Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 736
Cronica Vãii Jiului Luni, 10 Noiembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cu porcu’ mort în apã
A
pele de munte sunt tot mai poluate ºi dovadã stau tonele de deºeuri ce “poposesc” pe malul Jiului, în defileu, însã, grozãviile depãºesc imaginaþia.
Nu mai este o noutate cã în Valea Jiului sunt oameni care îºi deverseazã latrinele în albia apelor, fie cã vorbim de Jiu, ori de apele de pe versanþi, dar la Sãlaºu de Sus lumea e atât de indolentã încât au lãsat timp de mai multe zile un animal de curte mort în apã. Incidentul s-a petrecut recent, iar unul dintre localnicii din Valea Jiului, care a mers la þarã acolo, a venit pur ºi simplu uluit de fenomen. „Nu mi-a venit sã cred ce se petrece acolo. Porcul
acela zãcea înecat în apã ºi nimeni nu fãcea nimic. Asta chiar dacã animalul zãcea de ceva vreme ºi locaþia nu este foarte departe de centrul localitãþii. E ceva de speriat ce ajunge în apã!”, a spus bãrbatul, care merge des în acel loc, la þarã. La toate acestea se adaugã mizeria depozitatã pe albiile apelor, pentru cã, aproape în fiecare loc, sunt materiale de construcþii, gunoi cât cuprinde, rozãtoare ºi, mai nou, leºuri de grohãitoare. Diana MITRACHE
Mircea Ioan Moloþ:
„Nu mi-e fricã de ce fac eu, mi-e fricã de ce mi se face!”
„N
u mi-e fricã de ce fac eu, mi-e fricã de ce mi se face!”. Aceasta este concluzia preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, la finalul percheziþiilor de vineri, ale procurorilor DNA într-un dosar ce vizeazã posibile fapte de corupþie. >>> PAGINA A 3-A
Noiembrie, o lunã neagrã pentru mineritul din Valea Jiului
Î
n ultimii 45 de ani, în minele din Valea Jiului au fost înregistrate circa 30 de accidente colective grave de muncã. Cele mai dramatice dintre acestea s-au produs chiar în luna noiembrie, cea de-a 11-a lunã a anului ocupând locurile 1, 2 ºi 5 în acest nedorit clasament, prin evenimentele produse la Uricani, Livezeni ºi Petrila, în anii 1972, 1980 ºi 2008. În data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, în abatajul camerã din stratul 3, blocul III s-a produs o puternicã explozie de metan,
în urma cãreia au fost accidentaþi 53 de mineri, 43 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa. Printre cauzele care au condus la producerea tragicului accident s-au numãrat adoptarea unei metode de
exploatare necorespunzãtoare, deficienþe în aeraj, precum ºi "alte cauze organizatorice". În acelaºi timp, sursa exploziei a fost generatã de cãtre lucrul sub tensiune la un întrerupãtor AG 25. Opt ani mai târziu, în data de 29 noiembrie 1980, de aceastã datã la EM Livezeni s-a produs o nouã explozie de metan, numãrul minerilor care au suferit accidentãri fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza pro-
ducerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi bineînþeles "alte cauze organizatorice". Sursa de producere a evenimentului de muncã a fost identificatã drept "o scânteie electricã produsã în urma secþionãrii unui cablu electric ca urmare a cãderii de roci". Anul 2008 a adus o nouã dramã în rândul familiilor de mineri, de aceastã datã prin accidentul înregistrat în ziua de 15 noiembrie, la EM Petrila. În urma unei explozii de metan 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, alþi 13 ajungând în spitalele din Petroºani ºi Bucureºti. Mir cea NISTOR
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
Sufocaþi de mizeria colocatarilor
T
rãiesc în acelaºi bloc, dar nu în condiþii similare. Mai exact, cei de sus, cã tot nu ajunge mirosul la ei, se poartã de parcã ar fi în pãdure ºi aruncã gunoiul sub geamul celor de la primele nivele.
Totul se petrece în ciuda celor ce locuiesc la etajele inferioare, singurii care fac curãþenie ºi care au ajuns exasperaþi sã nu mai ºtie cui sã se adreseze. Vorbim despre oamenii din blocul 8 de pe strada Aviatorilor din Petroºani, care nu mai au soluþii împotriva celor care nu au înþeles cã ghena a fost desfiinþatã ºi cã trebuie sã-ºi
ducã gunoiul la container. „Noaptea, oamenii aruncã sticle, peturi, gunoiul pe geam ºi noi cum stãm la etajul I sau la parter, numai bum bum bum ! Patru ani au trecut de când s-a desfiinþat tubul de guoi de la bloc ºi ei nu au înþeles asta încã. ªi dacã le spunem ceva, se supãrã. Soþul scoate gunoiul de aici ºi ei îl batjocoresc, cã zic cã e milog. El face curat la bloc ºi tot nu e bine”, spune o femeie, care nu mai are soluþii pentru indolenþa vecinilor sãi de bloc. La fel se plânge ºi o doamnã de la parter.
Le pleacã ºanþul de la canalizare
M
ai mulþi oameni care locuiesc într-unul din blocurile turn din zona Dacia de la Petroºani se plâng cã, la prima ploaie, lucrarea executatã de firma care a refãcut canalizarea a luat-o la vale. Întreg terasamentul a plecat, dupã ce în zonã a plouat doar puþin ºi acum oamenii se tem cã, iarna ºi zãpada le va distruge toatã structura. Asta, pentru cã acum, apa bãlteºte de fiecare datã când plouã ºi bãlþile ajung sã le intre în scara blocului.
