Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 738
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ªefa TSD Petroºani posibil noul viceprimar
M
unicipiul Petroºani ar putea avea cel mai tânãr viceprimar din istorie, dacã nominalizarea Laviniei Grigoriu se va concretiza într-o propunere din partea PSD.
Valea Jiului, atracþie turisticã... electoralã
ª
ansele ca PSD sã ocupe postul de viceprimar al municipiului Petroºani sunt foarte mari, în condiþiile în care UNPR deja are prima funcþie prin cooptarea în partid a primarului Iacob-Ridzi. Surse din cadrul PSD Petroºani spun cã lupta pentru nominalizarea unui consilier pentru postul vacantat de liberali se dã între ºefa tinerilor social democraþi, Lavinia Grigoriu ºi un senior, Viorel Pascu fost inginer minier, în prezent pensionar. Cele mai mari ºanse le are Grigoriu, iar motivarea liderilor PSD ar fi cã:„trebuie promovaþi tinerii ºi femeile social democrate, iar astfel se împuºcã doi iepuri dintr-un foc”. ªefa OT PSD Petroºani a
devenit în anul 2012, cel mai tânãr consilier local pe care municipiul Petroºani l-a avut, iar Viorel Pascu a ajuns sã ocupe un post de ales în „parlamentul local” dupã arestarea ºi excluderea liberalului Alin Simota. Municipiul Petroºani a rãmas fãrã viceprimar încã de la începutul lunii octombrie a.c., dupã ce Dorina Niþã (PNL) ºi-a înaintat demisia pentru a se întoarce la funcþia de profesor universitar. Maximilian GÂNJU
T
urismul din Valea Jiului poate deveni alternativã la minerit, în timpul alegerilor, ºi poate fi încadrat cu succes la realizãri. Dacã autoritãþile locale din Valea Jiului încearcã de ani buni sã dezvolte aceastã laturã, fãrã prea mare succes, alegerile prezidenþiale constituie un model de urmat. Valea Jiului a atras mii de turiºti (electorali) în ziua alegerilor. >>> PAGINA A 3-A
Minerii de la SNÎMVJ primesc tichete cadou de Sfânta Varvara
egocieri pentru tichetele din N luna sãrbãtorilor.
Minerii de la unitãþile neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor beneficia de prime cu ocazia Sfintei Varavara, care este consideratã ocrotitoarea celor care trudesc în mãruntaiele pãmântului.
Sindicatele negociazã cu administraþia pentru acordarea acestor drepturi stabilite în contractul colectiv de muncã. “Suntem încã în negociere cu sindicatele, cu siguranþã vã pot spune cã de Sfânta Varvara va fi o primã, încã nu este negociatã, iar în funcþie de fondurile pe care le vom avea, vom vedea ºi pentru prima de Crãciun. Facem negocieri cu sindicatele iar dupã finalizarea negocierilor vom face publice ºi
aceste sume”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Conducerea societãþii are incertitudini în ceea ce priveºte acordarea de tichete cadou cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Totul depinde de veniturile societãþii. “Pentru noi, care avem venituri de bugeturi ºi cheltuieli ºi dacã execuþia bugetarã am fãcut-o corect, aceste tichete, pentru cã despre tichete este vorba, sunt cuprinse
în bugetul de venituri ºi cheltuieli a societãþii, deci în mod normal nu ar trebui sã avem probleme cu acordarea lor”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe minerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara aceºtia nu vor beneficia de prime cu ocazia Sfintei Varvara. Noul contract colectiv de muncã nu prevede acest lucru. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Achiziþii de 400.000 de lei pentru mineri
A
proximativ 400.000 de lei au fost investiþi la Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului pentru siguranþa minerilor. La Petrila, Paroºeni ºi Uricani au ajuns aparate de ultimã generaþie, cu care minerii pot lucra în condiþii europene. Asta dupã ce chiar inspectorii ITM atrãgeau atenþia asupra necesitãþii unor astfel de aparate. Minerii au primit o serie de aparate cu care sã intre în minã, iar cei din conducerea
celor trei unitãþi miniere, aflate în proces de închidere, spun cã totul s-a fãcut pentru siguranþa celor ce intrã sub pãmânt, Practic, aceste aparate, care au costat aproximativ 400.000 de lei, erau necesare ºi chiar inspectorii ITM au cerut în mod imperativ investiþiile acestea. „În perioada octombrie, noiembrie am realizat o achiziþie de aparate de mãsurã ºi control, respectiv 47 de bucãþi de metanometre, aparate multigaz 16 bucãþi, oximetre 18 bucãþi, mãºti de autosalvare
600 de bucãþi. Toatã acestã achiziþie s-a fãcut cu scopul de a avea locuri cât mai sigure de muncã ºi ca viaþa oamenilor sã nu fie pusã în pericol sub nicio formã”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Cei care au cumpãrat aparatele susþin cã era nevoie de ele în subteran, unde nu s-au mai fãcut astfel de achiziþii de ani buni. De altfel, minerii s-au plâns mai mereu de calitatea echipamentelor, iar o astfel de investiþie îi aduce ºi pe minerii noºtri la standarde europene. „Toatã aparatura
Rãzvan Nicolescu revine (ca sã intre în minã?)
Minerii vor sã se întâlneascã cu ministrul ºi chiar au sã îi facã o serie de propuneri, pentru ei ca ºi pentru pensionarii mineri, iar cu acest prilej ministrul ar putea sã se þinã de cuvânt ºi sã intre în minã. Liviu Dragnea a dat ca sigurã vizita ministrului delegat pentru Energie ºi se pare cã acesta va veni în curând în Petroºani, tocmai pentru a discuta despre minerit. De altfel, Liviu Dragnea a ºi subliniat la Petroºani, cã mineritul de huilã este important în strategia viitoare. „Rãzvan Nicolescu va fi aici. Cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, iar cele 4 mine intrã într-un proces de dezvoltare ºi modernizare. Existã o rezervã de 54 – 55 de milioane de tone de huilã care asigurã funcþionarea acestor mine pentru 45 – 50 de ani”, a spus vicepremierul Liviu Dragnea, la Petroºani. Cei de la minele neviabile, însã, vor sã aibã ºi ei o întrevedere cu ministrul Rãzvan Nicolescu ºi chiar au un plan de discuþii stabilit pentru aceastã întâlnire. „Primul lucru pe care îl avem pe agendã este legat
este prima achiziþie care s-a fãcut în siguranþa minerilor ºi care era
Dupã polonezi ºi chinezi,
Nemþii prospecteazã mineritul Vãii Jiului
D
upã chinezi ºi polonezi a venit rândul nemþilor sã tatoneze minele din Valea Jiului.
