Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 712
Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Perla Vãii Jiului, niciun ghid turistic complet în limba românã z Un profesor din Odorheiul Secuiesc a realizat un ghid turistic în limba maghiarã
Afiº de campanie, tipãrit la imprimanta de acasã >>> PAGINA A 2-A
Mort în casã la Vulcan >>> PAGINA A 3-A
Încep lecþiile de teatru pentru copii >>> PAGINILE 4-5
O editurã hunedoreanã printre participanþii la licitaþia pentru manualele de clasa I ºi a II-a >>> PAGINA A 6-A
Proiect destinat celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã
G
hid turistic al munþilor Parâng. Perla Vãii Jiului nu are un ghid turistic în limba românã, însã acesta are o astfel de prezentare în limba maghiarã. A venit tocmai din Odorheiul Secuiesc pentru a studia munþii din Valea Jiului. >>> PAGINA A 8-A
>>> PAGINA A 7-A
Douã telescaune funcþionale, în Parâng >>> PAGINA A 8-A
Afiºe PSD “pe toate gardurile” A bia a început campania electoralã ºi, dacã panourile de afiºaj sunt mai mult goale, cei care au primit prea multe nu se dezmint niciodatã ºi le lipesc oriunde. Nu e de mirare cã nici acum nu lipsesc foile frumos colorate ale unuia dintre principalii candidaþi înscriºi în cursã, dar de pe toate gardurile.
În zona Iscroni, la graniþa dintre Petroºani ºi Vulcan, lipitorii de afiºe s-au întrecut ca de obicei unii pe alþii ºi au pus peste tot. Aºa se face cã acum candidatul cu pricina le zâmbeºte de pe copaci, de pe þevile de termoficare ºi de pe stâlpii de curent. Asta în condiþiile în care legile sunt clare ºi interzic afiºajul electoral în alte locuri, decât cele special amenajate pentru acest scop. Nu cã la Vulcan sau la Petroºani nu ar fi astfel de panouri, dar poate cã lipitorii au vrut sã ne dea o lecþie roºie, aºa cum o meritãm. Potrivit Legii, afiºajul
electroral în alte locuri decât cele stabilite este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupã caz, al deþinãtorilor. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã, organizaþie a unei minoritãþii naþionale care participã la alegeri conform legii, ori candidat
independent, poate aplica un singur afiº electoral. Sunt interzise afiºele electorale care combinã culorile astfel încât sã evoce drapelul României sau al altui stat. Poliþia este obligatã sã asigure integritatea panourilor ºi a afiºelor”. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
Afiº de campanie, tipãrit la imprimanta de acasã
Gata pentru campania lui Ponta
Î
n aproape toate organizaþiile de partid ale tinerilor social democraþi din judeþul Hunedoara a avut loc o întâlnire în membri ºi conducerea judeþeanã, iar „juniorii” sunt pregãtiþi de pentru a-ºi susþine candidatul la prezidenþiale. Poate ºi pentru cã Victor Ponta, deºi este mai apropiat de tineri ca vârstã decât de seniorii partidului. Potrivit preºedintelui TSD Hunedoara, Dacian Ciodaru, au fost fãcute întâlniri cu mai toate organizaþiile din judeþ, în acest an, iar concluzia a fost cã structurile sunt bine organizate. „În zona Haþegului, în zona Bradului, organizaþiile sunt foarte bine structurare. Am fãcut ºedinþe în toate organizaþiile din judeþul Hunedoara, poate au scãpat doar câteva. Pot sã vã spun cã în oraºe, municipii ºi comune am reuºit sã ne întâlnim ºi sã discutãm. Sigur, este loc ºi de mai
C
bine, asta nu înseamnã cã toate organizaþiile sunt performante dar am reuºit sã aducem un suflu nou, ca toþi sã-ºi doreascã mai mult decât au acum”, a declarat Dacian Ciodaru, preºedintele TSD Hunedoara. Organizaþia de partid a „juniorilor” PSD se poate lãuda cu foarte multe acþiuni derulate la nivel judeþean, fapt ce aratã cã tinerii sunt dispuºi sã facã politicã ºi pentru cetãþean, mai spun preºedintele TSD. „În momentul de faþã avem omul ºi sarcina, aºa reuºim sã coordonãm TSD la nivelul judeþului Hunedoara. Funcþia de preºedinte este trecãtoare, dar ce vreau eu sã le spun
Cresc amenzile rutiere
A
menzile de circulaþie vor fi majorate începând din 1 ianuarie 2015, astfel încât cea mai micã sumã pe care o veþi plãti pentru încalcarea Codului rutier va fi de 195 de lei, iar cea mai mare poate ajunge ºi la 1950 de lei.
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
colegilor mei, este cã suntem o familie, iar TSD-ul în acest moment se bazeazã pe prietenie. Acest sistem al TSD Hunedoara este foarte bine structurat ºi rezultatele se vãd. Suntem prima organizaþie de tineret a vreunui partid politic ce a ieºit în evidenþã prin fapte, prin acþiunile pe care le-a fãcut ºi le face ºi nu prin comunicate de presã, prin vorbe. Pentru mine este foarte important sã facem politicã cu munca ºi nu cu gura. Toþi ne pricepem sã vorbim dar, poate, nu toþi sã muncim”, a mai spus preºedintele TSD Hunedoara. Maximilian GÂNJU
Codul Rutier stabileºte, la articolul 98, cã amenzile contravenþionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numãrului punctelor amendã aplicate. Un punct-amendã reprezintã valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotãrâre a Guvernului. Salariul minim pe economie creºte
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
ampanie cu buget de austeritate. Campania electoralã a debutat încã de sãptãmâna trecutã, iar în Valea Jiului aceasta este una modestã. Pânã acum, singurele afiºe electorale sunt cele ale lui Victor Ponta ºi ale lui Klaus Iohanis.
