Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 737
Cronica Vãii Jiului Marti, 11 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Potenþiala investiþie de la Mintia bate pasul pe loc
A bãtut o femeie pentru a o jefui
CEH nu ºtie încã nici dacã are suficiente active pe care sã le gajeze!
U
n hunedorean de 38 de ani a ajuns dupã gratii dupã ce a bãtut o femeie pentru a o tâlhãri. Tocmai telefonul pe care-l vâna recidivistul l-a dat de gol, pentru cã putea fi localizat în permanenþã. Individul Toma Michael a fost arestat preventiv de magistraþii din Sibiu, dupã ce în noaptea de 9 noiembrie a.c., i-a sustras unei femei un telefon mobil dupã ce a agresat-o. Incidentul s-a produs în municipiul Sibiu, iar cel care a anunþat tâlhãria a fost chiar soþul victimei. Hunedoreanul a fost prins la scurt timp de poliþiºti ºi un echipaj de jandarmi aflat în zona unde a avut loc fapta. Soþul femeii bãtute a reuºit sã le ofere o descriere poliþiºtilor, dar ºi date cu locul exact unde se aflã tãlharul, pentru cã urmãrea telefonul mobil prin intermediul unei aplicaþii destinate
tocmai situaþiei în care aparatul este furat sau pierdut. Practic, soþul victimei i-a ghidat pe oamenii legii la recidivistul care nu apucase sã închidã telefonul ºi astfel sã întrerupã localizarea. Tâlharul este cercetat în arest preventiv pentru tâlhãrie calificatã, însã poliþiºtii îl bãnuiesc ºi de alte infracþiuni similare. Maximilian GÂNJU
I
nvestiþia de la Mintia, pe care ar urma sã o realizeze chinezii, printr-un credit furnizor, mai are de aºteptat. Nu a fost încã finalizatã nici evaluarea activelor ce vor fi depuse ca ºi garanþie ºi nici nu se ºtie dacã vor fi acceptate cu adevãrat ca ºi gaj! >>> PAGINA A 3-A
Etnobotanice cu otravã pentru ºobolani
C
ei trei tineri de la un liceu din municipiul Petroºani s-au drogat cu etnobotanice stropite cu o soluþie folositã la combaterea rozãtoarelor. Analizele toxicologice de laborator efectuate de specialiºti, au arãtat prezenþa unei substanþe care se regãseºte în otrava pentru stârpirea ºobolanilor. Otrava a fost folositã pentru stropirea amestecului de plante pe
care cei trei liceeni le-au fumat pentru a se droga, iar cei mai mulþi tineri care folosesc etnobotanicele pentru a-ºi crea stãri de
euforie ºtiu cã se foloseºte acest compus otrãvitor în amestec pentru a se obþine drogul. „Datele aºa aratã, cã s-a
folosit ºi otravã pentru ºobolani în amestecul de plante din þigara cu care s-au drogat. S-a vãzut prezenþa salviei impregnatã cu un extras din otravã pentru ºobolani, iar aceastã otravã este letalã ºi pentru om fãrã nici un fel de probleme. Depinde însã de mai mulþi factori, proporþia, masa persoanei, starea de sãnãtate, afecþiuni, etc. Dacã mulþi au scãpat doar cu spãlãturi ºi stare de rãu în urgenþã, nu înseamnã cã scapã toþi”, spun surse care au
legãturã cu investigaþia în cazul celor trei liceeni din Petroºani. În urmã cu o lunã de zile, doi tineri de 17 ani, elevi la Colegiul Naþional de Informaticã “Carmen Sylva” din Petroºani, au ajuns la Spitalul de Urgenþã, dupã ce s-au simþit rãu în urma ingerãrii unor substanþe halucinogene. Patru elevi au fumat o þigarã în curtea liceului, trei dintre ei au acuzat probleme, însã doar doi au ajuns pe mâna medicilor pentru cã erau aproape inconºtienþi. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
Mitã electoralã cu ceasuri la copii C
ampania electoralã a ajuns în ºcoli ºi la una din instituþiile din Valea Jiului copiii au primit ceasuri ca sã îl voteze pe Victor Ponta.
Sub egida „Ponta îþi dã ora exactã”, respectivele orologii nu sunt decât niºte chinezãrii, dar au fost împãrþite în ºcoli ºi copiii, chiar dacã nu au împlinit încã 18 ani, au primit astfel de
ceasuri. Unul dintre copiii care a primit spune cã au venit în liceu la Vulcan niºte domni care au împãrþit
ceasuri ºi toatã lumea a luat. „Au venit niºte domni pe care nu îi cunoaºtem ºi au împãrþit ceasuri”, a
Drumul spre Herculane, reabilitat cu promisiuni electorale rumul lui Bãsescu, D cum a fost denumitã calea dintre Valea Jiului ºi
Herculane intrã pe finanþare de anul viitor. Aceasta a fost o altã promisiune a ministrului
Lupeniul a fost la un pas de faliment
V
icepremierul României ºi în acelaºi timp ministrul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale, Liviu Dragnea, a precizat, duminicã, la Petroºani, cã administraþia localã de la Lupeni s-a aflat în pragul falimentului. Bula de oxigen a venit de la guvernul condus de prezidenþiabilul Victor Ponta, care prin intermediul funcþiei pe care o deþine a alocat primãriilor aflate în dificultate diferite sume de bani. ªi municipiul Lupeni s-a aflat pe lista unitãþilor administrativ teritoriale care au primit bani. 3,8 milioane de lei i-au fost alocaþi municipalitãþii conduse de primarul Cornel Resmeriþã.
