Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 730
Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Boicotul nu salveazã România
L
ehamitea provocatã omului de rând de cãtre politicienii incompetenþi, corupþi ºi ºmecheri funcþioneazã, în mod paradoxal, chiar în favoarea acestora. Ei profitã cel mai mult. Boicotul nu salveazã România! Fiecare român, care nu merge la vot, este prilej de rânjet în “colþu’ râtului“ pentru omul politic de Dâmboviþa. Existã la nivelul fiecãrui partid o masã electoralã captivã, manevrabilã, disciplinatã, care “rupe ºtampila” votând orbeºte, fãrã sã þinã cont de principii, de program, de viziune ºi de viitor. Sunt oameni care, oricum, în orice condiþii, se prezintã la vot. Dacã tu nu vei merge, hotãrãsc alþii viaþa ta, pentru urmãtorii 5 ani. Votul unui analfabet este acelaºi cu al unui academician. În faþa urnelor suntem egali, însã nu toþi, atunci când votãm avem aceleaºi valori. În fapt, pentru oamenii politici, lucrurile se complicã abia atunci când poporul conºtientizeazã cât de important îi este votul. În faþa unor oameni, care judecã atunci când pun ºtampila, tehnicile de manipulare, gãinile îngheþate, plicurile ºi pateurile, devin inutile. Nu lãsaþi lucrurile sã scape de sub control! Mergeþi la vot, altfel în locul vostru ar putea vota un mort din Teleorman! Nu vã sugerez cu cine sã votaþi, ºtiþi mai bine, cum vã dicteazã conºtiinþa. Suntem þara în care morþii hotãrãsc soarta celor vii… Votul nu e predestinat! Votul stã în mâna voastrã! Doamne ajutã! Ionuþ DRÃGOTESC
Ponta l-a bãgat în campanie electoralã pe „Sfântul Ardealului”, Arsenie Boca
P
SD întrece orice imaginaþie în aceastã campanie electoralã ºi, ca sã atragã cât mai multe voturi, s-a ajuns ca numele lui Victor Ponta sã fie alãturat cu cel al „Sfântului Ardealului”, Arsenie Boca. >>> PAGINA A 3-A
Asalt cu mascaþi în Vestul Vãii Jiului
M
ascaþii de la BCCO au descins joi dimineaþã la Lupeni ºi Vulcan. Nu mai puþin de 40 de tineri din zonã, dar ºi din Cluj, unde a avut loc o acþiune similarã, au fost sãltaþi, iar unii dintre ei au primit mandate de aducere, fiind suspectaþi de trafic sau consum de droguri. Zeci de mascaþi au rãscolit Valea Jiului joi dimineaþã în cãutarea unor tineri bãnuiþi cã vindeau sau consumau droguri, ori substanþe interzise. Razia s-a desfãºurat în Vulcan ºi la Lupeni în douã cartiere, Bãrbãteni ºi Viitorului, de unde mascaþii au sãltat mai mulþi tineri. Potrivit reprezentanþilor DIICOT, acþiunea a vizat identificarea celor care
consumã ºi fac trafic cu substanþe psihoactive ºi droguri de mare risc. Procurorii spun cã din probele administrate în cauzã rezultã suspiciunea rezonabilã cã, în perioada mai – octombrie a.c., patru persoane au constituit pe raza municipiului Lupeni, judeþul Hunedoara, o grupare infracþionalã organizatã, cu legãturi în
municipiul Cluj Napoca, grup la care au aderat ºi alte persoane. „Faþã de membrii grupãrii existã suspiciunea cã au traficat droguri de risc (cannabis, ori rezinã de cannabis) ºi au efectuat în mod ilegal operaþiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Cu acest prilej, au fost efectuate 7 percheziþii, pe raza localitãþilor Lupeni, Vulcan ºi Cluj-Napoca, la domiciliile persoanelor suspectate de sãvârºirea infracþiunilor de trafic de droguri de risc, operaþiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ºi constituire a unui grup infracþional organizat. În urma percheziþiilor, au fost identificate ºi ridicate, în vederea expertizãrii, peste 200 de grame de pulbere ºi
