Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 714
Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Deratizarea, ultima soluþie
Schimbarea, mama succesului SNIM >>> PAGINA A 2-A
ANI versus Petre Drãgoescu >>> PAGINA A 3-A
Halcrow începe lucrul pentru Apa Serv >>> PAGINILE 4-5
În 25 de ani, nimic nu s-a schimbat! >>> PAGINA A 6-A „Angajare de clovn” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”
Octombrie-maraton >>> PAGINA A 7-A
Realizarea pârtiilor la Slima, împiedicatã de Romsilva >>> PAGINA A 8-A
N
u au reuºit sã îºi facã curãþenie în jurul blocului, iar mormanele de gunoaie zac ºi produc insecte ºi ºobolani. Mai mulþi copii au ajuns la spital în ultimele luni ºi asta din cauza mizeriei în care trãiesc oamenii din blocurile sociale din Cartierul Colonie din Petroºani. >>> PAGINILE 4-5
C
ampania electoralã pentru alegerea viitorului preºedinte al României abia a început dar este una de tot râsul. Cel puþin în Petroºani unde, pe acelaºi panou coabiteazã ºi Ponta ºi Diaconescu ºi Iohannis dar ºi niºte papagali Ara. Asta, nu pentru cã unii dintre cei 14 candidaþi nu ºi-au completat corect declaraþiile de avere (oameni suntem ºi mai putem omite câte o casã, un teren, un tablou sau un breloc aurifer) ci pentru cã pe panourile electorale destinate (special) celor 14
Valea Jiului, ºtearsã de pe lista turismului >>> PAGINA A 8-A
O campanie de toatã hahalera ºi tot râsul!
care se doresc a deveni preºedinte al þãriºoarei carpato-danubiano-pontice apar tot felul de afiºe “ne-electorale” simpatice. (Pentru noi, nu pentru ei). Astfel, pe unul dintre panourile electorale din Capitala Vãii Jiului, chiar la loc de cinste, (adicãtelea chiar pe mijlocul ºi pe centrul acestuia) se lãfãie un afiº referitor la un “Fantastic Magic Show”. Interesant este faptul cã respectivul material promoþional, amplasat nelegal chiar pe un panou electoral, este plin de adevãr. Adicã face reclamã la
un spectacol cu personaje în mãrime naturalã ºi la “o lume plinã de farmece ºi mister”. Respectiv animale exotice, ºerpi uriaºi, papagali Ara, scorpioni imperiali sau tarantule. Adevãrul este cã respectivul afiº “circar” este cel mai interesant dintre cele lipite pe respectivul panou electoral. Nu de alta dar, chiar, la aºa-zisa competiþie electoralã s-au înscris tot felul de ºerpi, papagali, scorpioni sau tarantule. Poate ºi ceva animale exotice… Deci, o lume ºi niºte candidaþi
plini de farmece ºi mistere… Alooo, apropo, cine ar trebui sã înlãture respectivul afiº “circar” de pe un panou electoral ºi ce cautã acesta pe acolo?
P.S. – Cam care ar fi amenda pentru afiºarea unor afiºe neelectorale pe panourile electorale? ªi cine ar fi în mãsurã sã le aplice? Hmmm… Mir cea NISTOR
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
Schimbarea, mama succesului SNIM
M
ai mulþi directori sau ºefi din structura de conducere a Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului au fost schimbaþi ºi directorul societãþii spune cã nu se va opri aici. Mai mult, astfel de rotaþii de personal sunt, în opinia lui Aurel Anghel, absolut necesare ºi vor avea loc de fiecare datã când ceva nu merge bine sau când activitatea extractivã poate fi îmbunãtãþitã. „Schimbãrile au fost puþine. Doar un director ºi a fost schimbat, mai exact directorul Hîrtop, de la mina Paroºeni, cu
A
ºeful de serviciu de la Securitate Minierã, Viorel Stancu. Au trecut printr-o perioadã mai dificilã ºi, la astfel de
momente, în conducerea unei exploatãri, se impun înlocuiri de cadre. Sunt oameni mai experimentaþi, în anumite circumstanþe ºi pe parcurs trebuie sã realocãm posturi, pentru cã oamenii foarte buni vor pleca din sistem”, a declarat Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ. Aurel Anghel, directorul general
Muºamalizarea funcþioneazã de minune la douã direcþii judeþene
R
ezervaþia de Zimbrii de la Haþeg, judeþul Hunedoara, una dintre cele mai mari din þarã, a rãmas fãrã trei zimbri. Douã dintre animalele protejate au murit din cauza bluetong sau boala limbii albastre, iar în cazul celui de-al treilea alta ar fi cauza. Direcþia Silvicã Hunedoara, instituþie care are în administrare rezervaþia ºi care primeºte bani frumoºi de la bugetul statului pentru ea, a încercat sã muºamalizeze cazul. Doi zimbri au murit în urmã cu circa o sãptãmânã, însã directorul rezervaþiei, Radu Criºan declara, luni, cã animalele „nu se simt bine, cã sunt ceva probleme de sãnãtate. (…) Se simþeau rãu,
le curgea nasul, ei aveau ceva viroze, iar acum vreau sã evit zona unde au stat. Sã-i
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
Investiþii la Lupeni
care reprezintã toate cele 3 mine ce intrã în închidere ºi ecologizare, spune cã schimbãrile vor continua, pe mãsurã ce se va reduce activitatea în diverse locuri. Asta ºi pentru a menþine climatul de securitate în muncã necesar, dar ºi pentru a avea specialiºti în toate posturile- cheie. Diana MITRACHE
punem într-o zonã unde nu au mai stat”. Culmea este cã Radu Criºan vorbea de parcã vizitase rezervaþia ºi nu o administra lãsând impresia cã nu ºtia cã zimbrii muriserã de o sãptãmânã. Aceiaºi declaraþie prin care a încercat muºamalizarea incidentului a avut-o ºi medicul veterinar Leontin Laslãu, purtãtorul de cuvânt al DSVSA Hunedoara. Acesta a denaturat adevãrul, cel mai probabil, pentru a nu se declara în judeþul Hunedoara focare de boala limbii albastre. Laslãu a încercat sã dea vina pe o buruianã din rezervaþie, plantã care ar fi toxicã pentru zimbri ºi pe care animalele ar fi consumat-o. Maximilian GÂNJU
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
rtera principalã care traverseazã Lupeniul intrã în reabilitare. La fel se va întâmpla ºi cu strãzile lãturalnice, dar ºi cu parcurile limitrofe zonei centrale a oraºului.