spus un copil de la liceul din Vulcan. Poliþiºtii din municipiul Vulcan spun cã au aflat despre acest incident printr-un apel la 112, care a fost fãcut de un politician local. „Am primit o sesizare de la un reprezentant al unui partid politic (n.r. PNL), care ne-a solicitat prin 112, sã luãm atitudine faþã de faptul cã mai mulþi copii de la liceu au primit astfel de ceasuri. Am demarat o anchetã, iar la liceu în clasa respec-
Liviu Dragnea, la Petroºani. Tot Dragnea a promis cã reabilitarea cãii rutiere nu va fi abandonatã, chiar dacã ea a fost începutã încã de când Traian Bãsescu era ministrul Transporturilor. Dupã ce Defileul Jiului ºi drumul spre Voineasa au intrat în reabilitare, întreaga clasã politicã a agreat ideea cã drumul spre Herculane, din Uricani, este de o importanþã maximã. ªi Liviu Dragnea a acceptat acest proiect, dar, aflat acum în campanie electoralã în Valea Jiului, acesta spune cã banii vin abia anul viitor. „Acel drum este, poate exagerez, este axa în pro-
Chiar ºi aºa, administraþia localã înregistreazã datorii de peste 31 milioane de lei. “S-a rezolvat la Lupeni, Aninoasa ºi Lupeniul sunt douã localitãþi pe care le-am salvat. Lupeniul ºi Aninoasa au fost douã localitãþi care au fost salvate. Aninoasa era în insolvenþã, Lupeniul era în prag de faliment, nu mai sunt în situaþia asta”, a declarat Liviu Dragnea, la Petroºani. Arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cã peste 17 milioane de lei. Raportãrile Ministerului de Finanþe aratã cã arieratele administraþiei locale din Lupeni s-au redus cu peste 17 milioane de lei în luna septembrie,
tivã am identificat 4 copii, care spun cã au primit ceasurile respective de la un alt coleg. Continuãm cercetãrile”, spun surse din cadrul Poliþiei municipiului Vulcan. Ceasurile au ajuns la mai mulþi copii, chiar
gramul de dezvoltare. Am vorbit ºi cu cei de la Compania Naþionalã de Drumuri. El intrã în finanþare, pentru cã nu ºtiu dacã mai au timp sã intre în procedura din luna decembrie, intrã primul în finanþare în 2015. Nu putem discuta de nici un fel de dezvoltare în Valea Jiului, dacã acel drum nu este, nu numai reabilitat, dar cu o capacitate de transport mãritã”, a spus la Petroºani, Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltãrii Regionale, vicepremierul României. Artera dintre Valea Jiului ºi judeþul
faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiului nu se mai aflã pe primul loc în þarã în ceea ce priveºte datoriile. Astfel, Primãria de la Lupeni ocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plati restante mai mari de 90 de zile înregistrate la nivelul bugetului general. pimãria Lupeni a primit, printr-o Hotãrâre a Guvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul de rezervã a Guvernului. Monika BACIU
dacã nu toþi au 18 ani, dar interesant este modul în care aceºti oameni care le împãrþeau au avut acces în instituþia de învãþãmânt. Diana MITRACHE
Mehedinþi nu poate fi practicabilã cu autovehicule, în afara celor de teren, pentru cã mai sunt cam 20 de km de drum de reabilitat. Aceºti kilometri au fãcut obiectul numeroaselor proteste ale celor de la Green Peace, încã din 1999, când Traian Bãsescu a pornit reabilitarea lui. Lucrãrile, însã, au ajuns abia la km 47+700 ºi Guvernul Ponta promite banii abia în ianuarie. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
Potenþiala investiþie de la Mintia bate pasul pe loc
CEH nu ºtie încã nici dacã are suficiente active pe care sã le gajeze! I nvestiþia de la Mintia, pe care ar urma sã o realizeze chinezii, printr-un credit furnizor, mai are de aºteptat. Nu a fost încã finalizatã nici evaluarea activelor ce vor fi depuse ca ºi garanþie ºi nici nu se ºtie dacã vor fi acceptate cu adevãrat ca ºi gaj!. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara nu au finalizat operaþiunea de evaluare a activelor de la Termocentrala Mintia, ce vor fi oferite ca ºi gaj pãrþii chineze ce ar urma sã se ocupe de reabilitarea grupului 4 de la Mintia ºi instalaþiile de desulfurare la grupurile 3 ºi 4. Un contract în valoare de 270 de milioane de dolari, ce a fost perfectat la începutul lunii septembrie cu prilejul vizitei în China a premierului Victor Ponta ºi care a fost anunþat ca o mare realizare. Numai cã banii trebuie returnaþi de Complexul Energetic Hunedoara, din surse proprii, pentru cã vorbim despre un credit furnizor, iar garanþiile sunt oferite tot de CEH ºi nu de statul român. Singura soluþie la îndemânã a fost evaluarea activelor funcþionale de la Termocentrala Minita ce vor fi oferite ca ºi garanþie. Altfel spus, dacã investiþia va fi realizatã, iar CEH-ul nu achitã ratele, Termocentrala Mintia va ajunge pe mâna chinezilor. Numai cã pânã la demararea lucrãrilor mai avem de aºteptat, pentru cã,
deocamdatã, nici mãcar evaluarea activelor nu a fost finalizatã. „Procedura de evaluare este în curs ºi se face de cãtre un evaluator autorizat. Avem o evaluare a noastrã, internã, dar nu este valabilã. Evaluarea trebuie fãcutã de cãtre un evaluator autorizat”, a declarat directorul general al CEH, Aurel
Depinde de firma de asigurare cât va considera cã este necesar, pânã la îndestulare”, a subliniat oficialul menþionat.
Niculescu. Care, sau câte dintre activele existente vor fi ipotecate, greu de spus. Directorul Niculescu nu a putut, deocamdatã, sã rãspundã la aceastã întrebare ºi a spus doar cã toate activele intrã în proces de evaluare ºi abia apoi se va ºti dacã sunt suficiente pentru constituirea garanþiei. „Evaluarea se face la toate activele. Ipotecarea, probabil, nu va cuprinde tot.