„Vecinilor de la etajele superioare le este greu sã meargã cu punga la gunoi sã o ducã la container. Aruncã direct pe geam cã nu are cine sã îi urmãreascã. E lipsã de conºtiinþã, cã suntem în secolul XXI”, a declarat femeia. Oamenii de aici nu mai ºtiu cui sã se plângã ºi au îndurat mirosurile ºi insectele, ori ºobolanii toatã
vara. Asta în condiþiile în care doar dacã reuºesc sã facã dovada, cu fotografii ori filmãri, cei de la mediu pot da amenzi. Situaþia pare fãrã scãpare, atâta timp cât containerele sunt situate mai departe de bloc ºi acesta ar putea fi impedimentul, pentru cã altã explicaþie nu existã. ªi la toate acestea, într-un cartier vecin, lucrurile stau ºi mai rãu. Aici, unul dintre vecinii care locuieºte la parter a descoperit afacerea vieþii lui, spre disperarea celorlalþi. Mai exact, adunã peturi din containere ºi le depoziteazã în saci fix sub geam. De aici focarul de infecþie pe care nimeni nu îl poate stãvili. „Nu mai ºtim ce sã facem. Stãm aici printre insecte ºi mirosurile lor. Ei adunã sticlele din plastic din guioaie ºi vã daþi seama ce e acolo. Pute ºi nu ºtim ce sã mai facem”, au declarat oamenii de pe strada Saturn. În astfel de condiþii stau oamenii care au locuinþe în Cartierul Aeroport, pentru cã în unele zone focarele de infecþie sunt peste tot.
din septembrie primeºte doar promisiuni. În replicã, cei de la SC Apa Serv spun cã ºtiu care este acolo situaþia ºi cã au fost chiar recent la locul cu pricina, iar locatarilor le Diana MITRACHE promit remedierea problemelor. „Urmeazã sã mergem acolo chiar Website: în zilele urmãtoare. Suprafaþa a www.cronicavj.ro fost refãcutã în urma lucrãrilor pe care noi le-am avut, inclusiv E-mail: rigolele. Terenul a lucrat ºi în cronicavj@gmail.com zona rigolei s-a lãsat puþin. Am Director: fost contactat de ºeful blocului ºi Marius MITRACHE am fost acolo zilele trecute. (mitrache_evz@yahoo.com) Îndreptãm totul ºi vom aduce la 0744.268.352 boloboc”, a declarat Florin Redactor sef: Donisã, director tehnic S.C. Apa Ileana FIRÞULESCU Serv, societatea care a fãcut ileana.firtulescu@yahoo.com lucrãrile. Colectivul de redactie: Diana MITRACHE Car men COSMAN- PREDA
Cronica Vãii Jiului
„Au fãcut poate o lucrare bunã, nu spun nu, dar cei care au refãcut asfaltul ne-au lãsat în baltã cum s-ar zice. Cum plouã, cum avem bãlþi. Nu au tasat nimic ºi s-a surpat asfaltul cu tot cu rigole. De douã luni de zile le zic asta celor din primãrie, care mi-au promis cã se rezolvã. Am fost ºi la cei de la ape ºi la fel au zis ºi ei ºi uitaþi cã vin ploile ºi nu mai putem intra în bloc”, spune un locatar, ºeful de bloc, revoltat cã
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Petroºaniul, în straie de sãrbãtoare
M
unicipiul Petroºani se pregãteºte pentru sãrbãtorile de iarnã. Pe strãzile din localitate deja au început sã fie montate beculeþele ornamentale care duc cu gândul la sãrbãtorile de iarnã. “În municipiul Petroºani a început deja montarea iluminatului ornamental de sãrbãtori. Ca în fiecare an pornirea va avea loc în ajun de Moº Nicolae ºi va fi fãcutã de cãtre primarul municipiului Petroºani la locul deja devenit celebru din Parcul Carol Schreter”, a declarat Nicu Taºcã
Desktop publishing:
purtãtorul de cuvânt al primãriei municipiului Petroºani. Iluminatul ornamental va fi extins anul acesta în toate zonele municipiului Petroºani. Vor fi montate sute de figurine 2D ºi 3D, baghete ºi ghirlande, dar ºi alte ornamente festive. Monika BACIU
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
Mircea Ioan Moloþ:
„Nu mi-e fricã de ce fac eu, mi-e fricã de ce mi se face!” „N
u mi-e fricã de ce fac eu, mi-e fricã de ce mi se face!”. Aceasta este concluzia preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, la finalul percheziþiilor de vineri, ale procurorilor DNA într-un dosar ce vizeazã posibile fapte de corupþie. Un dosar despre care se spune cã este din 2013, dar pare apãrut ca din neant, pentru a susþine, parcã, acuzele ce i s-au adus la începutul sãptãmânii trecute. Atunci, Mircea Ioan Moloþ a fost acuzat cã ar fi trãdat partidul în favoarea PSD, dupã ce Klaus Iohannis i-ar fi spus cã „trebuie sã pãrãseascã partidul pentru cã are probleme penale ºi ACL nu-l poate apãra”. Un mare neadevãr, spunea imediat dupã lansarea acestor acuzaþii preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, care sublinia cã nici mãcar nu are vreun dosar penal sau vreunul de care sã ºtie. ªi, la doar câteva zile dupã, apare fix un dosar penal, constituit încã de prin 2013, dupã cum precizau surse din anchetã ºi care l-ar viza ºi pe preºedintele CJ Hunedoara. „Trebuia sã fie un dosar. Dar, dacã îl am din 2013, cum Dumnezeu nu am fost chemat încã la DNA
sã dau declaraþii”, se întreabã Moloþ, care a mai spus cã nu ar fi fost prima datã când ar merge la DNA. Aproape de fiecare investiþie se leagã ºi câte un dosar, iar Mircea Moloþ spune cã a fãcut cãrare pânã la DNA ºi înapoi pentru a da explicaþii în tot felul de chestiuni pentru care, pânã acum, rezoluþia a fost „NUP”. De data aceasta, Mircea Moloþ nu a mai fost chemat la declaraþii, ci la uºã i-au bãtut chiar procurorii anticorupþie, care au efectuat percheziþii într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupþie care ar fi fost comise în perioada 2011-2014.
T
rebuia sã existe un dosar!? Mircea Moloþ este suspectat, conform unor surse judiciare, de trafic de influenþã, cumpãrare de influenþã ºi abuz în serviciu, pe motiv cã ar fi ajutat douã firme sã primeascã preferenþial
contracte de la SC Apa Prod Deva, firmã aflatã în directa subordine a CJ Hunedoara, iar în schimbul acestor „gesturi prietenoase”, firma ginerelui lui Mircea Moloþ ar fi executat o parte din lucrãri, deºi nu avea contract de subantre-
prizã. „NU am nicio treabã cu cele douã licitaþii. Au fost fãcute de ApaProd, nu de Consiliul Judeþean, iar comitetul director trebuie sã le ducã la îndeplinire”, explicã preºedintele CJ Hunedoara, care neagã orice implicare.