lui Lupeni. Proiectul va cuprinde, spune primarul, chiar ºi parcurile din zona drumului naþional, dar ºi drumurile de acces spre cartierele Lupeniului. În plus, la Lupeni va fi finalizatã investiþia pe gaz. „Cea mai mare problemã rãmâne gazul metan pânã la mina Lupeni ºi, dacã introduc gazul pânã la mina Lupeni, voi fi cel mai
fericit om. Asta Primarul Cornel pentru acestea sunt Resmeriþã spune cã acesta este planul pentru promisiunile mele din campania electoralã”, viitorul apropiat, iar mai spune primarul. suma totalã a investiþiei Toate aceste lucrãri se ridicã la 50 de milisunt preconizate pentru oane de lei. „În acest anul viitor, iar acum sunt moment se lucreazã la un proiect foarte curajos elaborate proiectele. pentru DN 66A, Diana MITRACHE drum care nu va fi refãcut doar el cu trotuarele, ci vor fi refãcute Website: www.cronicavj.ro toate strãzile laterale E-mail: Bulevardului Tudor cronicavj@gmail.com Vladimirescu, sau Bulevardului Director: Pãcii, în Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) Bãrbãteni”, a 0744.268.352 declarat Cornel Redactor sef: Resmeriþã, priIleana FIRÞULESCU marul municipiuileana.firtulescu@yahoo.com
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Cronica Vãii Jiului
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
U
n comunicat al Agenþiei Naþionale de Integritate remis miercuri 8 octombrie aratã faptul cã “a constatat existenþa stãrii de incompatibilitate a consilierului local Petre Drãgoescu ca urmare a încãlcãrii a mai multor articole ale Legii nr. 161/2003”. Alãturi de Petre Drãgoescu mai sunt încã doi aleºi locali, dar din alte zone ale þãrii, care prea puþin ne intereseazã. “S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 28 septembrie 2012 19 iulie 2013, întrucât a deþinut, simultan cu funcþia de consilier local, ºi funcþiile de administrator ºi Director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A., încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003”, aratã ANI. În plus, reprezentanþii ANI pretind cã “persoanele evaluate au fost informate
ANI versus Petre Drãgoescu de interes naþional care îºi au sediul în unitatea administrativ teritorialã respectivã. Ideea era cã deºi spaþiul în care funcþioneazã Societatea de Închideri de Mine se aflã la Petroºani, este un
despre declanºarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum ºi drepturile de care beneficiazã – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat ºi de a prezenta date sau informaþii pe care le considerã necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris”.
C
e spune Petre Drãgoescu
Consilierul local Petre Drãgoescu susþine cã nu îl
afecteazã sub nicio formã aceastã constatare a ANI, dar, în schimb îi produce o “mare scârbã”. În ce sens? Pãi, undeva prin anul 2012, Petre Drãgoescu povesteºte cã s-a adresat personal cãtre ANI sã îi transmitã dacã se aflã în stare de incompatibilitate dat fiind faptul cã era directorul Societãþii de Închideri de Mine, iar funcþia de consilier local este incompatibilã, potrivit art. 88, alin. 1 lit d cu funcþia de director general la societãþile comerciale
spaþiu închiriat, iar societatea nu are nicio legãturã cu administraþia publicã localã. “Le-am transmis celor de la ANI toate documentele ºi am primit un rãspuns semnat de preºedintele ANI prin care mi se spune despre art. 88, dar cã în cazul meu nu existã probleme”, spune Drãgoescu. Dupã o vreme, Petre Drãgoescu susþine cã l-a contactat o angajatã de la ANI sã îi spunã cã ANI s-a
Valea Jiului a pierdut un senator V
alea Jiului are cu un senator în minus. Cosmin Nicula cel care pânã de curând a ocupat funcþia de senator a depus jurãmântul pentru Curtea de Conturi, în faþa preºedinþilor celor douã Camere ale Parlamentului ºi a preºedintelui Curþii de Conturi. Din data de 15 octombrie acesta îºi va începe activitatea în funcþia de vicepreºedinte al instituþiei. Înainte de depunerea jurãmântului, Cosmin Nicula a demisionat din Senat ºi din PSD, dupã 18 ani de activitate în acest partid.
A
ctivitate limitatã
Senatorul de Valea Jiului nu se poate mândri cu o activitate intensã în perioada în care a ocupat funcþia de senator. În cei aproape doi ani din acest mandat acesta nu
a avut de semnalat nicio problemã a locuitorilor Vãii Jiului. În dreptul numãrului de interpelãri sau întrebãri stã scris falnicã cifra ZERO. Asta poate sã denote faptul cã locuitorii din Valea Jiului care l-au ales pentru a-i reprezenta în parlament nu au avut nicio problemã.