DD
Inedit
Dan Diaconescu este ºi el unul dintre prezidenþiabili. Rãmas fãrã reprezentanþi în teritoriu acesta a demarat campania electoralã cu un buget de austeritate. Afiºele lui DD sunt de fapt niºte coli de A4 pe care este imprimat numele lui Diaconescu.
cu peste 8 la sutã de la începutul anului viitor. Adicã cel mai mic salariu brut va fi de 975 de lei. În bani, creºterea medie va fi de 75 de lei. Aºadar, punctul de amendã va creºte la 97,5 de lei de la 1 ianuarie 2015. De la 1 ianuarie, folosirea telefonului mobil la volan sau lipsa centurii de sigurantã vor fi pedepsite cu 2 puncte de penalizare ºi o amenda de 195 sau aproape 300 de lei de lei. • Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Dintre cei 14 prezidenþiabili doar doi sunt vizibili, iar Dan Diaconescu este doar lizibil. Organizaþiile teritoriale ale partidelor politice par prin lipsa de implicare sã nu îºi susþinã proprii candidaþi. Spre exemplu, pânã în momentul de faþã nu a apãrut niciun afiº electoral cu Elena Udrea, candidatul Partidului Miºcarea Popularã, sau vreun afiº cu Teodor Meleºcanu, singurul hunedorean care vrea sã ajungã la Cotroceni. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
Mort în casã la Vulcan U
n bãrbat de 51 de ani din Vulcan a fost gãsit mort în casã, duminicã seara, iar oamenii legii spun cã au fost alertaþi de vecini. Acesta era decedat de câteva zile ºi vecinii sãi spun cã era bolnav ºi nici nu se îngrijea foarte mult. Oamenii care locuiesc în blocul C 22 de pe Strada Mihai Viteazul din Vulcan au sunat duminicã seara la 112, dupã ce nu l-au mai vãzut pe vecinul lor cam de mult timp. Bãrbatul locuia singur ºi cei din bloc spun cã sunt zile bune de când nu mai ieºise din casã ºi aºa s-au alertat. El nu avea nici curent, nici apã ºi faptul cã nu vedeau luminã li s-a pãrut o vreme ceva normal. „A venit omul care se mai îngrijea de el ºi a bãtut la uºã ºi el nu a deschis. Atunci ºi-a dat seama cã e ceva ºi a anunþat poliþia. Era bolnav. Abia umbla ºi afarã a ieºit ultima datã acum o lunã. Era foarte
slab”, a spus unul dintre vecinii bãrbatului decedat. Ultima care se pare cã dãduse ochii cu el a fost femeia de la Pregoterm, care venise ºi luni dimineaþã
sã îi încaseze datoria. „E client de al meu. Încasez gunoiul de la el. Sãptãmâna trecutã am fost la el ºi a zis sã trec sãptãmâna asta. A zis ca sã trec sã îmi plãteascã datoria. ªi acum mi-au zis vecinii cã a murit”, spune casiera de teren a societãþii din Vulcan. Poliþiºtii au fost anunþaþi, prin 112, duminicã seara ºi, când au ajuns în locuinþa omului, acesta zãcea fãrã suflare, cel mai probabil de câteva zile. „Din primele verificãri, am stabilit cã nu existã suspiciuni de omor ºi trupul neînsufleþit a fost transportat la morga Spitalului de Urgenþã din Petroºani, în vederea efec-
Bãrbatul cãzut de la etaj, în stare gravã
B
ãrbatul de 40 de ani din Vulcan, care sâmbãtã seara a cãzut de la înãlþime, dupã ce a încercat sã coboare pe o funie de la etajul IV la II, se aflã în continuare în stare criticã. Medicii de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani spun cã este stabil ºi intubat, însã, starea sa de sãnãtate este ºubrezitã în urma gestului necugetat, care l-a fãcut sã coboare cu o funie nesigurã pe bloc. Cei din familie au refuzat sã ofere informaþii, însã, fiica bãrbatului a recunoscut cu lacrimi în ochi, cã tatãl sãu este în stare gravã. Luni dimineaþã, echipa de medici care îl îngrijeºte la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, l-au trimis la tomografii ºi au fãcut mai multe investigaþii care sã îi ajute sã îi stabilescã mai exact diagnosticul.
Din pãcate, starea sa este gravã în continuare, având coloana vertebralã fracturatã ºi mai multe leziuni interne. „Pacientul se aflã în continuare pe Terapie Intensivã. Este în stare gravã, s-a intervenit chirurgical. Ca ºi diagnostice are fracturã de coloanã toracalã, rupturã de splinã, cu ficat, cu suturã a ficatului. Starea lui este, deci gravã ºi se aflã pe secþia de Terapie Intensivã”, a declarat dr. Monica Ciugulea, medic coordonator SMURD Petroºani. Poliþiºtii de la Vulcan spun cã investigheazã cazul ºi cã fac verificãri pentru a afla cu exactitate cum s-a petrecut întreaga scenã. „Se fac verificãri, ca sã stabilim cu exactitate ce s-a întâmplat”, a declarat Mugurel Teodosiu, adjunct al comandantului Poliþiei Vulcan. Ceea ce se ºtie pânã acum, este cã bãrbatul ieºise cu câinele la plimbare sâmbãtã searã ºi, pentru cã ºi-a uitat cheia în casã, a fost ajutat de un vecin sã coboare cu o cordelinã de la etajul IV. Doar cã bãrbatul nu a mai apucat sã ajungã la etajul II unde locuia ºi a cãzut în gol, strivindu-se de pãmântul din faþa blocului. Diana MITRACHE
tuãrii necropsiei. Noi facem verificãri sã stabilim cu exactitate cauza decesului”,
a precizat Mugurel Teodosiu, adjunct al Comandatului Poliþiei Vulcan. Necropsia va fi cea care va stabili cu exactitate cum a murit bãrbatul de 51 de ani, însã, cei din bloc spun cã era foarte bolnav ºi cã nu se îngrijea. Cãzuse, spun vecinii, în patima alcoolului ºi aºa a rãmas fãrã curent ºi apã, iar bolile l-au mãcinat ºi i-au distrus sãnãtatea. Diana MITRACHE
Sute de persoane, autoturisme ºi documente introduse în SIS, gãsite de poliþiºtii români ºi partenerii Schengen
P
oliþiºtii români, împreunã cu partenerii de pe teritoriul celorlalte state membre Schengen, au depistat, în ultima sãptãmânã, 155 de persoane, 25 de autoturisme ºi 2 documente ce fac obiectul unor semnalãri introduse în Sistemul Informatic Schengen. Autoritãþile române sunt conectate la Sistemul de Informaþii Schengen din octombrie 2010, iar din aprilie 2013 la cel de a doua generaþie (SIS II), sistem ce a devenit funcþional ºi în România la fel ca ºi în cele 26 de state membre Schengen. În ultima sãptãmânã pe teritoriul þãrii noastre, au fost localizate, în urma schimbului suplimentar de informaþii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 100 persoane ce fac obiectul unor semnalãri în S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen). Poliþiºtii români au pus în aplicare 13 mandate europene de arestare ºi au depistat 4 persoane semnalate ca fiind dispãrute ºi 42 de persoane ce erau cãutate în vederea
participãrii la o procedurã judiciarã. Totodatã, pe teritoriul României, au fost identificate 20 de autoturisme cãutate de partenerii din Spaþiul Schengen pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale, precum ºi un document pierdut. Partenerii strãini au identificat, pe teritoriul lor, în urma schimbului de informaþii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I. – I.G.P.R., 55 de persoane cãutate de autoritãþile române. De asemenea, 5 autovehicule, semnalate de autoritãþile române în vederea indisponibilizãrii sau pentru a fi folosite ca probe în cursul procedurilor penale, au fost identificate în statele membre.
