CVJ Nr 711, luni, 6 octombrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 711

Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Octombrie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

RUGBYªTII DECIMAÞI

Miting mineresc la Deva >>> PAGINA A 2-A

la Petroºani

Momentan, Salvaminul nu se desfiinþeazã >>> PAGINA A 2-A

Accident stupid la Vulcan >>> PAGINA A 3-A

Telekom ºi-a ales ca simbol Turnul de Apã de la Depoul Petroºani >>> PAGINILE 4-5

Începe deratizarea “socialilor” >>> PAGINILE 4-5

E

chipa de Rugby de la Petroºani a fost bãgatã în spital dupã meciul de la finele sãptãmânii trecute. 6 jucãtori au ajuns cu rãni la urgenþã, dupã confruntarea umãr la umãr cu echipa campioanã a României ºi nu se ºtie cum vor juca în urmãtorul meci. >>> PAGINA A 3-A

Filumena a stors lacrimi în salã âmbãtã searã S am avut parte, din nou, de un spectacol de excepþie pe scena Teatrului Dramatic din Petroºani. Nicoleta Bolcã, cea care a jucat excepþional în rolul Filumena Marturano, alãturi de cel cu care a fãcut echipã ºi în Lucrezia Borgia, Cosmin Rãdescu, au lãsat sala în lacrimi la finele reprezentaþiei.

Într-o atmosferã plãcutã, gânditã de scenografa Vioara Bara ºi regizorul Horaþiu Ioan

Apan, cu o ploaie de petale de trandafiri, Nicoleta Bolcã a stors, la propriu, sentimente de tot

felul, sãlii arhipline. A fost o searã pentru care cuvintele sunt prea puþine ºi actorii de la Petroºani s-au întrecut, ca de obicei, unul pe celãlalt. S-a râs, s-a plâns ºi replicile lor au fost de mai multe ori întrerupte de aplauzele sãlii. ªi poate cã nu ar fi fost tabloul complet, dacã pe scenã nu urca cu un buchet mare de trandafiri, tatãl Nicoletei Bolcã, cel care a încercat sã îi domoleascã plânsul de bucurie. „Este impresionant ceea ce se întâmplã aici! ªi eu mi-am ºters lacrimile, pentru cã actorii noºtri sunt minunaþi”, au spus oamenii la ieºirea din sala de spectacol.

Filumena Marturano a fost încã o reprezentaþie

Ministrul Mediului vine la Apa Serv >>> PAGINA A 6-A

Avram Iancu, lasã-te! >>> PAGINA A 8-A de mare clasã, iar publicul a rãsplãtit actorii cu ropote de aplauze. Mai mult, cu câteva ore înainte de reprezentaþie, pentru cã nu mai erau locuri, iar cererile continuau sã vinã, conducerea teatrului de la Petroºani a suplimentat numãrul scaunelor în salã.

Cu sala arhiplinã, actorii au oferit o searã senzaþionalã ºi cine nu a apucat cã vadã premiera, meritã sã o facã la urmãtoarea reprezentaþie.

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” de la Petroºani pregãteºte ºi alte premiere în acest an, iar numãrul total al pieselor noi care vor fi jucate pe scena de aici se ridicã la 23.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014

Miting mineresc la Deva S

ute de oameni, printre care ºi minerii din Valea Jiului sunt aºteptati azi (luni) la Deva. Este o nouã acþiune din ciclul celor denumite generic Hunedoara suntem noi. Sindicaliºtii din minerit sunt acolo, ca sã atragã atenþia asupra problemelor ce privesc industria întregului judeþ Hunedoara.

“Luni, la orele 15,45 este a doua acþiune de amploare în programul pe care ni l-am propus ºi intitulat „Hunedoara suntem Noi”. Am ieºit din zona Vãii Jiului ºi ne-am îndreptat cãtre Prefectura Hunedoara, considerând cã este instituþia care reprezintã Guvernul României ºi în faþa cãreia trebuie sã ne exprimãm nemulþumurile, dar mai ales îngrijorãrile pe care le avem faþã de situaþia economicã a judeþului Hunedoara”, a declarat Petre Nica, lider al

Sindicatului Muntele din Valea Jiului.

Sindicaliºtii din mineritul Vãii Jiului îi vor avea alãturi ºi pe cei din alte domenii, care ºi-au anunþat ºi ei participarea la acest miting.

Sunt aºteptaþi cei din sãnãtate, învãþãmânt, siderurgie, aºa cum ºi la Petroºani au venit chiar ºi oameni din domeniul privat. În plus, marþi la Bucureºti, sindicaliºtii din minerit vor fi la un miting în care sã îºi cearã drepturile de angajaþi. „Acolo vom aduce, în faþa Guvernului, probleme

OCTOMBRIE

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:

z z z z z

ce þin strict de Legea Dialogului social, pe care confederaþiile sindicale înceracã de mai mult timp sã o modifice, în sensul de a asigura salariaþilor posibilitatea de a face o grevã, pentru cã astãzi, în situaþia în care suntem, din cauza Legii 62/2011, greva nu mai poate sã fie fãcutã de cãtre salariaþi în condiþii legale, având Contract Colectiv de Muncã, ºi suntem îngrãdiþi de acest lucru. Mai avem o problemã în ceea ce priveºte reprezentativitatea sindicatelor, pentru cã a avea un sindicat cu o reprezentativitate cu 50% plus 1 este extrem de greu de realizat”, a mai precizat Nica.

La mitingurile organizate de sindicaliºti sunt asteptaþi ºi la Deva ºi marþi la Bucureºti, sute de oameni a cãror viaþã depinde de pãstrarea locurilor de muncã, dar ºi oameni de afaceri, ori angajaþi din domeniul privat, care vor sã susþinã mineritul ºi industria producãtoare de energie electricã.

Diana MITRACHE

LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi

S

Momentan, Salvaminul nu se desfiinþeazã

alvaminul este cuprins într-un amplu plan de reorganizare. Aici se va restructura postul de conducere, iar personalul va fi redistribuit. Potrivit oficialilor CEH, Staþia de Salvare Minierã din Petroºani va rãmâne punct de lucru, cel puþin momentan.

Pânã în acest moment nu am reuºit sã convingem cã disiparea activitãþii de la Salvamin este una care aduce prejudicii ºi nu am reuºit sã convingem cã acest punct de lucru trebuia sã atragã în zona sa de activitate toate activitãþile conexe din termocentrale”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Potrivit conducerii CEH, angajaþii de la Salvamin se redistribuie conform activitãþilor pe care le

“Salvaminul va rãmâne punct de lucru. În primã fazã nu va mai avea conducere, va fi în subordinea inginerului ºef SSM, medicina muncii în subordinea inginerului ºef SSM de la Complex, toatã lumea va rãmâne pe poziþii, pentru moment.