D
ezsi ºi el la Curtea de Conturi
Fostul prefect al judeþului Hunedoara, Attila Dezsi este cel de-al doilea hunedorean care va activa la Curtea de Conturi. Acesta va ocupa funcþia de consilier de conturi. Monika BACIU
Actualitate 3 autosesizat în cazul sãu ºi cã ar fi incompatibil. “I-am explicat cã nu ANI s-a autosesizat, cã eu am trimis documentele, cã am ºi primit un rãspuns semnat de preºedintele ANI, rãspuns pe care i l-am trimis ºi angajatei ANI, pentru cã mi l-a solicitat sã i-l trimit. Lucrurile s-au liniºtit iarãºi o vreme, dupã care iar m-a sunat o angajatã de la ANI, probabil era aceeaºi femeie ca de prima datã, sã îmi transmitã cã sunt incompatibil. Adicã o datã nu sunt incompatibil, iar altãdatã da... Ce sã mai înþeleg”, ne spune Petre Drãgoescu. Petre Drãgoescu spune cã nu ºtie încã ce hotãrâre va lua, dacã îºi va da demisia, ori va contesta în instanþã decizia ANI. Un singur lucru ºtie cu siguranþã de contestaþia ANI: “ SUNT SCÂRBIT!”. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Deratizarea, ultima soluþie
N
u au reuºit sã îºi facã curãþenie în jurul blocului, iar mormanele de gunoaie zac ºi produc insecte ºi ºobolani. Mai mulþi copii au ajuns la spital în ultimele luni ºi asta din cauza mizeriei în care trãiesc oamenii din blocurile sociale din Cartierul Colonie din Petroºani. Nici faptul cã au fost puºi sã aleagã între hrana caldã ºi foamea, dacã nu îºi fac curat, nu i-a determinat sã îºi cureþe mizeriile, iar acum primãria din Petroºani a fost nevoitã sã ia din nou mãsuri radicale. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al oraºului a demarat acþiunea „deratizarea”, însã, asta nu-i sperie ºi nici nu-i ajutã. Unii au deschis uºa, în timp ce alþii, au rãmas impasibili. „Deratizare?
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
Ce este deratizarea? Aici e o mizerie… ºi cu soluþia asta scãpãm de
goange ºi ºobolani, nu ºi de mizerie”, spune un locatar al blocului, care ne ºi explicã cum cã el trãieºte din ajutorul social ºi cã vecinii lui sunt de vinã, cã fac mizerie. Asta în timp ce o altã femeie ne spune cã a ajuns cu ambii copii în spital ºi dã vina pe gunoiul din spatele
blocului, care imediat ajunge la nivelul parterului, dar ºi pe o vecinã ce þine animale în casã. „Am stat 3 sãptãmâni cu copiii în spital la Vulcan, cã au fãcut hepatitã. Avem o femeie la parter, care are 8 pisici ºi nu ºtiu câþi câini maidanezi în casã. Ea e bolnavã de hepatitã ºi ea a îmbolnãvit pe toatã lumea. Am cerut sã fie evacuatã, dar nu înþeleg de ce mai stã aici”, ne-a spus femeia, care ºi ea a recunoscut cã lumea nu iese la curãþenie în jurul blocului, pentru cã se aºteaptã unul pe altul ºi pânã la urmã renunþã. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a dat acestor oameni un ultimatum ºi i-a eliminat de la hrana pe care o
primesc de la cantina socialã pe cei care nu au vrut nici în ruptul capului sã iasã la curãþenie, însã, tot fãrã succes.
Miercuri dimineaþã, o echipã de la primãrie a ajuns în acest imobil care a fost predat nounouþ acum câþiva ani, dupã ce a fost reabilitat ºi a fãcut deratizarea. „Am fãcut pânã acum mai multe astfel de acþiuni, iar acum am venit din nou, dupã ce aici s-au sesizat mai multe cazuri de hepatitã. Acum deratizãm atât spaþiile comune, cât ºi casele oamenilor”,
spune cel care a venit cu deratizarea. În fiecare locuinþã persistã un miros greu, semn cã locatarii sunt foarte certaþi cu igiena, iar muºtele ºi ºobolanii miºunã peste tot. „Soluþia e bunã ºi pentru ºobolani?”, striga o femeie de pe hol, care probabil nu mai prididea cu rozãtoarele din locuinþa proprie. În astfel de condiþii, cu pungi cu excremente aruncate în spatele blocului ºi cu lucuinþele insalubre, trãiesc zeci de oameni a cãror singurã treabã este sã stea în faþa blocului, unde este mai curat. Toþi se limiteazã la ajutorul social ºi alocaþiile copiilor, ori la masa caldã de la cantina socialã ºi la cumpãrãturile fãcute „pe caiet”, la alimentara de la colþ. Diana MITRACHE
Cornel Resmeriþã: “Sã aibã angajaþi din Lupeni
ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”
A
sociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD în judeþul Hunedoara a acþionat, din nou, în instanþã municipalitatea de la Lupeni. La Tribunalul Hunedoara a fost înregistrat dosarul cu numãrul 5562/97/2014 care are ca obiect “pretenþii”.
U
n nou proces
Asociaþia Salvital Hunedoara a formulat o nouã cerere de chemare în judecatã împotriva debitorilor Municipiul Lupeni, Consiliul local al Municipiului Lupeni ºi Primarul Municipiului Lupeni, pentru obligarea acestora la plata sumei de 171.320 lei. “Suma de 4.000 lei reprezentând cotizatia trimestrialã de 1.000 lei/trimestru aferentã trim. III 2013, trim. IV 2013, trim. I 2014 ºi trim. II 2014. Suma de 167.320 lei, din care 162.820 lei reprezintã sumele restante pentru salariile a ºase para-
medici aferente perioadei 1 iulie 2013 – 31 august 2014, iar 4.500 lei reprezintã restanþe la achiziþionarea echipamentului de protecþie, pentru cei ºase paramedici. Cererea de chemare în judecatã face obiectul dosarului nr. 5562/97/2014 aflat pe rol la Tribunalul Hunedoara”, se aratã
într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de cãtre reprezentanþii Asociaþiei Salvital Hunedoara. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, cunoaºte valoarea restanþelor, dar nu este de acord cu modul în care funcþioneazã Salvital în Lupeni. “Toþi pot sã ne dea în judecatã. Sã aibã angajaþi din Lupeni ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.