Iar „recolta” procurorilor DNA a fost destul de subþire, mult mai „subþire” decât toatã vâlva care a însoþit descinderile fãcute la la Consiliul Judeþean Hunedoara, respectiv biroul preºedintelui CJ Mircea Ioan Moloþ, ºi cel al vicepreºedintelui Tiberiu Ioan Balint, locuinþa din Deva a lui Mircea Ioan Moloþ, precum ºi sediile a ºapte firme, tot din Deva. Moloþ spune cã, de la el, au ridicat vreo 18 foi, inclusiv douã tãieturi din ziare, un CV, niºte notiþe de la biroul sãu, dar ºi niºte hârtii de pe vremea când fata lui era studentã. Cei care au urmãrit de-a lungul vremii, „subiectul Moloþ” spun despre aceastã anchetã – în comparaþie cu acuzele care i s-au adus de-a lungul vremii - cã este fãcutã ori la plesnealã, ori pentru cã ar fi trebuit sã existe un dosar penal, care sã vinã în susþinerea ideii de trãdare a preºedintelui CJ Hunedoara. S-ar încerca discreditarea lui Mircea Ioan Moloþ în faþa lui Klaus Iohannis – mai ales cã întregul scandal a venit chiar în preajma vizitei
lui Iohannis în judeþul Hunedoara, dar ºi ruperea din interior a ACL, crearea de disensiuni menite sã ducã tot la disiparea votului, mai ales dacã PNL pierde din credibiliatte în faþa alegãtorilor tocmai prin indicarea de „lideri corupþi” ca temã de campanie. Moloþ spune cã, în ceea ce priveºte posibilitatea scindãrii ACL, este greu de crezut. „Dupã percheziþii, am fost la o ºedinþã de birou cu colegii mei, care m-au impresionat. Când am intrat în salã, aproximativ 50 de persoane s-au ridicat în picioare ºi m-au aplaudatt. ªi acum mã emoþionez, când îmi aduc aminte”, a povestit preºedintele CJ Hunedoara Mircea Ioan Moloþ este preºedintele PNL Hunedoara ºi vicepreºedintele Biroului Politic Naþional al PNL. Este ºi preºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Între 2000 ºi 2004, Mircea Ioan Moloþ a fost viceprimar al Devei. Car men COSMAN-PREDA
Turul 2 de scrutin, mai ieftin
C
ea de-a doua campanie electoralã pentru desemnarea noului preºedinte al României a demarat în data de 7 noiembrie (ora 0:00) ºi se va încheia pe 15 noiembrie (ora 7:00). În Petroºani, la urne, sunt aºteptaþi circa 35.000 de cetãþeni cu drept de vot, aici urmând a funcþiona tot 26 de secþii de votare, la fel ca ºi în primul tur de scrutin. Buna derulare a acþiunii de votare va fi asiguratã de câteva sute de persoane care, la acest
al doilea tur de scrutin, vor fi recompensate cu ceva mai puþini bani. “Un birou al unei secþii de votare este deservit de un preºedinte, un locþiitor ºi 7 reprezentanþi ai partidelor politice. În total, este vorba despre 9 persoane care asigurã buna derulare a votului, la fiecare secþie. Comparativ cu primul tur aceºtia vor primi ceva mai puþini bani. Astfel, preºedintele ºi locþiitorul aces-
tuia vor încasa 85 de lei/zi (pentru 4 zile) iar reprezentanþii partidelor vor primi câte 65 de lei/zi (pentru 2 zile). Banii vin, în totalitate, de la bugetul de stat”, a precizat Adrian Negoe, secretarul primãriei municipului Petroºani. Validarea ºi publicarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidenþiale va fi efectuatã în Monitorul Oficial din data de 21 noiembrie. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
Casa ProUrbis a stabilit programul pentru sãrbãtori
M
embri Casei ProUrbis s-au întrunit în ºedinþã pentru a stabili programul de acþiuni pentru luna sãrbãtorilor. Ca în fiecare an, luna decembrie este marcatã prin organizarea unor acþiuni specifice sãrbãtorilor de iarnã. În acest sens, cei de la Casa ProUrbis au trasat în linii mari care vor fi acþiunile din luna cadourilor. “Am avut ºedinþa consiliului director al Casei ProUrbis unde am discutat trei probleme importante. Prima
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
problemã a fost pregãtirea Fabricii lui Moº Crãciun pe care o vom organiza ºi în acest an, am stabilit pentru
urmãtoarea perioadã persoanele care rãspund de problemele organizatorice, cine va discuta cu ºcolile, vor face acele contracte de colaborare ºi vom discuta cu oameni de afaceri.
În mare, am stabilit cei care vor rãspunde de organizarea acestui eveniment ºi care îl vom deschide în data de 4 decembrie înainte de Ziua Mondialã a Voluntarilor”, a declarat
Eduard Wersanski preºedinte Casa ProUrbis Membri acestei asociaþii s-au dus cu gândul ºi la evenimentele ce se vor derula anul viitor. “A doua problemã a
fost discutarea programului de lucru pentru anul 2015, am realizat un draft al acestui program ºi pe care îl vom transmite tuturor membrilor asociaþiei iar pânã pe data de 10 decembrie vom finaliza acest program, îl vom face public ºi vom prezenta elementele principale din anul 2015”, a mai precizat sursa citatã. De anul acesta, Casa proUrbis are personalitate juridicã. Monika BACIU
sociaþia Casa Pro Urbis Petroºani a luat fiinþã în decembrie 2013, ca urmare a iniþiativei unui numãr de 19 membri fondatori, reprezentând societatea civilã a comunitãþii Petroºaniului, în ansamblul ei. Acestei asociaþii i s-au mai alãturat câþiva membri.
“A treia problemã a fost aceea cã am aprobat ºi am validat cererea pentru încã patru membri pentru Casa ProUrbis. Într-un an de zile deja începe lumea sã vinã în asociaþie ºi sã ni se alãture pentru a ne ajuta“, a declarat Eduard Wersanski preºedinte Casa ProUrbis. Casa ProUrbis ºi-a mãrit componenþa în ultima perioadã. Zeci de persoane s-au afiliat acestei asociaþii. “Noi am pornit cu 19 membri fondatori ºi deja ne apropiem de 30 de persoane care doresc sã vinã alãturi de noi ºi ne bucurãm cã sunt mulþi profesori printre noi pentru cã activitatea tineretului va avea un cuvânt mai mare de spus”, a mai declarat Wersanski. Scopul declarat al asociaþiei, conform statutului acesteia, este susþinerea comunitãþii în toate aspectele vieþii membrilor aces-
S
Prima acþiune de acest gen s-a derulat la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”, sub titulatura “Iubeºte cu responsabilitate… protejeazã-te!”. Cu aceastã ocazie au fost difuzate o serie de materiale informative, au fost pur-
tate o serie de discuþii pe tema HIV – SIDA ºi au fost împãrþite protexuri. “Întreaga lunã noiembrie va fi dedicatã acestei campanii care se desfãºoarã, în principal, în rândul adolescenþilor. Vom vizita toate liceele din Petroºani ºi vom prezenta scurt-metraje
rezervaþia de la Haþeg a intenþionat sã deschidã zimbrãria încã de sãptãmâna trecutã, însã n-au putut lua aceastã decizie dupã ce un alt animal a murit.
