Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 739
Cronica Vãii Jiului Joi, 13 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
A “dezertat”, speriat de subteran
La Vulcan, deszãpezire cu Pregoterm
L
a Vulcan inspecþia tehnicã a utilajelor de deszãpezire este pe ultima sutã de metri ºi nãmeþii vor fi îndepãrtaþi la timp de cei de la Pregoterm. Primarul Gheorghe Ile susþine cã a mers pe mâna firmei pe care o are în subordine ºi le promite celor din Vulcan strãzi deszãpezite pe tot parcursul iernii. În scurt timp, primarul Gheorghe Ile spune cã va ieºi cu utilajele de deszãpezire ºi le va face inspecþia, pentru a demonstra cã este pregãtit ºi cã iarna nu va fi o problemã la Vulcan. „Activitatea pentru la iarnã este rezolvatã printr-un program de deszãpezire în Vulcan ºi utilajele sunt asigurate de cãtre Pregoterm ºi primãria Vulcan. Avem acest contract cu Pregoterm ºi în tot municipiul Vulcan este un program foarte bine dezvoltat pe strãzi, cartiere,
ca sã nu rãmânã nicio stradã necurãþatã. Avem pregãtit deja nisipul pentru întreaga iarnã ºi sare ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Tot pentru o demonstraþie publicã, Gheorghe Ile spune cã va scoate utilajele la paradã pe bulevardul central al oraºului, iar acum se fac ultimele revizii. „Vom ieºi cu toate utilajele gata verificate ºi vom face un raport la aceste utilaje sã vedem dacã sunt corespunzãtoare. Noi am fãcut reviziile la toate ºi le vom scoate pe Bulevard ca sã demonstrãm cã avem cele necesare pentru iarnã”, a mai adãugat primarul Gheorghe Ile. ªi cei din municipiul Vulcan susþin, la fel ca la Petroºani, cã iarna ºi zãpezile nu îi vor gãsi pe picior greºit, atâta timp cât este asigurat stocul de material antiderapant, dar ºi utilajele. Diana MITRACHE
M
unca de miner a fost una istovitoare pentru unul dintre tinerii angajaþi în cea de-a doua tranºã din acest an. Dupã câteva zile în care acesta a intrat în subteran, s-a speriat de condiþiile de lucru ºi a renunþat. >>> PAGINA A 2-A
Poate sã vinã iarna!
unicipiul Petroºani este pregãtit pentru M iarnã. Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut miercuri dimineaþã o demonstraþie de forþã ºi a adus în faþa primãriei toate utilajele ºi toþi oamenii care vor avea în grijã deszãpezirea drumurilor. Iarna nu ne va prinde nepregãtiþi, cel puþin la nivel declarativ. Un întreg parc auto a fost defãºurat la prima orã a dimineþii pe platoul din faþa Casei de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani, peste drum de primãrie. A fost vorba despre utilajele ce ne sunt necesare la deszãpezire ºi care aparþin firmei care a câºtigat licitaþia. „Facem o prezentare ºi o inspecþie, în acelaºi timp, a utilajelor de deszãpezire pe care le avem ºi firma care a câºtigat aceastã licitaþie este prezentã aici ºi cu
personal ºi cu utilaje ºi cu programul de intervenþie pentru momentul în care
vor cãdea primii fulgi de nea”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Deszãpezirea de la Petroºani o va face o firmã din Timiºoara în urmãtorii 4 ani ºi asta în urma unei licitaþii la care au luat parte mai multe astfel de societãþi comerciale de profil. „Firma se numeºte Eolian Energy SRL. Este firma care a câºtigat aceastã licitaþie la care au participat 6 firme. Anul acesta suma alocatã pentru deszãpezire este de aproximativ 3 miliarde de lei vechi ºi toate
aceste utilaje, plus alte douã buldo-excavatoare ºi autobasculante care nu au fost aduse acum aici, vor interveni la deszãpezirea oraºului pe timp de iarnã”, a mai adãugat primarul municipiului Petroºani. Cum se va face deszãpezirea propriu-zis ne dexplicã chiar cei care au câºtigat licitaþia „Acþionãm atât manual, cât ºi mecanic, inclusiv pe trotuare. Avem material antiderapant, nisip, sare, clorurã de calciu, cu care vom acþiona pe centrul
civic, pentru evitarea îngheþului ºi, în principal, ne vom axa foarte mult pe strãzile ºi trotuarele ce duc spre instituþiile publice, ºcoli, ºi, desigur, spital dupã care vom acþiona ºi pe trotuarele lãturalnice”, a spus ºi Melinda Rogobete, director Eolian Energy Petroºani, firmã de deszãpezire. Iarna care vine, spun cei care au fãcut aceastã demonstraþie de forþe, nu ne va lua pe nepregãtite ºi nu mai rãmâne decât sã ningã. Acum, spun cei care vor face deszãpezirea, accentul se va pune pe zona de centru a oraºului, acolo unde nu vor încãpea pe aleile pietonale utilajele de deszãpezire, dar ºi trotuarele, ce vor fi degajate manual. Diana MITRACHE
2 Actualitate
S
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
Încet, dar sigur, activitatea din subteran devine istorie
ubteranul, închis încet, dar sigur. Nu doar activele de la suprafaþã a unitãþilor miniere neviabile vor dispãrea, ci ºi cele din subteran.
Închiderea unitãþilor miniere neviabile este un lucru care nu se poate evita. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului spune cã aceste lucrãri se deruleazã conform programului de închidere, fãrã a afecta producþia.