peste 200 de grame de substanþã vegetalã, despre care existã suspiciunea cã ar fi droguri de risc ºi de mare risc. De asemenea, au fost descoperite cântare ºi dispozitive folosite pentru porþionarea ºi consumul drogurilor. Totodatã, au fost puse în executare 29 de mandate de aducere, emise pe numele celor 7 membri ai grupãrii, precum ºi pe numele altor 22 de persoane care s-au aprovizionat cu substanþele interzise de la membrii grupãrii. Toþi cei în cauzã au fost conduºi la sediul DIICOT – BT Hunedoara în vederea audierii lor”, se aratã în comunicatul BCCO. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Drãgoescu a atacat decizia ANI
etre Drãgoescu îºi P pãstreazã mandatul de consilier local pânã
când instanþa va da o soluþie definitivã ºi irevocabilã în dosarul în care acesta este declarat incompatibil de cãtre Agenþia Naþionalã de Integritate. Potrivit ANI, Drãgoescu s-a aflat în stare de incom-
Alþi martori, acelaºi proces de abuz în serviciu
M
artorii din dosarul în care fostul manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu, are calitatea de inculpat vor fi chemaþi la barã în data de 10 noiembrie. Dupã aproape jumãtate de an, perioadã în care procurorii de la Petroºani au fost nevoiþi sã refacã rechizitoriul în dosarul fostului manager al Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu procesul a fost reluat Judecãtoria Petroºani. “Se vor cita martorii Stoica Gianina ºi Ceteraº Adriana pentru termenul de judecatã din data de 10 noiembrie 2014. Pune în vedere inculpatei prin apãrãtorul sãu sã depunã la dosar în scris ceea ce doreºte a dovedi cu martorii propuºi”, se aratã în soluþia instanþei. Fostul director al
patibilitate în perioada 28 septembrie 2012 - 19 iulie 2013, întrucât a deþinut, simultan cu funcþia de consilier local, ºi funcþiile de administrator si Director general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A., încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003”, aratã un comunicat al ANI.
ne-a depus o copie dupã acþiunea prin care a atacat în instanþa de contenciosadministrativ raportul Agenþiei Naþionale de
Integritate, ca atare urmeazã ca instanþa sã soluþioneze acþiunea ºidupã ce va da o soluþie vom ºti exact ce este de fãcut, sper ca instanþa sã constate altceva decât a constatat ANI. Nu se poate acum chiar dacã soluþia instanþei va fi nefavorabilã va trebui ca ANI sã deschidã un alt proces dupã aceea”, a declarat secretatul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe. Consilierul local a atacat în instanþã decizia ANI. Monika BACIU
La aproape un an de la concediere,
Lungu încã se judecã cu Primãria Lupeni
Spitalului Municipal Lupeni, dr. Mariana Mateescu, a fost trimisã în judecatã pentru abuz în serviciu, însã aceasta a contestat actul de sesizare al instanþei. Procurorii aratã în rechizitoriu cã aceasta ar fi folosit bani publici în interes personal. În rechizitoriu, procurorii aratã cã managerul Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. În urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, în anul 2009, managerului Mariana Mateescu i s-a cerut sã recupereze prejudiciul estimat la peste 310.000 de lei, atât prin contractele de avocaturã cât ºi prin cele cu cabinetele medicale ce funcþionau în clãdirea spitalului. Mariana Mateescu a transmis însã cã unitatea medicalã nu a fost prejudiciatã. Monika BACIU
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
Interesant este cã, în momentul în care a fost numit director al SNIMVJ, Drãgoescu a solicitat celor de la ANI o analizã în ceea ce priveºte situaþia sa, explicând totodatã cã sediul SNIMVJ reprezintã doar niºte birouri, fãrã niciun raport contractual cu administraþia publicã, ºi atunci nu a fost nicio problemã. “Momentan nu se întâmplã nimic în sensul cã domnul consilier Drãgoescu,
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
A
mânãri peste amânãri în dosarul în care fostul city-manager de la Lupeni, Gabriel Lungu, se judecã cu administraþia localã.
Fostul administrator public al municipiului a avut un termen în data de 29 octombrie la Tribunalul Hunedoara care a conexat dosarele. La acest termen soluþia a fost simplã...