Rezervaþia de zimbri din Haþeg ar putea fi deschisã în scurt timp pentru turiºti dat fiind faptul cã în sezonul rece virusul care declanºeazã
chipa de ºah a Vãii Jiului a E avut prima partici-
boala limbii albastre nu se mai transmite. Insectele care transmit virusul nu mai au activitate ºi nici animalele nu mai sunt purtãtoare de virus a spus
„Remizând cu locurile doi ºi trei (CSU Bucureºti ºi Clubul
ºeful ANSVSA, în contextul în care instituþia vrea sã cearã Organizaþiei Mondiale pentru Sãnãtatea Animalã sã declarare România ca þarã liberã de"bluetongue" (boala
Central de ªah Bucureºti), echipa din grupa de copii 8 ani,
pare la Campionatul Naþional de ºah ºi pentru prima datã s-a întors acasã cu locul V.
teia prin idei ºi iniþiative creative, inovative, venite din partea membrilor asociaþiei, care sã permitã deschiderea comunitãþii municipiului Petroºani cãtre un orizont cât mai larg de comunicare, de colaborare, de identificare ºi promovare a valorilor locale ºi de creºtere a atractivitãþii urbei noastre prin acþiuni specifice izvorâte din cooperarea membrilor Asociaþiei Casa Pro URBIS Petroºani. Monika BACIU
Campanie anti-SIDA dedicatã adolescenþilor
ubfiliala de Cruce Roºie din Petroºani a demarat o campanie de informare în rândul liceenilor din localitate în ceea ce priveºte problema reprezentatã de SIDA.
onducerea Direcþiei Silvice Hunedoara C care administreazã
limbii albastre) pe perioada sezonului rece, ceea ce ar permite reluarea exporturilor de animale vii. Din cauza acestui virus, numãrul zimbrilor din
Locul V la Campionatul Naþional de ºah
Din ce în ce mai mulþi membri
A
Rezervaþia de zimbri de la Haþeg ar putea fi deschisã
în care persoanele infectate povestesc despre drama prin care trec ºi-i îndeamnã pe cei neinfectaþi sã ducã un stil de viaþã sãnãtos. Valea Jiului este o zonã cu probleme de acest gen ºi, din acest motiv, am dorit sã ne implicãm ºi noi într-o eventualã
reducere a numãrului celor care contracteazã aceastã teribilã boalã”, a declarat Cosmin Sicurea, voluntar subfiliala Crucea Roºie Petroºani. Campania de informare se adreseazã în primul rând adolescenþilor, categoria poate cea mai expusã contractãrii unor nedorite boli de naturã sexualã. “Am ales aceastã categorie de populaþie, adolescenþii, pentru cã ei reprezintã un comportament riscant la aceastã vârstã la care încep sã îºi întemeieze relaþii, sã
Este un prim pas, pe care antrenorii, Gheorghe Scurhan ºi Dorel ªchiopu l-au apreciat la aceºti copii talentaþi. Premiera este una absolutã ºi a fost reuºitã, graþie implicãrii în acest eveniment a celor care au sponsorizat echipa constituitã din ºahiºti de la Vulcan, Petrila ºi Petroºani, grupaþi sub genericul „Selecþionata de ºah a Vãii Jiului”. lege prietenii ºi se implicã, inclusiv, în relaþii sexuale. Trebuie sã fie învãþaþi sã se protejeze, care sunt comportamentele cu risc, sã nu aibã tendinþe spre consumul de droguri care reprezintã un risc foarte mare de transmitere a virusului HIV în comunitate”, a mai spus Cosmin Sicurea. În prezent, în Valea Jiului, trãiesc circa 200 de persoane diagnosticate ºi înregistrate drept bolnave de SIDA. Numãrul bolnavilor ar putea fi, însã, mult mai mare decât cel rezultat din datele oficiale. Mir cea NISTOR
"Selecþionata de ªah a Vãii Jiului", finanþaþã de Costel Avram, prin filialele PNL ale Vãii Jiului, s-a întors cu fruntea sus, ocupând locul V. Concursul a avut loc la Cãciulata, iar pentru prima datã, din Valea Jiului a plecat o singurã echipã mixtã. Diana MITRACHE
Oferte turistice accesibile (în special) pentru seniori
Î
n aceastã perioadã a anului agenþiile de turism din Valea Jiului au oferte pentru toate buzunarele. Cele mai accesibile ar fi cele care se încadreazã într-o serie de programe aflate în plinã derulare. Aici ar fi vorba despre „Decadele balneare”, „O sãptãmânã de refacere” sau „O sãptãmânã la munte”. „La fel ca în fiecare an, în staþiunile balneo – climaterice din þarã, existã o serie de pachete de oferte (foarte avantajoase) în perioada 15 septembrie 2014 – 30 mai 2015. Acestea includ cazare, masã ºi tratament. Pentru strãinãtate existã alte pachete care le oferã, în special seniorilor, posibilitatea de a cãlãtori în întreaga lume”,
a declarat Constantin Toacã, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. Turiºtii care dispun de ceva mai puþini bani pot opta ºi ei pentru o serie de excursii în þarã sau strãinãtate. Acestea, în principal, sunt însã destinate seniorilor. „Pentru o excursie se poate înscrie oricine dar cele mai bune oferte sunt cele destinate seniorilor. În cazul acestora existã condiþia ca mãcar unul dintre solicitanþi sã aibã vârsta de minim 55 de ani”, a mai spus Constantin Toacã. Pe de altã parte, biletele destinate petrecerii Revelionului în altã parte decât acasã, s-au cam epuizat. Cele mai numeroase cereri au fost înregistrate pentru petrecerea nopþii dintre ani în staþiunile balneo – climaterice româneºti. Mir cea NISTOR
Rezervaþia Haþeg-Slivuþ a scãzut la mai puþin de jumãtate, ºapte zimbri din cei 13 câþi erau iniþial au murit în aceastã toamnã, însã doar în cazul a cinci a fost confirmatã boala ca factor de deces. Rezervaþia a fost închisã publicului în urmã cu aproximativ o lunã ºi jumãtate, dupã ce un prim zimbru a murit, atunci existând suspiciuni de boala limbii albastre. Ulterior, în rezervaþie a fost confirmat un focar al acestei boli. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Casa ProUrbis a stabilit programul pentru sãrbãtori
M
embri Casei ProUrbis s-au întrunit în ºedinþã pentru a stabili programul de acþiuni pentru luna sãrbãtorilor. Ca în fiecare an, luna decembrie este marcatã prin organizarea unor acþiuni specifice sãrbãtorilor de iarnã. În acest sens, cei de la Casa ProUrbis au trasat în linii mari care vor fi acþiunile din luna cadourilor. “Am avut ºedinþa consiliului director al Casei ProUrbis unde am discutat trei probleme importante. Prima
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
problemã a fost pregãtirea Fabricii lui Moº Crãciun pe care o vom organiza ºi în acest an, am stabilit pentru
urmãtoarea perioadã persoanele care rãspund de problemele organizatorice, cine va discuta cu ºcolile, vor face acele contracte de colaborare ºi vom discuta cu oameni de afaceri.