“Programul de închidere pentru activitatea de subteran se deruleazã conform proiectelor de închidere. Activitatea în subteran ºi închiderea din aceastã perioadã nu afecteazã eventualele reserve de carbune care pot fi exploatate, inclusiv la mina Petrila. La activitatea de suprafaþã se va începe cu clãdirile care sunt instabile din punct de vedere al construcþiei, au fost evaluate ºi sunt clãdirile care nu se utilizeazã la momentul actual”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al
SNÎMVJ. Deºi autoritãþile petrilene ºi conducerea societãþii care închide minele fac tot posibilul pentru a menþine activitatea, un rãspuns oficial încã nu a fost emis. “Am fãcut toate calculele, atât echipa noastrã tehnicã cât ºi a minei Petrila în acel punct de vedere trimis cãtre Departamentul de Energie am dat toate elementele tehnice care sa ne ducã la continuarea activitãþii la mina Petrila”, a mai spus sursa citatã. În data de 22 februarie 2012 prin Decizia nr. C (2012) 1.020/2, Comisia
Europeanã a autorizat România sã acorde din fondurile publice un ajutor de 1.169 milioane RON, aproximativ 270 de milioane de euro, în vederea închiderii minelor de cãrbune necompetitive din trei unitãþi deþinute de Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani, denumita în continuare CNH S.A., pe perioada 2011-2018. Având în vedere obligaþiile asumate de Guvernul României cu instituþiile internaþionale, privind reducerea arieratelor CNH SA Petroºani,
A “dezertat”, speriat de subteran unca de miner a M fost una istovitoare pentru unul dintre tinerii angajaþi în cea de-a doua tranºã din acest an. Complexul Energetic Hunedoara a realizat luna trecutã 90 de angajãri în cadrul celor patru unitãþi miniere viabile. Munca pe care o presteazã zilnic mii de ortaci din Valea Jiului i s-a pãrut titanicã unui tânãr care a fost admis. Dupã câteva zile în care acesta a intrat în subteran, s-a speriat de condiþiile de lucru ºi a renunþat. “Din cele 90 de angajãri pe care le-am fãcut în ultima perioadã a fost un bãiat din Vulcan care a fãcut instructajul la mina Livezeni, a început munca ºi dupã câteva posturi prestate în subteran a dat o declaraþie pe propria rãspundere cã nu poate sã facã faþã ºi cã renunþã la locul de muncã”, a
declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Oficialii CEH se aºteaptã ca numãrul celor care renunþã sã creascã. Încã nu s-a luat o decizie în ceea ce priveºte înlocuirea celui care a dat bir cu fugiþii. “Eu mã aºtept sã mai renunþe ºi altcineva, dar sper sã se acomodeze toþi pentru cã mineritul este meseria de bazã în Valea Jiului ºi sperãm sã continuãm cât mai mult.
începând cu 01.11.2012 s-a înfiinþat Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani. Nerespectarea de cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A. Petroºani a condiþiilor prevãzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 1.020/2, precum ºi a oricãror obligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentru facilitatea închiderii minelor de cãrbune necompetitive determinã aplicarea de cãtre Ministerul Economiei Departamentul pentru Energie a mãsurilor necesare în vederea recuperãrii ajutoarelor de stat, în condiþiile legii. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Urmeazã sã avem discuþie cu directorul general sã îi prezentãm ºi lui situaþia ºi sã luãm o decizie în perioada imediat urmãtoare”, a mai subliniat sursa citatã.
A
ngajãri în 2015
spus Drãgoi. Sute de tineri s-au prezentat la concursul de angajare care a avut loc în luna mai a acestui an. În primã fazã au fost angajaþi 75 de tineri, iar în a doua rundã au mai fost încadrate 90 de persoane pe posturile de mineri. Monika BACIU
Cei de la Complexul Energetic Hunedoara spun cã anul viitor se vor mai realiza angajãri pentru subteran. “Noi ne dorim, cel puþin la începutul anului viitor odatã punerea în funcþiune a abatajului pe stratul 13 sã mai facem anga- Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 jãri, cel puþin la Telefon 0728890014 Livezeni”, a mai
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
“A
m reºedinþa aici, la Petroºani, ºi am putut sã trec de la organizaþia Sectorului 3 Bucureºti la cea de la Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2014. Voi ajuta organizaþia localã având în vedere cã este vorba de oraºul meu natal ºi sã fiu alãturi de colegii mei. Politica este o cursã lungã. Azi eºti sus, mâine jos, dar alternanþa la putere este beneficã. Sunt convins cã aceastã alternanþã se va produce din nou în 2016. În toþi aceºti ani de dupã 1989, nu cred cã ne-am fãcut de râs aici, în teritoriu. Dimpotrivã!” – Sorin Silaghi, fost vicepreºedinte ºi preºedinte PD Petroºani. De la 1 noiembrie 2014, Sorin Silaghi s-a mutat din organizaþia PDL a sectorului 3 Bucureºti la organizaþia de la Petroºani alãturându-se celor rãmaºi dupã plecarea primarului Tiberiu Iacob Ridzi, a celor trei consilieri locali ºi a altor membri. Sorin Silaghi a fost ”pe baricade” în 22 decembrie 1989 ºi a fost unul dintre cei trei însãrcinaþi sã constituie filiale FSN, apoi a fost
vicepreºedinte al PD la nivel local ºi judeþean, consilier judeþean timp de trei mandate, preºedinte interimar al PD pânã la momentul alegerii lui Tiberiu Iacob Ridzi în funcþia de preºedinte, apoi consilier parlamentar al liderului de grup al
PDL. Profesional, Silaghi a ocupat funcþia de director dezvoltare în cadrul fostei RAAVJ, actuala Apa Serv Valea Jiului, perioadã în care PD a implementat prin BERD un proiect care a fãcut ca la finele anului 2000, locuitorii Vãii Jiului sã beneficieze de apã 24 de ore din 24. Ulterior i s-a fãcut o propunere de cãtre preºedintele judeaþean al PSD, Mihail Rudeanu, sã treacã la
social-democraþi pentru a-l putea numi director general al RAAVJ, dar Silaghi a refuzat. În prezent acesta este specialist într-o companie bucureºteanã profilatã pe apã-canalizare. Despre revenirea la Petroºani ºi ce pãrere
PDL se repliazã – Sorin Silaghi a lãsat Bucureºtiul ºi a revenit la Petroºani