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
Amânare. dosarul înapoi la Tribunalul “Amânã cauza. Faþã de Hunedoara. cererea de amânare depusã Anul trecut, consilierii la dosar de reprezentantul locali de la Lupeni au aproreclamantului, care se bat desfiinþarea postului de încuviinþeazã, precum ºi city-manager a localitãþii, pentru a se face dovada post care i-a revenit lui repunerii pe rol a dosarului Gabriel Lungu. Începând cu nr.8512/97/2013”, se acest an, postul managerului aratã în soluþia Tribunalului public a fost desfiinþat, iar Hunedoara. Lungu ºi-a pierdut funcþia Conflictul de muncã pe care a deþinut-o în cadrul dintre cele douã pãrþi va tre- administraþiei locale. Aºa se bui soluþionat de judecãtorii face cã acesta a acþionat în de la secþia de Litigii de judecatã primãria ºi pe priMuncã ºi Asigurãri Sociale. marul lupenean. Monika BACIU La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiului Lupeni, l-a Website: acþionat în judecatã pe www.cronicavj.ro edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a E-mail: desfiinþat postul. cronicavj@gmail.com Dupã ce iniþial procesul Director: s-a judecat la Tribunalul Marius MITRACHE Hunedoara, acesta a (mitrache_evz@yahoo.com) fost declinat în compe0744.268.352 tenþa Curþii de Apel Redactor sef: Alba Iulia. Magistraþii Ileana FIRÞULESCU de la Alba au trimis ileana.firtulescu@yahoo.com
Cronica Vãii Jiului
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
Ponta l-a bãgat în campanie electoralã pe „Sfântul Ardealului”, Arsenie Boca
P
SD întrece orice imaginaþie în aceastã campanie electoralã ºi, ca sã atragã cât mai multe voturi, s-a ajuns ca numele lui Victor Ponta sã fie alãturat cu cel al „Sfântului Ardealului”, Arsenie Boca În þarã au început sã se distribuie fotografii cu parintele Arsenie Boca la pachet cu sigla PSD ºi numele lui Victor
Ponta. O alãturare nefireascã, dupã cum au reclamat deja o mulþime de oameni, în timp ce lideri ai ACL au cerut Bisericii Ortodoxe Române “sã se delimiteze de gesturile lui Victor Ponta, care nu are niciun scrupul în a folosi sentimente, credinþe, simboluri ale românilor pentru scopurile sale politice”. Mai mult, prim-vicepreºedintele ACL, Cãtãlin Predoiu, a acuzat PSD cã foloseºte Biserica în campania
Alegerile, tot mai aproape
Î
nceputã în data de 3 octombrie, campania electoralã pentru alegerea viitorului preºedinte al României se va încheia pe 1 noiembrie, la ora 7.00. Mai exact, în ziua premergãtoare turului de scrutin, programat pentru duminicã, 2 noiembrie. În cazul în care va fi nevoie ºi de un al doilea tur de scrutin, acesta va avea loc în ziua de 16 noiembrie. În cazul acestuia, campania electoralã este programatã a se derula în perioada 7 – 15 noiembrie. „Dacã va apãrea necesitatea organizãrii unui al doilea tur de scrutin, campania electoralã va începe în 7 noiembrie ºi se va încheia pe 15 noiembrie, ora 7:00. În perioada respectivã va fi permisã desfãºurarea activitãþilor de propagandã electoralã, afiºarea pe panourile special desemnate în acest sens, a afiºelor cu candidaþii ajunºi în turul 2, precum ºi împãrþirea de materiale de propagandã electoralã”, a declarat Adrian Negoe, secretar Primãria municipiului Petroºani. În capitala Vãii Jiului vor fi deschise 26 de secþii de votare, la urne fiind aºteptaþi 36.709 cetãþeni cu drept de vot, conform datelor aflate în baza de date a Institutului Naþional de Statisticã. Interesant este faptul cã, potrivit datelor rezultate din ultimul recensãmânt al populaþiei (cel din anul 2011), în Petroºani mai locuiesc (fix) 35.239 de oameni. Adicã, votanþii vor fi mai numeroºi decât locuitorii... Mir cea NISTOR
electoralã. El a spus cã social-democraþii distribuie icoane cu pãrintele Arsenie Boca, pe spatele cãrora se regãsesc numele PSD ºi al lui Victor Ponta. Liderul ACL a prezentat o icoanã cu pãrintele Arsenie Boca. Pe verso, pe lângã mesajul religios “Icoana este fãcutã spre folosul ºi binecuvântarea tuturor celor care au nevoie de ajutor ºi tãmãduire. Pentru sãnãtate ºi mântuire. Sfinþit”, se regãseºte sigla PSD, alãturi de mesajul “Victor Ponta preºedinte”. În acest context, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a anunþat joi cã Biserica Ortodoxã Românã nu are nicio legãturã cu acþiunea prin care se distribuie fotografii. "Biserica se delimiteazã de asemenea practici. Canoanele sunt foarte clare. Noi nu dãm indicaþii enoriaºilor despre cum sã voteze", a declarat Constantin Stoica, la Realitatea TV. El a catalogat acþiunea semnalatã de ACL ca
fiind "o iniþiativã exageratã de campanie electoralã, probabil a unor membri sau simpatizanþi de partid, care nu a avut binecuvântarea sau acordul bisericii". "De altfel, nu putem vorbi despre o icoanã, ci despre o fotografie cu chipul pãrintelui Arsenie Boca, care încã nu a fost canonizat, iar pe spate un îndemn electoral. Astfel de produse nu se sfinþesc", a mai explicat Stoica. Reprezentantul BOR a reamintit cã Patriarhia a lansat un apel cãtre oamenii politici ºi partide prin care le solicitã sã nu foloseascã însemnele bisericeºti sau imaginile cu reprezentanþi ai Bisericii în scopuri politice.