4 Actualitate
U
n grup de actori pregãtiþi profesional sunt gata sã înveþe noua generaþie sã îºi descopere talentul de a deveni actor. Zeci de copii au venit pentru preselecþie ºi unii chiar de la zeci de kilometri distanþã, pentru cã vor sã devinã actori ºi chiar vor avea aceastã ºansã. Cea mai cãutatã grupã este cea micã. Acolo sunt aproximativ 30 de copii ºi fiecare va învãþa câte ceva despre dicþie, actorie ºi jocul pe scenã sau costume, ori scenografie. „Eu am, împreunã cu Amelia, grupa de 5 - 9 ani. O sã încercãm sã facem,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
Încep lecþiile de teatru pentru copii
la început exerciþii de dezinvolturã, pentru cei care sunt într-un fel de carapace, iar pentru cei mai deschiºi, sã îi liniºtim puþin. Vor fi lecþii de inprovizaþie. Eu am ºi studiat la Târgu Mureº, iar acolo am coordonat grupa de
copii de la Clubul Copiilor ºi, în mare, ºtiu despre ce este vorba”, a spus actorul Adelin Ilie. Amelia Toaxen se bucurã cã are, la rându-i mulþi copii în grupã, dar are mari emoþii, pentru cã, la final, aceºtia vor evolua pe scenã. „Avem
30 de copii cu vârste cuprinse între 5 ºi 9 ani, care s-au înscris la curs. O sã vrem sã ne jucãm cât mai mult cu ei”, a adãugat Amelia, o actriþã tânãrã, dar extrem de talentatã.. Irina Bodea Radu ºi Bianca Holobuþ vor coordona grupa de adolescenþi ºi, la final, ºi ei vor avea o reprezentaþie pe scenã. „O sã pregãtim grupa de 14 – 18 ani. Bineînþeles cã se mai fac înscrieri ºi acum. La început vom lucra cu ei foarte mult pe improvizaþie, pentru ca sã îi ajutãm sã se cunoascã mai bine, sã se formeze o echipã. Este foarte importantã ºi miºcarea, iar eu aº vrea sã fac improvizaþie pe ritm. Mi-ar plãcea
foarte mult, iar la final, totul se va termina cu un spectacol de teatru, un spectacol cu care îi vom înscrie în festivaluri pe copii”, a spus Irina Bodea Radu. Radu Tudosie ºi Sergiu Fârte vor coordona grupa de vârstã mijlocie, unde, de asemenea sunt mulþi înscriºi, dar se mai pot face în continuare înscrieri. „Vom avea grupa de 10 – 14 ani. Abia aºtept sã îi cunosc ºi vom face o mulþime de joculeþe, ne vom distra ºi, probabil, la final,
ansare de carte. O carte despre istoria Vãii Jiului la începutul secolului XX scrisã de Mircea Baron, Eduard Wersanski ºi Iosif Andraº a fost lansatã, duminicã, la Lupeni în faþa comunitãþii maghiare. Opera bilingvã, prezintã lucrãri de istorie economicã ºi tehnicã ºi cu aspecte de ordin social care redau imaginea Vãii Jiului la începutul secolului XX. “Ideea a apãrut de mai multe ori ºi cred cã fiecãruia dintre cei trei autori factorul mobilizator a fost profesorul Baron, care a mai scris cãrþi despre minerit, despre Valea Jiului. Acest proiect fierbea în discuþii între noi ºi la un moment dat a început cu rugãmintea de a traduce textele acelea din revista minelor din limba maghiarã în limba românã, ca sã
tand-up comedy ºi operã. De aceste lucruri au avut parte sute de persoane care fac parte din comunitatea maghiarã. Scena teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani a gãzduit, duminicã seara, un spectacol de stand-up comedy care i-a amuzat pe cei prezenþi în salã.
z (Culeasã de la momârlanii de pe Jiul Transilvan, Muntele Voivodul)
El n-a mai venit poate c-o murit undeva-n pãdure lângã-un rug de mure
L
S
BALADA IUBITULUI PLECAT ÎN MOARTE înapoi nu te uita pentru cã-n aceastã lume îmi e drag doar al tãu nume unde paºii te-or purta eu voi fi oricând a ta unde paºii tãi or merge visurile-or sã ne lege ºi la bine ºi la rãu eu voi fi în gândul tãu ºi la rãu dar ºi la bine tu vei fi oricând cu mine. *** Dar vine toamna, ceilalti oieri se întorc, fãrã ca Pãtãlucã sã fie printre ei, drumul lui terminându-se undeva acolo, sus, aproape de cer.
Valea Jiului la începutul secolului XX
Stand-up comedy ºi operã
FOLCLOR LITERAR
Pãtãlucã, unul dintre bãieþii faini ai satului, pleacã în munþi cu oile, împreunã cu alti fârtaþi. El îºi ia rãmas bun, în primul rând de la iubita lui care îi promite cã îl va aºtepta, indiferenþã la timpul care îi va despãrþi. *** Du-te dragã Pãtãlucã cã te arde dor de ducã c-a ieºit iarba pe munte toate gâzele mãrunte ºi-n pãsune florile ne-apropie zorile sã ne deie pe din douã hobiþele mici de rouã pentru suflet alinare când vei fi în depãrtare urmãrit doar de uitare. Du-te tu în calea ta
vom juca într-un spectacol”, spune Radu Tudosie. Pentru cei mai mici, cursurile costã 15 lei pentru douã ore ºi au loc de douã ori pe sãptãmânã. Grupa mijlocie plãteºte, pentru acelaºi regim de curs suma de 20 de lei, iar adolescenþii 25 de lei. La finalul stagiunii, însã, îi vom vedea pe cei mai buni dintre ei evoluând pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Dar pânã atunci, mai au mult de învãþat ºi au alãturi oameni talentaþi. Diana MITRACHE
undeva pe deal plecat fãrã cal lângã-o apã linã în plinã luminã de iubire plinã în pajiºti cu flori devreme în zori însã corpul lui jertfã vântului
nu l-am întâlnit nici nu l-am gãsit cât am cãutat cât ma cercetat Doamne, ce pãcat! *** Ana, iubita flãcãului, nu se împacã cu ideea despãrþirii în acest fel de omul iubit ºi pleacã pe urmele lui, acolo în munte, odatã cu toamna, fãcându-ºi-o tovarãºã de drum.