Potrivit prevederilor art.V alin. (1) din ACORD, Consiliul Local al Municipiului Lupeni s-a obligat sã susþinã financiar salarizarea unui numãr de 6 posturi de paramedici ºi sã susþinã financiar achiziþionarea echipamentului de protecþie, necesar pentru personalul paramedical în suma de 3000 lei/an, iar potrivit art. VI alin (1) din ACORD Asociaþia Salvital Hunedoara s-a obligat sã preia personalul paramedical existent, angajat al primãriei Lupeni. Urmare a acestui ACORD, reprezentanþii Asociaþiei Salvital Hunedoara pretend cã ar fi angajat în luna aprilie 2008 cei 6 paramedici care îºi desfãºoarã ºi în prezent activitatea în cadrul SMURD. Potrivit celor de la Asociaþia Salvital, municipalitatea de la Lupeni figureazã cu datorii de 851.917 lei. Monika BACIU
Î
I
nvestiþiile ce vor fi derulate în urmãtorii ani la Apa Serv Valea Jiului sunt acum gândite ºi proiectate de o echipã de specialiºti din Anglia. Firma de distribuþie a apei în aceastã parte a judeþului a semnat recent un contract de consultanþã cu firma Halcrow ºi englezii au ºi demarat lucrãrile. „Acum, conducerea Apa Serv ºi o parte dintre cei din unitatea de investiþii pentru implementarea proiectului sunt aici la conferinþa de lansare a proiectului. Apa Serv a început ºi este în situaþia în care sã demareze partea a doua a proiectului pe 2014 – 2020 pe POS Mediu, de 89 de milioane de euro. Discutãm acum exact fazele proiectului ºi ce va trebui sã facem pentru ca în 2019, proiectul nostru sã fie gata. Dacã azi suntem douã echipe: Halcrow ºi Apa Serv, cred cã, atunci când se va termina aceastã discuþie, rãmânem o singurã echipã cu unicul þel legat de faptul cã ducem proiectul la bun sfârºit”, a spus Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Proiectul pentru care firma englezã va oferi consultanþã celor de la ape este în valoare de 10,2 milioane de lei ºi, timp de 58 de luni, vor lucra la proiecte ce vizeazã îmbunãtãþirea
Halcrow începe lucrul pentru Apa Serv
condiþiilor de livrare a apei potabile în toate zonele Vãii Jiului. Asta, dupã ce prima etapã este deja finalizatã ºi ea a vizat extinderea reþelelor de apã ºi canal. Mai mult, pe viitor, vor fi fãcute investiþii chiar ºi în interiorul blocurilor. „Tot mã întrebaþi cã, dacã avem bani, de ce nu eliminãm pierderile. Putem de acum vorbi de reducerea pierderilor, în condiþiile în care reabilitãm reþelele de distribuþie ºi chiar reþelele interioare”, a mai spus Avram.
Ce fac englezii de la Halcrow pentru noi, ne explicã specialiºtii de la Apa Serv. „Consultantul trebuie sã ne elaboreze un studiu de fezabilitate pentru toate investiþiile propuse a se realiza în urmãtoarea etapã ce va fi implementatã între 2014 – 2020. O datã studiul realizat, ei trebuie sã întocmeascã documentaþiile de atribuire a viitoarelor contracte de lucrãri ºi vor pune toate documentele în cadrul unei aplicaþii de finanþare, care se
Agent termic pentru lupeneni
n mai puþin de o lunã de zile, la Lupeni va începe furnizarea agentului termic.
Temperaturile au scãzut brusc, meteorologii catalogând aceastã toamnã ca fiind una rece. În timpul nopþii, temperaturile au ajuns în Valea Jiului la limita îngheþului, iar abonaþii sistemelor de termoficare au dârdâit
în casã. La Lupeni, furnizarea agentului termic va începe pe data de 3 noiembrie. “În 3 noiembrie
Universal Edil va porni cãldura. În primã fazã agentul termic se va furniza doar pe timpul nopþii”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La Lupeni puþin peste 1000 de abonaþi mai sunt racordaþi la sistemul de termoficare. Anul trecut, la Lupeni preþul gigacaloriei nu a fost subvenþionat. Monika BACIU
depune la Bucureºti ºi Comisia Europeanã pentru aprobare. Practic,
ei ne ajutã sã întocmim o aplicaþie de finanþare, cu toate documentele, pânã la aprobarea acestora, inclusiv cele de lictaþie”, a precizat Monica Tarcea, reprezentant al Apa Serv. O mare parte a investiþiilor viitoare vor avea loc ºi la Lupeni sau Uricani, dar ºi în magistralele care sunt acum degradate ºi care duc la pierderi în sistem. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Deratizarea, ultima soluþie
N
u au reuºit sã îºi facã curãþenie în jurul blocului, iar mormanele de gunoaie zac ºi produc insecte ºi ºobolani. Mai mulþi copii au ajuns la spital în ultimele luni ºi asta din cauza mizeriei în care trãiesc oamenii din blocurile sociale din Cartierul Colonie din Petroºani. Nici faptul cã au fost puºi sã aleagã între hrana caldã ºi foamea, dacã nu îºi fac curat, nu i-a determinat sã îºi cureþe mizeriile, iar acum primãria din Petroºani a fost nevoitã sã ia din nou mãsuri radicale. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al oraºului a demarat acþiunea „deratizarea”, însã, asta nu-i sperie ºi nici nu-i ajutã. Unii au deschis uºa, în timp ce alþii, au rãmas impasibili. „Deratizare?
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
Ce este deratizarea? Aici e o mizerie… ºi cu soluþia asta scãpãm de
goange ºi ºobolani, nu ºi de mizerie”, spune un locatar al blocului, care ne ºi explicã cum cã el trãieºte din ajutorul social ºi cã vecinii lui sunt de vinã, cã fac mizerie. Asta în timp ce o altã femeie ne spune cã a ajuns cu ambii copii în spital ºi dã vina pe gunoiul din spatele
blocului, care imediat ajunge la nivelul parterului, dar ºi pe o vecinã ce þine animale în casã. „Am stat 3 sãptãmâni cu copiii în spital la Vulcan, cã au fãcut hepatitã. Avem o femeie la parter, care are 8 pisici ºi nu ºtiu câþi câini maidanezi în casã. Ea e bolnavã de hepatitã ºi ea a îmbolnãvit pe toatã lumea. Am cerut sã fie evacuatã, dar nu înþeleg de ce mai stã aici”, ne-a spus femeia, care ºi ea a recunoscut cã lumea nu iese la curãþenie în jurul blocului, pentru cã se aºteaptã unul pe altul ºi pânã la urmã renunþã. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-a dat acestor oameni un ultimatum ºi i-a eliminat de la hrana pe care o
primesc de la cantina socialã pe cei care nu au vrut nici în ruptul capului sã iasã la curãþenie, însã, tot fãrã succes.