M
inistrul delegat pentru Energie vine la Petroºani ºi anunþul a fost fãcut de vicepremierul Liviu Dragnea, la vizita pe care a fãcut-o în Valea Jiului.
achiziþionatã este de ultimã generaþie, care se utilizeazã în UE ºi chiar am reuºit sã le luãm la preþuri competitive ºi chiar foarte bune. Investiþia la aparatele de mãsurã se ridicã la undeva la 400.000 de RON”, a mai spus Anghel. Inspectorii ITM au atras în ultima vreme atenþia asupra necesitãþii unor investiþii în siguranþa ortacilor care intrã sub pãmânt. Aceasta
de mãrirea cantitãþii de cãrbune. Noi suntem undeva la o producþie medie de 1808 tone pe lunã, 1810 tone pe an, este media realizãrilor pentru SNÎMVJ. În primul rând vrem sã asigurãm acea cantitate de cãrbune, care sã nu punã în pericol funcþionarea celor douã termocentrale ºi a sistemului energetic naþional. Al doilea punct ar fi notificarea, cu cele 4 elemente foarte importante: acordarea gratuitãþilor pensionarilor, modificare numãrului de disponibilizaþi de anul viitor, relocarea banilor pentru activitatea de închideri ºi pentru demolarea clãdirilor de la suprafaþã ºi punctul de vedere cu privire la continuarea activitãþii minei Petrila vor fi, cu siguranþã, elementele principale pe care le vom discuta cu domnul ministru la vizita de aici”, a precizat ºi Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie s-a aflat în Valea Jiului ºi la finele lunii octombrie, când a vrut chiar sã intre în mina Lupeni. Poate cã de aceastã datã va intra în subteran, dupã ce se va întâlni cu specialiºtii din minerit ºi va vedea pe viu, aºa cum a promis atunci, cum e sã fii miner. Diana MITRACHE
Zilele acestea, la sediul Complexului Energetic Hunedoara, se aflã o delegaþie nemþeascã. Aceºtia vor sã analizeze subteranele Vãii Jiului pentru a vedea dacã utilajele lor se preteazã activitãþii din aceastã zonã. “Este o delegaþie de la mai multe firme din Germania care nu a participat la licitaþia de echipamente miniere programatã în acest an ºi care doreºte sã participe la viitoarea licitaþie de echipamente miniere la care îi vom da drumul în perioada urmãtoare ºi vor sã vadã condiþiile de zãcãmânt din Valea Jiului pentru a vedea despre ce este vorba în mineritul din Valea Jiului ºi pentru a face ºi o ofertã la viitoarea licitaþie”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general adjunct CEH.
absolut necesarã. Diana MITRACHE
Potrivit oficialilor Complexului Energetic Hunedoara abia anul viitor va fi pornitã licitaþia pentru retehnologizarea unitãþilor miniere viabile. “Am dat drumul la studiile de fezabilitate la sfârºitul lunii octombrie, este termen de 3 luni pentru finalizarea studiilor de fezabilitate, sã ne încadrãm sã fie ºi studiile gata ºi sã dãm drumul la licitaþie. Înseamnã prima parte a anului viitor”, a mai precizat sursa citatã. Studiile de fezabilitate ar urma sã fie realizate pentru minele Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
TRADUCÃTOR AUTORIZAT Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Valea Jiului, atracþie turisticã… electoralã T
urismul din Valea Jiului poate deveni alternativã la minerit, în timpul alegerilor ºi poate fi încadrat cu succes la realizãri. Dacã autoritãþile locale din Valea Jiului încearcã de ani buni sã dezvolte aceastã laturã, fãrã prea mare succes, alegerile prezidenþiale constituie un model de urmat. Valea Jiului a atras mii de turiºti în ziua alegerilor. Turiºtii din Valea Jiului au adus peste 2.000 de voturi. Cel mai mare numãr de votanþi pe listele suplimentare din Valea Jiului s-a înregistrat la Petroºani. Aici au votat 742 de persoane care aveau domiciliul în altã localitate. În municipiul Lupeni 437 de oameni au
votat pe listele suplimentare, din cei peste 11.000 de alegãtori prezenþi la urne. În municipiul Vulcan, pe listele suplimentare au votat 366 de persoane, în Aninoasa, 78 de persoane, în Petrila, 391, iar în Uricani, 172 de alegãtori. Hunedoara, judeþ turistic. Primul tur al alegerilor prezidenþiale demonstreazã cã judeþul Hunedoara are
potenþial turistic ºi nu de orice fel, ci electoral. Mii de persoane din alte colþuri ale þãrii s-au aflat pe tãrãmâul hunedorean în ziua votului. Astfel, nu mai puþin de 17.545 de persoane au votata pe listele suplimentare. “În urma analizei rezultatelor turului I al Alegerilor Prezidenþiale, se constatã un fapt de naturã sã punã
sub semnul întrebãrii rezultatul alegerilor. Acest fapt este numãrul neobiºnuit de mare al alegãtorilor pe listele speciale, adicã alegãtori care au votat în altã localitate decât cea în care domiciliazã. Numãrul acestora a fost de 17.545, respectiv 8,32% din totalul voturilor din judeþul Hunedoara”, se aratã într-un comunicat de presã al PNL Hunedoara. Pentru a nu se mai întâmpla astfel de lucruri, Alianþa Creºtin Liberalã ºi-a desemnat oameni care sã supravegheze secþiile de votare în cel de-al doilea tur de scrutin.
Actualitate 3 “Pentru a evita orice suspiciuni la turul II, Alianþa Creºtin Liberalã a desemnat observatori pentru a supraveghea votarea într-un numãr de 456 de secþii de votare din judeþul Hunedoara, observatori care vor monitoriza ºi filma grupurile de persoane care voteazã pe listele suplimentare, pentru a evita suspiciunile legate de fraudarea alegerilor”, se mai aratã în comunicat. Peste 600 de oameni înregistraþi pe aceste liste au votat numai în comunã ªoimuº, iar în Deva numãrul lor a depãºit 2.200 Monika BACIU
Noi proiecte pentru cetãþeni, la ApaServ Valea Jiului
Între nevoi ºi promisiuni de campanie R Î
eprezetanþii ApaServ Valea Jiului încearcã sã rãspundã cu promptitudine tuturor solicitãrilor venite din partea populaþiei.
ntre nevoi ºi promisiuni electorale. Aºa se învârte situaþia din Valea Jiului în momentul de faþã. Vicepremierul României, Liviu Dragnea, s-a aflat duminicã în Valea Jiului, iar edilii i-au expus anumite probleme. La Petrila, Ilie Pãducel, i-a solicitat demnitarului ajutorul pentru rezolvarea mai multor probleme.
“Este necesar ca pentru Valea Jiului ºi pentru Petrila sã se rezolve niºte probleme pe care le-am transmis Guvernului. Este necesar pentru Petrila sã se þinã cont de rezolvarea câtorva probleme, în primul rând angajarea în continuare a tinerilor la mina Lonea, tot la mina Lonea este nevoie sã se reînfiinþeze sectorul de investiþii
ºi de pregãtiri pentru cã este minã în program de dezvoltare ºi fãrã activitate de deschideri ºi pregãtiri activitatea va fi compromisã ºi nu în ultimul rând aprovizionarea minei Lonea cu materiale ºi tot ce trebuie pentru activitatea de producþie, pentru securitatea oamenilor ºi a zãcãmântului. O altã problemã pe care am ridicat-o
este sprijinirea activitãþii Primãriei Petrila pentru anul 2015 cu finanþare pentru blocurile ANL, dotarea primãriei oraºului Petrila cu dotarea serviciului SMURD cu o maºinã nouã, pentru cã de când avem serviciul SMURD am avut peste 1000 de intervenþii”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.