Nu vor fi mutaþi în altã clãdire, vor rãmâne acolo”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Pe de altã parte, sindicaliºtii nu au reuºit sã obþinã un acord pentru menþinerea Salvaminului.

Potrivit acestora, se doreºte, din nou, divizarea Complexului Energetic Hunedoara “Acel plan a fost solicitat de cãtre Consiliul de Administraþie pentru încadrarea în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru CEH. Nu a fost un plan care sã aibã acordul organizaþiilor sindicale, deºi obligaþia lor era sã aibã aceastã consultare cu noi.

desfãºoarã, iar celor care ocupã posturile ce se desfiinþeazã li se oferã posturi corespunzãtoare pregãtirii corespunzãtoare.

Monika BACIU

• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei

Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,

Desktop publishing:

Geza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014

Accident stupid la Vulcan

U

n bãrbat de 40 de ani se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a încercat sã escaladeze un bloc, fãrã mijloace de siguranþã. Echipajul SMURD l-a preluat ºi l-a dus la spitalul din Vulcan, care, l-a stabilizat ºi l-a trimis la Petroºani.

Martorii povestesc cã bãrbatul, care locuia într-un bloc cu patru etaje, din municipiul Vulcan, a preferat sã escaladeze clãdirea, decât sã spargã uºa locuinþei. Asta pentru cã îºi uitase cheile de la apartament ºi el locuia la etajul a II-lea din acel

bloc de pe strada Traian. S-a legat cu o cordelinã, pe care nimeni nu o probase ca sã vadã dacã îi susþine greutatea, iar mai apoi a încercat sã escaladeze blocul. Doar cã, imediat ce a pornit în jos, coarda s-a rupt ºi bãrbatul a cãzut în gol de la ultimul

etaj, zdrobindu-se de caldarâm. „A coborât pe o funie în jos ºi s-a rupt.

Nu ºtie nimeni cum s-a urcat acolo ºi de ce a fãcut asta. Putea sã spargã uºa!”, spun cei care l-au vãzut imediat dupã ce a cãzut în gol.

Echipajul SMURD care a ajuns la faþa

Polonez cãutat în Retezat

locului l-a preluat ºi l-a dus imediat la spitalul din localitate. Acolo s-a constatat cã bãrbatul are multiple leziuni ºi a fost trimis la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. „Pacientul avea multiple leziuni interne ºi a fost trimis imediat pe secþia de Terapie Intensivã”, a declarat Ioan Ienea, medicul care a preluat sâmbãtã seara cazul.

Cei de terapie intensivã susþin cã bãrbatul are leziuni grave, dar cã este în viaþã.

Diana MITRACHE

Rugbyºtii decimaþi la Petroºani E chipa de Rugby de la Petroºani a fost bãgatã în spital dupã meciul de la finele sãptãmânii trecute.

6 jucãtori au ajuns cu rãni la urgenþã, dupã confruntarea umãr la umãr cu echipa campioanã a României ºi nu se ºtie cum vor juca în urmãtorul meci.

U

n turist polonez a fost cãutat, la finele sãptãmânii trecute, într-o acþiune de mare amploare, în Retezat. Omul se rãtãcise într-o zonã accidentatã ºi vineri noaptea salvamontiºtii ºi jandarmii montani l-au gãsit dupã mai multe ore, aproape îngheþat, în zona Câmpu Lui Neag.

Turistul polonez în vârstã de 43 de ani, a sunat singur la 112 ºi a precizat cã, din cauza ceþii, a rãtãcit traseul ºi a rãmas în munte fãrã apãrare. Imediat o echipã mixtã de salvamontiºti ºi jandarmi montani a plecat dupã el în munte, iar cãutãrile, la altitudine, au durat mai bine de 3 ore.

Omul a fost gãsit la miezul nopþii în apropiere de Vârful Oslea, acolo unde încercase sã urmeze un traseu montan în masivul Vâlcan. Cei care l-au salvat de pe munte l-au dus imediat la pensiunea unde era

cazat, pentru cã nu a necesitat îngrijiri suplimentare. „ A fost o acþiune dificilã, pentru cã turistul se afla într-o zonã accidentatã ºi abia am ajuns cu maºinile pânã aproape de el. A durat ceva timp sã îl recuperãm ºi totul a fost fãcut contra-cronometru, pentru cã vremea era rea ºi omul risca sã facã hipotermie”, a declarat Andrei Mureºan, salvator montan.

Nu este, însã, prima oarã când rangerii ºi jandarmii pornesc în cãutarea unor astfel de oameni, care pleacã singuri, fãrã sã þinã cont de vremea extrem de schimbãtoare. Jandarmii montani le recomandã turiºtilor sã evite drumeþiile pe timp de noapte sau în condiþii meteorologice nefavorabile. În plus, aceºtia li se adreseazã ºi celor care pleacã dupã ciuperci, ori fructe de pãdure, sã urmeze traseele marcate ºi sã nu se abatã prea mult în locuri neºtiute ºi, de asemenea, sã se echipeze corespunzãtor.

Diana MITRACHE

Pe terenul de la Universitatea Petroºani, echipa de rugby ªtiinþa Petroºani a întâlnit sâmbãtã CSM Baia Mare. Meciul a fost unul dur, mai ales cã în componenþa echipei oaspete sunt mai mulþi neozeelandezi cu „greutate”. Grãmada lor a spulberat pur ºi simplu, la fiecare contact fizic grãmada de la Petroºani ºi 6 jucãtori au fost transportaþi la spital.

A fost un adevãrat mãcel, universitarii fiind decimaþi pur ºi simplu.

Rãzvan Barbu, component al echipei naþionale de rugby în 7 a României are buza spartã ºi dinþii rupþi, el se pare cã va fi trimis la Timiºoara pentru investigaþii, iar Vîlceanu a fãcut comoþie cerebralã. Zaharescu s-a ales

cu urechea ruptã, Vlad Popa cu arcada spartã, Lãcãtuºu cu întindere la tendon, Marian Nastasiei cu ochiul tumefiat ºi faþa zgâriatã.