M
ii de pelerini la mormântul lui Arsenie Boca
Pãrintele Arsenie Boca este o figurã emblematicã a Ardealului ºi mii de pelerini din întreaga þarã vin, an de an, la mormântul sãu de la Mãnãstirea Prislop,
Prãdat de cel pe care l-a ajutat
P
atronul unui centru de colectare a fructelor de pãdure a rãmas fãrã 8500 de lei dupã ce unul dintre ajutoarele i-a furat toþi banii. Omul ºi-a lãsat banii într-un dulap dintr-o cãmãruþã care servea drept birou ºi nu s-a gândit cã angajatul sãu, un tânãr din Vulcan care muncea la el cu ziua, va fi tentat sã-i caute prin lucruri. „Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre un bãrbat în vârstã de 44 de ani, cu privire la faptul cã i-a fost sustrasã suma de 8.500 de lei, pe care o pãstra într-o locuinþã provizorie amenajatã într-o halã din municipiul Petroºani, unde erau colectate fructe de pãdure. Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului pentru a efectua cercetãri au constatat cã uºile de acces în locuinþa provizorie nu prezentau urme de forþare, suspect de comiterea
unde-ºi regãsesc liniºtea ºi speranþa. În timpul vieþii, prin harul sãu, pãrintele Arsenie Boca, considerat nu numai un bun propovãduitor al credinþei, ci ºi un vizionar, a adunat o mulþime de oameni în jurul lui ºi a stârnit mânia autoritãþilor acelor vremuri. „Sfântul de la Prislop” rãmâne mereu viu în sufletele oamenilor, mulþi având convingerea cã, ºi trecut la cele sfinte, pãrintele Arsenie Boca îi poate ajuta. Cei pentru care Mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj, sunt convinºi cã doar credinþa îi ajutã sã meargã mai departe ºi sã treacã peste greutãþile vieþii. Arsenie Boca s-a nãscut în data de 29 septembrie 1910 ºi a trecut în nefiinþã la 28 noiembrie 1989.
Pãrinte ieromonah, teolog ºi artist român, a fost stareþ la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus ºi apoi la Mãnãstirea Prislop, unde datoritã personalitãþii sale veneau mii ºi mii de credincioºi, fapt pentru care a fost hãrþuit de Securitate. A fost unul din martirii regimului comunist, închis la Securitatea din Braºov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureºti, Timiºoara ºi la Oradea. An de an, Mãnãstirea Prislop este principalul loc de pelerinaj al ardelenilor, dar nu numai, pentru cã aici a slujit ºi a fost apoi înmormântat pãrintele Arsenie Boca, fiind considerat un sfânt de cãtre credincioºi ºi despre care se spune cã înfãptuia minuni. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
furtului fiind un bãrbat în vârstã de 29 de ani, din municipiul Vulcan, care locuia în acel spaþiu cu acordul celui care a fãcut sesizarea. În cauzã, poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt ºi continuã verificãrile pentru recuperarea prejudiciului”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªansele ca patronul centrului sã-ºi mai vadã banii înapoi sunt minime dat fiind faptul cã ajutorul lui, spun unele surse, avea patima „pãcãnelelor”. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Vor veni sancþiuni pentru proprietarii monumentelor istorice care au fost lãsate sã se degradeze
Garda de Mediu în control la exploatarea de la Certej omisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara C au efectuat o verificare ca urmare a sesizãrilor venite din partea societãþii
”N
e propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de patrimoniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci când acest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care pot duce pânã la expropriere”- a declarat secretarul de stat în Ministerul Culturii, care a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia cã va fi pus în dezbatere proiectul legii Codul Patrimoniului Naþional, pentru cã este judeþul cu cel mai complex patrimoniu. Secretarul de stat în Ministerul Culturii, Csilla Hegeduº, a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia
cã se va naºte un Cod al Patrimoniului Naþional. Aceasta a precizat, sãptãmâna trecutã, cã a ales acest judeþ pentru cã