“Avem aºtepãri mari ºi sperãm cã se vor distra. Sperãm va fi un spectacol frumos de stand-up comedy ºi sperãm cã ne vom simþi foarte bine aici. Am fost peste tot în þarã. Oamenii sunt foarte deschiºi. De obicei oamenii iubesc stand-up-ul ºi când suntem pe scenã le place ceea ce facem. Cred acest lucru deoarece nu au aruncat în noi cu sticle ºi scaune ºi sperãm cã ºi azi va fi un spectacol la fel de
Toamna, toamna ruginie fi-mi pãrtaºa numai mie amîndouã de acum sã pornim încet la drum sã strãbat cãrãrile tu sã-þi numeri frunzele sã strãbat zãganele tu sã-þi numeri roadele eu sã merg prin colb, pe jos tu sã colorezi frumos toþi copacii de sub care a trecut acela care soarta mi l-a hãrãzit ca sã fie-al meu iubit ºi în loc sã fie al meu a plecat sau a murit ºtie-l numai Dumnezeu! *** În cele din urmã îi gãseºte cîinele rãtãcind prin codru, acesta ducîndo la locul unde se afla trupul flãcãului. Printre albe flori în cant de viori
facem un prim pas ºi pânã la urmã s-a concretizat ideea ediþiei bilingve. S-a vrut doar românã, apoi românãmaghiarã succesiv ºi apoi am fãcut-o pe coloane ca cele douã texte sã fie în oglindã ºi sã aibã mai mare impact asupra cititorului. Pe baza acestei cãrþi mai pregãtim una ºi anume despre nivelul tehnic al mineritului de la începutul secolului XX pentru
haios”, ne spun Toth Szabolcs ºi Balint Ferencz, membrii trupei. Comunitatea maghiarã are nevoie de astfel de evenimente, iar conducerea organizaþiei UDMR a promis cã astfel de seri vor fi din ce în ce mai dese. “De când sunt eu preºedinte la UDMR organizãm niºte seri culturale, niºte activitãþi culturale. Sunt prezenþi câþiva reprezentanþi ai Opere Maghiare din
ce le auzea doar cerul ºi ea bãiatul stãtea prãbuºit pe spate lîngã ierburi nalte poleit de soare cu ochii în zare sã vadã departe drumul înspre moarte sã vadã-n lumina cel ce fu de vinã cel ce l-a ucis pe-o geanã de vis ºi-apoi l-a uitat nu l-a dus în sat nici nu l-a-ngropat fie blestemat! *** Se-apropie noaptea. Fatã face un foc de vreascuri ºi-mpreunã cu cîinele sãu îl privegheazã, jurîndu-i flãcãului rãzbunare. Atunci însã, printre flãcãri, apare sufletul flãcãului, care i se adreseazã fetei.
Cluj ºi o trupã de stand-up care prezintã o searã umoristicã. O salã de acest gen cu 400 de locuri este neîncãpãtoare pentru astfel de spectacole. Este o necesitate culturalã cerutã de oameni sã se bucure de muzicã ºi de culturã”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. La final auditoriul a fost încântat de o parte din reprezentanþii Corului de la Cluj Napoca. Monika BACIU
Anã, Anã, fatã bunã dã-mi o lacrimã arvuna dã-mi un zîmbet, dã-mi ceva ca sã ºtiu c-ai fost a mea însã nu te întrista eu-s acum în lumea mea nici aproape, nici departe doar o moarte ne desparte nu te mai gîndi la mine viitoru-i pentru tine ia de-þi trãieºte viaþa cã-i subþire ca ºi aþa vezi de mergi tu mai departe schimbã-n ziuã tot ce-i
a arãta lumii ºi celor din Valea Jiului cã atunci mineritul din Valea Jiului a fost în topul mineritului carbonifer mondial ºi sperãm cã va mai fi”, a declarat Iosif Andras, unul dintre autorii cãrþii. Eduard Wersanski, cel de-al doilea autor, ne spune de unde a plecat aceastã idee. “Am lansat aceastã carte, Valea Jiului la începutul secolului XX, am venit la Lupeni la invitaþia prietenilor de aici am acceptat sã prezentãm aceastã carte. Sperãm sã fie
noapte avînd împrejur lumine poþi sã mergi ºi fãrã mine uitã-mã c-aºa-i mai bine pentru toþi ºi pentru mine cu cel ce m-a omorît tu nu te purta urît drept în ochi tu sã-l priveºti dar sã nu-l batjocoreºti nu-ncerca sã-l pedepseºti cã nu eºti judecãtoare n-are nimeni drept sub soare sã rãzbune un omor lasã-l, rãnile îl dor iertarea i-am dat-o eu pedeapsa ... doar Dumnezeu. Folclorul, acest minunat filon de înþelepciune. Petru BOLOG-CIMPA BOLOG-CIMPA
interes ºi sã ajungã la cât mai mulþi aceastã carte care meritã cititã. Se adreseazã ºi comunitãþii maghiare. De acolo a pornit ideea ca aceste texte tehnice care au apãrut în literatura de specialitate din Ungaria sã le traducem ºi sã fie cunoscute ºi de români”, a spus Eduard Wersanski. „Valea Jiului la începutul secolului XX” prezintã istoria mineritului din acea perioadã. Monika BACIU
4 Actualitate
U
n grup de actori pregãtiþi profesional sunt gata sã înveþe noua generaþie sã îºi descopere talentul de a deveni actor. Zeci de copii au venit pentru preselecþie ºi unii chiar de la zeci de kilometri distanþã, pentru cã vor sã devinã actori ºi chiar vor avea aceastã ºansã. Cea mai cãutatã grupã este cea micã. Acolo sunt aproximativ 30 de copii ºi fiecare va învãþa câte ceva despre dicþie, actorie ºi jocul pe scenã sau costume, ori scenografie. „Eu am, împreunã cu Amelia, grupa de 5 - 9 ani. O sã încercãm sã facem,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
Încep lecþiile de teatru pentru copii
la început exerciþii de dezinvolturã, pentru cei care sunt într-un fel de carapace, iar pentru cei mai deschiºi, sã îi liniºtim puþin. Vor fi lecþii de inprovizaþie. Eu am ºi studiat la Târgu Mureº, iar acolo am coordonat grupa de
copii de la Clubul Copiilor ºi, în mare, ºtiu despre ce este vorba”, a spus actorul Adelin Ilie. Amelia Toaxen se bucurã cã are, la rându-i mulþi copii în grupã, dar are mari emoþii, pentru cã, la final, aceºtia vor evolua pe scenã. „Avem
30 de copii cu vârste cuprinse între 5 ºi 9 ani, care s-au înscris la curs. O sã vrem sã ne jucãm cât mai mult cu ei”, a adãugat Amelia, o actriþã tânãrã, dar extrem de talentatã.. Irina Bodea Radu ºi Bianca Holobuþ vor coordona grupa de adolescenþi ºi, la final, ºi ei vor avea o reprezentaþie pe scenã. „O sã pregãtim grupa de 14 – 18 ani. Bineînþeles cã se mai fac înscrieri ºi acum. La început vom lucra cu ei foarte mult pe improvizaþie, pentru ca sã îi ajutãm sã se cunoascã mai bine, sã se formeze o echipã. Este foarte importantã ºi miºcarea, iar eu aº vrea sã fac improvizaþie pe ritm. Mi-ar plãcea
foarte mult, iar la final, totul se va termina cu un spectacol de teatru, un spectacol cu care îi vom înscrie în festivaluri pe copii”, a spus Irina Bodea Radu. Radu Tudosie ºi Sergiu Fârte vor coordona grupa de vârstã mijlocie, unde, de asemenea sunt mulþi înscriºi, dar se mai pot face în continuare înscrieri. „Vom avea grupa de 10 – 14 ani. Abia aºtept sã îi cunosc ºi vom face o mulþime de joculeþe, ne vom distra ºi, probabil, la final,
ansare de carte. O carte despre istoria Vãii Jiului la începutul secolului XX scrisã de Mircea Baron, Eduard Wersanski ºi Iosif Andraº a fost lansatã, duminicã, la Lupeni în faþa comunitãþii maghiare. Opera bilingvã, prezintã lucrãri de istorie economicã ºi tehnicã ºi cu aspecte de ordin social care redau imaginea Vãii Jiului la începutul secolului XX. “Ideea a apãrut de mai multe ori ºi cred cã fiecãruia dintre cei trei autori factorul mobilizator a fost profesorul Baron, care a mai scris cãrþi despre minerit, despre Valea Jiului. Acest proiect fierbea în discuþii între noi ºi la un moment dat a început cu rugãmintea de a traduce textele acelea din revista minelor din limba maghiarã în limba românã, ca sã
tand-up comedy ºi operã. De aceste lucruri au avut parte sute de persoane care fac parte din comunitatea maghiarã. Scena teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani a gãzduit, duminicã seara, un spectacol de stand-up comedy care i-a amuzat pe cei prezenþi în salã.