Niciunul dintre aceºti jucãtori nu poate fi recuperat pentru

urmãtoarea partidã din Cupa României cu RCM Timiºoara. Partida s-a încheiat cu scorul de 69 – 6 ºi cu multe ture spre Spitalul de Urgenþã din Petroºani.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014

Grupul de prieteni continuã sã aducã bucurie prin ”fleacuri”, aºa cum spun cei care n-au fãcut un bine la viaþa lor

G

rãdiniþa Sfântul Prooroc Ilie Petroºani, aflatã în grija pãrintelui Gabriel Bulf ºi Centrul Social de îngrijire Petrila-Lonea, administrat de Doru Codrea, au avut parte de câteva lucruri care au adus un plus calitãþii activitãþii, vieþii de zi cu zi, prin donaþii ale ”grupului de prieteni”, care de câþiva ani a ajuta semenii a ajuns sã devinã un mod de viaþã. Îmbucurãtor este faptul cã acestui grup au început sã li se alãture tineri...

Unui grup de prieteni din Petroºani, cam aceiaºi care se ocupã de ceva vreme de soarta celor nevoiaºi uºurându-i cu ce pot ºi omgiindu-i pe cei ce onoreazã Petroºaniul în special, dar ºi celelalte localitãþi dintre Jiuri, li s-au adãugat alþi ºi alþi doritori, în special tineri ºi nu este lucru puþin.

Aºa se face cã ultimele douã zile, de la

sfârºitul sãptãmânii trecute, au fost dedicate Grãdiniþei Sfântului Prooroc Ilie, aflatã sub administrarea directã a Pãrintelui Bulf, în zona Dãrãneºti

Petroºani ºi Centrului de Asistenþã socialã din Petrila - Lonea.

La Grãdiniþã s-au adus ”materiale de lucru” pentru micii artiºti, respectiv cãrþi de colorat, coli de desen, creioane colorate ºi tot ce este necesar la desen ºi picturã, la asemenea nivel. Fleacuri!, au spus unii (au fãcut-o o parte dintre cei care au stat toatã viaþa pe margine fãrã sã întindã o mânã

de ajutor), dar fleac cu fleac, dacã s-ar alãtura ºi alþii, nu doar de Paºte ºi Crãciun, am arãta ºi noi ca o zona/þarã civilizatã.

Un al doilea obiectiv a fost Centrul de Asistenþã Socialã din Petrila-Lonea, în care de ani buni Doru Codrea, ºeful Centrului însenineazã chipurile celor în vârstã ºi celor tineri cu dizabilitãþi.

Pentru toþi are dragoste

de dãruit, fiecãruia îi cunoaºte durerile ºi slãbiciunile, îi simte frãmântãrile ºi supãrãrile ºi le dedicã timp pânã îi liniºteºte.

De fapt tot personalul de la Centrul Lonea este dedicat acestor oameni pe care îi au în grijã pentru cã este imposibil sã nu te ataºezi, sã nu te implici ºi sã nu-i îndrãgeºti.

Aici darurile primite – dulciuri, alimente care sã completeze masa celor a cãror casã este, pentru unii de mulþi ani, casa lor – aduc atâta bucurie ce pare cã o depãºeºte pe alocuri pe

cea a copiilor.

Aici, grupul de prieteni pentru care a dãrui a devenit un fel de a fi ºi care ºi-a fãcut un obicei în a se bucura bucurând oameni, au descoperit tinere talente ºi ºi-au propus sã le organizeze un minispectacol într-o locaþie publicã, spectacol la care sã participe ºi colegii de toate vârstele de la Centrul de îngrijire de la Petrila-Lonea, pe lângã publicul invitat.

Mariana Popa, Angela Popa, Violeta Burlec, Radu Sorin, Costel Postolache, Florin Nicolae, Popescu Octavian, Mihai Ermoiu, Victor Bãdârcã, apoi tinerii Graþiela Dumitru ºi Ciprian Antoci, au în continuare planuri de viitor având în vedere necesarul proviziilor de toamnã pentru locatarii de la Centrul, zis Azilul de la Lonea, pe lângã multe, multe altele....

Ileana FIRÞULESCU

O nouã încercare de dezvoltare a domeniului schiabil ªureanu

E

dilii de la Petrila au fost în urmã cu douã zile la Bucureºti pentru a rezolva problema terenurilor din staþiunea montanã ªureanu.

Deºi drumurile în capitala au fost nenumãrate încã nu s-a reuºit scoaterea din fondul forestier a celor 30 de hectare de teren.

“Demersurile sunt foarte greoaie, legislaþia este foarte stufoasã ºi ne-au trebuit rafturi întregi de hîrtie

pentru documente ºi avize pe care sper sã le finalizãm pînã la sfîrºitul anului ºi sã putem lucra la domeniul schiabil

ªureanu anul viitor”, a declarat Vasile Jurca viceprimar Petrila Edilii trebuie sã obþinã ºi aviz pentru înfiinþarea staþiunii montane, însã ºi în acest caz totul se învîrte în jurul terenului.

“Sînt multe etape de parcurs, prima etapã a fost aceea de a încadra zona ªureanu Petrila în anexa legii 526.

Prin aceastã încadrare noi beneficiem de anumite scutiri de taxe pentru scoaterea din fond forestier. A doua etapã este aceea de scoatere efectivã din fondul forestier al terenului ºi de a-l trece în administrarea oraºului pentru a putea face proiectul tehnic

pentru construirea domeniului schiabil.

Problemele cele mai mari sunt cu scoaterea terenului din fondul forestier pentru construirea pîrtiilor ºi a instalaþiilor”, a mai precizat sursa citatã.

Autoritãþile petrilene au identificat ºi terenurile pe care pot sã le dea la schimb, dar condiþia este sã accepte cei de la Romsilva.

“Avem cîteva terenuri pe care le-am solicitat celor de la

Romsilva sã vinã ºi sã le viziteze dacã îndeplinesc condiþiile de a putea fi preluate de ei în schimbul terenului de la ªureanu”, a mai spus Jurca.

De mai bine de doi ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu.

Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat.

Monika BACIU

M

ulþi locuiori ai Petroºaniului au fost plãcut surprinºi sã constate cã în sediul renovat al Romtelecom, de la parterul blocului Hermes, pe peretele din fundal troneazã o bucatã din Colonia Petroºani, respectiv Turnul de Apã al Depoului CFR, turn care a fost construit în urmã cu 102 ani.