vor sã garanteze creditul furnizor ºi valoarea contabilã a acestora, dar din câte se pare acest lucru nua fost suficient pentru chinezii care vin sã realizeze investiþia
A
ctivele ar putea fi respinse! În urmã cu aproximativ o lunã, Aurel Niculescu declara cã a fost trimisã în China lista activelor cu care
de la Mintia. Angajarea unui evaluator autorizat înseamnã, însã, alþi bani, altã distracþie pentru complexul ce înregistreazã pierderi uriaºe dupã doar doi ani de la înfiinþare. Cunoscãtorii spun, însã, cã ar putea exista o mare problemã în momentul constituirii garanþiilor necesare pentru cã Grupurile 3 ºi 4 de la Mintia nu sunt viabile ºi nu pot constitui garanþii pentru o perioadã de 15 ani. Acestea ar mai avea o duratã de funcþionare de aproximativ 10.000 de ore ºi doar fierul vechi de la Mintia ar putea fi pus, eventual, ca ºi gaj pe o perioadã atât de îndelungatã! Iar în aceste condiþii, este greu de crezut cã partea chinezã se va apuca de lucru cu adevãrat. Pe de altã parte, investiþiile sunt absolut obligatorii, pentru cã, dacã nu se realizeazã, Termocentrala Mintia ar putea fi închisã de anul viitor, pentru cã
nu îndeplineºte condiþiile de mediu. Iar de aici, încolo, pe principiul bulgãrelui de zãpadã, întreg eºafodajul pe care a fost construit CEH-ul se va prãbuºi, mai ales cã nici pentru retehnologizarea pãrþii miniere nu existã încã investitorii sau banii necesari, ci doar promisiuni ºi un contract anulat! La începutul lunii septembrie, Guvernul a anunþat cã a fost încheiat contractul pentru modernizarea Grupului 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare de la grupurile 3 ºi 4 de la Termocentrala Mintia, investitorii fiind chinezii de la compania China National Electric Engineering Construction Corporation. Contractul, în valoa-
Viziunea lui Dragnea...
CEH nu se închide, CEH are viitor
C
u datorii ce depãºesc 100 de milioane de lei, Complexul Energetic Hunedoara nu are nicio problemã. Prezent la Petroºani, vicepremierul României, Liviu Dragnea, a declarat cã societatea energeticã din judeþ nu se va închide, ba mai mult acesta spune cã existã viitor din acest punct de vedere. “Complexul Energetic
Hunedoara nu se închide, CEH are viitor. În 2012 era pe buza prãpastiei. Cele patru mine rãmân funcþionale, se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoare Rãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, asta înmseamnã cã cele patru mine intrã în moderizare ºi dezvoltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone care asigurã funcþionarea acestor
re de 270 de milioane de dolari, a fost perfectat cu prilejul vizitei în China a premierul Victor Ponta, dar cu semnarea contractului a fost însãrcinat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, ºi preºedintele Consiliului Naþional de Administraþie China National Electric Engineering Corporation, Xin Chunsheng. Banii pentru investiþii sunt practic un credit care trebuie rambursat de cãtre CEH, ceea ce, spun oficialii, pentru entitatea energeticã reprezintã o povarã de circa 20 de milioane de dolari pe an. Car men COSMAN-PREDA
mine pentru 45-50 de ani, nu putem sã fim nebuni sã nu folosim aceastã resursã energeticã. Noi avem resurse energetice foarte mari, vrem sã le folosim ºi le vom folosi”, a declarat vicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani. Mai mult decât atât, ministrul Energiei Rãzvan Nicolescu este aºteptat, din nou,în Valea Jiului. Poate de aceastã datã reuºeºte sã viziteze subteranul vreunei unitãþi miniere având în vedere faptul cã la prima vizitã acest lucru nu a fost posibil. La doi ani de la înfiinþare, Complexul Energetic Hunedoara, societate administratã de statul român, este în colaps financiar. Socitatea are datorii care au trecut pragul de 100 de milioane de lei. Monika BACIU
4 Actualitate
A
socierea între un om de afaceri care a absolvit facultatea la Petroºani cu fostul sãu profesor Radu Sorin – unul în calitate de om de afaceri, care vrea sã achiziþioneze lucrãri de închideri mine, ºi celãlalt în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al SNÎM – a stârnit multe discuþii, în sensul cã prin ”mâna” unui profesor trec sute de studenþi, iar zeci dintre aceºtia participã la cercetare semnând, în calitate de coautori, lucrãri ºtiinþifice. ”Ca atare, nu cred cã aceste activitãþi cu un profund caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii decât acelea de a fi oferit soluþii pertinente unor problematici apãrute la o un moment dat în activitatea economicã din România” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. Asocierea dintre prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, director Departamentul de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi, Facultatea de I.M.E., Universitatea Petroºani, membru în Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine ºi un om de afaceri din Oradea, care a absolvit Facultatea de maºini ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
instalaþii miniere la Petroºani fiind originar din Valea Jiului, a stârnit discuþii. Respectivul om de afaceri a participat, alãturi de alþii, la procedurile de achiziþie a lucrãrilor de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani, organizate de SNÎM. Omul de afaceri Gheorghe Vajda a
sã îi ”Nu cred cã aceste activitãþi, cu un profund C um educãm pe cu ce sã caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii” copii, începem ºi ce rol doilea în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al SNÎMVJ SA.” – zvj.ro, în articolul ”Iatã cine dã târcoale celor peste 655 de miliarde de lei vechi puse în joc pentru închiderea ºi ecologizarea minelor neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani!”