z (Culeasã de la momârlanii de pe Jiul Transilvan, Muntele Voivodul)
El n-a mai venit poate c-o murit undeva-n pãdure lângã-un rug de mure
L
S
BALADA IUBITULUI PLECAT ÎN MOARTE înapoi nu te uita pentru cã-n aceastã lume îmi e drag doar al tãu nume unde paºii te-or purta eu voi fi oricând a ta unde paºii tãi or merge visurile-or sã ne lege ºi la bine ºi la rãu eu voi fi în gândul tãu ºi la rãu dar ºi la bine tu vei fi oricând cu mine. *** Dar vine toamna, ceilalti oieri se întorc, fãrã ca Pãtãlucã sã fie printre ei, drumul lui terminându-se undeva acolo, sus, aproape de cer.
Valea Jiului la începutul secolului XX
Stand-up comedy ºi operã
FOLCLOR LITERAR
Pãtãlucã, unul dintre bãieþii faini ai satului, pleacã în munþi cu oile, împreunã cu alti fârtaþi. El îºi ia rãmas bun, în primul rând de la iubita lui care îi promite cã îl va aºtepta, indiferenþã la timpul care îi va despãrþi. *** Du-te dragã Pãtãlucã cã te arde dor de ducã c-a ieºit iarba pe munte toate gâzele mãrunte ºi-n pãsune florile ne-apropie zorile sã ne deie pe din douã hobiþele mici de rouã pentru suflet alinare când vei fi în depãrtare urmãrit doar de uitare. Du-te tu în calea ta
vom juca într-un spectacol”, spune Radu Tudosie. Pentru cei mai mici, cursurile costã 15 lei pentru douã ore ºi au loc de douã ori pe sãptãmânã. Grupa mijlocie plãteºte, pentru acelaºi regim de curs suma de 20 de lei, iar adolescenþii 25 de lei. La finalul stagiunii, însã, îi vom vedea pe cei mai buni dintre ei evoluând pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani. Dar pânã atunci, mai au mult de învãþat ºi au alãturi oameni talentaþi. Diana MITRACHE
undeva pe deal plecat fãrã cal lângã-o apã linã în plinã luminã de iubire plinã în pajiºti cu flori devreme în zori însã corpul lui jertfã vântului
nu l-am întâlnit nici nu l-am gãsit cât am cãutat cât ma cercetat Doamne, ce pãcat! *** Ana, iubita flãcãului, nu se împacã cu ideea despãrþirii în acest fel de omul iubit ºi pleacã pe urmele lui, acolo în munte, odatã cu toamna, fãcându-ºi-o tovarãºã de drum.
“Avem aºtepãri mari ºi sperãm cã se vor distra. Sperãm va fi un spectacol frumos de stand-up comedy ºi sperãm cã ne vom simþi foarte bine aici. Am fost peste tot în þarã. Oamenii sunt foarte deschiºi. De obicei oamenii iubesc stand-up-ul ºi când suntem pe scenã le place ceea ce facem. Cred acest lucru deoarece nu au aruncat în noi cu sticle ºi scaune ºi sperãm cã ºi azi va fi un spectacol la fel de
Toamna, toamna ruginie fi-mi pãrtaºa numai mie amîndouã de acum sã pornim încet la drum sã strãbat cãrãrile tu sã-þi numeri frunzele sã strãbat zãganele tu sã-þi numeri roadele eu sã merg prin colb, pe jos tu sã colorezi frumos toþi copacii de sub care a trecut acela care soarta mi l-a hãrãzit ca sã fie-al meu iubit ºi în loc sã fie al meu a plecat sau a murit ºtie-l numai Dumnezeu! *** În cele din urmã îi gãseºte cîinele rãtãcind prin codru, acesta ducîndo la locul unde se afla trupul flãcãului. Printre albe flori în cant de viori
facem un prim pas ºi pânã la urmã s-a concretizat ideea ediþiei bilingve. S-a vrut doar românã, apoi românãmaghiarã succesiv ºi apoi am fãcut-o pe coloane ca cele douã texte sã fie în oglindã ºi sã aibã mai mare impact asupra cititorului. Pe baza acestei cãrþi mai pregãtim una ºi anume despre nivelul tehnic al mineritului de la începutul secolului XX pentru
haios”, ne spun Toth Szabolcs ºi Balint Ferencz, membrii trupei. Comunitatea maghiarã are nevoie de astfel de evenimente, iar conducerea organizaþiei UDMR a promis cã astfel de seri vor fi din ce în ce mai dese. “De când sunt eu preºedinte la UDMR organizãm niºte seri culturale, niºte activitãþi culturale. Sunt prezenþi câþiva reprezentanþi ai Opere Maghiare din
ce le auzea doar cerul ºi ea bãiatul stãtea prãbuºit pe spate lîngã ierburi nalte poleit de soare cu ochii în zare sã vadã departe drumul înspre moarte sã vadã-n lumina cel ce fu de vinã cel ce l-a ucis pe-o geanã de vis ºi-apoi l-a uitat nu l-a dus în sat nici nu l-a-ngropat fie blestemat! *** Se-apropie noaptea. Fatã face un foc de vreascuri ºi-mpreunã cu cîinele sãu îl privegheazã, jurîndu-i flãcãului rãzbunare. Atunci însã, printre flãcãri, apare sufletul flãcãului, care i se adreseazã fetei.