În mare, am stabilit cei care vor rãspunde de organizarea acestui eveniment ºi care îl vom deschide în data de 4 decembrie înainte de Ziua Mondialã a Voluntarilor”, a declarat
Eduard Wersanski preºedinte Casa ProUrbis Membri acestei asociaþii s-au dus cu gândul ºi la evenimentele ce se vor derula anul viitor. “A doua problemã a
fost discutarea programului de lucru pentru anul 2015, am realizat un draft al acestui program ºi pe care îl vom transmite tuturor membrilor asociaþiei iar pânã pe data de 10 decembrie vom finaliza acest program, îl vom face public ºi vom prezenta elementele principale din anul 2015”, a mai precizat sursa citatã. De anul acesta, Casa proUrbis are personalitate juridicã. Monika BACIU
sociaþia Casa Pro Urbis Petroºani a luat fiinþã în decembrie 2013, ca urmare a iniþiativei unui numãr de 19 membri fondatori, reprezentând societatea civilã a comunitãþii Petroºaniului, în ansamblul ei. Acestei asociaþii i s-au mai alãturat câþiva membri.
“A treia problemã a fost aceea cã am aprobat ºi am validat cererea pentru încã patru membri pentru Casa ProUrbis. Într-un an de zile deja începe lumea sã vinã în asociaþie ºi sã ni se alãture pentru a ne ajuta“, a declarat Eduard Wersanski preºedinte Casa ProUrbis. Casa ProUrbis ºi-a mãrit componenþa în ultima perioadã. Zeci de persoane s-au afiliat acestei asociaþii. “Noi am pornit cu 19 membri fondatori ºi deja ne apropiem de 30 de persoane care doresc sã vinã alãturi de noi ºi ne bucurãm cã sunt mulþi profesori printre noi pentru cã activitatea tineretului va avea un cuvânt mai mare de spus”, a mai declarat Wersanski. Scopul declarat al asociaþiei, conform statutului acesteia, este susþinerea comunitãþii în toate aspectele vieþii membrilor aces-
S
Prima acþiune de acest gen s-a derulat la Colegiul Naþional “Mihai Eminescu”, sub titulatura “Iubeºte cu responsabilitate… protejeazã-te!”. Cu aceastã ocazie au fost difuzate o serie de materiale informative, au fost pur-
tate o serie de discuþii pe tema HIV – SIDA ºi au fost împãrþite protexuri. “Întreaga lunã noiembrie va fi dedicatã acestei campanii care se desfãºoarã, în principal, în rândul adolescenþilor. Vom vizita toate liceele din Petroºani ºi vom prezenta scurt-metraje
rezervaþia de la Haþeg a intenþionat sã deschidã zimbrãria încã de sãptãmâna trecutã, însã n-au putut lua aceastã decizie dupã ce un alt animal a murit.
Rezervaþia de zimbri din Haþeg ar putea fi deschisã în scurt timp pentru turiºti dat fiind faptul cã în sezonul rece virusul care declanºeazã
chipa de ºah a Vãii Jiului a E avut prima partici-
boala limbii albastre nu se mai transmite. Insectele care transmit virusul nu mai au activitate ºi nici animalele nu mai sunt purtãtoare de virus a spus
„Remizând cu locurile doi ºi trei (CSU Bucureºti ºi Clubul
ºeful ANSVSA, în contextul în care instituþia vrea sã cearã Organizaþiei Mondiale pentru Sãnãtatea Animalã sã declarare România ca þarã liberã de"bluetongue" (boala
Central de ªah Bucureºti), echipa din grupa de copii 8 ani,
pare la Campionatul Naþional de ºah ºi pentru prima datã s-a întors acasã cu locul V.
teia prin idei ºi iniþiative creative, inovative, venite din partea membrilor asociaþiei, care sã permitã deschiderea comunitãþii municipiului Petroºani cãtre un orizont cât mai larg de comunicare, de colaborare, de identificare ºi promovare a valorilor locale ºi de creºtere a atractivitãþii urbei noastre prin acþiuni specifice izvorâte din cooperarea membrilor Asociaþiei Casa Pro URBIS Petroºani. Monika BACIU
Campanie anti-SIDA dedicatã adolescenþilor
ubfiliala de Cruce Roºie din Petroºani a demarat o campanie de informare în rândul liceenilor din localitate în ceea ce priveºte problema reprezentatã de SIDA.