semnat lucrãri de specialitate alãturi de cadre universitare de la Petroºani, lucrãri prezentate la conferinþe naþionale ºi internaþionale. ªi pentru cã în 2010 a semnat o lucrare ºtiinþificã, în calitate de coautor, alãturi de alþi trei, printre care ºi profesorul Radu Sorin, s-a ”aruncat” în
spaþiul public urmãtoarea remarcã: ”Cercul se închide atunci când vã spunem cã, pe calea vieþii, sau poate chiar ºi fizic, dl. Vajai ºi dl. Radu Sorin Mihai s-au reîntâlnit de curând. Primul în calitate de om de afaceri interesat de licitaþiile deschise anunþate de SNÎMVJ, iar cel de-al
Pentru clarificãri, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, a þinut sã precizeze: ”În cei peste 30 de ani de activitate la Universitatea Petroºani, în calitate de cadru didactic ºi cercetãtor am colaborat la 16 cãrþi de specialitate ºi peste 75 de contracte de cercetare ºtiiþificã, încheiate cu parteneri industriali din þarã ºi strãinãtate. Activitatea de cercetare s-a materializat prin soluþii, oferite împreunã
cu alþi colegi universitari ºi din producþie, atât în ce priveºte utilaje ºi tehnologii eficiente pentru industria extractivã, dar ºi pentru reducerea poluãrii mediului. Diseminarea rezultatelor activitãþii de cercetare aplicativã s-a fãcut atât prin cãrþile editate, dar ºi prin cele peste 250 de lucrãri publicate în reviste de specialitate sau volumele Conferinþelor naþionale ºi internaþionale la care au fost prezentate. La aceste lucrãri se gãsesc în calitate de coautori peste 100 de foºti absolvenþi ai Universitãþii din Petroºani, specialiºti care lucreazã în cadrul diferitelor companii sau firme româneºti ºi strãine, având ca domeniu de activitate în special industria extractivã”. Ca atare, nu cred cã aceste activitãþi cu un profund caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii decât acelea de a fi oferit soluþii pertinente unor problematici apãrute la o un moment dat în activitatea economicã din România”. Ileana FIRÞULESCU
Lucru manual, la bibliotecã
T
inerii cu probleme sociale ºi nu numai pot participa la Biblioteca municipalã din Petroºani la cursuri de formare. Cei de aici îi vor învãþa pe copii cum sã realizeze anumite accesorii. Bãieþii vor realiza diferite obiecte prin metoda quilling, iar fetele vor confecþiona brãþãri. “Sunt elevi de clasa a V-a pânã la a VIII-a. Facem un curs, îi învãþãm sã modeleze în quilling, iar pe fetiþe le învãþãm sã facã brãþãri din mãrgele. Trebuie sã lucrez în continuare ºi atunci gãsim diferite proiecte pe care sã le implementãm. Vom face ºi cu adulþi, cu fete de la liceul Economic vrem sã facem lucru de mânã, tot brãþãri ºi croºetate ºi cu þesã-
turã”, a declarat Delia Grosu, formator. Tinerii sunt receptivi la aceste activitãþi care au rolul de a le dezvolta creativitatea. Odatã realizate obiectele acestea rãmân ale copiilor. “Rãmân ale lor ºi cei de la Economic au un
Proiect cu gândire europeanã pentru pici
are fiecare adult în educaþia unui preºcolar. Acestea sunt doar câteva din ideile propuse spre a deveni realitate la Petroºani, unde grãdiniþele îºi unesc forþele în favoarea celor mici. Educatorii, pãrinþii ºi preºcolarii trebuie sã fie uniþi prin activitãþi pe care copiii sã nu le perceapã ca o misiune imposibilã. De la alimentaþie la timpul liber, toate fac parte din strategia gânditã la Petroºani de o mânã de educatori, care au înþeles cã viitorul este în copiii noºtri. Cum vor face, ne explicã cea care a gândit acest proiect. ”Începând de anul acesta, fiecare educatoare va trebui sã respecte 3 concepte majore europene, în educaþia celor mici. În
primul rând respectãm interesele superioare ale copiilor, care înseamnã sãnãtatea, alimentaþia, educaþia, protecþia. Trebuie apoi sã le asigurãm copiilor o permanentã stare de bine, iar venirea la grãdiniþã sã însemne în fiecare zi o experienþã frumoasã pentru ei ºi pãrinþii lor. ªi, nu în ultimul rând, sã îi educãm în aºa fel încât sã îºi doreascã sã
înveþe ºi sã se bucure atunci când învaþã”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa PP3, ce cuprinde mai multe
structuri educaþionale pentru preºcolarii din Petroºani. Conceptele sunt gândite dupã metode europene de predare ºi þin cont de opþiunile copiilor. Viitorul lor depinde de ceea ce mãnâncã, cum sunt educaþi ºi cât de fericiþi sunt, chiar dacã asta înseamnã sã vinã la grãdiniþã. „Existã niºte discuþii mai vechi cu ceea ce ar trebui sã facã copiii la grãdiniþã, ce ar dori pãrinþii sã se întâmple la grãdiniþã ºi, pe de altã parte, cu ceea ce ºtiu educa-
Primãria Petrila, Moº Crãciun pentru sute de copii
P
regãtiri pentru luna cadourilor. Administraþia localã de la Petrila a alocat o sumã importantã de bani pentru organizarea acþiunilor din luna cadourilor. Douã sãptãmâni ne mai despart de luna decembrie, iar la Petrila Moº Crãciun va ajunge ºi cei nevoiaºi, dar ºi copiii premianþi.
proiect, au o firmã ºi învaþã sã îºi facã aceste brãþãri ºi altceva ºi dupã aceea sunt ale lor. Am fi încercat cu origami, dar e mai greu, copiii sunt cu probleme, nu au rãbdare, pe când quillingul este foarte uºor. Câteva ore pe sãptãmânã vin la noi. Sunt unii care s-au lãsat de ºcoalã, chiar în clasele a VI-a, a VII-a ºi încercãm sã îi facem sã reînceapã orele, dar e cam greu”, a mai spus sursa citatã. Toul acestor activitãþi este acela de a-i implica pe copii în diferite modalitãþi de petrecere a timpului liber. Monika BACIU
“Am aprobat în consiliu local suma de 80.000 de lei, ceea ce reprezintã achiziþionarea de pachete pentru copiii din familiile cu probleme deosebite, pentru organizarea acþiunilor ºi sãrbãtorilor de iarnã, pentru premierea elevilor olimpici la învãþãturã ºi activitate sportivã ºi pentur tot ce înseamnã acþinile de la sfârºitul anului”,
a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Sute de copii din
familiile nevoiaºe vor primi câte un mic dar din partea autoritãþilor locale “Cu siguranþã sunt familiile care beneficiazã ºi de masã la cantinã de la ajutor social, copiii persoanelor cu handicap ºi alte cazuri speciale ºi sociale”, a mai spus sursa citatã. Toate autoritãþile locale din Valea Jiului au alocat deja bani din bugetele locale pentru organizarea acþiunilor festive din luna decembrie. Monika BACIU
toarele cã trebuie sã facã cu copiii la grãdiniþã. Aceste discuþii, de-a lungul timpului, nu au avut un rãspuns comun. Fiecare ºi-a dorit altceva. Din acest moment, eu cred cã dacã fiecare cadru didactic va fi responsabil de ceea ce trebuie sã facã, am putea avea copii fericiþi în grãdiniþe, pãrinþi fericiþi acasã ºi cadre didactice care fac exact ce tre-
buie sã facã pentru un copil preºcolar”, a mai spus prof. Lucia Muntean. Proiectele sunt gândite la nivel local, dar discutate cu dascãli din toatã Europa, iar dacã vor deveni realitate depinde doar de cei implicaþi. Dascãlii îºi vor da silinþa chiar de acum, sã punã în practicã idei noi ºi îi vor implica atât pe cei mici, cât ºi pe pãrinþi. Diana MITRACHE