Cluj ºi o trupã de stand-up care prezintã o searã umoristicã. O salã de acest gen cu 400 de locuri este neîncãpãtoare pentru astfel de spectacole. Este o necesitate culturalã cerutã de oameni sã se bucure de muzicã ºi de culturã”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. La final auditoriul a fost încântat de o parte din reprezentanþii Corului de la Cluj Napoca. Monika BACIU
Anã, Anã, fatã bunã dã-mi o lacrimã arvuna dã-mi un zîmbet, dã-mi ceva ca sã ºtiu c-ai fost a mea însã nu te întrista eu-s acum în lumea mea nici aproape, nici departe doar o moarte ne desparte nu te mai gîndi la mine viitoru-i pentru tine ia de-þi trãieºte viaþa cã-i subþire ca ºi aþa vezi de mergi tu mai departe schimbã-n ziuã tot ce-i
a arãta lumii ºi celor din Valea Jiului cã atunci mineritul din Valea Jiului a fost în topul mineritului carbonifer mondial ºi sperãm cã va mai fi”, a declarat Iosif Andras, unul dintre autorii cãrþii. Eduard Wersanski, cel de-al doilea autor, ne spune de unde a plecat aceastã idee. “Am lansat aceastã carte, Valea Jiului la începutul secolului XX, am venit la Lupeni la invitaþia prietenilor de aici am acceptat sã prezentãm aceastã carte. Sperãm sã fie
noapte avînd împrejur lumine poþi sã mergi ºi fãrã mine uitã-mã c-aºa-i mai bine pentru toþi ºi pentru mine cu cel ce m-a omorît tu nu te purta urît drept în ochi tu sã-l priveºti dar sã nu-l batjocoreºti nu-ncerca sã-l pedepseºti cã nu eºti judecãtoare n-are nimeni drept sub soare sã rãzbune un omor lasã-l, rãnile îl dor iertarea i-am dat-o eu pedeapsa ... doar Dumnezeu. Folclorul, acest minunat filon de înþelepciune. Petru BOLOG-CIMPA BOLOG-CIMPA
interes ºi sã ajungã la cât mai mulþi aceastã carte care meritã cititã. Se adreseazã ºi comunitãþii maghiare. De acolo a pornit ideea ca aceste texte tehnice care au apãrut în literatura de specialitate din Ungaria sã le traducem ºi sã fie cunoscute ºi de români”, a spus Eduard Wersanski. „Valea Jiului la începutul secolului XX” prezintã istoria mineritului din acea perioadã. Monika BACIU
6 Actualitate
H
unedorenii au vrut sã tipãreascã manualele elevilor. Ideea unor manuale digitale a fost lansatã de cãtre domnul Remus Pricopie, ministru al educaþiei, la începutul anului 2013. Iniþial a dorit ca acest lucru sã se întâmple începând cu septembrie 2013. Dupã alte câteva termene intermediare s-a ajuns la septembrie 2014 ºi acesta fiind un termen depãºit. Ministerul Educaþiei a anunþat astfel pe 4 august cã a selectat 9 oferte de manuale pentru clasele I ºi a II-a. La licitaþie au participat 21 de firme - care au
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
O editurã hunedoreanã printre participanþii la licitaþia pentru manualele de clasa I ºi a II-a depus oferte individual sau in asociere. Marii câºtigãtori anunþaþi ai licitaþiei pentru manuale digitale pentru clasele I ºi a II-a au fost CD PRESS SRL ºi SIVECO. Imediat însã editorii care nu au fost desemnaþi câºtigãtori ai licitaþiei în primul anunþ al Ministerului Educaþiei au ridicat mai multe probleme ºi au contestat licitaþia.
H
unedorenii ºi manualele
21 de firme au participat la licitaþia pentru manuale ºcolare tipãrite ºi digitale, lansatã de Ministerul
Educaþiei. Printre cele 21 de firme s-a numãrat ºi una din judeþul Hunedoara. Este vorba de editura Corvin din Deva. Disciplinele pentru care fiecare editurã în parte a realizat manuale tipãrite ºi digitale ºi cu care s-a
Zimbrii bolnavi în rezervaþia de la Haþeg âteva exemplare de zimbru din C Rezervaþia de la Haþeg
sunt monitorizate atent de medicii veterinari ºi s-au luat probe pentru analize amãnunþite în laboratoarele ANSVSA. Mamiferele prezintã afecþiunile unor viroze, iar specialiºtii au mai multe ipoteze cu privire la boalã, însã aºteaptã rezultatele de laborator pentru a ºti cum sã intervinã. Nici suspiciunea de boala limbii albastre nu este exclusã chiar dacã în judeþ n-a fost descoperit nici un focar. Alerta privind o posibilã îmbolnãvire a zimbrilor din Rezervaþia din Pãdurea Slivuþ-Haþeg a fost datã dupã ce medicul stabilimentului care supravegheazã îndeaproape exemplarele, a constatat cã este ceva în neregulã cu câteva dintre ele. Imediat a fost informatã Direcþia Silvicã Hunedoara, instituþie care administreazã rezervaþia, dar ºi Direcþia Sanitar Veterinarã Hunedoara. Medicii veterinari specialiºti au prelevat probe de la exemplarele bolnave ºi le-au trimis în regim de urgenþã la laboratoarele de specialitate pentru stabilirea unui diagnostic. „Pot sã vã spun cã ºtiu cã nu se simt bine, cã sunt ceva probleme de sãnãtate. Medicul veterinar ºi cei de la DSV Hunedoara sunt
anunþaþi de o bucatã de vreme ºi ei îºi desfãºoarã activitate medicalã. Au luat probe, fac analize ºi noi am luat mãsuri de izolare oarecum. Se simþeau rãu, le curgea nasul, ei aveau ceva viroze, iar acum vreau sã evit zona unde au stat. Sã-i punem într-o zonã unde nu au mai stat, pânã când vin rezultatele”, a declarat directorul Direcþiei Silvice Hunedoara, Radu Criºan.