este judeþul cu cel mai complex patrimoniu cultural. În Valea Jiului, doar Petroºaniul are 10 monumente istorice care stau ”în picioare”. Pe teritoriul administrativ al municipiului Petroºani existã, conform listei Ministerului Culturii ºi Patrimoniului, urmãtoarele monumente istorice: - Primul Sediu al Societãþii Anonime Române Petroºani, înfiinþat în anul 1920. În prezent, clãdirea adãposteºte Muzeul Mineritului Petroºani. Adresa: Str. Nicolae Bãlcescu, nr. 2 - Sediul Sindicatului Minier, între anii 19211946, în prezent aici se aflã cantina socialã. Adresa: Str. Cuza Vodã, nr. 6 - Biserica de Lemn Sfinþii Arhangheli (a Sânonilor), construitã în secolul XVIII. Adresa: Str. Lunca, nr. 8 - Cazinoul Funcþionarilor, clãdire construitã în 1905, adãposteºte azi Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu. Adresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 2 - Dispensarul Principele Mircea, înfiinþat în anul 1925, astãzi este sediul Casei de Culturã a Studenþilor Petroºani. Adresa: Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 62 - Cazinoul Muncitoresc, inaugurat în anul 1925. Adresa: Str. Griviþa Roºie, nr.38 - Cartierul de Locuinþe Muncitoreºti Colonia ia fiinþã la finalul secolului XIX, astãzi fiind cunoscut sub denumirea de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
civile, referitoare la începerea lucrãrilor de amenajare aferente proiectului privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeþul Hunedoara.
Cartierul Colonie. Cartierul de Locuinþe Colonia a fost inclus în lista D.M.A.S.I. la categoria „zonã istoricã urbanã”. Locaþie: cartierul este delimitat de râul Jiul de Est, str. Cãrbunelui, gara ºi linia CFR, str. Vlad Tepeº. - Centrul istoric al oraºului (între Piaþa Victoriei ºi Centrul Civic), datând de la sfârºitul secolului XIX. Locaþie: Str. Mihai Viteazul. Altele cu greu au fost scoase de pe lista valo-
pentru cã nici locuitorii nu ºtiu prea bine, alþii deloc, istoria Vãii Jiului care nu este deloc sãracã... „Dorim sã îmbunãtãþim cu acest Cod al Patrimoniului ceea ce nu a funcþionat în legile existente ºi dorim sã vedem cum putem colabora cu instituþiile responsabile ºi cu cei direct vizaþi de acest domeniu. Noi considerãm cã Patrimoniul cultural este o sursã de dezvoltare ºi dorim sã oferim sprijin pentru ca acesta
patrimoniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci când acest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care pot duce pânã la expropriere”, a precizat reprezentantul Ministerului Culturii. În þãrile europene aceste reguli ºi ajutoare existã demult, intrând în sarcina fiecãrei administraþii locale. Secretarul de stat al Ministerului Culturii a
În urma controlului, s-a constatat cã S.C. DEVA GOLD S.A., titularul proiectului 'Exploatarea minereurilor auroargentifere din perimetrul Certej, judeþul Hunedoara', deþine Acordul de mediu nr, 8 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, necesar în vederea derulãrii proiectului. „În timpul inspecþiei pe teren, comisarii GNM — CJ Hunedoara au constatat ca S.C. DEVA, GOLD SA. a început execuþia unor lucrãri în cadrul Obiectivului:
Organizare de ºantier iazuri de decantare steril de flotaþie ºi iaz de decantare steril de cianuraþie, respectiv: decaparea stratului vegetal (cca 16.000 mc) pe o suprafaþa de cea 8 ha, depus în halda temporarã de sol vegetal aliatã în vecinãtatea organizãrii de ºantier. Situaþia din teren a arãtat cã, pânã la data controlului. S.C. DEVA GOLD S.A. a efectuat cea. 6% din totalul lucrãrilor prevãzute în Obiectivul 'Organizare de ºantier' din cadrul proiectului derulat în zona perimetrului minier Certej. Urmare a controlului efectuat de
GNM — CJ Hunedoara, nu au fost constatate neconformitãþi faþã de prevederile Acordului de Mediu, emis conform legii”, aratã comisarii GNM. Potrivit acestora S.C DEVA GOLD SA nu desfãºura lucrãri de exploatare în perimetrul Certej ºi nici în alt perimetru deþinut. Începerea activitãþii de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai dupã Obþinerea Autorizaþiei
Integrate de Mediu.