Miercuri dimineaþã, o echipã de la primãrie a ajuns în acest imobil care a fost predat nounouþ acum câþiva ani, dupã ce a fost reabilitat ºi a fãcut deratizarea. „Am fãcut pânã acum mai multe astfel de acþiuni, iar acum am venit din nou, dupã ce aici s-au sesizat mai multe cazuri de hepatitã. Acum deratizãm atât spaþiile comune, cât ºi casele oamenilor”,
spune cel care a venit cu deratizarea. În fiecare locuinþã persistã un miros greu, semn cã locatarii sunt foarte certaþi cu igiena, iar muºtele ºi ºobolanii miºunã peste tot. „Soluþia e bunã ºi pentru ºobolani?”, striga o femeie de pe hol, care probabil nu mai prididea cu rozãtoarele din locuinþa proprie. În astfel de condiþii, cu pungi cu excremente aruncate în spatele blocului ºi cu lucuinþele insalubre, trãiesc zeci de oameni a cãror singurã treabã este sã stea în faþa blocului, unde este mai curat. Toþi se limiteazã la ajutorul social ºi alocaþiile copiilor, ori la masa caldã de la cantina socialã ºi la cumpãrãturile fãcute „pe caiet”, la alimentara de la colþ. Diana MITRACHE
Cornel Resmeriþã: “Sã aibã angajaþi din Lupeni
ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”
A
sociaþia în subordinea cãreia funcþioneazã modulul SMURD în judeþul Hunedoara a acþionat, din nou, în instanþã municipalitatea de la Lupeni. La Tribunalul Hunedoara a fost înregistrat dosarul cu numãrul 5562/97/2014 care are ca obiect “pretenþii”.
U
n nou proces
Asociaþia Salvital Hunedoara a formulat o nouã cerere de chemare în judecatã împotriva debitorilor Municipiul Lupeni, Consiliul local al Municipiului Lupeni ºi Primarul Municipiului Lupeni, pentru obligarea acestora la plata sumei de 171.320 lei. “Suma de 4.000 lei reprezentând cotizatia trimestrialã de 1.000 lei/trimestru aferentã trim. III 2013, trim. IV 2013, trim. I 2014 ºi trim. II 2014. Suma de 167.320 lei, din care 162.820 lei reprezintã sumele restante pentru salariile a ºase para-
medici aferente perioadei 1 iulie 2013 – 31 august 2014, iar 4.500 lei reprezintã restanþe la achiziþionarea echipamentului de protecþie, pentru cei ºase paramedici. Cererea de chemare în judecatã face obiectul dosarului nr. 5562/97/2014 aflat pe rol la Tribunalul Hunedoara”, se aratã
într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de cãtre reprezentanþii Asociaþiei Salvital Hunedoara. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, cunoaºte valoarea restanþelor, dar nu este de acord cu modul în care funcþioneazã Salvital în Lupeni. “Toþi pot sã ne dea în judecatã. Sã aibã angajaþi din Lupeni ºi atunci vom fi de acord cu dumnealor”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.
Potrivit prevederilor art.V alin. (1) din ACORD, Consiliul Local al Municipiului Lupeni s-a obligat sã susþinã financiar salarizarea unui numãr de 6 posturi de paramedici ºi sã susþinã financiar achiziþionarea echipamentului de protecþie, necesar pentru personalul paramedical în suma de 3000 lei/an, iar potrivit art. VI alin (1) din ACORD Asociaþia Salvital Hunedoara s-a obligat sã preia personalul paramedical existent, angajat al primãriei Lupeni. Urmare a acestui ACORD, reprezentanþii Asociaþiei Salvital Hunedoara pretend cã ar fi angajat în luna aprilie 2008 cei 6 paramedici care îºi desfãºoarã ºi în prezent activitatea în cadrul SMURD. Potrivit celor de la Asociaþia Salvital, municipalitatea de la Lupeni figureazã cu datorii de 851.917 lei. Monika BACIU
Î
I
nvestiþiile ce vor fi derulate în urmãtorii ani la Apa Serv Valea Jiului sunt acum gândite ºi proiectate de o echipã de specialiºti din Anglia. Firma de distribuþie a apei în aceastã parte a judeþului a semnat recent un contract de consultanþã cu firma Halcrow ºi englezii au ºi demarat lucrãrile. „Acum, conducerea Apa Serv ºi o parte dintre cei din unitatea de investiþii pentru implementarea proiectului sunt aici la conferinþa de lansare a proiectului. Apa Serv a început ºi este în situaþia în care sã demareze partea a doua a proiectului pe 2014 – 2020 pe POS Mediu, de 89 de milioane de euro. Discutãm acum exact fazele proiectului ºi ce va trebui sã facem pentru ca în 2019, proiectul nostru sã fie gata. Dacã azi suntem douã echipe: Halcrow ºi Apa Serv, cred cã, atunci când se va termina aceastã discuþie, rãmânem o singurã echipã cu unicul þel legat de faptul cã ducem proiectul la bun sfârºit”, a spus Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Proiectul pentru care firma englezã va oferi consultanþã celor de la ape este în valoare de 10,2 milioane de lei ºi, timp de 58 de luni, vor lucra la proiecte ce vizeazã îmbunãtãþirea
Halcrow începe lucrul pentru Apa Serv
condiþiilor de livrare a apei potabile în toate zonele Vãii Jiului. Asta, dupã ce prima etapã este deja finalizatã ºi ea a vizat extinderea reþelelor de apã ºi canal. Mai mult, pe viitor, vor fi fãcute investiþii chiar ºi în interiorul blocurilor. „Tot mã întrebaþi cã, dacã avem bani, de ce nu eliminãm pierderile. Putem de acum vorbi de reducerea pierderilor, în condiþiile în care reabilitãm reþelele de distribuþie ºi chiar reþelele interioare”, a mai spus Avram.