onducerea Direcþiei Silvice Hunedoara C care administreazã
limbii albastre) pe perioada sezonului rece, ceea ce ar permite reluarea exporturilor de animale vii. Din cauza acestui virus, numãrul zimbrilor din
Locul V la Campionatul Naþional de ºah
Din ce în ce mai mulþi membri
A
Rezervaþia de zimbri de la Haþeg ar putea fi deschisã
în care persoanele infectate povestesc despre drama prin care trec ºi-i îndeamnã pe cei neinfectaþi sã ducã un stil de viaþã sãnãtos. Valea Jiului este o zonã cu probleme de acest gen ºi, din acest motiv, am dorit sã ne implicãm ºi noi într-o eventualã
reducere a numãrului celor care contracteazã aceastã teribilã boalã”, a declarat Cosmin Sicurea, voluntar subfiliala Crucea Roºie Petroºani. Campania de informare se adreseazã în primul rând adolescenþilor, categoria poate cea mai expusã contractãrii unor nedorite boli de naturã sexualã. “Am ales aceastã categorie de populaþie, adolescenþii, pentru cã ei reprezintã un comportament riscant la aceastã vârstã la care încep sã îºi întemeieze relaþii, sã
Este un prim pas, pe care antrenorii, Gheorghe Scurhan ºi Dorel ªchiopu l-au apreciat la aceºti copii talentaþi. Premiera este una absolutã ºi a fost reuºitã, graþie implicãrii în acest eveniment a celor care au sponsorizat echipa constituitã din ºahiºti de la Vulcan, Petrila ºi Petroºani, grupaþi sub genericul „Selecþionata de ºah a Vãii Jiului”. lege prietenii ºi se implicã, inclusiv, în relaþii sexuale. Trebuie sã fie învãþaþi sã se protejeze, care sunt comportamentele cu risc, sã nu aibã tendinþe spre consumul de droguri care reprezintã un risc foarte mare de transmitere a virusului HIV în comunitate”, a mai spus Cosmin Sicurea. În prezent, în Valea Jiului, trãiesc circa 200 de persoane diagnosticate ºi înregistrate drept bolnave de SIDA. Numãrul bolnavilor ar putea fi, însã, mult mai mare decât cel rezultat din datele oficiale. Mir cea NISTOR
"Selecþionata de ªah a Vãii Jiului", finanþaþã de Costel Avram, prin filialele PNL ale Vãii Jiului, s-a întors cu fruntea sus, ocupând locul V. Concursul a avut loc la Cãciulata, iar pentru prima datã, din Valea Jiului a plecat o singurã echipã mixtã. Diana MITRACHE
Oferte turistice accesibile (în special) pentru seniori
Î
n aceastã perioadã a anului agenþiile de turism din Valea Jiului au oferte pentru toate buzunarele. Cele mai accesibile ar fi cele care se încadreazã într-o serie de programe aflate în plinã derulare. Aici ar fi vorba despre „Decadele balneare”, „O sãptãmânã de refacere” sau „O sãptãmânã la munte”. „La fel ca în fiecare an, în staþiunile balneo – climaterice din þarã, existã o serie de pachete de oferte (foarte avantajoase) în perioada 15 septembrie 2014 – 30 mai 2015. Acestea includ cazare, masã ºi tratament. Pentru strãinãtate existã alte pachete care le oferã, în special seniorilor, posibilitatea de a cãlãtori în întreaga lume”,
a declarat Constantin Toacã, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. Turiºtii care dispun de ceva mai puþini bani pot opta ºi ei pentru o serie de excursii în þarã sau strãinãtate. Acestea, în principal, sunt însã destinate seniorilor. „Pentru o excursie se poate înscrie oricine dar cele mai bune oferte sunt cele destinate seniorilor. În cazul acestora existã condiþia ca mãcar unul dintre solicitanþi sã aibã vârsta de minim 55 de ani”, a mai spus Constantin Toacã. Pe de altã parte, biletele destinate petrecerii Revelionului în altã parte decât acasã, s-au cam epuizat. Cele mai numeroase cereri au fost înregistrate pentru petrecerea nopþii dintre ani în staþiunile balneo – climaterice româneºti. Mir cea NISTOR
Rezervaþia Haþeg-Slivuþ a scãzut la mai puþin de jumãtate, ºapte zimbri din cei 13 câþi erau iniþial au murit în aceastã toamnã, însã doar în cazul a cinci a fost confirmatã boala ca factor de deces. Rezervaþia a fost închisã publicului în urmã cu aproximativ o lunã ºi jumãtate, dupã ce un prim zimbru a murit, atunci existând suspiciuni de boala limbii albastre. Ulterior, în rezervaþie a fost confirmat un focar al acestei boli. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
Planuri dupã ieºirea Aninoasei din insolvenþã
utoritãþile A locale din Aninoasa aºteaptã documentul prin care sã poatã declara oficial ieºirea din insolvenþã a fostei localitãþi miniere.
Decizia prin care localitatea Aninoasa va fi declaratã solvabilã trebuie sã ajungã sãptãmâna aceasta la primãria din localitate, iar edilii vor putea angaja ºi proiectele pe
care le au întocmite pentru anul viitor. Potrivit primarului Aninoasei, Nicolae Dunca, cei trei ani în care localitatea a fost în insolvenþã au þinut
C
ontractul de finanþare pentru realizarea unui sistem de management integrat al deºeurilor din judeþul Hunedoara a fost semnat în primãvara acestui an, iar proiectul are o valoare totalã de peste 250 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind din fonduri europene. În mare, este vorba despre realizarea unui deponeu ecologic la Bârcea Mare care sã poatã prelua gunoiul menajer din tot judeþul vreme de 28 de ani ºi despre construirea mai
în loc micuþul oraº, însã procedura a adus ºi beneficii. „Cele mai importante avantaje au fost legate de datoria noastrã, mai exact de penalitãþile zilnice pe
care le adunam. Chiar dacã a fost dificil sã declarãm insolvenþa, decizia se dovedeºte acum cã a fost una bunã. Odatã cu intrarea în insolvenþã
toate penalitãþile de întârziere s-au stopat ºi ca un exemplu noi adunam zilnic la datorie câte 1500 de lei penalitãþi de întârziere la un singur credit. Mai exact la cel fãcut de fosta administraþie ºi care n-a mai fost plãtit cu anii. În aceºti trei ani am plãtit peste 100 de miliarde de lei vechi, ultima tranºã fiind cea de 37 de miliarde cu care ne-a ajutat Guvernul. Acum putem sã ne aplecãm ºi spre problemele locuitorilor Aninoasei”, a declarat edilul
Nicolae Dunca. Primãria a primit bani pentru a asfalta douã strãzi principale din localitate iar proiectul a început din aceastã lunã, pentru cã edilii riscau sã piardã finanþarea. Maximilian GÂNJU