S
esizare transmisã ministrului
Deputatul independent Remus Cernea i-a transmis ministrului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice o interpelare privind demararea, fãrã autorizaþie de construcþie, a lucrãrilor pentru exploatarea minierã pe bazã de cianuri de la Certej. „Întrucât am vãzut în presa ultimelor zile informaþii cu privire la începerea unor lucrãri
Moartea pândeºte din aer oartea pândeºte de M sus. Trecãtorii care tranziteazã strada Avram Iancu în zona fostului centru de informare turisticã sunt în pericol.
rilor fiind rase de indolenþã, altele deºi nu existã în retaliate sunt în curs de radiere din patrimoniu, lucru ce dovedeºte cã este necesarã o asemenea lege. Pentru cã legile existente în acest domeniu sunt neunitare, interpretabile ºi ineficiente, Ministerul a hotãrât sã întocmeascã un proiect cu denumirea Cod al Patrimoniului Naþional, care sã clarifice regulile în administrarea patrimoniului ºi punerea lui în valoare pentru a deveni o sursã de dezvoltare. Asta pentru cã tot se vorbeºte de turism în Valea Jiului, ca alternativã la minerit, dar noi nu avem ce arãta turiºtilor
sã poatã fi pus în valoare ºi sã poatã deveni o sursã de dezvoltare”, a declarat secretarul de stat. În Codul Patrimoniului sunt trecute ºi o serie de sancþiuni faþã de proprietarii monumentelor arhitecturale care au fost lãsate sã se degradeze sau nu au fost îngrijite adecvat. „Proiectul de lege întocmit de noi se ocupã de tot Patrimoniul Cultural Naþional al României, de la cel construit, mobil, la patrimoniul arheologic, dar ºi la cel imaterial sau spiritual. Ne propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de
mai declarat cã este nevoie de un inventar riguros al bunurilor ce fac parte din Patrimoniul Naþional, deoarece nu existã o listã unitarã, intrãrile ºi ieºirile valorilor de pe aceste liste nu sunt actualizate, drept pentru care se impune o situaþie realã pe care fiecare cetãþean sã o poatã consulta. Cunoscãtorii spun cã România are multe legi bune, dar nu are cine le aplica, sau nu existã interes în aplicarea lor, în sensul cã acela care nu le respectã sã fie sancþionat imediat. ªi asta e valabil în toate domeniile. Ileana FIRÞULESCU
Mai multe bucãþi de sticlã stau sã se prãbuºeascã, iar locatarii imobilului nu au fãcut decât sã împrejmuiascã zona astfel ca oamenii sã nu mai treacã pe acolo. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, proprietarii imobilului sunt cei care trebuie sã ia anumite mãsuri. “Conform legii, proprietarii din blocurile de locuinþe au obligaþia de a le întreþine, am vãzut ce se întâmplã pe Avram Iancu cu acele bucãþi de sticlã care stau sã cadã. Ele trebuie îndepãrtate de cãtre proprietari pentu cã este atribuþia lor
dacã se va întâmpla vreun accident, asociaþia, proprietarii din blocul respectiv pot rãspunde. Pot plãti daune în cazul în care acele bucãþi vor lovi pe cineva”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe. Primãria nu poate interveni în aceste cazuri pentru cã poate fi sancþionatã. Aceasta poate doar sã îi ajute pe proprietari. “Posibilitãþile legislative sunt limitate pentru cã nu putem interveni
pe proprietate privatã, dar sigur cã putem ajuta cu sprijin, dar în limitele legii. Noi rãspundem mai mult pentru locuinþele