are despre “devalizarea” PDL prin plecarea la UNPR a primarului cu cei trei consilieri, plus un grup de membri PDL, Sorin Silaghi a vorbit cu oarecare amãrãciune, dar a precizat cã înþelege aceastã miºcare, doar cu una nu este de acord – cea a lui Constatin Lupu, fost director al INSEMEX, consilier PDL. ”Am reºedinþa aici, la Petroºani, ºi am putut sã trec de la organizaþia Sectorului 3 Bucureºti la cea de la Petroºani, începând cu 1 noiembrie 2014. Voi ajuta organizaþia localã având în vedere cã este vorba de oraºul meu natal ºi sã fiu alãturi de colegii mei. Politica este o cursã lungã. Azi eºti sus, mâine jos, dar alternanþa la putere este beneficã. Sunt convins cã aceastã alternanþã se va produce din nou în 2016. În toþi aceºti ani de dupã 1989, nu cred cã ne-am fãcut de râs în teritoriu. Dimpotrivã! În prezent, suntem în cãutare de tineri pentru cã ne bazãm pe ei pentru a construi ceva, aºa cum am fãcut-o ºi pânã acum. Este o reþetã care funcþioneazã, aºa cum a fost ºi în cazul lui Tiberiu Iacob Ridzi. În ce priveºte hotãrârea lui Tibi, este o situaþie în care ei Monica ºi Tibi ca soþi
– cautã ºi încearcã sã gãseascã o speranþã. Doamne fereºte sã trãieºti cu sabia lui Damocles deasupra capului! Nu pot sã-i judec ºi, poate, oricine ar face ca ei. Sigur cã este neplãcut... A intrat în PD în septembrie 1997, iar eu i-am pus adeziunea în mânã. L-a adus Paul Gherasim, atunci când aveam ca sarcinã refacerea PD în judeþul Hunedoara, ºi am început cu Petroºaniul. A venit de la mina Livezeni ºi s-a dovedit a fi fost o hotãrâre bunã, pentru cã Tibi a fãcut o treabã extraordinarã. A ajuns preºedinte pe judeþ la tineret, iar Monica a beneficiat de munca lui. Sigur, ulterior l-a ajutat la rândul ei pe Tibi. În 2000, a ajuns consilier municipal ºi a rãmas cu Carol Schreter fãcându-ºi ucenicia cu el. În 2004, prin Carol Schreter ºi Gheorghe Barbu, s-a fãcut un gest pragmatic, pentru cã viceprimar trebuia sã fie Petre
Drãgoescu din partea PNL. S-a negociat cu PNL ºi Tiberiu Iacob Ridzi a devenit viceprimar ocupând aceastã funcþie pânã a murit Carol Schreter. Perioada de tandem a fost una foarte bunã. ªi acum Petroºaniul aratã foarte bine. Tibi nu m-a chemat sã pãrãsesc partidul o datã cu el, poate pentru cã am fost ºi printre puþinii care i-a spus întotdeauna ce a avut de spus ºi ºtia cã nu m-aº fi dus, în nici un caz. Am vãzut acel baner cu primarul Ridzi ºi cu Ponta. Eu sunt convins cã Tibi nu-l va vota pe Ponta, aºa cum nici Ponta nu ºi-a votat întotdeauna colegii, ci pe Crin Antonescu. În ceea ce-l priveºte
pe Traian Bãsescu, noi am ajuns la concluzia cã Bãsescu nu poate sã construiascã. El a aplicat acel dicton ”divide et impera”, ori în lume s-a demonstrat cã echipele mari, puternice pot construi. Victor Ponta nu avea atâta popularitate dacã nu se rãzboia cu Bãsescu, cel care a ajuns sã zicã adio PDL-ului ºi ce a fãcut? Pentru ce? Nu suntem de acord cu asta, nu aºa aduni oameni în jurul unei idei. Revin la plecãrile din PDL Petroºani, la cei trei consilieri locali. Dacã pe doamna Lucia Muntean ºi pe Rad îi înþeleg, pentru cã ei au venit la partid doar pentru Tibi Ridzi, cu Constatin Lupu nu pot fi de acord. A fost directorul INSEMEX, a fost ajutat sã facã din Institut o autoritate naþionalã, plus cã ºi-a construit un viloi la Sviniþa. Gestul lui mi se pare imoral. Nici în plan personal nu avea motive... Cel care i-a luat locul acum la conducerea INSEMEX este mai bun profesional, este o alegere foarte bunã ºi o spun chiar dacã e vorba de un membru PSD. În schimb, un gest elegant l-a fãcut consilierul Sorin Avramescu, care s-a retras” – a spus Sorin Silaghi, cu specificaþia cã este opinia sa în calitate de membru PDL. De precizat cã în prezent, preºedintele PDL Petroºani este Valeriu Butulescu, cel care a crescut, format ºi promovat mulþi tineri fiind de-a lungul anilor ºi preºedinte ºi prim-vicepreºedinte al filialei judeþene, deputat, un om care a avut întotdeauna un cuvânt de spus în PD, ulterior PDL. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
În douã sãptãmâni aflãm cine DEMOLEAZÃ o parte a Vãii Jiului
ª
ansele ca activitatea minierã de la cele trei unitãþi extractive neviabile sã fie dusã mai departe este practic nulã, în ciuda speranþelor. În nici trei sãptãmâni vom afla cine ne pune minele la pãmânt. Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, în subordinea cãreia se aflã unitãþile extractive de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, a organizat toate cele trei licitaþii pentru demolarea clãdirilor ºi ecologizarea perimetrelor miniere. Sunt douã societãþi care îºi disputã contractele estimate la câteva zeci de milioane de lei. Pentru Mina Petrila, licitaþia s-a þinut în data de 4 noiembrie, iar pentru Paroºeni ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
suprafeþe) conform proiectului tehnic de închidere ºi ecologizare aferent sucursalei miniere Petrila”. Durata acestui contract este de 26 de luni, iar lucrãrile vor fi efectuate etapizat.
P
Uricani selecþia de oferte a fost organizatã luni. Însã pentru niciuna dintre ele nu a fost desemnat câºtigãtorul, iar directorul SNIMVJ, Aurel Anghel, spune cã acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în douã sãptãmâni. „Douã firme au depus oferte ºi urmeazã sã analizãm documentele, sã atriubuim contractul unia dinpre participanþi sau, eventual, sã cerem clarificãri. Sunt foarte multe claridicãri de cerut pe proiectele tehnice, pe
documentaþia depusã de ei, contactul urmând sã se deruleze pe o perioadã lungã de timp”, a declarat Aurel Anghel. Acesta spune cã, dacã lucrurile merg bine ºi vor primi clarificãrile solicitate repede, în douã sãptãmâni se vor putea cunoaºte demolatorii. În caz contrar, atrbuirea contractului se va face în maxi-
mum trei sãptãmâni. Pentru Mina Petrila, valoarea maximã estimatã este de 20.538.550 lei, bani alocaþi de la bugetul de stat ºi care intrã în demolãri ºi nu în reconstrucþia Vãii Jiului. Potrivit anunþului de licitaþie, contractul prevede ”execuþia de lucrãri de închidere a minelor (reabilitare ºi recultivare
ânã în 2018 vor fi istorie!