Am întrebat doamnele care deservesc clienþii Romtelecom cum de au ales tocmai acel obiectiv. Unele au ridicat din umeri studiindu-ne atent pentru a vedea dacã ironizãm sau vorbim serios, iar o altã angajatã chiar ne-a explicat

Telekom ºi-a ales ca simbol Turnul de Apa de la Depoul Petroºani

cã este reprezentativ pentru Valea Jiului. Aºa am aflat cã Timiºoara face un restaurant în turnul de apã din Iosefin. Mai mult, la Arad existã deja ”Galeriile Turnul de Arpã”.

Cronica Vãii Jiului a

mai atras atenþia asupra acestui obiectiv turistic prin povestea depãnatã de un localnic.

ºi dupã T rainic un secol

Construit acum mai bine de un secol, turnul de apã ºi-a trãit anii de glorie în depoul de la Petroºani, în era locomotivelor cu aburi.

Poate înmagazina cantitãþi uriaºe de apã

ºi este la fel de trainic precum era în momentul în care a fost construit de austrieci.

Cei care au lucrat în vremea locomotivelor cu aburi îºi amintesc cu nostalgie de importanþa ce i se acorda cândva, dar ºi despre modul absolut inedit în care a fost ridicat. „Turnul are douã rezervoare de 180 de metri cubi de apã ºi construcþia lor a fost fãcutã prin nituire,

E

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, spune cã deja a fãcut o astfel de curãþenie generalã în acel loc chiar de mai multe ori, iar în aceastã sãptãmânã, reia acþiunile, pentru a evita o epidemie în masã. „ Noi am fãcut pânã acum douã deratizãri în acel bloc, iar cu sprijinul DSP, am vaccinat împotriva hepatitei toþi copiii.

Au fost semnalate, în ultimele sãptãmâni, mai multe cazuri de hepatita A ºi, ca urmare, revenim în aceastã sãptãmânã cu o nouã deratizare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi.

“Acolo este un focar de boalã, prin urmare vom trece la deratizarea blocului de locuinþe sociale din Colonie, luni sau marþi”, a declarat Daniel Viºan, director execuriv Serviciul Public

de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani.

Pentru a efectua deratizarea blocului au fost alocate, de la bugetul local, câteva zeci de milioane de lei vechi. “Este vorba despre o sumã nu prea mare, doar câteva zeci de milioane de lei vechi, care vin de la bugetul local. Vom face deparatizarea pe toate scãrile ºi în toate garsonierele ºi apartamentele din

nu sudurã.

Rezervoarele sunt nituite ºi dispuse concentric, cu pod de lemn deasupra. Înlãþimea lor, adicã þeava de refulare e la 25 de metri, iar înãlþimea turnului e de 35 de metri”, a explicat în 2013 Lucian Criºan, un pensionar care a lucrat ani buni la Depoul de locomotive. „A fost nevoie ºi este nevoie de el. Anul trecut a împlinit 101 ani ºi e construit din cãrãmidã, cu un perete gros de un metru, e trainic ºi mai þine 100 de ani. Ar putea fi pus în valoare pentru turiºti, dar mai trebuie fãcute niºte amenajãri ºi ar fi o treabã foarte bunã”, spune cu nostalgie Lucian Criºan.

Se pare ºi ºi cei de la Romtelecom, ca mulþi alti locuitori ai Vãii Jiului, cred cã Turnul de Apa este un simbol, un monument istoric…

Ileana FIRÞULESCU

Începe deratizarea “socialilor”

dilii locali au decis sã efectueze deratizarea ºi dezinsecþia în blocul de locuinþe sociale din cartierul Colonie din Petroºani. Acþiunea a devenit necesarã dupã ce aici a apãrut un nou focar de hepatitã A.

Actualitate 5

respectivul bloc”, a precizat Daniel Viºan. În acest an, în primãvarã, a mai fost efectuatã o operaþiune similarã. Problema este cã în zona respectivã, cei domiciliaþi acolo nu prea respectã curãþenia.

“Am mai fãcut o astfel de operaþiune ºi la începutul acestui an.

Din pãcate, chiriaºii de acolo nu întreþin

corespunzãtor curãþenia, fiind foarte multã mizerie ºi gunoi. Ne pare rãu cã am ajuns din nou în aceastã situaþie”, a mai spus Daniel Viºan.

Hepatita A (de care s-au îmbolnãvit câteva zeci de persoane, copiii fiind cei mai numeroºi) mai este cunoscutã ºi sub denumirea de boala mânilor murdare.

Mircea NISTOR Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014

Grupul de prieteni continuã sã aducã bucurie prin ”fleacuri”, aºa cum spun cei care n-au fãcut un bine la viaþa lor

G

rãdiniþa Sfântul Prooroc Ilie Petroºani, aflatã în grija pãrintelui Gabriel Bulf ºi Centrul Social de îngrijire Petrila-Lonea, administrat de Doru Codrea, au avut parte de câteva lucruri care au adus un plus calitãþii activitãþii, vieþii de zi cu zi, prin donaþii ale ”grupului de prieteni”, care de câþiva ani a ajuta semenii a ajuns sã devinã un mod de viaþã. Îmbucurãtor este faptul cã acestui grup au început sã li se alãture tineri...

Unui grup de prieteni din Petroºani, cam aceiaºi care se ocupã de ceva vreme de soarta celor nevoiaºi uºurându-i cu ce pot ºi omgiindu-i pe cei ce onoreazã Petroºaniul în special, dar ºi celelalte localitãþi dintre Jiuri, li s-au adãugat alþi ºi alþi doritori, în special tineri ºi nu este lucru puþin.

Aºa se face cã ultimele douã zile, de la

sfârºitul sãptãmânii trecute, au fost dedicate Grãdiniþei Sfântului Prooroc Ilie, aflatã sub administrarea directã a Pãrintelui Bulf, în zona Dãrãneºti

Petroºani ºi Centrului de Asistenþã socialã din Petrila - Lonea.

La Grãdiniþã s-au adus ”materiale de lucru” pentru micii artiºti, respectiv cãrþi de colorat, coli de desen, creioane colorate ºi tot ce este necesar la desen ºi picturã, la asemenea nivel. Fleacuri!, au spus unii (au fãcut-o o parte dintre cei care au stat toatã viaþa pe margine fãrã sã întindã o mânã

de ajutor), dar fleac cu fleac, dacã s-ar alãtura ºi alþii, nu doar de Paºte ºi Crãciun, am arãta ºi noi ca o zona/þarã civilizatã.

Un al doilea obiectiv a fost Centrul de Asistenþã Socialã din Petrila-Lonea, în care de ani buni Doru Codrea, ºeful Centrului însenineazã chipurile celor în vârstã ºi celor tineri cu dizabilitãþi.