Ce fac englezii de la Halcrow pentru noi, ne explicã specialiºtii de la Apa Serv. „Consultantul trebuie sã ne elaboreze un studiu de fezabilitate pentru toate investiþiile propuse a se realiza în urmãtoarea etapã ce va fi implementatã între 2014 – 2020. O datã studiul realizat, ei trebuie sã întocmeascã documentaþiile de atribuire a viitoarelor contracte de lucrãri ºi vor pune toate documentele în cadrul unei aplicaþii de finanþare, care se
Agent termic pentru lupeneni
n mai puþin de o lunã de zile, la Lupeni va începe furnizarea agentului termic.
Temperaturile au scãzut brusc, meteorologii catalogând aceastã toamnã ca fiind una rece. În timpul nopþii, temperaturile au ajuns în Valea Jiului la limita îngheþului, iar abonaþii sistemelor de termoficare au dârdâit
în casã. La Lupeni, furnizarea agentului termic va începe pe data de 3 noiembrie. “În 3 noiembrie
Universal Edil va porni cãldura. În primã fazã agentul termic se va furniza doar pe timpul nopþii”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La Lupeni puþin peste 1000 de abonaþi mai sunt racordaþi la sistemul de termoficare. Anul trecut, la Lupeni preþul gigacaloriei nu a fost subvenþionat. Monika BACIU
depune la Bucureºti ºi Comisia Europeanã pentru aprobare. Practic,
ei ne ajutã sã întocmim o aplicaþie de finanþare, cu toate documentele, pânã la aprobarea acestora, inclusiv cele de lictaþie”, a precizat Monica Tarcea, reprezentant al Apa Serv. O mare parte a investiþiilor viitoare vor avea loc ºi la Lupeni sau Uricani, dar ºi în magistralele care sunt acum degradate ºi care duc la pierderi în sistem. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
În 25 de ani, nimic nu s-a schimbat!
D
e când a venit frigul, adicã de vreo douã sãptãmâni, elevii din ºcolile din Valea Jiului îngheaþã în clase. Asta pentru cã Termocentrala Paroºeni se aflã, din nou, în reparaþii. În plus, nici apã caldã nu mai curge la robinetele din Petroºani de o sãptãmânã, iar reviziile vor fi finalizate abia peste o altã sãptãmânã. “În cursul dimineþilor, în clase, este ceva mai rece. Ar fi binevenitã mãcar o orã sau douã de cãldurã. Avem, totuºi, nevoie ºi de cãldurã pentru a ne derula în bune condiþii orele”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul ªcolii Generale “I. G. Duca” din Petroºani. Mãcar cei mai mici dintre elevi au parte de cãldurã. Asta, datoritã încãlzirii pe curent. “Am mai pus un câte un calorifer electric în clase, copiii vin mai îmbrãcaþi, deci este destul de bine. Sperãm, totuºi, sã vinã cãldura cât mai repede”, a mai spus Nicoleta Demeter. În acest timp, deºi au fãcut eforturi pentru a
Î
n judeþul Hunedoara, în ultimii doi ani, s-au înregistrat 2 astfel de cazuri soldate cu 2 victime care ºi-au pierdut viaþa.
rezolva problema încãlzirii unitãþilor ºcolare, edilii locali sperã ca reluarea furnizãrii de cãldurã sã se producã cât mai urgent. “Din pãcate, cei de la Termocentrala Paroºeni au ceva lucrãri de efectuat, în aceastã perioadã. Potrivit informãrii pe care ne-au înaintat-o, aceste lucrãri vor dura pânã în data de 12 octombrie.
Abia dupã aceastã datã va fi demaratã furnizarea încãlzirii centralizate. Din experienþa anilor anteriori cred cã vor ajunge la parametri optimi abia dupã alte câteva zile. Probabil, unitãþile ºcolare vor fi încãlzite abia dupã data de 15 octombrie”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dacã în ºcoli furnizarea agentului termic ar putea surveni la mijlocul acestei luni, în apartamentele din Petroºani, Vulcan sau Lupeni (localitãþile rãmase încã branºate la reþeaua centralizatã de termoficare din Valea Jiului) cãldura ar putea ajunge abia la sfârºitul lunii octombrie. Mir cea NISTOR
Manuale noi, dar vechi
V
eºti bune pentru elevii claselor I din judeþul Hunedoara. Elevii claselor I din judeþ vor intra în posesia Abecedarului pînã la sfîrºitul lunii octombrie. Ministerul Educaþiei a alocat pentru judeþul Hunedoara aproximativ 19 mii lei pentru retipãrirea vechilor Abecedare ºi manuale de matematicã pentru clasa I, de care vor bene-
Zeci de persoane îºi pierd viaþa în fiecare an din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon
ficia aproximativ 3.400 de elevi. Deºi acestea nu sunt în format digital, cum se presupunea la începutul anului ºcolar, micuþii hunedoreni vor avea manuale retipãrite, de unde sã înveþe.