Pentru Paroºeni ºi Uricani, unde se vor implementa progranme similare, valoarea totalã a contractului este estimatã la aproximativ 30 de milioane de lei. Pentru toate cele trei unitãþi miniere aflate pe program de închidere asistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier la execuþia lucrãrilor este asiguratã de SC CONVERSMIN SA, societate aflatã tot în subordinea
ministerului Economiei. „Rãmâne CONVERSMIN pânã în anul 2018 care are dirigenþia de ºantier ºi rãspunde pentru întreaga lucrare. Noi verificãm ca totul sã se întâmple conform proiectului tehnic ºi a planului de închidere”, a mai percizat directorul SNIMVJ. Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflate pe program de închidere pânã în 2018. Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor. Car men COSMAN-PREDA
Drumul de la Aninoasa, mãrul discordiei
Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca, vrea ca de anul viitor Consiliul Judeþean Hunedoara sã prindã în buget fondurile necesare reabilitãrii în întregime a drumului care leagã zona Iscroni de Aninoasa, dat fiind faptul cã respectivul drum este unul judeþean. Potrivit lui Dunca, DJ 666B a fost în administrarea Primãriei Aninoasa dar, printr-o hotãrâre a consiliului local a fost trecut la CJ Hunedoara, iar în aceste condiþii forul judeþean ar trebui sã-l
T
one de hârtie ºi de peturi. Cetãþenii municipiului Petroºani sunt din ce în ce mai responsabili. De aproximativ 3 luni, la nivelul localitãþii au fost montate mai multe clopote pentru colectarea selectivã a deºeurilor. Oficialii Primãriei Petroºani se declarã mulþumiþi de gradul de colectare a deºeurilor menajere.
“Dupã ce am amplasat pe domeniul public al municipiului Petroºani în 16 acele containere de tip clopot pentru colectare selectivã. Noi chiar de douã ori pe sãptãmânã ridicãm peturile ºi hârtia ºi se vede o oarecare schimbare ºi un progres din partea cetãþenilor ºi din partea primãriei municipiului Petroºani în ceea ce priveºte colectarea selectivã. Avem câteva tone de peturi ºi hârtie care urmeazã sã le
valorificãm printr-o firmã cu care încheiem contract ºi speram sã colectãm în continuare
Baza sportivã de la Jiul, la un pas de preluare de cãtre municipalitate rimãria municipiului Petroºani este la un P pas de a prelua înapoi baza sportivã de la Jiul Petroºani, administratã pânã acum de omul de afaceri Alin Simota.
Mai sunt doar câteva chestiuni procedurale de rezolvat, iar baza sportivã va ajunge din nou la municipalitate, care va asigura ºi paza, aºa încât stadionul sã nu fie þinta vandalilor, cum s-a mai întâmplat. Preluarea se face de la
lichidatorul asociaþiei sportive care avea baza în administrare ºi este fãcutã de cãtre o comisie special constituitã în acest sens. De precizat cã vor fi preluate strict clãdirile, pentru cã mobilierul care existã aparþine asociaþiei ºi, probabil, acesta va fi scos la vânzare în contul datoriilor acumulate de asociaþia sportivã. „Suntem în faza foarte avansatã de a prelua cu acte stadionul înapoi în administrare. Cred cã în
în aceleaºi condiþii sau mai mult”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP
maximum o sãptãmânã vom rezolva aceastã problemã ºi apoi vom rezolva ºi problema apei pentru baza sportivã. Imediat dupã ce intrãm în posesia bazei sportive, vum institui ºi un sistem de pazã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. În 2005, între Primãria Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 an prin care ceastã asociaþie a prealuat în administrare baza sportivã. Chiar dacã ar mai fi un an pânã când contractul poate fi reziliat, primãria a gãsit soluþii pentru denunþarea lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, asociaþia sportivã se aflã în insolvenþã din cauza datoriilor, iar bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor. Car men COSMAN-PREDA
Autoritãþile de la Lupeni nu pot încã stabili programul activitãþilor din decembrie
A
utoritãþile judeþene în subordinea cãrora se aflã principalul drum al Aninoasei, sunt ameninþate cu plângere penalã dacã nu-l vor asfalta în întregime.
Clopotele, succes pentru colectarea selectivã
refacã în întregime. În aceastã toamnã pe cei cinci kilometri de drum s-au fãcut lucrãri de plombare, finanþate de la bugetul judeþului, însã el va trebui reasfaltat în întregime. „A venit domnul Moloþ sã inspecteze lucrãrile de plombare, acum, între cele douã tururi de scrutin. ªi lucrãrile acestea au fost fãcute dupã ce le-am spus cã, dacã nu fac nimic la drum, o sã le fac plângere penalã. Vreau ca pentru anul 2015 sã cuprindã bani pentru a fi asfaltat în întregime, pentru cã noi nu putem interveni fiind drum judeþean. Dacã nu vor, atunci sã
îl treacã iarãºi în subordinea noastrã ºi noi o sã obþinem fonduri de la bugetul statului pentru a-l reabilita în întregime. În caz cã se opun, le voi face plângere penalã pentru cã nu este normal ca locuitorii unui oraº sã aibã de suferit din cauza lor. Toatã lumea se plânge de acest drum, cã-ºi stricã maºinile ºi au dreptate oamenii”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Pentru plombarea DJ 666B, care s-a fãcut în aceastã toamnã, CJ Hunedoara a alocat suma de 270 mii lei. Maximilian GÂNJU
L
a Lupeni, activitãþile din luna decembrie depind de Trezorerie ºi de Ministerul de Finanþe. Conturile administraþiei locale de la Lupeni sunt blocate, iar din acest motiv, edilii nu pot pune încã la punct programul de activitãþi pentru luna decembrie. “Încã nu am stabilit nimic pentru luna decembrie. Totul depinde de Trezorerie ºi de ministeurl de Finanþe”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
Toate administraþiile locale din Valea Jiului, mai puþin cea din Lupeni, au definitivat programul pentru luna cadourilor. Au fost alocate diferite sume de bani pentru organizarea manifestãrilor din luna decembrie. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de lei în luna septembrie, faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce
priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plati restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. pimãria Lupeni a primit, printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Monika BACIU
Petroºani. Edilii locali au în vedere extinderea punctelor de colectare selectivã a gunoiului. Aceºtia au în plan, achiziþionarea unor noi clopote. “Domnul primar a dispus la o ºedinþã anterioarã prin care se propunea bugetul pe anul viitor sã mai achiziþionãm cel puþin 16 sau 20 de amplasamente, adicã sã dublãm capacitatea de colectare selective în municipiul Petroºani pentru a avea un oraº cât mai frumos ºi curat în acest sens”, a mai spus sursa citatã.