Constructorii gropilor de gunoi ºi-au primit banii multor staþii de tratare ºi sortare. La Aninoasa, Uroi, Haþeg, Petrila, Lupeni, Cãlan ºi Hunedoara lucrãrile de ecologizare au început deja ºi se aflã în diferite stadii de execuþie. La Petrila s-au fãcut deja 60 la sutã din lucrãrile necesare, iar cel mai rãu stau lucrurile în cazul vechii gropi de la Haþeg, stadiul de execuþie fiind de doar cinci la sutã. Pânã acum sunt douã cereri de rambursare aprobate ºi finalizate. Mai exista
prima cerere de platã pentru staþia de la Petroºani, deponeul de la Petrila ºi cel de la Hunedoara. În data de 5 noiembrie au venit bani de la minister ºi au fost fãcute plati cãtre firmele constructoare în valoare de peste 4,5 milioane de lei. La finalul lucrãrilor, pe zonele ocupate acum de gropile de gunoi, va trebui sã existe gazon ºi vor fi plantaþi puieþi. Fiecare veche rampã de resturi menajere va avea câte o staþie de monitorizare a
nivelului de biogaz produs de resturile rãmase sub straturile de pãmânt ºi alte materiale care vor fi aºternute peste ea. Succesul sau eºecul noului sistem de management al deºeurilor din judeþ depinde în cea mai mare parte de mãsura în care hunedorenii îºi vor schimba obiceiul de a arunca la grãmadã resturile menajere ºi le vor pune în containere separate pentru hârtie ºi carton, sticlã, alte resturi reciclabile ºi pentru resturi biodegradabile. Dupã finalizarea staþiilor de tratare ºi sortare ºi dupã construirea deponeului ecologic, prin licitaþie urmeazã a fi
stabiliþi cel mult cinci operatori ai sistemului care au stabilite deja limite maxime de tarife. Tarifele pentru gunoi menajer pot deveni însã ºi mai mici decât cele negociate dacã se realizeazã þinta de valorificare a deºeurilor reciclabile. Din cantitatea totalã de gunoi colectatã de la hunedoreni, la ora actualã, mai puþin de 10 la sutã este colectatã selectiv. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara spun cã dacã populaþia ar învãþa sã arunce selective gunoiul menajer s-ar putea câºtiga anual pânã la 7 milioane de euro din acest lucru. Monika BACIU
Societatea de termoficare din Lupeni nu are datorii faþã de CEH
niversal Edil din Lupeni nu mai U are datorii cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Odatã cu
intrarea în insolvenþã ºi numirea unui administrator juridiciar, societatea de termoficare din municipiul Lupeni nu mai are datorii faþã de CEH. “Noi nu mai avem datorii cãtre Complexul Energetic Hunedoara dupã ce am intrat în insolvenþã. Suntem cu plata la
zi”, a declarat Miron Cocotã, directorul SC Universal Edil Lupeni. Din cele 750 de apartamente racordate la reþeaua de termoficare sunt câteva care au datorii faþã de societate. Societatea de termoficare din municipiul Lupeni a intrat în insolvenþã încã din anul 2011. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
Dosarele cu iz penal au stopat lucrãrile turistice
Cu promisiuni de campanie, domeniile schiabile din Valea Jiului vor fi finalizate
D
omeniile schiabile din Valea Jiului vor fi finalizate, cândva. Vicepremierul României, Liviu Dragnea, a declarat, duminicã, la Petroºani cã nu s-au mai alocat bani pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din cauza unor nereguli care au fost sesizate. Multe dintre aceste sesizãri au iz penal. “În ceea ce priveºte domeniul schiabil nu a fost finanþat niciun proiect din aceastã categorie de investiþii în acest an. Ele sunt prevãzute sã fie finanþate începând cu ianuarie 2015 dintr-un motiv foarte simplu. Au fost enorm de multe sesizãri, unele penale, unele ajunse la corpul de control al primului-ministru, altele ajunse la Parchet. Noi am dat la DNA foarte multe hârtii de la minister. Pânã nu se finalizeazã aceste analize noi nu putem continua finanþarea pentru cã niciun minister nu are curaj sã aloce bani. O parte din aceste investiþii au ieºit din cercetare, sunt în regulã ºi au început sã fie finanþate. Au fost alocate deja sume de la bugetul de stat prin Autoritatea
Naþionalã pentru Turism pentru a continua finanþarea acestor obiective. Toate vor fi finalizate, dar a fost un an în care au fost foarte multe reclamaþii ºi nimeni nu a avut curaj sã aloce bani”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, la Petroºani. Demnitarul susþine cã vina nu o poartã autoritãþile locale, ci ministerul de resort. Dragnea susþine cã toate aceste proiecte pentru domeniile schiabile vor fi duse la bun sfârºit. “Nu existã vreo vinã a unei autoritãþi locale, se cerceteazã modul în care ministerul a gestionat aceºti bani, dar nu va fi lãsat niciun proiect major abandonat”, a mai declarat Dragnea la Petroºani.
A scãpat ca prin minune
femeie a fost rãnitã dupã ce maºina pe care O o conducea a sãrit din drumul
naþional direct în albia pârâului Bãniþa, de la o diferenþã de nivel de circa patru metri. Un accident rutier care ar fi putut avea urmãri tragice a avut loc, sâmbãtã dupã amiazã, pe DN 66 între Petroºani ºi Haþeg, pe raza localitãþii Bãniþa. La volan se afla o femeie din Petroºani care vroia sã ajungã la Timiºoara, însã n-a apuca sã parcurgã mai mult de 15 kilometri de acasã ºi la intrare în Bãniþa, într-o curbã la dreapta a scãpat autoturismul de sub control, a acroºat parapetul metalic de protecþie de pe marginea drumul ºi
C
orpul de control în domeniile schiabile La începutul acestui an, corpul de control al primului ministru Victor Ponta a efectuat mai multe verificãri la modul de dezvoltare a domeniilor schiabile. Corpul de control a “vizitat” Consiliul Local al municipiului Vulcan ºi Consiliul Local al municipiului Petroºani, dar ºi alte consilii locale din þarã. Potrivit Autoritãþii Naþionale pentru Turism, în 2010, reprezentanþii Primãriei Vulcan au încheiat douã acte adiþionale în valoare de 5.988.026 de lei ºi respectiv 2.191.973 de lei (ambele fãrã TVA – n.red.) pentru executarea unor noi obiective în proiectul “Modernizarea zonei turistice Pasul Vulcan”.