În ceea ce priveºte realizarea unor blocuri ANL, edilul este sigur cã la unul va începe lucrarea anul viitor. “Ne-a spus cã 100% se va rezolva pentru cã noi avem din cele 4 blocuri aprobate unul este deja discutatã documentaþia ºi aprobatã în consiliul tehnicoeconomic al ministeurlui. Este cu atât mai necesar cu cât trebuie sã stabilizãm medici care vor lucra la cabinetele de la ambulatoriu”, a mai spus edilul. Toate vizitele ministeriale din Valea Jiului s-au soldat pânã acum doar cu promisiuni electorale. Monika BACIU
Orice problemã ridicatã de vreo persoanã poate deveni un proiect nou demarat de societatea de apã din Valea Jiului. În cadrul audienþelor cei care se adreseazã conducerii au diferite solicitãri, unele întemeiate. Astfel, patru gospodãrii din Petrila de pe strada ªureanu au fost branºate la reþeaua de canalizare.
“În cadrul audienþelor domnului director general Costel Avram un grup de cetãþeni din localitatea Petrila str. ªureanu au susþinut necesitatea realizãrii unor racorduri la reþeaua de canalizare publicã þinând cont de faptul cã aceasta se afla în vecinãtatea gospodãriilor dumnealor. Astfel o comisie tehnicã din cadrul SC ASVJ SÃ Petroºani condusã de dl dir. gen. Costel Avram s-a deplasat la faþa locului pentru analiza situaþiei dispunând realizarea racordurilor la cele 4 gospodãrii”, spun reprezentanþii ApaServ Valea Jiului pe o reþea de socializare. Nu este pentru prima datã când solicitãrile populaþiei devin proiecte pentru ApaServ Valea Jiului. Monika BACIU
4 Actualitate
Lucrãri, gata cu o jumãtate de an înainte
S
ocietatea care distribuie apa în Valea Jiului a reuºit sã batã, la Petroºani, un record absolut. Este vorba despre finalizarea lucrãrilor de extindere a reþelelor de aducþiune a apei ºi de canalizare, care a fost fãcutã cu o jumãtate de an mai devreme decât termenul prevãzut. Apa Serv Valea Jiului a reuºit, dupã ce a rãsturnat aproape toatã Valea Jiului, sã finalizeze, cel puþin la Petroºani toate lucrãrile. S-a investit mult în extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, pentru cã foarte multe zone de case nu aveau fie canalizare, fie aducþiune de apã potabilã, iar în Capitala Vãii Jiului acestea sunt gata. În plus, aici s-a lucrat la extin-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
derea spre zona Rusu ºi s-au montat hidranþii care ani de zile nici mãcar nu au existat. „Mã bucur pentru faptul cã la Petroºani constructorul a terminat lucrãrile în avans. Dacã lucrãrile de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare în municipiului Petroºani trebuiau sã se termine la sfârºitul lunii aprilie 2015, suntem în grafic ºi sãptãmâna viitoare facem recepþia la acestea. Noi,
ca beneficiari, suntem foarte mulþumiþi de ceea ce s-a fãcut la Petroºani, de lucrãrile de aici”, a declarat Costel Avram, directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului. Mai mult, Costel Avram promite cã acolo unde a fost stricat terasamentul, acolo vor fi verificate lucrãrile, pentru a vedea dacã totul s-a finalizat conform proiectului. „Sãptãmâna aceasta merg cu cei din primãrie pentru a inspecta, înaintea recepþiei finale, toate lucrãrile, ca sî vãd dacã terenul sau drumul, a fost readus la starea iniþialã. Una peste alta, deja funcþioneazã toate ºi suntem în faza în care facem contracte cu cei care sunt beneficiarii extinderii lucrãrilor de apã ºi canalizare în municipiul Petroºani”, a mai spus Costel Avram. Toatã zona Coloniei a fost reabilitatã ºi partea de construcþii de case dinspre zona turisticã Parâng, iar numãrul celor care au pentru prima datã apã sau canalizare este relativ mare. Asta pentru cã pânã acum oamenii se descurcau cum puteau, iar canalizarea este cea mai mare investiþie în confortul lor. „La unii le-am îmbunãtãþit reþelele de canalizare ºi pe cele de apã. În condiþiile acestea au apã ºi canalizare, fiindcã am schimbat reþelele, iar unii sunt noi beneficiari. Sunt în total cam
300 de familii, care, în urma extinderii reþelelor, beneficiaazã de servicii mult mai bune din partea SC Apa Serv Valea Jiului”, a conchis directorul SC Apa Serv. Astfel de lucrãri sunt în toate oraºele Vãii
Jiului, dar la Petroºani recepþia are loc în câteva zile, pentru cã întreaga lucrare s-a finalizat înainte de termen. Apa Serv a investit sume importante de bani pentru confortul populaþiei din zona Vãii Jiului, iar potrivit siteului acestei instituþii, Proiectul ”Programul Regional de apã ºi mediu din Valea Jiului”, care este structurat pe 5 obiective de investiþii, are o valoare de 44,4 milioane USD. Sursele de finanþare pentru acest Program au fost: z Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cu care s-a
semnat Acordul de împrumut în valoare de 16 milioane USD; z Uniunea Europeanã prin Programul PHARE cu care s-au semnat Memorandumurile de Finanþare la data de 29.05.1997 ºi 30.12.1999 în valoare de 14 milioane USD; z Guvernul României – în valoare de 12,3 milioane USD; z Consiliul Judeþean Hunedoara – în valoare de 2,1 milioane USD. Programul Regional de apa si mediu din Valea Jiului a cuprins: z Construcþia Staþiei de Epurare Uricani (16.000 LE.) ºi a Staþiei de Pompare apã uzatã Lupeni; z Execuþie Aducþiune
apã (14.000 m) în valoare de 1,7 mil. USD, finanþat prin împrumut BERD; z Achiziþie conducte aferente reabilitare magistralã apã (1a1) ºi reþea distribuþie (1a2) contract în valoare de 9,1 mil Euro finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitare conductã magistralã ºi distribuþie apã (aprox. 110.000 m)(1b), în conformitate cu condiþiile contractuale FIDIC Cartea Rosie, contract în valoare de 2,249 mil. Euro, finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitare reþele apã lot est ºi Reabilitare reþele apã lot Vest (1c) –
contracte în valoare de aproximativ 4,835 mil Euro, din care 1,908 mil Euro finanþare împrumut BERD ºi 2,927 mil. Euro finanþat de Guvernul României; z Sistem de monitorizare alimentare cu apa (1d) ºi achiziþie echipamente (1e, 1f, 1g, 1h), contracte în valoare de aprox. 4,366 mil Euro, finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitarea ºi retehnologizarea staþiilor de tratare apã Taia, Braia ºi Aninoasa (2a), în valoare de 1 mil USD (0,794 mil Euro), finanþat de Guvernul României; z Construcþie rezervoare apã (2b) ºi Statii de pompare apã (2c), contracte în valoare de 1,074 mil Euro, componentã cofinanþatã de Guvernul României; z Contorizare ºi Achizitie apometre ºi banc testare, instalare apometre la consumatori (11.000 buc) (3a si 3b), total valoare 3 mil USD, din care 0,348 mil Euro, finanþat prin împrumut BERD ºi 2,7 mil Euro cofinanþat de Guvernul României; z Proiectului PHARE RO 9608.01 – Achiziþie conducte, echipamente auxiliare ºi instalare conducte pentru reabilitare reþea canalizare (aprox. 20.000 m), în conformitate cu condiþiile contractuale FIDIC Cartea Roºie, valoare contracte 14.060.000 Euro din care 13,839 mil Euro din fonduri PHARE(4a) ºi 230.000 Euro finanþare prin împrumut BERD (4b, 4c, 4d); z Re-echipare Staþie pompare apã uzatã (5a) ºi achiziþie echipament laborator SE Uricani (5b), contracte în valoare aprox. 1,611 mil Euro, din care 0,082 mil Euro, finanþare prin împrumut BERD, 1,158 mil Euro, finanþat prin PHARE ºi 0,371 mil Euro, finanþat de Guvernul României. Diana MITRACHE