Aceste recipiente sunt achiziþionate de primãrie pentru a îmbunãtãþi serviciul de salubritate ºi au costat aproape 100 000 000 de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
În douã sãptãmâni aflãm cine DEMOLEAZÃ o parte a Vãii Jiului
ª
ansele ca activitatea minierã de la cele trei unitãþi extractive neviabile sã fie dusã mai departe este practic nulã, în ciuda speranþelor. În nici trei sãptãmâni vom afla cine ne pune minele la pãmânt. Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, în subordinea cãreia se aflã unitãþile extractive de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, a organizat toate cele trei licitaþii pentru demolarea clãdirilor ºi ecologizarea perimetrelor miniere. Sunt douã societãþi care îºi disputã contractele estimate la câteva zeci de milioane de lei. Pentru Mina Petrila, licitaþia s-a þinut în data de 4 noiembrie, iar pentru Paroºeni ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
suprafeþe) conform proiectului tehnic de închidere ºi ecologizare aferent sucursalei miniere Petrila”. Durata acestui contract este de 26 de luni, iar lucrãrile vor fi efectuate etapizat.
P
Uricani selecþia de oferte a fost organizatã luni. Însã pentru niciuna dintre ele nu a fost desemnat câºtigãtorul, iar directorul SNIMVJ, Aurel Anghel, spune cã acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în douã sãptãmâni. „Douã firme au depus oferte ºi urmeazã sã analizãm documentele, sã atriubuim contractul unia dinpre participanþi sau, eventual, sã cerem clarificãri. Sunt foarte multe claridicãri de cerut pe proiectele tehnice, pe
documentaþia depusã de ei, contactul urmând sã se deruleze pe o perioadã lungã de timp”, a declarat Aurel Anghel. Acesta spune cã, dacã lucrurile merg bine ºi vor primi clarificãrile solicitate repede, în douã sãptãmâni se vor putea cunoaºte demolatorii. În caz contrar, atrbuirea contractului se va face în maxi-
mum trei sãptãmâni. Pentru Mina Petrila, valoarea maximã estimatã este de 20.538.550 lei, bani alocaþi de la bugetul de stat ºi care intrã în demolãri ºi nu în reconstrucþia Vãii Jiului. Potrivit anunþului de licitaþie, contractul prevede ”execuþia de lucrãri de închidere a minelor (reabilitare ºi recultivare
ânã în 2018 vor fi istorie!
Pentru Paroºeni ºi Uricani, unde se vor implementa progranme similare, valoarea totalã a contractului este estimatã la aproximativ 30 de milioane de lei. Pentru toate cele trei unitãþi miniere aflate pe program de închidere asistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier la execuþia lucrãrilor este asiguratã de SC CONVERSMIN SA, societate aflatã tot în subordinea
ministerului Economiei. „Rãmâne CONVERSMIN pânã în anul 2018 care are dirigenþia de ºantier ºi rãspunde pentru întreaga lucrare. Noi verificãm ca totul sã se întâmple conform proiectului tehnic ºi a planului de închidere”, a mai percizat directorul SNIMVJ. Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflate pe program de închidere pânã în 2018. Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor. Car men COSMAN-PREDA
Drumul de la Aninoasa, mãrul discordiei
Primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca, vrea ca de anul viitor Consiliul Judeþean Hunedoara sã prindã în buget fondurile necesare reabilitãrii în întregime a drumului care leagã zona Iscroni de Aninoasa, dat fiind faptul cã respectivul drum este unul judeþean. Potrivit lui Dunca, DJ 666B a fost în administrarea Primãriei Aninoasa dar, printr-o hotãrâre a consiliului local a fost trecut la CJ Hunedoara, iar în aceste condiþii forul judeþean ar trebui sã-l
T
one de hârtie ºi de peturi. Cetãþenii municipiului Petroºani sunt din ce în ce mai responsabili. De aproximativ 3 luni, la nivelul localitãþii au fost montate mai multe clopote pentru colectarea selectivã a deºeurilor. Oficialii Primãriei Petroºani se declarã mulþumiþi de gradul de colectare a deºeurilor menajere.
“Dupã ce am amplasat pe domeniul public al municipiului Petroºani în 16 acele containere de tip clopot pentru colectare selectivã. Noi chiar de douã ori pe sãptãmânã ridicãm peturile ºi hârtia ºi se vede o oarecare schimbare ºi un progres din partea cetãþenilor ºi din partea primãriei municipiului Petroºani în ceea ce priveºte colectarea selectivã. Avem câteva tone de peturi ºi hârtie care urmeazã sã le
valorificãm printr-o firmã cu care încheiem contract ºi speram sã colectãm în continuare
Baza sportivã de la Jiul, la un pas de preluare de cãtre municipalitate rimãria municipiului Petroºani este la un P pas de a prelua înapoi baza sportivã de la Jiul Petroºani, administratã pânã acum de omul de afaceri Alin Simota.
Mai sunt doar câteva chestiuni procedurale de rezolvat, iar baza sportivã va ajunge din nou la municipalitate, care va asigura ºi paza, aºa încât stadionul sã nu fie þinta vandalilor, cum s-a mai întâmplat. Preluarea se face de la
lichidatorul asociaþiei sportive care avea baza în administrare ºi este fãcutã de cãtre o comisie special constituitã în acest sens. De precizat cã vor fi preluate strict clãdirile, pentru cã mobilierul care existã aparþine asociaþiei ºi, probabil, acesta va fi scos la vânzare în contul datoriilor acumulate de asociaþia sportivã. „Suntem în faza foarte avansatã de a prelua cu acte stadionul înapoi în administrare. Cred cã în
în aceleaºi condiþii sau mai mult”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP
maximum o sãptãmânã vom rezolva aceastã problemã ºi apoi vom rezolva ºi problema apei pentru baza sportivã. Imediat dupã ce intrãm în posesia bazei sportive, vum institui ºi un sistem de pazã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. În 2005, între Primãria Petroºani ºi asociaþia sportivã condusã de Alin Simota a fost încheiat un contract de comodat pe o duratã de 10 an prin care ceastã asociaþie a prealuat în administrare baza sportivã. Chiar dacã ar mai fi un an pânã când contractul poate fi reziliat, primãria a gãsit soluþii pentru denunþarea lui, cu atât mai mult cu cât baza sportivã are nevoie de reparaþii. În plus, asociaþia sportivã se aflã în insolvenþã din cauza datoriilor, iar bunurile ei sunt sub sechestru asigurãtor. Car men COSMAN-PREDA
Autoritãþile de la Lupeni nu pot încã stabili programul activitãþilor din decembrie
A
utoritãþile judeþene în subordinea cãrora se aflã principalul drum al Aninoasei, sunt ameninþate cu plângere penalã dacã nu-l vor asfalta în întregime.