4 Actualitate
A
socierea între un om de afaceri care a absolvit facultatea la Petroºani cu fostul sãu profesor Radu Sorin – unul în calitate de om de afaceri, care vrea sã achiziþioneze lucrãri de închideri mine, ºi celãlalt în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al SNÎM – a stârnit multe discuþii, în sensul cã prin ”mâna” unui profesor trec sute de studenþi, iar zeci dintre aceºtia participã la cercetare semnând, în calitate de coautori, lucrãri ºtiinþifice. ”Ca atare, nu cred cã aceste activitãþi cu un profund caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii decât acelea de a fi oferit soluþii pertinente unor problematici apãrute la o un moment dat în activitatea economicã din România” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin. Asocierea dintre prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, director Departamentul de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi, Facultatea de I.M.E., Universitatea Petroºani, membru în Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine ºi un om de afaceri din Oradea, care a absolvit Facultatea de maºini ºi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
instalaþii miniere la Petroºani fiind originar din Valea Jiului, a stârnit discuþii. Respectivul om de afaceri a participat, alãturi de alþii, la procedurile de achiziþie a lucrãrilor de închidere ºi ecologizare a perimetrelor miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani, organizate de SNÎM. Omul de afaceri Gheorghe Vajda a
sã îi ”Nu cred cã aceste activitãþi, cu un profund C um educãm pe cu ce sã caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii” copii, începem ºi ce rol doilea în calitate de membru al Consiliului de Administraþie al SNÎMVJ SA.” – zvj.ro, în articolul ”Iatã cine dã târcoale celor peste 655 de miliarde de lei vechi puse în joc pentru închiderea ºi ecologizarea minelor neviabile Petrila, Paroºeni ºi Uricani!”
semnat lucrãri de specialitate alãturi de cadre universitare de la Petroºani, lucrãri prezentate la conferinþe naþionale ºi internaþionale. ªi pentru cã în 2010 a semnat o lucrare ºtiinþificã, în calitate de coautor, alãturi de alþi trei, printre care ºi profesorul Radu Sorin, s-a ”aruncat” în
spaþiul public urmãtoarea remarcã: ”Cercul se închide atunci când vã spunem cã, pe calea vieþii, sau poate chiar ºi fizic, dl. Vajai ºi dl. Radu Sorin Mihai s-au reîntâlnit de curând. Primul în calitate de om de afaceri interesat de licitaþiile deschise anunþate de SNÎMVJ, iar cel de-al
Pentru clarificãri, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, a þinut sã precizeze: ”În cei peste 30 de ani de activitate la Universitatea Petroºani, în calitate de cadru didactic ºi cercetãtor am colaborat la 16 cãrþi de specialitate ºi peste 75 de contracte de cercetare ºtiiþificã, încheiate cu parteneri industriali din þarã ºi strãinãtate. Activitatea de cercetare s-a materializat prin soluþii, oferite împreunã
cu alþi colegi universitari ºi din producþie, atât în ce priveºte utilaje ºi tehnologii eficiente pentru industria extractivã, dar ºi pentru reducerea poluãrii mediului. Diseminarea rezultatelor activitãþii de cercetare aplicativã s-a fãcut atât prin cãrþile editate, dar ºi prin cele peste 250 de lucrãri publicate în reviste de specialitate sau volumele Conferinþelor naþionale ºi internaþionale la care au fost prezentate. La aceste lucrãri se gãsesc în calitate de coautori peste 100 de foºti absolvenþi ai Universitãþii din Petroºani, specialiºti care lucreazã în cadrul diferitelor companii sau firme româneºti ºi strãine, având ca domeniu de activitate în special industria extractivã”. Ca atare, nu cred cã aceste activitãþi cu un profund caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii decât acelea de a fi oferit soluþii pertinente unor problematici apãrute la o un moment dat în activitatea economicã din România”. Ileana FIRÞULESCU
Lucru manual, la bibliotecã
T
inerii cu probleme sociale ºi nu numai pot participa la Biblioteca municipalã din Petroºani la cursuri de formare. Cei de aici îi vor învãþa pe copii cum sã realizeze anumite accesorii. Bãieþii vor realiza diferite obiecte prin metoda quilling, iar fetele vor confecþiona brãþãri. “Sunt elevi de clasa a V-a pânã la a VIII-a. Facem un curs, îi învãþãm sã modeleze în quilling, iar pe fetiþe le învãþãm sã facã brãþãri din mãrgele. Trebuie sã lucrez în continuare ºi atunci gãsim diferite proiecte pe care sã le implementãm. Vom face ºi cu adulþi, cu fete de la liceul Economic vrem sã facem lucru de mânã, tot brãþãri ºi croºetate ºi cu þesã-
turã”, a declarat Delia Grosu, formator. Tinerii sunt receptivi la aceste activitãþi care au rolul de a le dezvolta creativitatea. Odatã realizate obiectele acestea rãmân ale copiilor. “Rãmân ale lor ºi cei de la Economic au un
Proiect cu gândire europeanã pentru pici
are fiecare adult în educaþia unui preºcolar. Acestea sunt doar câteva din ideile propuse spre a deveni realitate la Petroºani, unde grãdiniþele îºi unesc forþele în favoarea celor mici. Educatorii, pãrinþii ºi preºcolarii trebuie sã fie uniþi prin activitãþi pe care copiii sã nu le perceapã ca o misiune imposibilã. De la alimentaþie la timpul liber, toate fac parte din strategia gânditã la Petroºani de o mânã de educatori, care au înþeles cã viitorul este în copiii noºtri. Cum vor face, ne explicã cea care a gândit acest proiect. ”Începând de anul acesta, fiecare educatoare va trebui sã respecte 3 concepte majore europene, în educaþia celor mici. În
primul rând respectãm interesele superioare ale copiilor, care înseamnã sãnãtatea, alimentaþia, educaþia, protecþia. Trebuie apoi sã le asigurãm copiilor o permanentã stare de bine, iar venirea la grãdiniþã sã însemne în fiecare zi o experienþã frumoasã pentru ei ºi pãrinþii lor. ªi, nu în ultimul rând, sã îi educãm în aºa fel încât sã îºi doreascã sã
înveþe ºi sã se bucure atunci când învaþã”, a declarat Lucia Muntean, director Grãdiniþa PP3, ce cuprinde mai multe
structuri educaþionale pentru preºcolarii din Petroºani. Conceptele sunt gândite dupã metode europene de predare ºi þin cont de opþiunile copiilor. Viitorul lor depinde de ceea ce mãnâncã, cum sunt educaþi ºi cât de fericiþi sunt, chiar dacã asta înseamnã sã vinã la grãdiniþã. „Existã niºte discuþii mai vechi cu ceea ce ar trebui sã facã copiii la grãdiniþã, ce ar dori pãrinþii sã se întâmple la grãdiniþã ºi, pe de altã parte, cu ceea ce ºtiu educa-
Primãria Petrila, Moº Crãciun pentru sute de copii
P
regãtiri pentru luna cadourilor. Administraþia localã de la Petrila a alocat o sumã importantã de bani pentru organizarea acþiunilor din luna cadourilor. Douã sãptãmâni ne mai despart de luna decembrie, iar la Petrila Moº Crãciun va ajunge ºi cei nevoiaºi, dar ºi copiii premianþi.