S uspiciuni
În judeþul Hunedoara nu s-a descoperit nici un focar de « blue tong« sau boala limbii albastre, astfel cã medicii specialiºti din DSV Hunedoara, nu au date care sã-i determine sã vorbeascã de aceastã maladie în cazul zimbrilor din rezervaþia de la Haþeg. Pe de altã parte, starea de sãnãtate a zimbrilor putea fi influenþatã chiar ºi de o plantã care creºte în zona unde este stabilimentul ºi care este toxi-
cã. «Noi am prelevat probe ºi aºteptãm buletinul de analize. Noi suspectãm mai multe viroze amestecate, dar o sã vedem confirmarea de la laboratorul de referinþã. Se poate întâmpla ca întrun timp mai lung, sã slãbeascã ºi sã ducã la moarte. Au mai fost probleme ºi în trecut, noi de asta am recoltat probe ºi acum, sã ne edificãm. Avem tratamente pentru a interveni ºi o sã intervenim imediat ce avem rezultatele. Le-am recomandat sã mute animalele pentru cã nu mai au pãºune de multã vreme, mai au doar buruianã roºie care este foarte toxicã pentru organismul lor. ªi din ce am discutat cu cel care monitorizeazã activitatea lor de foarte mult timp, buruiana aceea este foarte toxicã pentru organismul lor», a declarat dr. Leontin Laslãu, purtãtorul de cuvânt al DSVSA Hunedoara. Chiar dacã specialiºtii se feresc sã punã un diagnostic fãrã buletinul experþilor, unele surse confirmã cã a fost luatã în calcul ºi suspiciunea ca mamiferele sã aibã boala limbii albastre. Chiar ºi aºa, dacã s-ar confirma aceastã boalã, existã tratament de specialitate care sã fie administrat cu succes zimbrilor de la Haþeg. Maximilian GÂNJU
prezentat la licitaþie, respectiv preþul fiecãrui manual sunt urmãtoarele. Manualul de Comunicare în limba românã pentru minoritãþi - Clasa I / preþul unui exemplar a fost estimat de Ministerul Educatiei la 12,15 lei. Ofertanþi în acest caz au fost douã edituri. Printre acestea s-a aflat ºi editura Corvin din Deva care a oferit un preþ de 11,5 lei pe manual în timp ce o altã firmã a oferit cu un leu mai puþin. Ministerul Educaþiei a anunþat cã nu a fost selectatã nicio ofertã. Devenii s-au prezentat ºi la licitaþia pentru manualul de Comunicare în limba maternã maghiarã - Clasa I / preþul unui exemplar a fost estimat de Ministerul Educaþiei la 12,15 lei.
Ofertanþi au fost trei firme, iar preþul cel mai ridicat a aparþinut societãþii din Deva care a ºi câºtigat licitaþia. • Editura Corvin Deva: 11,50 lei/manual (oferta câºtigãtoare) • S.C. Norand SRL: 10,80 lei • T3 INFO SRL: 12 lei Pentru manualul de Comunicare în limba românã pentru minoritãþi Clasa a II-a ºi manualul de Comunicare în limba maternã maghiarã - Clasa a II-a preþul unui exemplar a fost estimat de Ministerul Educaþiei la 12,15 lei. Iar singura firmã participantã a fost cea din Deva, însã Ministerul Educaþiei a anunþat ca nu a fost selectatã nicio ofertã. Manualul de Matematicã ºi explorarea mediului clasa I preþul unui exemplar a fost estimat de Ministerul Educaþiei la 8,10 lei. Aici bãtãlia a fost mare, însã doar o firmã a câºtigat licitaþia. ªi aici firma din Deva s-a prezentat la licitaþie, însã oferta a fost declaratã necâºtigãtoare. Consiliul National de Solutionare a Contestaþiilor nu a înregistrat pânã astãzi nicio contestaþie la rezultatele anunþate de Ministerul Educatiei în licitaþia pentru manuale digitale Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014
F
iliala Caritas Petroºani organizeazã, sâmbãtã, o acþiune care îi implicã pe tineri ºi nu numai. Este vorba de o cursã de alergare caritabilã pentru strângerea de fonduri necesare finalizãrii unui loc de joacã. “Acþiunea de sâmbãtã face parte din proiectul Sunt un tânãr responsabil, finanþat de Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, care doreºte sã mobilizeze tineri în scopuri caritabile. Acþiunea constã
Aºteptaþi la miºcare
într-o cursã de alergare cu strângere de fonduri pentru a finaliza un loc de joacã la Centrul de zi Maria Stein, un loc de joacã început de douã fete din Germania, care prin proiectul lor de clasa a XII-a de final au strâns o sumã considerabilã. Noi încercãm sã finalizãm acest proiect. Dacã ele au strâns undeva la 6700 de euro, noi nu ºtim exact încã suma care ne trebuie pentru cã locul este foarte mare ºi nici nu ne-am propus un targhet. Câþi bani vor
fi atât vom investi ºi în continuare vom face cât se poate”, a declarat Nicu Rotaru, preºedintele Asociaþiei Caritas Petroºani. Potrivit celor de la Caritas tinerii sunt cel mai greu de mobilizat în aceastã lume a tehnologiei. Ei sunt atraºi de gadgeturi, iar activitãþile în aer liber nu sunt atât de atractive pentru ei. Pe de altã parte, adulþii sunt cei care rãspund prezent de fiecare datã la aceste acþiuni. “Tinerii nu au niºte modele comunitare în
rândul adulþilor. Nu vrem sã acuzãm pe nimeni, dar nu a mai fost propagat un model în rândul acestora. Pe de altã parte existã ºi riscul modernizãri, socializarea negativã de pe inter-
net. Aceste douã aspecte le îngreuneazã participarea la astfel de manifestãri. Cred cã adulþii vor rãspunde prezent pentru cã avem o expertizã în domeniu. De curând am avut o cam-
panie de strîngere de rechizite împreunã cu librãria Diverta ºi la care au rãspuns bine oamenii faþã de anul trecut. Fondurile strânse au fost duble, 2700 de lei faþã de 1.100 de lei. Fondurile au fost donate de cãtre adulþi ºi cred cã adulþii încep sã se implice bine în astfel de proiecte ºi cred cã semnalul este bun”, a mai spus sursa citatã. Parteneri în acest proiect sunt Casa Pro Urbis ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. Monika BACIU
Proiect destinat celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã
P
roiectul intitulat “Observatorul Pieþei Muncii” a fost lansat ºi în Petroºani. Acesta este derulat, în parteneriat, între Camera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara ºi agenþiile locale pentru ocuparea forþei de muncã. În cadrul parteneriatului Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara este atât beneficiar cât ºi partener – lider. “Este vorba despre un proiect demarat în luna ianuarie. Totuºi, activitãþi în cadrul acestui proiect s-au
mai desfãºurat ºi anterior. Grupul þintã îl reprezintã 100 de persoane ºi important este cã pânã acum s-au creat 44 de locuri de muncã”, a declarat Rodica Peter, director executiv Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara.