Clopotele, succes pentru colectarea selectivã
refacã în întregime. În aceastã toamnã pe cei cinci kilometri de drum s-au fãcut lucrãri de plombare, finanþate de la bugetul judeþului, însã el va trebui reasfaltat în întregime. „A venit domnul Moloþ sã inspecteze lucrãrile de plombare, acum, între cele douã tururi de scrutin. ªi lucrãrile acestea au fost fãcute dupã ce le-am spus cã, dacã nu fac nimic la drum, o sã le fac plângere penalã. Vreau ca pentru anul 2015 sã cuprindã bani pentru a fi asfaltat în întregime, pentru cã noi nu putem interveni fiind drum judeþean. Dacã nu vor, atunci sã
îl treacã iarãºi în subordinea noastrã ºi noi o sã obþinem fonduri de la bugetul statului pentru a-l reabilita în întregime. În caz cã se opun, le voi face plângere penalã pentru cã nu este normal ca locuitorii unui oraº sã aibã de suferit din cauza lor. Toatã lumea se plânge de acest drum, cã-ºi stricã maºinile ºi au dreptate oamenii”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Pentru plombarea DJ 666B, care s-a fãcut în aceastã toamnã, CJ Hunedoara a alocat suma de 270 mii lei. Maximilian GÂNJU
L
a Lupeni, activitãþile din luna decembrie depind de Trezorerie ºi de Ministerul de Finanþe. Conturile administraþiei locale de la Lupeni sunt blocate, iar din acest motiv, edilii nu pot pune încã la punct programul de activitãþi pentru luna decembrie. “Încã nu am stabilit nimic pentru luna decembrie. Totul depinde de Trezorerie ºi de ministeurl de Finanþe”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.
Toate administraþiile locale din Valea Jiului, mai puþin cea din Lupeni, au definitivat programul pentru luna cadourilor. Au fost alocate diferite sume de bani pentru organizarea manifestãrilor din luna decembrie. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de lei în luna septembrie, faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce
priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plati restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. pimãria Lupeni a primit, printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Monika BACIU
Petroºani. Edilii locali au în vedere extinderea punctelor de colectare selectivã a gunoiului. Aceºtia au în plan, achiziþionarea unor noi clopote. “Domnul primar a dispus la o ºedinþã anterioarã prin care se propunea bugetul pe anul viitor sã mai achiziþionãm cel puþin 16 sau 20 de amplasamente, adicã sã dublãm capacitatea de colectare selective în municipiul Petroºani pentru a avea un oraº cât mai frumos ºi curat în acest sens”, a mai spus sursa citatã.
Aceste recipiente sunt achiziþionate de primãrie pentru a îmbunãtãþi serviciul de salubritate ºi au costat aproape 100 000 000 de lei. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
UPET marcheazã o premierã naþionalã
PERACH, “floarea” voluntariatului
U
niversitatea din Petroºani a marcat o premierã în rândul instituþiilor de învãþãmânt superior din þarã. Aici a fost semnat un proiect de cooperare internaþionalã cu Institutul Weizmann din Israel. Proiectul PERACH care tradus din ebraicã în limba românã înseamnã floare ºi-a deschis petalele la Petroºani. “Vizeazã semnarea unui acord care priveºte înfiinþarea la Universitatea din Petroºani a unui program PERACH România în acord cu programul similar din Israel. În 1974 a înfiinþat acest program. Acest program a avut o dezvoltare fulminantã. A fost dupã aceea împãrtãºit ºi din alte universitãþi din Israel, iar la ora actualã sunt 200 de centre universitare din lume care au acest program. Acest program priveºte voluntariatul ºi mentorare, are o traducere din ebraicã, sugestivã, floare. Aceastã “floare” va fi implementatã ºi la Universitatea din Petroºani”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Semnarea acestui proiect a avut loc în prezenþa directorului Amos Carmeli, care a dezvoltat acest concept în Israel în urmã cu 40 de ani. “Mentorarea copilului în conformitate cu nevoile lui, chiar ºi când va fi adult va rãmâne un bun câºtigat. Nu este ceva ce eu am spus sau am scris. Este scris în biblie,
de cãtre Regele Solomon acum 3000 de ani în urmã. Regele Solomon a fost prima persoanã care a scris în biblie acest lucru. Mentoratul este o relaþie specialã, este o relaþie între cei adulþi ºi cei tineri. Mentoratul este între un prieten, un frate mai mare, o persoanã de încredere, este un mod de a-i educa pe cei tineri. PERACH este un mod de viaþã. PERACH este o floare în ebraicã este ºi acronimul învãþãrii ºi mentoratului în ebraicã”, a declarat Amos Carmeli, directorul programului PERACH.
Proiectul a trecut de barierele lingvistice, istorice ºi culturale. 600.000 de mii de studenþi din întreaga lume fac voluntariat în cadrul acestui proiect global.