proiect, au o firmã ºi învaþã sã îºi facã aceste brãþãri ºi altceva ºi dupã aceea sunt ale lor. Am fi încercat cu origami, dar e mai greu, copiii sunt cu probleme, nu au rãbdare, pe când quillingul este foarte uºor. Câteva ore pe sãptãmânã vin la noi. Sunt unii care s-au lãsat de ºcoalã, chiar în clasele a VI-a, a VII-a ºi încercãm sã îi facem sã reînceapã orele, dar e cam greu”, a mai spus sursa citatã. Toul acestor activitãþi este acela de a-i implica pe copii în diferite modalitãþi de petrecere a timpului liber. Monika BACIU
“Am aprobat în consiliu local suma de 80.000 de lei, ceea ce reprezintã achiziþionarea de pachete pentru copiii din familiile cu probleme deosebite, pentru organizarea acþiunilor ºi sãrbãtorilor de iarnã, pentru premierea elevilor olimpici la învãþãturã ºi activitate sportivã ºi pentur tot ce înseamnã acþinile de la sfârºitul anului”,
a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Sute de copii din
familiile nevoiaºe vor primi câte un mic dar din partea autoritãþilor locale “Cu siguranþã sunt familiile care beneficiazã ºi de masã la cantinã de la ajutor social, copiii persoanelor cu handicap ºi alte cazuri speciale ºi sociale”, a mai spus sursa citatã. Toate autoritãþile locale din Valea Jiului au alocat deja bani din bugetele locale pentru organizarea acþiunilor festive din luna decembrie. Monika BACIU
toarele cã trebuie sã facã cu copiii la grãdiniþã. Aceste discuþii, de-a lungul timpului, nu au avut un rãspuns comun. Fiecare ºi-a dorit altceva. Din acest moment, eu cred cã dacã fiecare cadru didactic va fi responsabil de ceea ce trebuie sã facã, am putea avea copii fericiþi în grãdiniþe, pãrinþi fericiþi acasã ºi cadre didactice care fac exact ce tre-
buie sã facã pentru un copil preºcolar”, a mai spus prof. Lucia Muntean. Proiectele sunt gândite la nivel local, dar discutate cu dascãli din toatã Europa, iar dacã vor deveni realitate depinde doar de cei implicaþi. Dascãlii îºi vor da silinþa chiar de acum, sã punã în practicã idei noi ºi îi vor implica atât pe cei mici, cât ºi pe pãrinþi. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
Unde sã ne facem analize medicale?
L
aboratorul de analize al Spitalului de Urgenþã din Petroºani a fost dotat dupã ultimele standarde, iar acest lucru vine în sprijinul pacienþilor care au nevoie de astfel de date medicale. Pânã acum, laboratorul fãcea analize doar celor internaþi, dupã un regim semi-închis, însã, din aceastã sãptãmânã, managerii unitãþii medicale, cea mai mare din Valea Jiului ºi una dintre cele mai importante din Hunedoara, vin cu soluþia salvatoare. Practic, în cel
mai scurt timp, în cadrul ambulatoriului, vor putea veni toþi cei care au nevoie de analize, iar acestea vor fi contra-cost, la preþuri avantajoase, faþã de cele din laboratoarele private. „Am avut o discuþie cu conducerea spitalului luni dimineaþã, pentru a gãsi unele soluþii, care sunt la îndemâna
Ambulanþã nouã pentru Petroºani
A
mbulanþe pentru judeþul Hunedoara. Nicolae Bãnicioiu, ministrul Sãnãtãþii a participat, la Cluj-Napoca, la repartizarea unui numãr de 51 de ambulante noi cãtre serviciile de ambulanþã.