ApaServ Valea Jiului a recuperat restanþele de la Primãria Lupeni
A
dministraþia localã de la Lupeni nu are datorii la furnizorul de apã potabilã. Dacã luna trecutã, reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului declarau cã primãria Lupeni figureazã cu restanþe de 20 de mii de lei la apã, în cursul acestei luni problema s-a remediat. Autoritãþile lupenene au reuºit sã îºi achite restanþele cãtre ApaServ Valea Jiului. “Cei de la Lupeni nu au datorii, au doar factura curentã de plãtit care a fost emisã ieri (luni-n.r.) aceasta fiind în valoare de 5078,53 de lei. Încã nu a ajuns factura la ei”, au declarat reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului. Cel mai mare datornic al ApaServ Valea Jiului rãmâne populaþia zonei a cãrei restanþã depãºeºte suma de 10 milioane de lei. Agenþii economici au datorii în sumã de 5.149.162
lei, iar populaþia, 10.803.250 lei. Mai exact, în cazul unitãþilor bugetare, primãriile din Valea Jiului au datorii totale de 61.938 lei, spitalele, 40.243 lei, ºcolile, 2. 604 lei, iar instituþiile de ordine publicã, 16.70 lei. În ceea ce priveºte agenþii economici, cei mai mari datornici rãmân societãþile de termoficare, a cãror datorie reprezintã un procent de 96,49 la sutã, respectiv 4.968.444 lei. Directorul general
al Apa Sev, Costel Avram susþine cã a încercat ºi încearcã tot felul de metode pentru a recupera datoriile, însã o mare problemã o reprezintã sãrãcia din zonã ºi nivelul de trai scãzut al oamenilor. “Una dintre metodele de recuperare a creanþelor pot spune cã este înfiinþarea corpului de control. Problema este cã oamenii noºtri merg pe teren ºi aduc bani de la consumatorii casnici, dar nu suficienþi pentru
cã aceºtia nu au sã achite factura integral. Vã dau un exemplu: dacã factura este de 100 de lei, persoana achitã doar jumãtate pentru cã spune cã nu îi mai rãmâne bani de mâncare dacã ar plãti-o toatã. Ce putem face? Sã-i oprim apa nu este o soluþie ºi aºa facem aceste compromisuri. Cert este cã nu s-a respectat planul de tarifare impus în programul prin care au luat fonduri europene, suntem undeva la mijloc, dar pot afirma
Oficialii Direcþiei de Patromoniu a CFR au uitat ce au promis
Amenajarea unui muzeu la Depoul de locomotive de la Petroºani, lãsatã în aºteptare
A
u promis tot sprijinul, dar au uitat ulterior de ideea ce dãdea speranþe de renaºtere a secularului depou de locomotove de la Petroºani. În urmã cu doi ani, oficialii din cadrul Dirceþiei de Patrimoniu a CFR asigura autoritãþile locale ºi judeþene din Hunedoara de tot sprijinul în vederea realizãrii unui muzeu CFR la Petroºani, într-o falã a Depoului de Locomotive de la Petroºani. O idee lansatã de autoritãþi, în urmã cu aproape doi ani, dar care pentru realizarea ei are nevoie de acceptul ºi sprijinul celor de la Direcþia de Patrimoniu. „E adevãrat, aºa cum am spus, ar fi grozat sã facem un muzeu al CFR, pentru cã este încã un punct de
atracþie pentru aceastã zonã. Însã, cei de la CFR, de la Patrimoniu, nu au mai spus nimic, nu ne-au mai contactat”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În decembrie 2012, odatrã cu împlinirea a 100 de ani de la darea în folosinþã a depoului, s-a vorbit în premierã despre acest proiect. „Acum 100 de ani la Petroºani se deschidea aceste depou. Era unul dintre cele mai moderne, nu numai din România, ºi dacã astãzi, din pãcate, activitatea în cadrul acestui depou s-a
redus foarte mult noi suntem datori sã repunem în valoare ceea ce mai avem acolo ºi, cu sprijinul Consiliului Judeþean ºi al Consiliului Local sper sã reuºim acest lucru ºi astfel va fi un nou obiectiv turistic pe harta Vãii Jiului”, spunea atunci primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi. ªi, tocmai pentru ca istoria sã meargã mai departe,
mai aºteapH ala tã exponatele A fost lansatã ideea ca, într-o halã a
depoului, sã se amenajeze primul muzeu CFR din þarã, evident în colaborare cu CFR ºi cu Direcþia de Patrimoniu, Numai cã doar oficialii locali mai vorbesc despore acest proiect. Cei de la patromoniu au uitat, pesemne, de el, imediat cum au întors spatele Vãii Jiului, deºi o mânã întinsdã spre zona ce are atâta nevoie de sprijin era binevenitã! Astãzi, la mai bine de 100 de ani de la construcþia depoului de locomotive din Petroºani, doar bãtrânele locomotive cu abur dezafectate ºi amplasate în curte mai vorbesc despre vremurile de glorie ale transportului pe cale feratã. Istoria se poate ºterge, însã, chiar mai repede decât a fost scrisã dacã ideile de valorificare a trecutului nu sunt ºi materializate. Car men COSMAN-PREDA
cã dacã toþi ºi-ar plãti facturile restante, ºi aici mã refer atât la populaþie cât ºi la agenþii economici, nu s-ar mai lua în discuþie majorarea tarifulul la apã”,
ne-a declarat Costel Avram, director general Apa Serv. De menþionat este faptul cã din anul 2011 Apa Serv Valea Jiului nu a mai fãcut nicio modificare a tarifului la apã, iar în clasamentul tarifelor practicate de operatorii de apa potabila si apa uzata, SC Apa Serv Valea Jiului SA ocupa locul 40 din 44 de operatori , mai ieftin Turnu Severin, Orºova, Slatina ºi Ploieºti. Monika BACIU
4 Actualitate
Lucrãri, gata cu o jumãtate de an înainte
S
ocietatea care distribuie apa în Valea Jiului a reuºit sã batã, la Petroºani, un record absolut. Este vorba despre finalizarea lucrãrilor de extindere a reþelelor de aducþiune a apei ºi de canalizare, care a fost fãcutã cu o jumãtate de an mai devreme decât termenul prevãzut. Apa Serv Valea Jiului a reuºit, dupã ce a rãsturnat aproape toatã Valea Jiului, sã finalizeze, cel puþin la Petroºani toate lucrãrile. S-a investit mult în extinderea reþelelor de apã ºi canalizare, pentru cã foarte multe zone de case nu aveau fie canalizare, fie aducþiune de apã potabilã, iar în Capitala Vãii Jiului acestea sunt gata. În plus, aici s-a lucrat la extin-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
derea spre zona Rusu ºi s-au montat hidranþii care ani de zile nici mãcar nu au existat. „Mã bucur pentru faptul cã la Petroºani constructorul a terminat lucrãrile în avans. Dacã lucrãrile de extindere a reþelelor de apã ºi canalizare în municipiului Petroºani trebuiau sã se termine la sfârºitul lunii aprilie 2015, suntem în grafic ºi sãptãmâna viitoare facem recepþia la acestea. Noi,