Pentru toþi are dragoste

de dãruit, fiecãruia îi cunoaºte durerile ºi slãbiciunile, îi simte frãmântãrile ºi supãrãrile ºi le dedicã timp pânã îi liniºteºte.

De fapt tot personalul de la Centrul Lonea este dedicat acestor oameni pe care îi au în grijã pentru cã este imposibil sã nu te ataºezi, sã nu te implici ºi sã nu-i îndrãgeºti.

Aici darurile primite – dulciuri, alimente care sã completeze masa celor a cãror casã este, pentru unii de mulþi ani, casa lor – aduc atâta bucurie ce pare cã o depãºeºte pe alocuri pe

cea a copiilor.

Aici, grupul de prieteni pentru care a dãrui a devenit un fel de a fi ºi care ºi-a fãcut un obicei în a se bucura bucurând oameni, au descoperit tinere talente ºi ºi-au propus sã le organizeze un minispectacol într-o locaþie publicã, spectacol la care sã participe ºi colegii de toate vârstele de la Centrul de îngrijire de la Petrila-Lonea, pe lângã publicul invitat.

Mariana Popa, Angela Popa, Violeta Burlec, Radu Sorin, Costel Postolache, Florin Nicolae, Popescu Octavian, Mihai Ermoiu, Victor Bãdârcã, apoi tinerii Graþiela Dumitru ºi Ciprian Antoci, au în continuare planuri de viitor având în vedere necesarul proviziilor de toamnã pentru locatarii de la Centrul, zis Azilul de la Lonea, pe lângã multe, multe altele....

Ileana FIRÞULESCU

O nouã încercare de dezvoltare a domeniului schiabil ªureanu

E

dilii de la Petrila au fost în urmã cu douã zile la Bucureºti pentru a rezolva problema terenurilor din staþiunea montanã ªureanu.

Deºi drumurile în capitala au fost nenumãrate încã nu s-a reuºit scoaterea din fondul forestier a celor 30 de hectare de teren.

“Demersurile sunt foarte greoaie, legislaþia este foarte stufoasã ºi ne-au trebuit rafturi întregi de hîrtie

pentru documente ºi avize pe care sper sã le finalizãm pînã la sfîrºitul anului ºi sã putem lucra la domeniul schiabil

ªureanu anul viitor”, a declarat Vasile Jurca viceprimar Petrila Edilii trebuie sã obþinã ºi aviz pentru înfiinþarea staþiunii montane, însã ºi în acest caz totul se învîrte în jurul terenului.

“Sînt multe etape de parcurs, prima etapã a fost aceea de a încadra zona ªureanu Petrila în anexa legii 526.

Prin aceastã încadrare noi beneficiem de anumite scutiri de taxe pentru scoaterea din fond forestier. A doua etapã este aceea de scoatere efectivã din fondul forestier al terenului ºi de a-l trece în administrarea oraºului pentru a putea face proiectul tehnic

pentru construirea domeniului schiabil.

Problemele cele mai mari sunt cu scoaterea terenului din fondul forestier pentru construirea pîrtiilor ºi a instalaþiilor”, a mai precizat sursa citatã.

Autoritãþile petrilene au identificat ºi terenurile pe care pot sã le dea la schimb, dar condiþia este sã accepte cei de la Romsilva.

“Avem cîteva terenuri pe care le-am solicitat celor de la

Romsilva sã vinã ºi sã le viziteze dacã îndeplinesc condiþiile de a putea fi preluate de ei în schimbul terenului de la ªureanu”, a mai spus Jurca.

De mai bine de doi ani autoritãþile petrilene încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu.

Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat.

Monika BACIU

M

ulþi locuiori ai Petroºaniului au fost plãcut surprinºi sã constate cã în sediul renovat al Romtelecom, de la parterul blocului Hermes, pe peretele din fundal troneazã o bucatã din Colonia Petroºani, respectiv Turnul de Apã al Depoului CFR, turn care a fost construit în urmã cu 102 ani.

Am întrebat doamnele care deservesc clienþii Romtelecom cum de au ales tocmai acel obiectiv. Unele au ridicat din umeri studiindu-ne atent pentru a vedea dacã ironizãm sau vorbim serios, iar o altã angajatã chiar ne-a explicat

Telekom ºi-a ales ca simbol Turnul de Apa de la Depoul Petroºani

cã este reprezentativ pentru Valea Jiului. Aºa am aflat cã Timiºoara face un restaurant în turnul de apã din Iosefin. Mai mult, la Arad existã deja ”Galeriile Turnul de Arpã”.

Cronica Vãii Jiului a

mai atras atenþia asupra acestui obiectiv turistic prin povestea depãnatã de un localnic.

ºi dupã T rainic un secol

Construit acum mai bine de un secol, turnul de apã ºi-a trãit anii de glorie în depoul de la Petroºani, în era locomotivelor cu aburi.

Poate înmagazina cantitãþi uriaºe de apã

ºi este la fel de trainic precum era în momentul în care a fost construit de austrieci.

Cei care au lucrat în vremea locomotivelor cu aburi îºi amintesc cu nostalgie de importanþa ce i se acorda cândva, dar ºi despre modul absolut inedit în care a fost ridicat. „Turnul are douã rezervoare de 180 de metri cubi de apã ºi construcþia lor a fost fãcutã prin nituire,

E

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, spune cã deja a fãcut o astfel de curãþenie generalã în acel loc chiar de mai multe ori, iar în aceastã sãptãmânã, reia acþiunile, pentru a evita o epidemie în masã. „ Noi am fãcut pânã acum douã deratizãri în acel bloc, iar cu sprijinul DSP, am vaccinat împotriva hepatitei toþi copiii.

Au fost semnalate, în ultimele sãptãmâni, mai multe cazuri de hepatita A ºi, ca urmare, revenim în aceastã sãptãmânã cu o nouã deratizare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi.

“Acolo este un focar de boalã, prin urmare vom trece la deratizarea blocului de locuinþe sociale din Colonie, luni sau marþi”, a declarat Daniel Viºan, director execuriv Serviciul Public

de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani.

Pentru a efectua deratizarea blocului au fost alocate, de la bugetul local, câteva zeci de milioane de lei vechi. “Este vorba despre o sumã nu prea mare, doar câteva zeci de milioane de lei vechi, care vin de la bugetul local. Vom face deparatizarea pe toate scãrile ºi în toate garsonierele ºi apartamentele din

nu sudurã.