lor, legat de activitatea spitalului. Vrem sã ieºim cu o ofertã cãtre populaþia din întreaga Vale a Jiului, legatã de laboratorul de analize. Vom amenaja un punct de colectare a analizelor ºi într-un timp foarte scurt ºi la un preþ foarte bun sã putem sã ºi punem la dispoziþie acest laborator. E una dintre
Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate douã ambulanþe de tip 4X2. Una dintre acestea va ajunge la Petroºani. “Ne-au fost repartizate douã ambulanþe Citroen Jumper, iar una va ajunge la Petroºani”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorul Serviciului Judeþean de Ambulanþã Hunedoara, Valeria Filimon. Potrivit celor de la SJA Hunedoara, ar mai fi nevoie de cel puþin 5
formele în care putem sã atargem fonduri extrabugetare pentru SUP”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, în calitate de primar, pentru cã administraþia localã este ordonator de credite a unitãþii medicale din Petroºani. Analizele vor putea fi fãcute în laboratorul modern al unitãþii medicale, care a fost
autospeciale. “Ca sã funcþionãm normal am mai avea nevoie de încã cinci ambulanþe de tip 4X4”, a conchis sursa citatã. Un numãr de 48 ambulanþe tip B 4x2 ºi 3 ambulanþe tip B 4x4, achiziþionate de Ministerul Sãnãtãþii, au fost repartizate cãtre Serviciul de Ambulanþã Bucureºti Ilfov ºi cãtre serviciile de ambulanþã teritoriale din 22 de judeþe (Alba, Arad, Argeº, Bihor, Bistriþa, Buzãu, Cãlãraºi, Cluj, Constantã, Covasna,
Niciun caz de gripã în Hunedoara
R
eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara susþin cã pânã la ora actualã nu a fost înregistrat niciun caz de gripã. Conform datelor statistice, la începutul anului 2014 au fost înregistrate 1531 cazuri de infecþii respiratorii ºi 427 cazuri de pneumonie.Infecþiile respiratorii sunt afecþiunile cele mai frecvente ale sezonului rece. Odatã cu venirea toamnei, apar ºi cazurile de rãcealã, gripã sau, mai grav, pneumonie.
reabilitat cu fonduri europene ºi dispune de aparaturã de ultimã generaþie la nivel european. Pacienþii sunt primii care au de câºtigat, pentru cã îºi vor face analizele într-un laborator performant, fãrã sã existe alte riscuri, iar Spitalul de Urgenþã din Petroºani se va autofinanþa astfel, tãind din cheltuielile lunare.
Dolj, Galaþi, Giurgiu, Hunedara, Iaºi, Maramureº, Mehedinþi, Mureº, Prahova, Sibiu, Timiº, Vâlcea). Pânã la sfârºitul anului, Gripa este o boalã acutã, infecþioasã, foarte contagioasã, produsã de virusul gripal. Se manifectã prin simptome respiratorii ºi fenomene toxice generale, putând evolua uneori spre forme grave. Sezonul rece favorizeazã îmbolnãvirile ºi epidemiile de gripã (iarna, începutul primãverii), dar boala poate sã aparã ºi în alte anotimpuri. Sursa de infecþie este omul bolnav cu forme inaparente sau grave. Calea de transmitere este aerogenã: contact direct, prin picãturile lui Pflûge. Specialiºtii de la DSP atrag atenþia asupra faptului cã este total greºitã automedicaþia fãrã prescriere de la medic ºi în special, tratarea acasã, cu antibiotice.
„Spitalul din Petroºani este o instituþie foarte mare, cu o activitate complexã ºi contractul pe care îl avem cu CAS nu este acoperitor pentru toate necesitãþile pe care le are un spital de dimensiunea celui de la Petroºani, care este de rang 3 – cel mai mare care existã acum”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. De altfel, pentru dotarea ºi reabilitarea spitalului vin bani ºi de la UE, iar în câþiva ani, edilii locali ºi managerii instituþiei medicale fac eforturi pentru ca activitatea de aici sã nu mai aibã carenþe. Diana MITRACHE
143 de maºini noi vor fi predate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii la serviciile de ambulanþã. Monika BACIU
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunta restricþii în furnizarea apei potabile pentru MARTI 11 NOIEMBRIE 2014, intre orele 8 - 20 in orasul Uricani. Zona afectata EM Uricani si zona Mailat. Motivul restrictiei - remediere pierdere pe aductiunea Valea de Pesti - Petrosani.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
O
nouã strategie pentru Valea Jiului. În prag de alegeri Valea Jiului, valea plângerii, devine importantã pentru factorii politici. Având la dispoziþie “arma” puterii, oamenii lui Victor Ponta, cel care îºi doreºte sã ajungã preºedintele României, fac tot felul de declaraþii care mai de care mai futuriste. Dintr-o datã, Valea Jiului devine centrul atenþiei.
G
uvernul cu ochii pe Vale
Pentru a atrage electoratul, prezidenþiabilii fac tot soiul de promisiuni. Acum, Guvernul îºi doreºte sã realizeze o strategie în care Valea Jiului sã fie pe primul plan. “Guvernul României ºi Ministerul Dezvoltãrii a ajutat ºi ajutã în con-
<
În prag de alegeri, Valea Jiului devine importantã tinuare Valea Jiului în toate domeniile. În ceea ce priveºte dezvoltarea localã nu a existat vreun guvern precedent care sã fi alocat atâtea sume pentru atâtea proiecte de dezvoltare în Hunedoara ºi în Valea Jiului în special. Eu nu vreau sã pierdem timpul sã lucrãm la strategii, sã mai gãsim un grup de specialiºti pe care îl plãtim sã ne dea peste vreo doi ani de zile o strategie ºi sã constatãm cã strategie nu poate fi finanþatã. Cea mai simplã raportare este finanþarea. Existã o serie de proiecte, studii, de intenþii de dezvoltare din toatã aceastã zonã. Toate aceste intenþii de dezvoltare vor fi integrate într-un program minimal ã înceapã sã fie finanþat. Nu ne trebuie studiile unor specialiºti
Conducerea Universitãþii din Petroºani îºi exprimã regretul pentru tragica dispariþie a celei care a fost o colegã deosebitã,
KORONKA MARIANA
În aceste momente de cumplitã încercare ºi suferinþã pentru familie, cuvintele sunt prea sãrace pentru a exprima durerea care ne-a copleºit. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!
tul de stat pe anul viitor, ca sã putem prinde finanþarea primelor obiective. Dacã nu prindem banii în bugetul de stat înseamnã cã un an e pierdut. Orice strategie fãrã bani este un document foarte frumos ºi inutil”, a declarat vicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani.