ca beneficiari, suntem foarte mulþumiþi de ceea ce s-a fãcut la Petroºani, de lucrãrile de aici”, a declarat Costel Avram, directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului. Mai mult, Costel Avram promite cã acolo unde a fost stricat terasamentul, acolo vor fi verificate lucrãrile, pentru a vedea dacã totul s-a finalizat conform proiectului. „Sãptãmâna aceasta merg cu cei din primãrie pentru a inspecta, înaintea recepþiei finale, toate lucrãrile, ca sî vãd dacã terenul sau drumul, a fost readus la starea iniþialã. Una peste alta, deja funcþioneazã toate ºi suntem în faza în care facem contracte cu cei care sunt beneficiarii extinderii lucrãrilor de apã ºi canalizare în municipiul Petroºani”, a mai spus Costel Avram. Toatã zona Coloniei a fost reabilitatã ºi partea de construcþii de case dinspre zona turisticã Parâng, iar numãrul celor care au pentru prima datã apã sau canalizare este relativ mare. Asta pentru cã pânã acum oamenii se descurcau cum puteau, iar canalizarea este cea mai mare investiþie în confortul lor. „La unii le-am îmbunãtãþit reþelele de canalizare ºi pe cele de apã. În condiþiile acestea au apã ºi canalizare, fiindcã am schimbat reþelele, iar unii sunt noi beneficiari. Sunt în total cam
300 de familii, care, în urma extinderii reþelelor, beneficiaazã de servicii mult mai bune din partea SC Apa Serv Valea Jiului”, a conchis directorul SC Apa Serv. Astfel de lucrãri sunt în toate oraºele Vãii
Jiului, dar la Petroºani recepþia are loc în câteva zile, pentru cã întreaga lucrare s-a finalizat înainte de termen. Apa Serv a investit sume importante de bani pentru confortul populaþiei din zona Vãii Jiului, iar potrivit siteului acestei instituþii, Proiectul ”Programul Regional de apã ºi mediu din Valea Jiului”, care este structurat pe 5 obiective de investiþii, are o valoare de 44,4 milioane USD. Sursele de finanþare pentru acest Program au fost: z Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cu care s-a
semnat Acordul de împrumut în valoare de 16 milioane USD; z Uniunea Europeanã prin Programul PHARE cu care s-au semnat Memorandumurile de Finanþare la data de 29.05.1997 ºi 30.12.1999 în valoare de 14 milioane USD; z Guvernul României – în valoare de 12,3 milioane USD; z Consiliul Judeþean Hunedoara – în valoare de 2,1 milioane USD. Programul Regional de apa si mediu din Valea Jiului a cuprins: z Construcþia Staþiei de Epurare Uricani (16.000 LE.) ºi a Staþiei de Pompare apã uzatã Lupeni; z Execuþie Aducþiune
apã (14.000 m) în valoare de 1,7 mil. USD, finanþat prin împrumut BERD; z Achiziþie conducte aferente reabilitare magistralã apã (1a1) ºi reþea distribuþie (1a2) contract în valoare de 9,1 mil Euro finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitare conductã magistralã ºi distribuþie apã (aprox. 110.000 m)(1b), în conformitate cu condiþiile contractuale FIDIC Cartea Rosie, contract în valoare de 2,249 mil. Euro, finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitare reþele apã lot est ºi Reabilitare reþele apã lot Vest (1c) –
contracte în valoare de aproximativ 4,835 mil Euro, din care 1,908 mil Euro finanþare împrumut BERD ºi 2,927 mil. Euro finanþat de Guvernul României; z Sistem de monitorizare alimentare cu apa (1d) ºi achiziþie echipamente (1e, 1f, 1g, 1h), contracte în valoare de aprox. 4,366 mil Euro, finanþat prin împrumut BERD; z Reabilitarea ºi retehnologizarea staþiilor de tratare apã Taia, Braia ºi Aninoasa (2a), în valoare de 1 mil USD (0,794 mil Euro), finanþat de Guvernul României; z Construcþie rezervoare apã (2b) ºi Statii de pompare apã (2c), contracte în valoare de 1,074 mil Euro, componentã cofinanþatã de Guvernul României; z Contorizare ºi Achizitie apometre ºi banc testare, instalare apometre la consumatori (11.000 buc) (3a si 3b), total valoare 3 mil USD, din care 0,348 mil Euro, finanþat prin împrumut BERD ºi 2,7 mil Euro cofinanþat de Guvernul României; z Proiectului PHARE RO 9608.01 – Achiziþie conducte, echipamente auxiliare ºi instalare conducte pentru reabilitare reþea canalizare (aprox. 20.000 m), în conformitate cu condiþiile contractuale FIDIC Cartea Roºie, valoare contracte 14.060.000 Euro din care 13,839 mil Euro din fonduri PHARE(4a) ºi 230.000 Euro finanþare prin împrumut BERD (4b, 4c, 4d); z Re-echipare Staþie pompare apã uzatã (5a) ºi achiziþie echipament laborator SE Uricani (5b), contracte în valoare aprox. 1,611 mil Euro, din care 0,082 mil Euro, finanþare prin împrumut BERD, 1,158 mil Euro, finanþat prin PHARE ºi 0,371 mil Euro, finanþat de Guvernul României. Diana MITRACHE
ApaServ Valea Jiului a recuperat restanþele de la Primãria Lupeni
A
dministraþia localã de la Lupeni nu are datorii la furnizorul de apã potabilã. Dacã luna trecutã, reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului declarau cã primãria Lupeni figureazã cu restanþe de 20 de mii de lei la apã, în cursul acestei luni problema s-a remediat. Autoritãþile lupenene au reuºit sã îºi achite restanþele cãtre ApaServ Valea Jiului. “Cei de la Lupeni nu au datorii, au doar factura curentã de plãtit care a fost emisã ieri (luni-n.r.) aceasta fiind în valoare de 5078,53 de lei. Încã nu a ajuns factura la ei”, au declarat reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului. Cel mai mare datornic al ApaServ Valea Jiului rãmâne populaþia zonei a cãrei restanþã depãºeºte suma de 10 milioane de lei. Agenþii economici au datorii în sumã de 5.149.162
lei, iar populaþia, 10.803.250 lei. Mai exact, în cazul unitãþilor bugetare, primãriile din Valea Jiului au datorii totale de 61.938 lei, spitalele, 40.243 lei, ºcolile, 2. 604 lei, iar instituþiile de ordine publicã, 16.70 lei. În ceea ce priveºte agenþii economici, cei mai mari datornici rãmân societãþile de termoficare, a cãror datorie reprezintã un procent de 96,49 la sutã, respectiv 4.968.444 lei. Directorul general
al Apa Sev, Costel Avram susþine cã a încercat ºi încearcã tot felul de metode pentru a recupera datoriile, însã o mare problemã o reprezintã sãrãcia din zonã ºi nivelul de trai scãzut al oamenilor. “Una dintre metodele de recuperare a creanþelor pot spune cã este înfiinþarea corpului de control. Problema este cã oamenii noºtri merg pe teren ºi aduc bani de la consumatorii casnici, dar nu suficienþi pentru
cã aceºtia nu au sã achite factura integral. Vã dau un exemplu: dacã factura este de 100 de lei, persoana achitã doar jumãtate pentru cã spune cã nu îi mai rãmâne bani de mâncare dacã ar plãti-o toatã. Ce putem face? Sã-i oprim apa nu este o soluþie ºi aºa facem aceste compromisuri. Cert este cã nu s-a respectat planul de tarifare impus în programul prin care au luat fonduri europene, suntem undeva la mijloc, dar pot afirma
Oficialii Direcþiei de Patromoniu a CFR au uitat ce au promis
Amenajarea unui muzeu la Depoul de locomotive de la Petroºani, lãsatã în aºteptare
A