Prin ordin al Ministerului Educaþiei, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a beneficiat de suma de 18.841 lei pentru achiziþionarea manualelor cu conþinut vechi
pentru clasa I, ce ar urma sã asigure necesarul pentru elevi ºi profesori, pînã la finalizarea licitaþiei pentru cele noi. Deºi aceste Abecedare nu respecta curriculumul ºcolar aplicat din 15 septembrie, aceste manuale ar trebui sã ajute procesul de învãþãmînt. Potrivit reprezentanþilor IªJ Hunedoara, în aceastã perioadã se semneazã contractele cu editurile, iar cel mai probabil în douã sãptãmîni aproximativ 3.400 de manuale vechi, retipãrite, vor ajunge în ºcolile din judeþ. Monika BACIU
“O mamã ºi cei doi copii ai ei, gãsiþi morþi în casã. Prima ipotezã, intoxicaþia cu monoxid de carbon“ sau: „15 elevi s-au intoxicat cu monoxid de carbon chiar în timpul orelor de curs. Adolescenþii au leºinat ºi au fost transportaþi de urgenþã la spital. Medicii au constatat cã de vinã este monoxidul de carbon de la sobele din clase.“Din nefericire, astfel de situaþii se înregistreazã cu zecile, îndeosebi în timpul sezonului rece. Aproape 80 de persoane au avut de suferit, în ultimii doi ani, din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon, iar dintre acestea 22 nu au mai putut fi salvate, conform datelor E.ON Gaz Distribuþie valabile pentru cele 20 de judeþe din þarã în care compania este activã. „Cauzele care au dus la aceste situaþii tragice sunt
similare în cele mai multe cazuri, ºi anume utilizarea unor coºuri de evacuare neetanºe, înfundate sau cu deficienþe de construire sau racordarea necorespunzãtoare a aparatelor de încãlzire la coºuri. Informarea asupra regulilor de utilizare a sistemelor de încãlzire în condiþii de siguranþã ºi aplicarea continuã a acestora înlãturã riscurile”, a declarat Teona Oltean, Director General Adjunct E.ON Gaz Distribuþie. În ultimii doi ani, numãrul persoanelor afectate ºi al deceselor cauzate de intoxicaþii cu monoxid de carbon din aria de activitate a E.ON Gaz Distribuþie a scãzut aproape la jumãtate comparativ cu perioada 2010-2012 când au fost înregistrate 149 de persoane rãnite dintre care 34 ºi-au pierdut viaþa.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
„Angajare de clovn” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”
Octombrie-maraton
N
u s-au terminat ecourile în urma premierei spectacolului „Filumena Martuarno”, ºi iatãne din nou în faþa unei alte premiere. „Angajare de clovn”, regia artisticã Muriel Manea. “<<Angajare de clovn>> este ultima piesã scrisã de Matei Viºniec înainte de a-ºi pãrãsi þara din cauza regimului comunist. Este pregnantã tema stagnãrii mortificatoare, a suspendãrii în inactivitate, în aºteptare... o aºteptare
vn bãtrân Peppino este ºi el un clo lucru, de e eºt care nu-ºi mai gãs clovn ºi de re aja ang o de dar aflã Acolo îºi ul. vine sã-ºi încerce noroc tã cu care a lucrat pe ãda alt de ºii regãseºte tovarã au mâncat o pâine cã ui vremuri. În ciuda faptul rbã ºi conºtienace ine dev împreunã competiþia ite. supravieþuire nu are lim tizeazã cã luptã pentru Mihai SIMA
pre
tã a prinde lumea veselã ºi tris ã „Angajare de clovn” sur ieri fãr zon pri t sun ºtia ace e „bufonilor”, lume în car o tru mine, acest rol este speranþe de evadare. Pen caracter un i aic nd rdâ abo , alã provocare profesion alitatea mea: clovnul complet diferit de person cios, morocãnosul Nicollo este eternul plângã înnãscut ºi veºnic .... rebarea!” fi, bufon ?! Aceasta e înt nu „A fi, sau a tru a pen rã mie pre la g Vã aºteptãm cu dra ce nu, de ºi tã san ere itã, int descoperi o lume deoseb comicã! Irina BODEA RADU Filippo este cel mai ciudat dintre lungitã nefiresc. covni. Înnecat Dincolo de text e în aburii alcoolului, mesajul, iar dincolo de pentru el, mesaj este manifestul. conºtientizarea Clovnul reprezintã ºi acceptarea prolabirintul subconºtienpriei condiþii, pare mai tului uman. uºoarã. Tot ce þine omul Are puterea sã râdã ascuns sau voalat, ºi sã treacã altfel peste sentimentul de clovnul expune cu neputinþã care îi dezinvolturã fãcând copleºeºte pe toþi trei. Vã aºteptãm cu drag sã luaþi parte la lupta pe care o duc clovnii pentru a-ºi depãºi condiþia. Bianca HOLOBUÞ
Un italian le dã de lucru vulcãnenilor
U
n antreprenor italian va da de lucru la 100 de locuitori din municipiul Vulcan, acesta manifestânduºi intenþia de a deschide o fabricã de canapele în zonã.
ÎNCHIRIERI Închiriez sediu pentru spaþii comerciale sau birouri la DN 66. Pentru relaþii: 0751.199.100
Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile spune cã este o veste extraordinarã pentru comunitatea localã, dat fiind faptul cã va diminua rata ºomajului din localitate ºi va creºte veniturile la bugetul local, din cota aferentã salariilor angajaþilor. “Este vorba despre o reuºitã personalã de a convinge un antreprenor italian sã vinã sã-ºi desfãºoare activitatea de producþie de canapele la
RESTRICÞII
Vulcan. Firma Metal-Rom din Italia va începe în cel mai scurt timp aceastã activitate productivã, pentru care va angaja 100 de persoane din Vulcan. Aceasta a fost cerinþa noastrã de a putea oferi locuri de muncã cetãþenilor noºtri”, declarã Gheorghe Ile. În vederea angajãriii celor 100 de persoane, firma italianã urmeazã ca în cel mai scurt timp sã organizeze o selecþie.
S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 9 octombrie 2014 în oraºul Petroºani orele 9.0014.00. Zona afectatã: Str. Constructorul, 1 Mai, Poienilor, Cãprioarei, Doinei, Uzinei, Mãgurii.Motivul restricþiei - Blindare conductã de încãrcare rezervor Eroilor.
CONVOCATOR Se convoacã ºedinþa Asociaþiei de Proprietari “17 Independenþei”, în data de 15.10.2014. orele 18.00, la Sala Galbenã a Primãriei municipiului Petroºani.