În principal, prin intermediul acestui proiect se urmãreºte dezvoltarea capacitãþii Serviciilor Publice de Ocupare în monitorizarea, analiza ºi prognoza schimbãrilor care apar pe piaþa muncii, implementarea unor metode noi de diagnozã a acesteia, precum ºi analizarea (printr-o platformã electronicã on-line) a informaþiilor de pe piaþa muncii. “Proiectul este destinat formãrii profesionale ºi se va concretiza, în funcþie
de cererea ºi oferta de forþã de muncã, pe piaþa muncii pentru a avea o imagine clarã a necesarului de muncitori ce urmeazã a fi calificaþi, atât la nivelul elevilor ce urmeazã o ºcoalã profesionalã cât ºi a persoanelor ce se aflã în evidenþele AJOFM Hunedoara, pe termen scurt ºi mediu”, a precizat managerul proiectului, Mihaela Boian. Printre partenerii la proiect se numãrã ºi o asociaþie nonprofit din Hunedoara.
“Noi îi ajutãm pe cei de la AJOFM prin resursele umane ºi operaþionale pe care le-am pus la dispoziþie. Noi suntem acreditaþi de agenþia judeþeanã ºi îi putem ajuta sã aibã succes în derularea acestui proiect”, a spus Cristian Neamþu, preºedintele asociaþiei non-profit L&C Consulting Hunedoara. Perioada de implementare a proiectului este ianuarie 2014 – iulie 2015 iar asistenþa financiarã nerambursabilã are valoarea de aproape 10 milioane de lei. Banii provin din Fondul Social European, prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Mir cea NISTOR
ANUNÞ UMANITAR Cei mai mulþi oameni ajutã pe cei nevoiaºi nu pentru cã au prea mult, ci pentru cã nu au uitat ce înseamnã sã nu ai.... În spiritul acesta facem un apel in numele celor care au nevoie de ajutorul nostru pentru sãnãtatea lor, respectiv Centrul de Asistentã Socialã a Persoanelor cu dizabilitãþi Petrila, sã adunãm, atât cât putem, detergenþi de toate categoriile - de bucãtãrie, de igienã corporalã, de rufe etc. - pentru a completa necesarul.... Doritorii pot dona produsele la Magazinul Kesler Petroºani (in zona Spitalului de Urgenþã), sau contactati la telefon 0722710892. Mulþumim din suflet!
ÎNCHIRIERI Închiriez sediu pentru spaþii comerciale sau birouri la DN 66. Pentru relaþii: 0751.199.100
8 Actualitate
Perla Vãii Jiului, niciun ghid turistic complet în limba românã z Un profesor din Odorheiul Secuiesc a realizat un ghid turistic în limba maghiarã
G
hid turistic al munþilor Parâng. Perla Vãii Jiului nu are un ghid turistic în limba românã, însã acesta are o astfel de prezentare în limba maghiarã. A venit tocmai din Odorheiul Secuiesc pentru a studia munþii din Valea Jiului. Un profesor din Odorheiul Secuiesc a bãtut la pas toate cãrãrile din munþii Parâng pentru a le studia frumuseþea, iar toatã cercetarea sa a ajuns într-o carte. Szekely Arpad a editat o carte despre frumuseþile munþilor Parâng în limba maghiarã. “Este vorba despre Munþii Parâng, un alt ghid turistic. Anul trecut a apãrut ghidul turistic al Retezatului ºi m-am gândit ca sã aparã ºi despre acest munte impozant care se aseamãnã foarte
E
dilii promit cã, în acest sezon, turiºtii nu vor mai fi nevoiþi sã stea ore întregi la coadã pentru a ajunge la pârtiile se schi din Staþiunea Parâng. Singura necunoscutã este însã câþi turiºti vor alege staþiunea de deasupra Petroºaniului în aceastã iarnã. Administraþia localã din Petroºani va da în funcþiune, la începutul lunii decembrie, o nouã instalaþie de transport pe cablu pen-
mult cu Retezatul atât în mãrime cât ºi în formele glaciare, dar este mai puþin cunoscut de cãtre turiºti”, ne spune Szekely Arpad. Întrebat de ce a ales munþii Parâng, rãspunsul a venit foarte uºor. “M-au impresionat lacurile glaciare care sunt la fel de frumoase ca ºi în Retezat, lacuri albastre, verziui, pe de altã parte asimetria
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 Octombrie 2014 munþilor, pe partea nordicã munþii aceºtia sunt foarte abrupþi, iar pe partea sudicã sunt mult mai lenþi. M-am gândit la o continuare, am început cu Retezatul ºi mi s-a pãrut cã Parângul se aseamãnã foarte mult ºi de aceea am venit înapoi în Valea Jiului”, ne mai spune autorul. Deocamdatã cãrþile sunt disponibile doar în versiunea maghiarã, însã autorul promite cã va veni ºi cu traducerile în limba românã. Cãrþile profesorului cuprind numeroase date despre Munþii Parâng, toate fiind de
Douã telescaune funcþionale, în Parâng
tru turiºtii care vor urca la schi în Parâng. În paralel cu telescaunul modern folosit ºi în staþiunile austriece va funcþiona ºi bãtrânul
telescaun din staþiune, astfel cã n-ar mai trebui sã fie aglomeraþie, iar accesul schiorilor la pârtii mai rapid. „În acest sezon vom putea sã urcãm în munte cu acest telescaun modern, cu vitezã mai bunã, cu patru locuri ºi tot ceea ce însemnã infrastructurã modernã.
Existã o legãturã permanentã între conducerea Primãriei Petroºani ºi constructor ºi termenul de finalizare a noii instalaþie este luna noiembrie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii Petroºani. Prima cãlãtorie cu TS3 ar urma sã aibã loc de Ziua Naþionalã a României, iar instalaþia are staþia de îmbarcare în zona Rusu din Parâng. Proiectul din Parâng privind dezvoltarea domeniului schiabil are o valoare de circa 60 de milioane de euro, însã doar o parte din aceastã sumã necesarã a venit de la bugetul de stat, iar municipalitatea a contractat un împrumut pentru a continua
actualitate, mai ales în condiþiile în care acesta ºi-a finalizat cercetarea în luna martie a acestui an. Autorul a mai lansat anul trecut douã ghiduri turistice ºi despre Munþii Retezat.
N
iciun ghid în limba românã
Nici munþii Parâng ºi nici Retezat nu sunt incluºi într-un astfel de ghid complex în limba românã. De-a lungul anilor au fost editate cãrþi despre aceºti masivi însã datele sunt succinte. Monika BACIU
lucrãrile, cu aceºti bani fiind finanþat ºi noul telescaun. Pe de altã parte, în ciuda investiþiilor fãcute de edili, în Parâng condiþiile oferite turiºtilor de cãtre cabanieri nu sunt de calitate. În afarã de câteva cabane certificate, care oferã condiþii foarte bune de cazare, restul locaþiilor nu se ridicã la standardul cerut de o staþiune de interes naþional. Acesta este ºi unul din motivele pentru care în sezonul trecut, în Parâng, a fost înregistrat un record negativ cu privire la numãrul de turiºti care au ales staþiunea. La acest dezastru a contribuit ºi vremea capricioasã cu puþinã zãpadã dar ºi dezinteresul unora dintre cabanieri. Maximilian GÂNJU