din lume ca sã ne spunã cã un drum e important. În noiembrie sau în decembrie sperãm sã avem o întâlnire aici în Valea
Jiului în care sã avem prima discuþie care sã croiascã elementele strategice din aceastã strategie ca sã o putem prinde în buge-
Strategia nu s-a realizat pânã acum pentru cã anii ce au trecut au fost de crizã. Economia a trebuit stabilizatã, iar acum aceasta duduie. “Avem douã vari-
Noiembrie, un nou termen
M
âine la Tribunalul Hunedoara, se va judeca un nou termen în dosarul în care fostul citymanager al localitãþii l-a acþionat în judecatã pe primarul Cornel Resmeriþã pentru concediere. Fostul administrator public al municipiului a avut un termen în data de 29 octombrie la Tribunalul Hunedoara care a conexat dosarele. La acest termen soluþia a fost simplã... amânare pentru data de 12
COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº ing. Brate Valentin, 0734 779 Baza Brad: 0785 202 531 – 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 ing. Neagoe Daniel, 0727 549 440 – Bogdan Daniel 888 – Suciu Mircea Baza Hunedoara: 0761 883 Baza Pãuliº: 0788 135 513 – 283 – ing. Filimon Mihai, 0745 ing. Buble Simion ºi 0731 504 328 752 – Vintilã Raul ºi 0734 161 – ing. Corciu Florin 779 433 – Secarã Mihai II. Sector Orãºtie Baza Peºteana: 0722 509 1. Baza Simeria: 0756 024 077 – ing. Negulescu Lucian, 937 – ing. Muste Gheorghe ºi 0730 582 734 – Greu Romicã ºi 0734 779 427 – Tivadar Florin 0752 161 610 – Grecu IV. Sector Valea Jiului: Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
noiembrie. Conflictul de muncã dintre cele douã pãrþi va trebui soluþionat de judecãtorii de la secþia de Litigii de Munca si Asigurari Sociale. La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiului Lupeni, l-a acþionat în judecatã
ante de abordare sã stãm cu capul întors spre trecut sau sã ne uitãm spre prezent ºi spre viitor sã vedem ce putem face. 2013 ºi prima parte a anului 2014 au fost anii în care a trebuit sã stabilizãm economia. În 2012 am preluat þara în crizã economicã, acum este în dezvoltare economicã. Acum am început în mod sustenabil sã avem bani, putem sã ne gândim serios cã avem bani sã pornim un program”, a mai spus Dragnea. Monika BACIU
pe edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesul s-a judecat la Tribunalul Hunedoara, acesta a fost declinat în competenþa Curþii de Apel Alba Iulia. Magistraþii de la Alba au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Hunedoara. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014
C
hiar dacã pare de-a dreptul deplasat sã ai un animal de companie certat cu igiena, existã ºi oameni care ne dovedesc contrariul ºi îºi iau ca PET un sconcs. Moda este în trend ºi un astfel de animal a ajuns ºi la Petroºani. El poartã numele de Stinky (puturos), pentru cã nici nu se putea altfel ºi aparþine unuia dintre cei mai populari medici veterinari. Este extrem de jucãuº ºi, ne spune medicul Amalia
STINKY, dihor de companie Iordache, este cel mai bun animal de companie. „Nu este un animal de companie foarte des întâlnit, dar se pare cã numãrul proprietarilor de dihori creºte din ce în ce mai mult. Pur ºi simplu m-am documentat pe net, apoi l-am gãsit de vânzare ºi mi l-am luat. Încet – încet ne împrietenim ºi probabil cã dupã ce îi voi extirpa glandele perianale, care este absolut necesarã, vom fi cei mai buni prieteni”, a spus proprietara animalului,
La Pet shop se vând cel mai bine papagalii, iepuraºii, ori porcuºorii de Guineea, dar se pare cã ºi dihorii sunt la mare cãutare. Pânã
O piaþã tot mai micã
umãrul N comercianþilor dar ºi al cumpãrãtorilor a tot scãzut, în ultima perioadã, în Piaþa Agroalimentarã Centralã din Petroºani.
Restrângerea activitãþii comerciale se datoreazã competiþiei la care sunt supuºi micii producãtori de cãtre lanþurile de magazine universale dar ºi scãderii puterii de cumpãrare a populaþiei. “Lumea nu mai are bani, asta este problema principalã. Aici este vorba atât despre producãtori cât ºi despre
cumpãrãtori. Marfa este perisabilã ºi dacã nu se vinde producãtorii înregistreazã pierderi ºi atunci nu le mai convine sã stea degeaba în piaþã. Prin urmare preferã sã-ºi dea produsele cãtre magazinele mari care vin ºi le ridicã fructele sau
acum, oamenii doar l-au privit pe Stinky, însã, câþiva dintre ei s-au ºi interesat cum e sã ai un astfel de animal. Medicul Amalia
legumele chiar din grãdinã. Problema asta a apãrut în urmã cu câþiva ani ºi s-a tot acutizat”, a declarat Sorin Creþu, ºef serviciu Piaþa Agroalimentarã Centralã Petroºani. Afectate de scãderea activitãþii comerciale au fost ºi magazinele amplasate la mezaninul halei din piaþa centralã. Dintre cele aproape 10 locaþii de acest gen, doar 3 mai sunt funcþionabile. “Avem la etaj 10 standuri dar abia 3 sunt ocupate. Asta deºi am fãcut oferte de tot felul cãtre comercianþi. Nici ei, nici cumpãrãtorii, nu vor sã urce câteva trepte”, a mai spus Sorin Creþu. Chiar dacã au scãzut preþurile de închiriere a spaþiilor comerciale sau pe cele ale tarabelor, administratorii pieþei au cam rãmas fãrã clienþi. În prezent, închirierea unei singure tarabe, pentru o zi, are valoarea de 12 lei. Mir cea NISTOR
Iordache ne dã sfaturi ºi ne sugereazã cã ar fi bine sã avem spaþiu suficient pentru un astfel de animal, ce nu poate fi þinut într-un apartament. „Nu sunt animale pretenþioase. Este animalul de companie perfect, pentru cã doarme cam 20 de ore pe zi. Nu scoate nici un sunet, deci nu deranjeazã vecinii. O porþie de joacã pe zi este suficientã. Are nevoie de miºcare ºi joacã ºi e ca ºi o pisicã. În plus mãnâncã bobiþe de pisici, ori mâncare specialã pentru dihori, iar noi îi dãm o masã de pui pe zi, fiert sau prãjit”, ne-a mai
spus dr. Amalia Iordache. Animalul este extrem de curios ºi tocmai de aceea nu este recomandat sã fie þinut în casã, mai ales cã este ºi vioi. Un astfel de animal costã între 250 ºi 500 de lei ºi se pare cã moda prinde contur ºi la noi. Diana MITRACHE
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 19.12.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.”