Rezervoarele sunt nituite ºi dispuse concentric, cu pod de lemn deasupra. Înlãþimea lor, adicã þeava de refulare e la 25 de metri, iar înãlþimea turnului e de 35 de metri”, a explicat în 2013 Lucian Criºan, un pensionar care a lucrat ani buni la Depoul de locomotive. „A fost nevoie ºi este nevoie de el. Anul trecut a împlinit 101 ani ºi e construit din cãrãmidã, cu un perete gros de un metru, e trainic ºi mai þine 100 de ani. Ar putea fi pus în valoare pentru turiºti, dar mai trebuie fãcute niºte amenajãri ºi ar fi o treabã foarte bunã”, spune cu nostalgie Lucian Criºan.

Se pare ºi ºi cei de la Romtelecom, ca mulþi alti locuitori ai Vãii Jiului, cred cã Turnul de Apa este un simbol, un monument istoric…

Ileana FIRÞULESCU

Începe deratizarea “socialilor”

dilii locali au decis sã efectueze deratizarea ºi dezinsecþia în blocul de locuinþe sociale din cartierul Colonie din Petroºani. Acþiunea a devenit necesarã dupã ce aici a apãrut un nou focar de hepatitã A.

Actualitate 5

respectivul bloc”, a precizat Daniel Viºan. În acest an, în primãvarã, a mai fost efectuatã o operaþiune similarã. Problema este cã în zona respectivã, cei domiciliaþi acolo nu prea respectã curãþenia.

“Am mai fãcut o astfel de operaþiune ºi la începutul acestui an.

Din pãcate, chiriaºii de acolo nu întreþin

corespunzãtor curãþenia, fiind foarte multã mizerie ºi gunoi. Ne pare rãu cã am ajuns din nou în aceastã situaþie”, a mai spus Daniel Viºan.

Hepatita A (de care s-au îmbolnãvit câteva zeci de persoane, copiii fiind cei mai numeroºi) mai este cunoscutã ºi sub denumirea de boala mânilor murdare.

Mircea NISTOR Diana MITRACHE

6 Actualitate

Ministrul Mediului vine la Apa Serv U

n proiect extrem de important din punct de vedere al mediului a fost finalizat ºi va deveni operaþional din aceastã sãptãmânã, la Apa Serv Valea Jiului.

La inaugurare ºi-a anunþat prezenþa ºi ministrul Mediului, Attila Korodi.

Investiþia derulatã în baza proiectului european câºtigat de operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului prevedea ºi modernizarea staþiei de epurare a apelor uzate Dãnuþoni din Iscroni-

Aninoasa. Investiþia a vizat extinderea staþiei cu Treapta de Tratare Biologicã, proiectul fiind în valoare de 9.680.000. „Apa Serv Valea Jiului a finalizat aceastã investiþie extrem de importantã, care va face ca apele

Amendaþi de jandarmi

M

ai mulþi cerºetori care se aciuaserã pe lângã mânãstirea Prislop au fost amendaþi de jandarmii hunedoreni.

Cerºetorii au fost sancþionaþi dupã ce au mai fost descoperiþi cã apelau la mila celor care intrau pe poarta lãcaºului de cult.”Jandarmii hunedoreni au fost sesizaþi telefonic de cãtre personalul unei firme de pazã, cã la mãnãstirea Prislop, mai multe persoane apeleazã la mila publicului. Jandarmii s-au deplasat la mãnãstire, unde au depistat ºi sancþionat contravenþional patru persoane care se fac vinovate de apelarea, în mod repetat, la mila publicului faptã prevãzutã de Legea

tratate evacuate sã fie curate, fãrã impact asupra mediului înconjurãtor. La inaugurarea Staþiei de Tratare a Apelor Uzate Dãnuþoni va veni ºi ministrul Mediului, Attila Korodi, acesta confirmând invitaþia

Romsilva a primit bani pentru drumuri

12

drumuri din judeþul Hunedoara vor beneficia de lucrãri de refacere. Suma alocatã celor ºapte drumuri este de 6.723. 000 de lei.

“In urma calamitãþilor din luna iulie s-au alocat de cãtre Guvern aproximativ 650 mii de lei pentru refacerea drumurilor, dar este vorba de drumurile forestiere, nu de cele publice.

Banii nu au venit pentru oraºul Petrila pentru cã drumurile forestiere afectate de calamitãþi sunt în administrarea celor de la Romsilva, ei vor cheltui banii pentru refacerea acelor dru-

RESTRICÞII LA APÃ!

61/1991 privind sancþionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieþuire socialã, a ordinii ºi liniºtii publice”, aratã un comunicat al IJJ Hunedoara.

Valoarea totalã a sancþiunilor contravenþionale aplicate de jandarmi este de 800 lei.

Jandarmii recomandã credincioºilor care sosesc atât la mãnãstirea Prislop cât ºi la celãlalte lãcaºe de cult sã nu încurajeze aceastã activitate antisocialã ºi ilegalã, oferind sume de bani sau alte bunuri persoanelor care apeleazã la mila publicului.

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restrictii în furnizarea apei potabile pentru

LUNI 6 OCTOMBRIE 2014 în oraºul Lupeni - cartier Braia, str. Vâscoza ºi oraº Vechi între orele 10,00 - 15.00.

Motivul restricþiei - remediere pierdere pe str. Tudor Vladimirescu bl. 13 si reparare hidrant pe Aleea Gorunului zona blocului 2.

Vã mulþumim pentru înþelegere Biroul de presã SC APASERV VALEA JIULUI SA Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014 noastrã. Este foarte importantã ºi pentru ministerul Mediului aceastã investiþie, ca de altfel ºi restul proiectelor derulate de Apa Serv. Pe data de 13 octombrie, vine ministrul la inaugurare ºi cu darea în exploatare a acestei investiþii s-a finalizat prima etapã a proiectului european derulat de Apa Serv Valea Jiului, proiect cu o valoare de 40 de milioane de euro. Acum începem a doua etapã a proiectului care are o valoare de 89 de milioane de euro”, a declarat, Costel Avram, directorul general al operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului.

muri”, a declarat Vasile Jurca viceprimar Petrila.

Mai multe drumuri forestiere din oraºul Petrila vor fi refãcute de cãtre Romsilva.

“Este vorba despre Taia, Auºelu, Voievodu. Nu stiu exact care este gradul de degradare pentru cã cei de la RomSilva au fãcut constatãrile ºi urmeazã sã execute ºi lucrarile în zonele calamitate”, a mai precizat sursa citata.