ANUNÞ UMANITAR
Cei mai mulþi oameni ajutã pe cei nevoiaºi nu pentru cã au prea mult, ci pentru cã nu au uitat ce înseamnã sã nu ai.... În spiritul acesta facem un apel in numele celor care au nevoie de ajutorul nostru pentru sãnãtatea lor, respectiv Centrul de Asistentã Socialã a Persoanelor cu dizabilitãþi Petrila, sã adunãm, atât cât putem, detergenþi de toate categoriile - de bucãtãrie, de igienã corporalã, de rufe etc. - pentru a completa necesarul.... Doritorii pot dona produsele la Magazinul Kesler Petroºani (in zona Spitalului de Urgenþã), sau contactaþi la telefon 0722710892. Mulþumim din suflet!
artã din asta. Clovnii noºtri sunt captivi într-o lume ruptã, rece, scheleticã. Le rãmâne doar amintirea trecutului ºi speranþa schimbãrii. Piesa este consideratã o farsã tragicã, dar eu prefer sã o duc în viziunea comediei negre”, Muriel Manea – regizor. Premiera spectacolului „Angajare de clovn” va avea loc sâmbãtã, 11 octombrie, ora 18:00. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 Octombrie 2014
Realizarea pârtiilor la Slima, împiedicatã de Romsilva
A
utoritãþile locale din Petroºani nu au avut posibilitatea de a continua lucrãrile la realizarea pârtiilor în zona Slima din cazua litigiului în care se aflã terenul. Administraþia localã de la Petroºani se judecã cu Romsilva pentru 46 de hectare de teren. Dupã ce administraþia localã de la Petroºani a câºtigat procesele la Curtea de Apel Alba Iulia, Romsilva a înaintat recurs, care se judecã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. “Avem un nou termen la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sperãm sã rãmânã în vigoare hotãrârea de la Curtea de Apel unde am câºtigat ºi dupã aceea sã putem sã continuãm lucrãrile în privinþa pârtiilor de schi pe care vrem sã le facem în zona Slima”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Municipalitatea are deja douã decizii favorabile în procesul intentat Regiei Naþionale a Pãdurilor – ROMSILVA. “Ne încurcã. Suntem în
acest litigiu de peste un an de zile ºi nu am putut sã ne facem treaba aºa cum ne-am fi dorit”, a mai subliniat edilul. Pentru continuarea procesului, edilii din Petroºani au decis sã achiziþioneze servicii de consultanþã ºi reprezentare juridicã, exact pentru Dosarul nr.677/57/2012, în care se judecã de circa doi ani cu ROMSILVA. De precizat cã, în stadiul de apel, magistraþii de la Curtea de Apel Alba Iulia au dat câºtig de cauzã municipalitãþii din Petroºani.
P
roiectul din Parâng, doar 10% realizat
Doar 10 procente din valoarea totalã au fost alocate pentru programul de dezvoltare al domeniului schiabil din Parâng. Aproape 300 de milioane de lei este proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, însã din anul 2010 ºi pânã în prezent au fost alocate doar puþin peste 37 de milioane de lei, adicã undeva la 10 procente din valoarea totalã. Valoarea totalã a contractului este de
283.694.595 de lei, la care se adaugã TVA, pânã în prezent fiind efectuate plãþi în valoare de 37.113.529,66 de lei. Cei mai mulþi bani pentru acest proiect au fost alocaþi în anul 2011 ºi anume 15.026.140,51 de lei, urmând anul 2012 cu 14.792.200,73 de lei. În primul an când au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ºi anume în anul 2010 municipalitatea de la Petroºani a primit 1.009.866,56 de lei. ªi în anul 2013 s-au alocat fonduri pentru aceastã investiþie. Suma a fost stabilitã la 6.285.321,86 de lei.
D
emarat în 2010
Proiectul “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng “ a fost demarat în urmã cu câþiva ani ºi este cuprins în programul Schi în România. Acest proiect ambiþios are menirea de a contribui la dezvoltarea nu doar din punct de vedere turistic al zonei, impactul sãu fiind unul economic ºi social extrem de important, prin atragerea de investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã în zona Vãii Jiului. Conform datelor tehnice cuprinse în proiect sunt prevãzute lucrãri de amenajare a 17 pârtii de schi ce vor
Valea Jiului, ºtearsã de pe lista turismului
V
alea Jiului nu existã pentru regiunea de vest. Deºi zona este consideratã una cu potenþial turistic ridicat, aceasta nici nu existã în planurile regiunii d e vest. În draftul pentru perioada de dezvoltare 20142020, zona Vãii Jiului nu este amintitã în niciun punct. La nivelul regiunii de Vest, judeþul Hunedoara numãrã cele mai puþine pensiuni turistice. La nivel naþional, datoritã potenþialului României turismul are o importanþã majorã. Valorile turistice ale regiunii de vest sunt date de cadrul natural deosebit de bogat ºi variat cu o
beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn. Pentru cei mici se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã cum ar fi sãnii, plãci sau pneuri. Totodatã se are în vedere realizarea unui centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a telegondolei TG - Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã de realaxare, centru de închiriere echipament sportiv. Proiectul mai prevede ºi construirea unui parc pentru snow-board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada sezonului cald. De asemenea, va fi construit un centrul administrativ al obiectivului situat în Petroºani la staþia de plecare a telegondolei care va cuprinde birouri administrative, dispecerat, case de bilete pentru sistemul ticketing, puncte sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã. Monika BACIU
multitudine de turipuri de relief ºi de un bogat ºi variat fond forestier toate acestea constituindu-se în destinaþii turistice cu un mare grad de atractivitate. La nivelul judeþelor din regiunea de vest din totalul de 513 structuri de primire turisticã 149 sunt în Caraº-Severin, 139 în judeþul Arad, 131 în Timiº ºi 94 în judeþul Hunedoara. Dintre cele 513 structuri de cazare, ponderea celor din judeþul Hunedoara este de 18.3% asta în condiþiile în care judeþul Hunedoara este cel mai bogat din punct de vedere turistic. Doar la nivelul Vãii Jiului sunt trei staþiuni montane care abundã de sute de pensiuni, însã puþine din acestea sunt ºi înregistrate. Potrivit datelor furnizate de ADRVEST,
în judeþul Hunedoara cele mai importante localitãþi care deþin locuri de cazare sunt Geoagiu ºi municipiul Deva cu câte 727 de locuri de cazare în hioteluri, respectiv 501 locuri.
2
79 de structuri de cazare Datele centralizate la nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Turism aratã faptul cã în judeþul Hunedoara sunt clasificate un numãr de 279 de structuri de cazare, faþã de 94 care existã pe hârtiile celor de la ADRVEST. Dintre cele 279 de structuri de cazare, cele mai multe sunt în zona Vãii Jiului, în numãr de 101. Monika BACIU