u promis tot sprijinul, dar au uitat ulterior de ideea ce dãdea speranþe de renaºtere a secularului depou de locomotove de la Petroºani. În urmã cu doi ani, oficialii din cadrul Dirceþiei de Patrimoniu a CFR asigura autoritãþile locale ºi judeþene din Hunedoara de tot sprijinul în vederea realizãrii unui muzeu CFR la Petroºani, într-o falã a Depoului de Locomotive de la Petroºani. O idee lansatã de autoritãþi, în urmã cu aproape doi ani, dar care pentru realizarea ei are nevoie de acceptul ºi sprijinul celor de la Direcþia de Patrimoniu. „E adevãrat, aºa cum am spus, ar fi grozat sã facem un muzeu al CFR, pentru cã este încã un punct de
atracþie pentru aceastã zonã. Însã, cei de la CFR, de la Patrimoniu, nu au mai spus nimic, nu ne-au mai contactat”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. În decembrie 2012, odatrã cu împlinirea a 100 de ani de la darea în folosinþã a depoului, s-a vorbit în premierã despre acest proiect. „Acum 100 de ani la Petroºani se deschidea aceste depou. Era unul dintre cele mai moderne, nu numai din România, ºi dacã astãzi, din pãcate, activitatea în cadrul acestui depou s-a
redus foarte mult noi suntem datori sã repunem în valoare ceea ce mai avem acolo ºi, cu sprijinul Consiliului Judeþean ºi al Consiliului Local sper sã reuºim acest lucru ºi astfel va fi un nou obiectiv turistic pe harta Vãii Jiului”, spunea atunci primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi. ªi, tocmai pentru ca istoria sã meargã mai departe,
mai aºteapH ala tã exponatele A fost lansatã ideea ca, într-o halã a
depoului, sã se amenajeze primul muzeu CFR din þarã, evident în colaborare cu CFR ºi cu Direcþia de Patrimoniu, Numai cã doar oficialii locali mai vorbesc despore acest proiect. Cei de la patromoniu au uitat, pesemne, de el, imediat cum au întors spatele Vãii Jiului, deºi o mânã întinsdã spre zona ce are atâta nevoie de sprijin era binevenitã! Astãzi, la mai bine de 100 de ani de la construcþia depoului de locomotive din Petroºani, doar bãtrânele locomotive cu abur dezafectate ºi amplasate în curte mai vorbesc despre vremurile de glorie ale transportului pe cale feratã. Istoria se poate ºterge, însã, chiar mai repede decât a fost scrisã dacã ideile de valorificare a trecutului nu sunt ºi materializate. Car men COSMAN-PREDA
cã dacã toþi ºi-ar plãti facturile restante, ºi aici mã refer atât la populaþie cât ºi la agenþii economici, nu s-ar mai lua în discuþie majorarea tarifulul la apã”,
ne-a declarat Costel Avram, director general Apa Serv. De menþionat este faptul cã din anul 2011 Apa Serv Valea Jiului nu a mai fãcut nicio modificare a tarifului la apã, iar în clasamentul tarifelor practicate de operatorii de apa potabila si apa uzata, SC Apa Serv Valea Jiului SA ocupa locul 40 din 44 de operatori , mai ieftin Turnu Severin, Orºova, Slatina ºi Ploieºti. Monika BACIU
6 Actualitate
M
icrohidroncetrala de pe Taia a intrat în verificãri. Planurile autoritãþilor locale din Petrila încep sã prindã contur.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Microhidrocentrala, la un pas de funcþiune Constructorul Italian a finalizat lucrãrile la microhidrocentralã, iar în aceastã perioadã au loc
La coadã pentru biletele de transport
A
proape 15 mii de persoane din municipiul Petroºani beneficiazã de bilete de cãlãtorie. Zilele acestea, la sediul Primãriei Petroºani au ajuns tichetele de cãlãtorie, iar persoanele care se încadreazã în criteriile de acordare le pot ridica. “De biletele de cãlãtorie aprobatã prin hotãrârile consiliului local încã din anul 2002 ºi pânã în prezent, beneficiazã un numãr în jur de 1300 de persoane lunar, totalul pe anul trecut a fost de 14.400 de persoane, însã numãrul scade sau creºte în sensul cã beneficiarii sunt pensionarii care au venituri de 1000 de lei inclusiv ºi care au o vârstã de peste 65 de ani, de asemenea beneficiarii de venit minim garantat cu vârstã de peste 65 de ani, persoanele încadrate în gradul I ºi II de handicap ºi însoþitorii acestora, veteranii
de rãzboi, deportaþii. Anumite persoane care ies din gradul de handicap sau intrã sau decesele fac ca acest numãr sã creascã sau sã scadã în funcþie de ce se întâmplã”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe. Luna, beneficiarii primesc 20 de bilete de cãlãtorie, lunar. Aceºtia trebuie sã ºtie cã biletele nu se epuizeazã ºi fiecare beneficiar va intra în posesia lor. “Sãptãmâna trecutã s-au epuizat biletele, dar pânã au fost verificate, cã sunt câteva mii care trebuie verificate, cã trebuie sã dãm corect cele 20 de cãlãtorii sã nu fie nici mai multe, nici mai puþine, nu este chiar simplu”, a mai preciyat sursa citatã. Biletele de cãlãtorie se acordã în baza unei hotãtâri de consiliu local care dateazã din anul 2002. Monika BACIU
probele pentru a se stabili dacã aceasta funcþioneazã la parametri normali. “Am avut o analizã împreunã cu constructorii, s-a fãcut recepþia la lucrãrile de montaj din centralã, s-a stability ca program în perioada 10-30 noiembrie sã se facã probele sub supravegherea ENEL-ului pentru punerea în funcþiune a microhidrocentralei ºi în paralel constructorul sã lucreze la refacerea zonelor de pe traseul conductei la asigurarea malurilor unde au fost afectate, la subtraversãrile de peste drum pe drumul cãtre Valea Popii ºi toate celelalte probleme ºi refaceri care
sunt stabilite cu constructorul”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Dacã investiþia va funcþiona la parametrii normali, autoritãþile locale de la Petrila vor avea posibilitatea de a asigura iluminatul ºi în unitãþile de învãþãmânt de pe raza localitãþii. “Dacã va funcþiona la
ANUNÞ PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITÃÞI PUBLICE z 1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi ale biroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare: ASOCIAÞIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARÃ (A.D.I.) TERMOFICARE VALEA JIULUI, 1 Decembrie 1918 nr.93, camera 23, Petroºani, judeþul Hunedoara, telefon +40 254 542742, fax +40 254 545903, email m.popescu959@yahoo.ro z 2. Hotãrârea privind stabilirea modalitãþii de gestiune: Hotãrârea nr. 275/2013 din 2.09.2013 a Consiliului Local al Municipiului Petroºani, Hotãrârea nr. 94/2013 din 19.09.2013 a Consiliului Local al Municipiului Vulcan, Hotãrârea nr. 65/2013 din 31.07.2013 a Consiliului Local al Municipiului Lupeni, Hotãrârea A.G.A. nr. 3 din 24.07.2014, Hotãrârea A.G.A. nr. 9 din 4.11.2014, privind reluarea procedurii. z 3. Aria teritorialã unde urmeazã a se presta/furniza serviciul/activitatea: Serviciul public de alimentare cu energie termicã în sistem centralizat se asigurã pentru municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, judeþul