La nivel naþionat s-a aprobat alocarea sumei de 169.361 mii

Punerea în exploatare a staþiei de tratare va însemna însã ºi un cost mai mare pentru operator, doar cheltuielile cu energia electricã ridicându-se la circa 60 de mii de lei lunar din estimãrile specialiºtilor societãþii, fapt care readuce în discuþie o actualizare a preþului serviciilor în raport cu inflaþia.

Proiectul de la Dãnuþoni s-a fãcut în douã etape dupã ce constructorul care câºtigase licitaþia a efectuat circa 86 la sutã din lucrãri. Astfel a fost organizatã o nouã licitaþie pentru restul rãmas de executat din cele 2 contracte.

Maximilian GÂNJU

lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2014, bugetelor locale ale unor unitãþi administrativ-teritoriale, în vederea punerii în siguranþã a unor lucrãri hidrologice cu rol de apãrare împotriva inundaþiilor, precum ºi pentru efectuarea unor lucrãri de refacere a infrastructurii locale afectate ca urmare a calamitãþilor produse Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014

Balul strugurilor, în comunitatea maghiarã de la Lupeni Buletine nature cu pãtrunjel verde ºi continuã valabile salatã de varzã. Am gãtit T radiþia la Lupeni. Este

vorba despre Balul strugurilor organizat de comunitatea maghiarã din localitate ºi care a avut loc la sfîrºitul sãptãmînii trecute.

Anul acesta balul a marcat cea de-a XI-a ediþie, iar acest lucru a fost vizibil dat fiind numãr mare de persoane care au luat parte la aceastã manifestare. Celor din comunitatea maghiarã de la Lupeni li s-au alãturat 20 de persoane din Vulcan, respectiv cîte 10 persoane din Petroºani ºi Uricani.

“Este vorba de Balul strugurilor care este la cea de-a XI-a ediþie. De 11 ani, în fiecare an, în luna octombrie, þinem acest bal.

Ca de obicei este un interes foarte mare, vine foarte multã lume pentru cã ºi astãzi avem peste 220 de oameni”, a declarat David Benedekefi organizatorul evenimentului.

“Acest bal al strugurilor este o tradiþie care se poartã în judeþele unde trãiesc maghiari, Harghita, Covasna, Mureº, Sãlaj, Timiº, Arad, dar în Valea Jiului venind foarte multã populaþie din alte zone am încercat sã o împãmîntenim ºi aici pentru cã oamenii sã se simtã ca acasã”, ne spune Amalia Antal.

Petrecerea a debutat cu micuþii de la secþia maghiarã de la ªcoala Generalã Numãrul 1 din cadrul Licelului Teoretic Mircea Eliade din Lupeni.

M

tradiþionale. Douã feluri de ciorbã au fost pregãtite pentru meseni.

“Astãzi fiind balul strugurilor am pregãtit douã feluri de ciorbã, de fapt o supã dulce de zarzavat ºi o ciorbã de tarhon cu carne de porc. Felul doi va fi o tocanã de carne de porc fãcutã dupã o reþetã ungureascã ºi cartofi

pentru 250 de persoane”, ne spune Amalia Antal, bucãtãreasã.

Organizatorii spun cã aceste acþiuni sunt destul de rare în comunitatea maghiarã, de aceea la astfel de evenimente se adunã toatã lumea.

“Nu doar comunitatea maghiarã duce lipsa de astfel de acþiuni, ci în general tot Lupeniul duce lipsa. ªi în aceastã searã avem foarte mulþi oameni care nu cunosc limba maghiarã, dar sunt împreunã cu noi ºi se distreazã foarte bine”, a mai subliniat Benedekfi.

Monika BACIU

âncare pe alese

Persoanele participante la bal au avut posibilitatea de a mînca bucate

Chipul din oglinda apei-teatrul prezentului

P

roblemele din viaþa cotidianã au fost puse în scenã de un teatru din Sfântu Gheorghe la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Lupeni.

Tinerii actori nu ne-au indus într-o perioadã de poveste, ci ne-au trezit la realitate arãtând problemele societãþii

româneºti. Tineri rãmaºi acasã singuri pentru cã pãrinþii lor au plecat în strãinãtate, sau adulþi care se confruntã cu neajunsuri au fost câteva din temele abordate de echipã.

“Spectacolul este o producþie a teatrului Independent Osono ºi este un spectacol documentar cu titlul, “Chipuri din oglinda apei”. În patru ani am organizat o tabãrã pentru adolescenþi, pentru tineri ºi i-am întrebat ce cred ei despre lume, despre societatea în care trãiesc, ce cred ei despre viitor ºi ei ne-au spus 72 de probleme pe care le considerã adevãrate, despre familiile lor, în societate, în ºcoli, iar din temele acestea am fãcut improvizaþii ºi a ieºit un spectacol de

60 de minute pe care pânã acum l-am jucat pe trei continente, 19 þãri ºi chiar spectacolul de astãzi va fi cel de-al 325-lea”, a declarat Fazakas Misi, regizorul spectacolului.

O astfel de piesã este ineditã la nivelul Vãii Jiului. Actorii au lãsat scena consacratã a teatrului ºi au jucat într-o salã de sport.

Chipul din oglinda apei este un spectacol prin care Trupa Osonó a experimentat formula de teatru documentar, pe urmele problemelor copiilor singuratici, ale pãrinþilor neajutoraþi ºi ale tinerilor vulnerabili.

Pornind pe urmele acestor probleme, membrii Trupei au trecut prin filtrul unor lungi dezbateri toate realitãþile descoperite, rezultând în final un scenariu comun pe care s-a construit spectacolul.

Monika BACIU

C

ampania electoralã a debutat, iar în data de 2 noiembrie alegãtorii sunt aºteptaþi la urme.

Pentru a-ºi putea exprima dreptul de vot,cetãþenii trebuie sã aibã acte de identitate valabile, iar reprezentanþii de la Evidenþa Populaþiei ne spun care sunt procedurile.

“In aceasta perioada electorala ii asteptam pe toti cetatenii orasului Petrila pentru a se prezenta intr-un termen cat mai scurt la serviciul nostru cu documentele personale. Pentru cei care au actele de identitate pierdute, nu doar expirate, trebuie sa aiba un document cu fotografie, datele de stare civila, certificatele de nastere, de casatorie. Pentru cei care au copii, certificatele de nastere ale copiilor pana la varsta de 14 ani. Pentru cei care sunt divortati trebuie sentinta de divort”, a declarat Daniela Dobrica, Sef Serviciu SPCLEP Petrila Eliberarea actului de identitate dureazã în o sãptãmânã. În cazuri extreme se pot elibera ºi buletine provizorii.