proprietate privatã ale municipiului atât din fondul locativ cât ºi cele sociale care sunt închiriate, dar ºi acolo o mare rãspundere privind întreþinerea lor este a chiriaºilor”, a mai spus sursa citatã. Blocurile din zona respectivã dateazã din anii 80, iar de la construcþia lor ºi pânã în prezent nu s-a executat nicio lucrare de întreþinere a faþadelor. Astfel, trecerea timpului ºi-a pus amprenta pe aceste imobile. Monika BACIU
executate din câte se pare, fãrã autorizaþii de construire, pentru amenajãri aferente proiectului cu cianuri din localitatea hunedoreanã Certej, mã adresez dumneavoastrã, în calitatea pe care o aveþi, întrucât aceastã temã se aseamãnã în anumite privinþe legate de protecþia mediului, cu cea de la Roºia Montanã. Ataºez acestor întrebãri un docu-
ment care atestã faptul cã nu existã autorizaþia de construire necesarã pentru demararea acestor lucrãri, mai ales cã, pe lângã riscul reprezentat de utilizarea cianurilor, proiectul minier preconizat al exploatãrii de suprafaþã ar distruge ºi o zonã protejatã, sit Natura 2000”, spune deputatul Remus Cernea. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Vor veni sancþiuni pentru proprietarii monumentelor istorice care au fost lãsate sã se degradeze
Garda de Mediu în control la exploatarea de la Certej omisarii Gãrzii de Mediu Hunedoara C au efectuat o verificare ca urmare a sesizãrilor venite din partea societãþii
”N
e propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de patrimoniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci când acest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care pot duce pânã la expropriere”- a declarat secretarul de stat în Ministerul Culturii, care a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia cã va fi pus în dezbatere proiectul legii Codul Patrimoniului Naþional, pentru cã este judeþul cu cel mai complex patrimoniu. Secretarul de stat în Ministerul Culturii, Csilla Hegeduº, a ales judeþul Hunedoara pentru a lansa informaþia
cã se va naºte un Cod al Patrimoniului Naþional. Aceasta a precizat, sãptãmâna trecutã, cã a ales acest judeþ pentru cã
este judeþul cu cel mai complex patrimoniu cultural. În Valea Jiului, doar Petroºaniul are 10 monumente istorice care stau ”în picioare”. Pe teritoriul administrativ al municipiului Petroºani existã, conform listei Ministerului Culturii ºi Patrimoniului, urmãtoarele monumente istorice: - Primul Sediu al Societãþii Anonime Române Petroºani, înfiinþat în anul 1920. În prezent, clãdirea adãposteºte Muzeul Mineritului Petroºani. Adresa: Str. Nicolae Bãlcescu, nr. 2 - Sediul Sindicatului Minier, între anii 19211946, în prezent aici se aflã cantina socialã. Adresa: Str. Cuza Vodã, nr. 6 - Biserica de Lemn Sfinþii Arhangheli (a Sânonilor), construitã în secolul XVIII. Adresa: Str. Lunca, nr. 8 - Cazinoul Funcþionarilor, clãdire construitã în 1905, adãposteºte azi Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu. Adresa: Str. Mihai Viteazul, nr. 2 - Dispensarul Principele Mircea, înfiinþat în anul 1925, astãzi este sediul Casei de Culturã a Studenþilor Petroºani. Adresa: Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 62 - Cazinoul Muncitoresc, inaugurat în anul 1925. Adresa: Str. Griviþa Roºie, nr.38 - Cartierul de Locuinþe Muncitoreºti Colonia ia fiinþã la finalul secolului XIX, astãzi fiind cunoscut sub denumirea de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
civile, referitoare la începerea lucrãrilor de amenajare aferente proiectului privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeþul Hunedoara.