Hunedoara, România. z 4. Serviciul/activitatea care urmeazã sã fie prestat/prestatã/ furnizat/furnizatã/detaliat/d etaliatã pe activitãþi:Serviciul public de alimentare cu energie termicã în sistem centralizat (transportul, distribuþia ºi furnizarea energiei termice) în municipiile Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. z 5. Durata contractului de delegare a gestiunii: 10 ani. z 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon ºi de fax ºi adresa de e-mail ale biroului/persoanei de la care se poate solicita documentaþia de delegare, precum ºi modalitãþile de obþinere a documentaþiei: Solicitãrile pentru documentaþia de atribuire se depun la Primãria Municipiului Petroºani strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 5, Registraturã, telefon +40 254542742, interior 112 sau 210, fax: +40 254545903, e-mail: ela_achiz@yahoo.com. Documentaþia de atribuire se obþine de la Primãria Municipiului Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 17, persoana de contact Curelea Mihaela. z 7. Dacã este cazul, costul ºi condiþiile de platã în vederea obþinerii documen-
parametric ºi vor atinge parametrii scontaþi ºi nu vor fi probleme, undeva în jurul datei de 1 decembrie se poate declara pusã în funcþiune aceastã microhidrocentralã de 3,5 MWh putere”, a mai spus sursa citatã. De pe urma acestei investiþii, autoritãþile locale petrilene vor avea ºi o serie de beneficii. Monika BACIU
taþiei de delegare: Costul documentaþiei de atribuire 50 lei. Suma se depune în contul RO83RNCB01651424219 70001 deschis la Banca Comercialã Românã Petroºani. z 8. Termenul limitã de depunere a ofertelor, data ºi ora, adresa la care se depun/transmit ofertele:15.12.2014, ora 9,30. Ofertele se depun la Primãria Municipiului Petroºani, adresa Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, camera 5, Registraturã. z 9. Data, ora ºi locul deschiderii ofertelor: 15.12.2014, ora 10,00. Ofertele se deschid la Primãria Municipiului Petroºani, adresa Petroºani, strada 1 Decembrie 1918 nr. 93, sala de ºedinþe, etajul 1. z 10. Dacã este cazul, garanþiile solicitate: Cuantumul garanþiei de participare este de 1000 lei. Garanþia de participare se va constitui prin scrisoare de garanþie bancarã sau prin ordin de platã în contul RO83RNCB01651424219 70001 deschis la Banca Comercialã Românã Petroºani. z 11. Durata de valabilitate a ofertei: 120 zile. z 12. Pagina web pe care este disponibilã documentaþia: Anunþul a fost publicat în Monitorul Oficial partea a VI-a nr.207 din 07.11.2014.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Se cautã specialiºti pentru dosarul lui Sucilã
P
oliþistul din Vulcan acuzat de act sexual cu un minor a contestat autenticitatea unor probe din dosarul de judecatã, iar acum se cautã experþi pentru a se stabili dacã dovezile procurorilor sunt autentice. O nouã amânare în dosarul în care poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru act sexual cu un minor, dupã ce magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au constatat cã expertiza fãcutã la Laboratorul
Interjudeþean de Expertize Criminalistice Cluj nu acoperã toate probele. Mai exact, Adrian Sucilã a cerut expertizarea dovezilor procurorilor aflate la dosar, a achitat expertiza dar specialiºtii n-au putut sã se pronunþe asupra autenticitãþii unor mesaje de tip SMS. Astfel, judecãtorii s-au vãzut nevoiþi sã caute experþi ºi au cerut printr-o adresã Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice ºi Contabile din cadrul
Tribunalului Hunedoara, sã le comunice dacã pot efectua expertizarea mesajelor de tip SMS. Aceste mesaje text n-au putut fi verificate de experþii clujeni din cauza faptului cã „expertizarea mesajelor de tip SMS nu sunt înregistrãri audio ºi acest gen de expertizã nu se încadreazã în obiectul de activitate al Institutului Naþional de Expertize Criminalistice”. În aceste condiþii judecãtorul a decis un nou termen pentru data de 24 noiembrie a.c., iar pânã atunci este aºteptat ºi rãspunsul specialiºtilor hunedoreni. Procesul lui Sucilã a început în urmã cu aproape doi ani de zile, însã poliþistul a primit o condamnare la închisoare cu suspendare într-un alt dosar disjuns din acesta, dar sentinþa nu a fost una definitivã. Alãturi de poliþist mai este judecatã pentru complicitate ºi sora presupusei victime. Adrian Sucilã a susþinut în repetate rânduri cã este nevinovat. Maximilian GÂNJU
Dosare penale pentru bãuturã ori conducere fãrã permis
P
oliþiºtii din Petroºani au prins în urma unei singure acþiuni, trei ºoferi care circulau pe drumurile din localitate fãrã a avea permis de conducere ori bãuþi bine. Verificarea a fost una de rutinã, iar în urma ei un bãrbat de 56 de ani din Petroºani a fost prins încã de la primele ore ale dimineþii, cã circula cu un scuter pe principalul bulevard al localitãþii fãrã a avea permis pentru nici o categorie de vehicule. Bãrbatul s-a ales cu dosar penal ºi este cercetat în stare de
libertate. Câteva ore mai târziu, poliþiºtii au prins un alt ºofer fãrã permis care circula cu maºina fãrã griji cã ar putea fi prins chiar pe lângã sediul Poliþiei Municipiului Petroºani. „În data de 10.11.2014, în jurul orei 12:30, poliþiºtii Biroului Rutier Petroºani au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 25 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism pe strada Carol Schreter, din acelaºi municipiu, deºi avea permisul de conducere reþinut. De asemenea, în urma verificãrilor în baza de date, poliþiºtii au constatat cã autoturismul avea numerele de înmatricu-
lare provizorii expirate”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Al treilea caz a fost descoperit ieri dimineaþã, pe o stradã paralelã cu DN 66, pe care ºoferul a ales-o tocmai pentru a nu da cu ochii de oamenii legii. „Poliþiºtii Biroului Rutier Petroºani au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 37 de ani, din municipiul Lupeni, care conducea un autoturism pe strada Livezeni, din municipiul
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunta restricþii în furnizarea apei potabile pentru MIERCURI 12 NOIEMBRIE 2014, între orele 9 - 18 în oraºul Vulcan. Zona afectatã: Str. Traian, bl.A1-A6, 1-17, 7A-9A, 27, str. M.Viteazu, blE1-E3, G3,G4,F8,F9, C22-C25, B1-B3, D1-D6, 23, Aleea Muncii, Str. N. Titulescu, Bl. D7-D13, E4, E5, F4-F7, Coroieºti, Valea Ungurului, Piata Agroalimentarã. Motivul restricþiei - remediere pierdere str. Traian- parcare bl. 36
Petroºani, deºi consumase bãuturi alcoolice. În urma testãrii conducãtorului auto cu aparatul etilotest, rezultatul a indicat o concentraþie de 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat, acesta fiind condus la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru recoltarea probelor biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei”, mai aratã Niþu. Maximilian GÂNJU
Gondolele din Straja, montate pentru verificãri
T
elegondola din Straja intrã în verificãri. Administraþia localã de la Lupeni demareazã astãzi verificãrile la telegondola din Straja pentru a se asigura de faptul cã instalaþia va primi toate avizele de funcþionare. Gondolele au fost scoase din garaj ºi montate pentru verificãrile de rigoare.