Costul producerii ºi eliberãrii cãrþii de identitate este 12 lei.

Monika BACIU

8 Actualitate

H

Avram Iancu, lasã-te!

unedoreanul Avram Iancu a ratat ºi a doua oarã sã intre în istorie, la fel ca ºi cel care a fãcut celebru numele pe care îl poartã.

Bibliotecarul de la Petroºani a ratat sãptãmâna trecutã pentru a doua oarã încercarea de a trece înot Canalul Mânecii.

Sportivul român Avram Iancu a eºuat, vineri, în încercarea sa de a traversa înot Canalul Mânecii, valurile mari ºi starea de sãnãtate care s-a degradat rapid dupã aproape 11 ore de înot continuu, l-au determinat sã încheie cursa la jumãtatea distanþei de malul francez, mult mai devreme decât prima datã.

De aceastã datã, bãrbatul nu a reuºit sã ajungã atât de departe, iar cei care l-au însoþit în cea de a doua încercare a sa spun cã s-a

oprit de mai multe ori ca sã vomite. Starea de rãu s-a accentuat treptat ºi dupã aproape o jumãtate de zi, a cedat.

Este pentru a doua oarã, în ultimele douã luni de zile, când înotãtorul Avram Iancu ºi-a încercat puterile cu

C

onsilierii judeþeni hunedoreni au analizat, cu ocazia ultimei întâlniri, ºi viitorul aqua-land-urilor ce urmeazã a fi înfiinþate în Valea Jiului. Pentru douã dintre acestea a fost adoptatã documentaþia tehnicã fiind finalizate ºi studiul de fezabilitate precum ºi proiectul tehnic.

Proiectele urmeazã a fi depuse în vederea obþinerii finanþãrii din partea Uniunii Europene.

“La ultima ºedinþã de consiliu am adoptat douã hotãrâri privind aqua-land-urile din Valea Jiului, mai exact cele din Petroºani ºi Uricani. Asta, pentru a putea depune docu-

mentaþia la Uniunea Europeanã, în termen rezonabil ºi util, în vederea obþinerii finanþãrii necesare”, a declarat consilierul judeþean Adrian David. În Valea Jiului ar

apele reci ale Canalului Mânecii, în tentativa sa de a deveni primul român care strãbate înot distanþa dintre malurile englez ºi francez ale acestuia.

Tentativele sale, însã, au creat rumoare în Valea Jiului ºi, fãrã a-i minimaliza eforturile, oamenii de aici îi cer sã renunþe. „Mai bine sã îºi vadã de serviciul pentru care este plãtit din bani publici ºi sã nu mai arunce banii pe Canalul Mânecii. Nici dupã prima tentativã nu a mulþumit nimãnui, deºi au fost mulþi care l-au ajutat, inclusiv primãria, din bani publici”, a spus un concetãþean de-al lui Avram Iancu Marius. În plus, tânãrul a stârnit reacþii ºi atunci când a declarat cã secretul sãu este micul dejun pe care îl ia în fiecare zi ºi care

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Octombrie 2014 conþine „lapte de mamã”, ºtiut fiind faptul cã acesta are un copil mic ºi cã soþia sa alãpteazã. ªi trebuie sã precizãm cã reþeta sa de succes nu a funcþionat nici mãcar acum, când ºi-a luat cu el soþia în Anglia. În parantezã fiind spus, bibliotecarul s-a mai declarat ºi vegetarian, dar se pare cã a fost vãzut de câteva ori la shaormerie.

La începutul lunii august, el a fost nevoit sã abandoneze cursa spre malul francez din cauza valurilor foarte puternice, care l-au îndepãrtat foarte mult de traseul optim pe care ar fi putut ajunge pe malul

francez. Atunci el mai avea 15 kilometri pânã la final.

Nu vrem sã îi minimalizãm efortul, dar nici acum nu a reuºit din pãcate performanþa de a fi primul român ºi cu un nume sonor, care trece înot Canalul Mânecii. În ultimii 200 de ani, Canalul Mânecii a fost traversat înot de 900 de oameni, dar printre ei nu se aflã niciun român.

Statisticile mai aratã cã din ºase înotãtori, pregãtiþi dupã toate regulile vieþii sportive, doar unul reuºeºte sã câºtige aceastã confruntare cu natura.

Diana MITRACHE

Aqua-land-uri ºi ºosea

urma sã fie construite nu mai puþin de 4 parcuri acvatice.

Câte unul în Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani. “Eu zic cã nu sunt prea multe. Am dorit sã avem o ofertã completã pentru cã atunci când discutãm despre Valea Jiului , în care principala activitate se doreºte a deveni turismul, noi suntem datori sã creãm infrastructura necesarã. Sigur cã atunci când vom avea mai mulþi turiºti decât

sunt acum minerii s-ar putea sã nu fie suficiente cele 4 aqualand-uri. Va mai fi nevoie ºi de alte facilitãþi pentru a le oferi condiþii confortabile turiºtilor”, a precizat Adrian David.

Tot cu ocazia ultimei ºedinþe de Consiliu Judeþean Hunedoara a fost discutatã ºi problema ºoselei care strãbate defileul Jiului. “Am decis sã emitem o adresã cãtre CNADNR pentru a ne fi prezen-

tat stadiul real al lucrãrilor, comparativ cu cel programat.

Vrem sã ºtim care este

stadiul lucrãrilor faþã de cel programat ºi care va fi situaþia restricþiilor de circulaþie pentru anul 2015 ºi, eventual, pentru 2016.

Din câte ºtim noi la CNADNR a fost depusã o cerere din partea constructorului prin care solicitã o suplimentare cu încã 12 luni a termenului de finalizare a lucrãrilor. Prin urmare, ne aºteptãm, din pãcate, la o prelungire a restricþiilor de circulaþie ºi de-a lungul anului viitor”, a mai spus consilierul judeþean PNL. Lucrãrile de modernizare a drumului care leagã Valea Jiului de sudul þãrii ar fi trebuit sã se încheie în data de 15 noiembrie. Dupã câte se pare acest lucru nu se va întâmpla aºa cã pe Defileu se va circula cu restricþii ºi de-a lungul anului viitor.

Mir cea NISTOR