“E important programul PERACH pentru cã este un program de mentorat ºi a fost înfiinþat în anul 1974, e vorba de 40 de ani de experienþã. Implicã pe studenþi în activitãþi de voluntariat, de mentorare, se implicã în acþiuni în sfera administrativã în localitãþile unde acest program este dezvoltat. Un mare avantaj al acestui program este cã uneºte, coaguleazã societatea, nu dezbinã, existã interacþiune între oameni. E cea mai bunã formã de socializare decât celelalte reþelele de socializare. PERACH depãºeºte barierele rasismului, barierele religioase, fiind extins ºi în þãri unde existã populaþie musulmanã”, a declarat Vereº Ioel La eveniment a fost prezent ºi prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, care a subliniat importanþa voluntariatului în rândul societãþii civile. “Pentru mine este o
onoare sã particip alãturi de cei de la Universitatea Petroºani la acþiunile pe care dumnealor le întreprind. Voluntariatul este un lucru nobil, din pãcate în România nu am reuºit sã implicãm societatea civilã pentru cã nu am gãsit cele mai bune canale pentru a dialoga cu societatea civilã care sã se implice în proiectele de voluntariat. Este un prim pas pe care îl facem în a conºtienttiza societatea civilã cã voluntariatul reprezintã o onoare cã voluntarii trebuie sã fie respectaþi ºi trebuie sã fie admiraþi”, a subliniat prefectul judeþului Hunedoara Sorin Vasilescu. Singapore este prima þarã în care programul s-a extins dupã Israel. 25 de þãri din întreaga lume fac parte din acest proiect de anvergurã, iar universitatea din Petroºani este prima din þara noastrã care aderã la acest concept. Monika BACIU
Ile pregãteºte garajul pentru autobuzele electrice
V
alea Jiului va avea autobuze ecologice în scurt timp, iar Gheorghe Ile a propus ca la Vulcan sã fie centrul de garare al acestora, dar ºi staþia de încãrcare ºi spãlare a maºinilor respective. Proiectul este unul gândit de Consiliul Judeþean Hunedoara, în colaborare cu primarii tuturor oraºelor din Valea Jiului, de la Petroºani, la Uricani ºi la Vulcan deja a fost gãsitã locaþia pentru garaj. „Am venit cu îmbunãtãþiri la acest proiect ºi am zis sã nu întindem linie de troleu, ci sã folosim autobuze electrice ce se pot încãrca în timp ce stau în staþie. Am considerat, pe de altã parte, cã este util, ca la centrul drumului
între Petroºani ºi Uricani, deci la Vulcan, sã fie o halã perfectã pentru un depou de autobuze. A venit un expert de la Bucureºti, care ne-a dat girul sãu”, a precizat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Mai mult, în Vulcan a fost gânditã ºi o staþie de încãrcare a bateriilor, dar proiectul vine mai ales în sprijinul elevilor navetiºti. Asta pentru cã vor fi autibuze cu 40 de locuri, dar ºi cu 80 de locuri, iar cele mici vor putea sã intre chiar prin cartiere, pentru a lua copiii în drum spre ºcoalã. „Am stabilit un program de circulaþie din 15 în 15 minute. Neavând fir, se vor putea deplasa pe toate traseele. Noi ne-am gândit ºi la elevi. Am dori ca ei sã circule gratuit. Le vom face o cartelã cu care copiii îºi descarcã drumul spre ºcoalã”, a precizat Gheorghe Ile, primarul din Vulcan. Autobuzele electrice vor fi garate în Colonia de Jos ºi tot acolo va fi ºi un fel de dispecerat, plus staþia de spãlare ºi atelierul de reparaþii. Hala este ca ºi gata ºi primarul spune cã e dispus sã o amenajeze imediat ce va fi iniþiat proiectul de transport în comun pentru Valea Jiului. La acest moment, transportul de persoane se face doar cu microbuze ºi taxiuri ºi nu existã alte mijloace de transport în comun. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
Condamnare! Obligat de Mâncare sãnãtoasã, judecãtor sã înveþe o meserie pentru o viaþã armonioasã
U
n adolescent din localitatea Petrila, trimis în judecatã pentru cã a gãsit un telefon mobil ºi în loc sã-l ducã autoritãþilor, pentru a-l gãsi pe proprietar, l-a bãgat în buzunar, a fost pedepsit într-un mod inedit. Fapta s-a petrecut la începutul acestui an, iar tânãrul B.C.M., în vârstã de 16 ani a fost trimis în judecatã de procurori pentru infracþiunea de „însuºire a bunului gãsit”. Potrivit noului Cod Penal, fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun gãsit autoritãþilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al sãu se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 3 luni ori cu amendã. Astfel, minorul a fost judecat la Petroºani ºi pentru cã nu a fost iertat de cel pe care l-a prejudiciat, a primit o condamnare care nu este una drasticã, dar are rolul de a-l aduce pe calea cea bunã. Potrivit unor avocaþi, astfel de sentinþe se dicteazã în foarte
Pensionarii ºi primarul
P
ensionarii mineri din Valea Jiului au avut din nou obiºnuita ºedinþã. De aceastã datã la întrevederi a participat ºi primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a fost asaltat de problemele vârstnicilor. Aceºtia nu înþeleg cã nu toate solicitãrile lor pot fi rezolvate la nivel local. “Mai multe probleme pe care le-au ridicat ºi pe care le cunoºteam, sunt doleanþe care unele depind de mine, dar unele depind de administraþia centralã, de Guvern cum ar fi
A
r trebui sã mâncãm mai sãnãtos. Este o afirmaþie pe care o auzim mereu, dar câþi þin cont de ea? Tocmai de aceea, un proiect dedicat grãdiniþelor vine în sprijinul celor care întocmesc reþetele, dar ºi al pãrinþilor, cu care se fac adevãrate lecþii de bucãtãrie.
puþine cazuri, dar sunt cele mai potrivite pentru corectarea unor tineri, „pentru cã trimiterea lor dupã gratii, într-un mediu infracþional, ar putea sã nu mai aibã caracterul coercitiv urmãrit de instanþã”. Adolescentul a fost obligat de judecãtor sã rãmânã consemnat la sfârºit de sãptãmânã pe o duratã de o lunã ºi o sãptãmânã, iar în toatã aceastã perioadã va trebui sã urmeze un curs de pregãtire ºcolarã sau formare profesionalã. Tânãrul riscã sã ajungã dupã gratii dacã nu va respecta decizia instanþei sau va comite o altã infracþiune, iar pedeapsa va fi una mult mai mare. Totodatã, pãrinþii sãi trebuie sã achite ºi paguba de 2300 de lei, dar decizia magistraþilor de la Petroºani nu este una definitivã. Maximilian GÂNJU gratuitãþile ºi toate celelalte probleme legate de pensii, de cuantumuri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Un alt punct dezbãtut a fost programul lunii decembrie, atunci când vârstincii din municipiul Petroºani vor participa la revelion. “Am vorbit ºi de revelion. Dumnealor ºtiu cã în fiecare an când organizãm participã cu mare drag ºi am venit sã discutãm ºi aceastã problemã”, a mai spus sursa citatã. 67 de mii de lei au fost alocaþi din bugetul local al municipiului Petroºani pentru organizarea evenimentului devenit deja tradiþie, denumit “revelionul pensionarilor” Monika BACIU