“Facem probele. Funcþioneazã bine telegondola, dar trebuie sã facem verificãrile anuale”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Edilii spun cã anul trecut, peste mii de persoane au circulat cu gondolele. “Anul trecut au fost cazaþi peste 6000 de turiºti în staþiune, dar mult mai mulþi au circulat cu gondolele”, a mai spus edilul. În aceste zile se fac reviziile, iar firmele Acomin ºi Transgaz, care sunt constructorii instalaþiei din Straja, garanteazã finalizarea lor în cel mai scurt timp. Problema este cã telegondola încã nu a fost achitatã. Valoarea acesteia este de 8 milioane de euro, iar constructorul, Acomin, a obþinut în instanþã o ordonanþã de platã în valoare de 25 de milioane de lei. În condiþiile în care primãria nu plãteºte, telegondola ar putea fi scoasã la vânzare. (Monika BACIU)
8 Actualitate
D
upã ce preluarã mai multe sãrbãtori de la americani, carpato – danubiano - ponticii o celebrarã cu fast pe cea a bostanilor ºi a „tutulor” sfinþilor, denumitã „Halloween”, iar acuma se pregãtesc pentru Vinerea Neagrã, mai pe româneºte spus, „Black Friday”. Adicãtelea, pentru ziua în care prin USA ºi Canada debuteazã sezonul de cumpãrãturi pentru Crãciun, o zi cu reduceri de preþuri. Mari! Peste Oceanul Atlantic manifestarea se întinde pe 3 zile în perioada 21 – 23 noiembrie dar la noi primele produse „ieftinite” au apãrut deja încã din 7 noiembrie. Dacã pe acolo de pe unde veni ºi noua sãr-
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Dupã „halovin” vine „blacfraidei”. Urmeazã „sencsgivingdei”!
bãtoare reducerile sunt chiar reduceri ºi sunt aplicate la mai toate produsele, în România este vorba despre un fel de simulacru. Adicã reducerile sunt aplicate la doar câteva produse, la loc de cinste situându-se drujbele, ºi de fapt nu sunt chiar niºte
remanieri de preþuri ci, mai bine spus, niºte reduceri de stocuri Mai exact, pentru comercianþii români, Black Friday-ul reprezintã o bunã ocazie de a scãpa de vechiturile din stoc sau produsele ieºite din garanþie. Chiar dacã prin toate magazinele figureazã liste cu preþurile vechi, respectiv cele noi ºi reduse, de fapt, preþurile sunt cam aceleaºi ca ºi cele din ziua precedentã, adicã de „Thursday”. Oricum, oamenii din eterna ºi pro-funda Românie vor da nãvalã ºi vor arunca cu banii pe te-miri-ce. Nu de alta dar, de reduceri nu prea ai
parte în fiecare zi, la drujbe, tigãi sau la pistoale de dat gãoaze... De mirare este, însã, un alt lucru. Dupã „blacfraidei” (parcã, în transcrierea asta, serbarea pur româneascã nou-nãscutã pare a însemna „ziua vlahilor fraieri”) amicii noºtri din America vor celebra „Thanksgiving Day” iar noi, românii, nu avem încã nimic pregãtit... Adicã „sancsgivingdei”ul ãsta este þinut în cea de-a 4-a joie din luna noiembrie ºi vine imediat dupã „vinerea neagrã”. Cum de nu au fost (încã) luate mãsuri ºi pentru bifarea aceastei mari sãrbãtori în care mâncarea
tradiþionalã este reprezentatã de un curcan umplut ºi plãcintã de dovleac? Mare ruºine pentru poporul român! Poate la anul vor fi luate mãsurile necesare pentru ca în toate locuinþele din România sã miroase a curcani fripþi ºi a plãcinte cu bostani... Ar fi pãcat sã nu le luãm ºi pe astea de la amicii americani, inclusiv mirosul... Apropo: ºi Ziua Naþionalã ar trebui mutatã din frigurosul decembrie în cãldurosul
iulie. Cea mai bunã zi ar fi 4 iulie, adicã Ziua Naþionalã a Statelor Unite ale Americii. Nu de alta dar am cam împrumutat destule de la ei iar de 25 de ani Soarele nu mai rãsare de la Est ci de la Vest... De ce sã nu fie România a 51-a „gubernie”, pardon, stat, american? În parantezã fie spus, legat tot de celebrarea unor zile „negre”, usa-iºtii mai au ºi douã „Black Monday”. Prima se referã la prãbuºirea Bursei (în data de 19 octombrie 1987) – cel mai mare crah care a zdruncinat lumea financiarã iar cea de-a doua (mai cunoscutã sub denumirea de „Blue Monday” este serbatã în a 3-a zi de luni din luna ianuarie ºi marcheazã dispariþia euforiei de Anul Nou. Astea când vor intra în calendarul sãrbãtorilor (tradiþionale) româneºti? În altã ordine de idei, tot în noiembrie, românii aveau ºi ei cel puþin o sãrbãtoare care dateazã de câteva milenii bune, nu de câteva zeci de ani cum este „blacfraidei”. Aici ar fi vorba despre Filipii de Toamnã despre care, în popor, se spune cã sunt protectorii lupilor ºi care apãrã casele de foc, de ºerpi ºi de alte primejdii. Pe cine mai intereseazã însã, astãzi, adevãratele tradiþii ºi sãrbãtori ale românilor adevãraþi? Mircea Mircea NISTOR
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 19.12.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.”