L
ucrãri executate ºi nedecontate la Lupeni Autoritãþile locale au continuat lucrãrile de
apoi a sãrit direct într-un pârâu. În urma saltului de circa patru metri, maºina s-a înfipt pur ºi simplu în malurile pârãului, iar acest lucru a atenuat forþa impactului. „A fost apa mare ºi malurile sunt îmbibate cu apã, pãmântul e mâlos ºi maºina pe care o conducea doamna s-a înfipt în mâl ºi apoi s-a rãsturnat pe o parte. ªoferiþa s-a rãnit uºor la un picior, iar paramedicii SMURD din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani i-au acordat îngrijiri medicale la faþa locului, dar femeia nu acuza dureri ºi a refuzat sã mai meargã la spital. Echipa de descarcerare a pompierilor a scos autoturismul din albia pârâului iar poliþiºtii rutieri au început o anchetã pentru a stabili cum s-a produs accidentul. Maximilian GÂNJU
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru Luni 10 Noiembrie 2014 în oraºul Petrila între orele 10.30-12,00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie. Motivul restricþiei: Remediere pierdere inainte de apometrul scãrii, Cartier 8 Martie, bl.18, sc.IV.
dezvoltare a domeniilor schiabile însã nu le-au fost decontate din cauza reducerilor bugetare. La Lupeni proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 municipalitatea a primit 1.497.000 de lei. Din anul 2012 ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit niciun leu pentru aceste lucrãri, ba din contrã are de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei. “Contribuþia Consiliul Local Lupeni la contractul de lucrãri a fost de 5.907.515 lei. Consiliul Local Lupeni a depus la MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza contractului încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor), în valoare de 52.105.658 lei care nu au fost decontate din cauza reducerilor bugetare din anul 2012”, se aratã în documente.
V
ulcanul unit cu Straja doar pe hârtie
Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unitã cu Straja, realizându-se astfel cea mai mare staþiune montanã din sud-estul Europei. Nici acest proiect nu s-a realizat tot din cauza alocãrilor financiare inexistente dupã anul 2011. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contrac-
tul de lucrãri a fost de 600.000 lei.
L
a Petroºani, doar 25 de milioane
Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009. Timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani se realizeazã telescaunul TS din staþiunea montanã. Monika BACIU
8 Actualitate acla cu moaºtele R Sfântului
Constantin Brâncoveanu au ajuns duminicã la Petroºani. Zeci de oameni s-au perindat ore în ºir pentru a atinge racla ºi a se ruga, alãturi de soborul de preoþi care a oficiat slujbele de duminicã. Preoþii din Petroºani au oficiat, duminicã, pe tot parcursul zilei, mai multe slujbe la Biserica Sfânta Treime din centrul municipiului Petroºani. „Cu binecuvântarea pãrintelui Gurie, la biserica noastrã, de aici din centru, a sosit o delegaþie de la Patriarhie, în frunte cu preasfinþitul Varlaam Ploieºteanu, cu
Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Noiembrie 2014
Racla lui Constantin Brâncoveanu, la Petroºani
moaºtele Sfântului Constantin Brâncoveanu, cu racla, care se aflã în Bucureºti, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde a fost înmormântat în tainã ,pentru cã pe vremea aceea, în anul 1720, doamna Maria nu avea voie sã aducã moaºtele ºi le-a adus aºa în tainã de la Istambul. Pe tot parcursul zilei de duminicã, în faþa bisericii vor avea loc mai multe slujbe, iar credincioºii sunt aºtep-
taþi sã se roage la racla cu moaºtele sfântului, care este amplasatã la intrarea în bisericã, pe un pod, special amenajat pentru acest eveniment”, a spus Iulian Selaje, preot la Biserica Sfânta Treime de la Petroºani. Pe tot parcursul zilei de duminicã, credincioºii au putut sã ia parte la mai multe slujbe oficiate în aceastã zi, iar racla va pleca luni dimineaþã. „Duminicã, începând cu ora 9,00, am
întâmpinat cu toþii delegaþia care a adus moaºtele ºi apoi a urmat Liturghia arhiereascã ºi dupãamiazã, de la ora 17,00 a fost sãvârºitã Taina Sfântului Maslu, pentru cã aºa s-a nimerit, cu rânduiala lui Dumnezeu, cã îl prãznuim ºi pe Sfântul Nectarie, fãcãtorul de minuni ºi vindecãtorul de cancer ºi atunci e normal ca în aceastã zi sã facem ºi Taina Sfântului Maslu, pentru toþi doritorii”, a mai
trecut cu Hamlet, la fel a procedat ºi acum cu „Livada de viºini”. Tot din distribuþia de la Hamlet vine ºi Andrei Sabãu - Hamlet, ori Dana Moisuc, cea care atunci a interpretat rolul mamei lui Hamlet, iar acum ne-a lãsat sã descoperim singuri o lume întreagã. „Este, de fiecare datã o mare plãcere sã vin aici, mai ales cã publicul din Petroºani este extraordinar”, a spus actriþa Dana Moisuc, cea care deja se considerã ca fãcând parte din trupa teatrului de la Petroºani. Gelu Badea nu este la prima sa experienþã cu Cehov ºi, dupã succesul de anul trecut cu Hamlet, la Petroºani, ne lasã acum sã înþelegem cã clasicismul din „Livada
de viºini” este, aºa cum se spune pe bunã dreptate, testamentul marelui Cehov. Pentru publicul de la Petroºani, însã, a fost o premierã absolutã. Diana MITRACHE
adãugat preotul Iulian Selaje. Moaºtele au stat în biserica de la Petroºani pânã luni dimineaþã, când vor pleca înapoi în Capitalã. Costantin Brâncoveanu a fost domnul Þãrii Româneºti între anii 1688 ºi 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria prin-
cipatelor române, iar pentru modul în care a murit, executat alãturi de cei 4 fii ai sãi, Biserica Ordoxã Românã l-a sanctificat. Preoþii din Petroºani vor oficia mai multe slujbe la Biserica Sfânta Treime din centrul municipiului Petroºani. Diana MITRACHE
Livada de viºini – aplauze ºi emoþii la Petroºani
“L
ivada de viºini”, în viziunea lui Gelu Badea, a adus mari emoþii sâmbãtã searã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, iar actorii de pe scenã au fost aplaudaþi minute în ºir. A fost o demonstraþie, o lecþie de viaþã, lãsatã ca testament de cel care a fost A. P. Cehov ºi abia la final am înþeles de ce Dana Moisuc, actriþa din rolul principal, a spus la repetiþii cã ea nu este ataºat al teatrului de la Petroºani, ci chiar actriþã, aici la noi. Colectivul extrem de sudat a dat o lecþie uluitoare celor din salã, care la final au rãmas
minute în ºir sã aplaude prestaþia actorilor, ce nu o datã s-au amestecat în public, implicând astfel trãirile celor ce au ales sâmbãtã searã Cehov. Regizorul Gelu Badea ºi scenograful Vioara Bara au creat o piesã de teatru gustatã cu sufletul la gurã de cei care s-au obiºnuit cu premierele la Petroºani. Gelu Badea a fãcut furori anul
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 19.12.2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.”