Grãdiniþele nu mai au reþetare actualizate de prin anii 60, iar copiii ºtiu foarte bine ce ar mânca. Un hamburger va câºtiga mereu detaºat ºi cartofii prãjiþi sunt un deliciu, chiar dacã micuþii ºtiu, teoretic, cã fructele ºi legumele îi fac mari. „Pãi eu mãnânc sendviº, sau salam, sau chiftele. Legumele ºi fructele sunt sãnãtoase ºi le luãm de la ciorbã ºi aºa o sã fac 5 ani, dacã mãnânc fructe ºi legume”, ne-a explicat, teoretic un copil de grãdiniþã. Asta în timp ce mai toþi au fost de acord cã nu existã nimic mai bun decât cartofii prãjiþi, iar fructele ºi legumele sunt bune, dar nu mereu. „Am 4 ani ºi 10 luni. Îmi plac merele, dar nu vreau tot timpul. Mai bine altceva”, a recunoscut o altã fetiþã de la grãdiniþã, în timp ce colegul sãu de bãncuþã era de pãrere cã lãmâia este cea mai bunã. Cei mici au fost implicaþi la grãdiniþã în diverse activitãþi ºi au învãþat cum pot pune conserve pe iarnã. „Am pus murãturi
la murat!”, ne-a arãtat un pici, mândru de mãsuþa cu murãturi din spatele clasei sale. Modul de viaþã sãnãtos pleacã de la obiºnuinþã ºi
cei mici sunt primii care trebuie sã afle ce e mai bine pentru ei. Lucia Muntean vrea acum sã revoluþioneze sistemul alimentaþiei în grãdiniþe ºi tocmai de aceea a pornit oarecum ofensiva în bucãtãrie. „Suntem iar într-un top nedorit. Avem mulþi copii cu vârste mici supraponderali, sau bolnavi, din cauza felului în care au fost hrãniþi, avem copii cu diabet, ori boli care nu ar fi permise la vârsta aceasta. Dar noi avem un plan foarte curajos. Nu ºtiu câtã lume ºtie cã pentru cantinele din grãdiniþe ºi ºcoli nu mai
Actualitate 7 existã un reþetar de prin 1960, reþetar care sã îþi punã la dispoziþie valorile nutritive ale alimentelor, cantitãþile care trebuie sã le consume un copil, sau un tânãr într-o zi ºi, în cadrul acestui proiect pentru învãþãmântul preºcolar, conlucrând cu nutriþioniºtii ºi specialiºtii sã pornim sã întocmim un nou reþetar. Sunt mulþi paºi de fãcut, dar cineva trebuie sã înceapã”, a afirmat Lucia Muntean, cea care coordoneazã activitatea grãdiniþelor cu
program prelungit, unde copiii iau mai multe mese pe zi. Cu toatã lipsa de reþete competitive, cei din bucãtãriile grãdiniþelor fac tot ce le stã în putinþã ca micuþii sã aibã zilnic o masã cu fructe, sã mãnânce sãnãtos ºi acesta este un prim pas. Întreg proiectul va cuprinde toate grãdiniþele ºi zilnic cei mici vor afla ce trebuie sã mãnânce ca sã fie sãnãtoþi, dar vor fi ºi învãþaþi cu mâncare mai mult crudã, puþin preparatã, cu fructe ºi legume proaspete. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 Noiembrie 2014
8 milioane pentru Straja A
dministraþia localã de la Lupeni primeºte peste 8 milioane de lei pentru Straja. Anunþul a fost fãcut la Petroºani de cãtre vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism, Mirela Matichescu. Banii vor fi folosiþi pentru plata unor datorii pe care Autoritatea Naþionalã pentru Turism le are cãtre consiliul local.
“Partea de dedicare cãtre dezvoltarea turismului în aceastã zonã o consider extrem de importantã. O vãd ca ºi o soluþie pentru relocarea forþelor de muncã care s-au disponibilizat din domeniul minier cãtre o posibilã dezvoltare pe sectorul turistic. Implicarea pe care am avut-o în ultima perioadã de a gãsi ºi identificarea de surse de a finaliza proiectele
începute de ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Dupã o perioadã de doi ani de zile în care nu au mai fost alocate fonduri pentru aceste proiecte s-au gãsit resurse ºi în urmãtoarele douã sãptãmâni vor fi alocate sumele de 8.320.000 de lei cãtre Consiliul Local Lupeni, o primã sumã în ceea ce priveºte totalul de 52 de milioane de lei datorii pe care Autoritatea (ANT) le înregistreazã cãtre Consiliul Local, este o intenþie nu neaparat a autoritãþii cât a întregii guvernãri de a continua proiectele de investiþii în ceea ce a însemnat proiectul schi în România ”, a declarat, la Petroºani, Mirela Matichescu,
“SUNETUL TOAMNEI!”, un regal folcloric pe scena Teatrului Dramatic ID Sîrbu Petroºani
U
n regal folcloric care sãrbãtoreºte anotimpul frunzelor ruginii în municipiul Petroºani va avea loc vineri 14 Noiembrie 2014, începând cu ora 18:00, în sala de spectacol a Teatrului I. D. Sîrbu. Organizatorii, Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Ansamblul Profesionist “Drãgan Muntean” îi invitã pe iubitorii de cântec popular românesc la un spectacolul muzical coregrafic unde vor urca pe scenã interpreþi cunoscuþi de muzicã popularã, printre care: Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Mariana Deac, Bogdan Toma, Teodora Iuga, Anuþoiu Ana - Teodora. “Vom fi onoraþi de prezenþa unui numãr cât mai mare de spectatori ºi îi aºteptãm cu drag pe toþi, sã sporim împreunã bogaþia de valori culturale a neamului nostru românesc. În acompaniamentul orchestrei Ansamblului Profesionist “Drãgan Muntean” dirijatã de maestrul George
Cîlþea, întreaga distribuþie îi va încânta pe spectatori cu cele mai alese cântece pentru a le dãrui o searã de excepþie, plinã de veselie, joc ºi voie bunã”, declarã Cristian Sebastian Fodor, managerul
Ansamblului Profesionist “ Drãgan Muntean”. Artiºtii promit celor prezenþi douã ore de bunã dispoziþie, cu muzicã popularã autenticã ºi dansuri tradiþionale pregatite de coregraful Mircea Resiga.
vicepreºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Turism. Teoretic, staþiunea montanã Straja ar trebui sã fie legatã prin instalaþii pe cablu cu Pasul Vâlcan. “Noi facem eforturi sã deblocãm situaþia din punct de vedere financiar, în proporþie de 100%. Este un prim pas pe care l-am fãcut, avem promisiuni cã ºi în decembrie va mai exista o tranºã de bani care va fi relocatã
ºi sã vedem, dar sperãm ca pânã la sfârºitul anului viitor lucrurile sã reintre în normal”, a mai subliniat sursa citatã. Deputatul Cristian Resmeriþã susþine cã aceste proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile trebuie sã continue. “Proiectele în turism trebuie sã continue, fiecare datã am spus cã pe lângã activitatea minierã de care suntem legaþi cã vrem cã
nu vrem trebuie sã facem tot ce ne stã în putinþã pentru ca aceasta sã meargã mai departe ºi sã se dezvolte. Singura alternativã viabilã pe care noi cei din Valea Jiului o vedem la minerit este turismul. Investiþiile în turism ºi în domeniile schiabile vor continua, Dumnezeu ne-a ajutat sã deblocãm aceste lucruri”, a declarat deputatul PSD, Cristian Resmeriþã. Monika BACIU
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 19.12.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.”