu-Petroºani, cu o lungime de 33 de kilometri, este sfârºitul anului 2015, lucrãrile fiind evaluate la aproximativ 150 de milioane de lei. Diana MITRACHE
acesta a adresat fix 4 întrebãri ºi interpelãri actualului Executiv. ªi iatã care sunt ºi temele care i-au atras alesului atenþia: “Rolul Consiliului Naþional Tripartit pentru Dialog Social în dialogul social tripartit ºi sã exemplificaþi implicarea CNT- DS pe parcursul guvernãrii”, “Efectele negative ale preluãrii unitãþilor sanitare publice din fosta reþea sanitarã a Ministerului Transporturilor care au în derulare proiecte cu fonduri europene”, “Finanþarea programelor anuale de închidere ºi ecologizare
a perimetrelor miniere” ºi “Concluzii în urma inundaþiilor din jud.Gorj”. despre judeþul Hunedoara? Nici vorbã! Problema locurilor de muncã, infrastructurã, investiþii.... sunt chestiuni minore! Dar iatã ce spune tot Laurenþiu Nistor, întrebat ce a mai susþinut în afarã de amnistia fiscalã a profesorilor: “Un drum foarte drag Vãii Jiului. Este vorba despre drumul la Câmpul lui Neag care face unirea cu Herculane (n.r. aºa – numitul Drum al lui Bãsescu la care s-a sis-
tat finanþarea ºi care trebuia reluat, conform promisiunilor, în acest an!) ºi vã pot spune cã de la anul vor începe ºi lucrãrile la acest drum ºi se va face deschiderea bormalã, aºa cum ar trebui sã fie, a judeþului Hunedoara, cu un tarseu extraordinar de frumo. Am susþinut mdoernizarea drumului naþional care face legãtura cu Târgu Jiu (Defileul Jiului) ºi multe ºi multe alte investiþii care se vor face în aceastã zonã a judeþului. Car men COSMAN-PREDA
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 19.12.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.”