Cartierul Colonie. Cartierul de Locuinþe Colonia a fost inclus în lista D.M.A.S.I. la categoria „zonã istoricã urbanã”. Locaþie: cartierul este delimitat de râul Jiul de Est, str. Cãrbunelui, gara ºi linia CFR, str. Vlad Tepeº. - Centrul istoric al oraºului (între Piaþa Victoriei ºi Centrul Civic), datând de la sfârºitul secolului XIX. Locaþie: Str. Mihai Viteazul. Altele cu greu au fost scoase de pe lista valo-
pentru cã nici locuitorii nu ºtiu prea bine, alþii deloc, istoria Vãii Jiului care nu este deloc sãracã... „Dorim sã îmbunãtãþim cu acest Cod al Patrimoniului ceea ce nu a funcþionat în legile existente ºi dorim sã vedem cum putem colabora cu instituþiile responsabile ºi cu cei direct vizaþi de acest domeniu. Noi considerãm cã Patrimoniul cultural este o sursã de dezvoltare ºi dorim sã oferim sprijin pentru ca acesta
patrimoniu, pentru a le proteja ºi pentru a le valorifica în folosul cetãþenilor acestei þãri, dar am prevãzut ºi sancþiuni atunci când acest patrimoniu este distrus cu bunã ºtiinþã, sancþiuni care pot duce pânã la expropriere”, a precizat reprezentantul Ministerului Culturii. În þãrile europene aceste reguli ºi ajutoare existã demult, intrând în sarcina fiecãrei administraþii locale. Secretarul de stat al Ministerului Culturii a
În urma controlului, s-a constatat cã S.C. DEVA GOLD S.A., titularul proiectului 'Exploatarea minereurilor auroargentifere din perimetrul Certej, judeþul Hunedoara', deþine Acordul de mediu nr, 8 revizuit la data de 28.11.2013, emis de Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, necesar în vederea derulãrii proiectului. „În timpul inspecþiei pe teren, comisarii GNM — CJ Hunedoara au constatat ca S.C. DEVA, GOLD SA. a început execuþia unor lucrãri în cadrul Obiectivului:
Organizare de ºantier iazuri de decantare steril de flotaþie ºi iaz de decantare steril de cianuraþie, respectiv: decaparea stratului vegetal (cca 16.000 mc) pe o suprafaþa de cea 8 ha, depus în halda temporarã de sol vegetal aliatã în vecinãtatea organizãrii de ºantier. Situaþia din teren a arãtat cã, pânã la data controlului. S.C. DEVA GOLD S.A. a efectuat cea. 6% din totalul lucrãrilor prevãzute în Obiectivul 'Organizare de ºantier' din cadrul proiectului derulat în zona perimetrului minier Certej. Urmare a controlului efectuat de
GNM — CJ Hunedoara, nu au fost constatate neconformitãþi faþã de prevederile Acordului de Mediu, emis conform legii”, aratã comisarii GNM. Potrivit acestora S.C DEVA GOLD SA nu desfãºura lucrãri de exploatare în perimetrul Certej ºi nici în alt perimetru deþinut. Începerea activitãþii de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej se va face numai dupã Obþinerea Autorizaþiei
Integrate de Mediu.
S
esizare transmisã ministrului
Deputatul independent Remus Cernea i-a transmis ministrului Mediului ºi Schimbãrilor Climatice o interpelare privind demararea, fãrã autorizaþie de construcþie, a lucrãrilor pentru exploatarea minierã pe bazã de cianuri de la Certej. „Întrucât am vãzut în presa ultimelor zile informaþii cu privire la începerea unor lucrãri
Moartea pândeºte din aer oartea pândeºte de M sus. Trecãtorii care tranziteazã strada Avram Iancu în zona fostului centru de informare turisticã sunt în pericol.
rilor fiind rase de indolenþã, altele deºi nu existã în retaliate sunt în curs de radiere din patrimoniu, lucru ce dovedeºte cã este necesarã o asemenea lege. Pentru cã legile existente în acest domeniu sunt neunitare, interpretabile ºi ineficiente, Ministerul a hotãrât sã întocmeascã un proiect cu denumirea Cod al Patrimoniului Naþional, care sã clarifice regulile în administrarea patrimoniului ºi punerea lui în valoare pentru a deveni o sursã de dezvoltare. Asta pentru cã tot se vorbeºte de turism în Valea Jiului, ca alternativã la minerit, dar noi nu avem ce arãta turiºtilor
sã poatã fi pus în valoare ºi sã poatã deveni o sursã de dezvoltare”, a declarat secretarul de stat. În Codul Patrimoniului sunt trecute ºi o serie de sancþiuni faþã de proprietarii monumentelor arhitecturale care au fost lãsate sã se degradeze sau nu au fost îngrijite adecvat. „Proiectul de lege întocmit de noi se ocupã de tot Patrimoniul Cultural Naþional al României, de la cel construit, mobil, la patrimoniul arheologic, dar ºi la cel imaterial sau spiritual. Ne propunem sã ajutãm proprietarii acestor elemente de
mai declarat cã este nevoie de un inventar riguros al bunurilor ce fac parte din Patrimoniul Naþional, deoarece nu existã o listã unitarã, intrãrile ºi ieºirile valorilor de pe aceste liste nu sunt actualizate, drept pentru care se impune o situaþie realã pe care fiecare cetãþean sã o poatã consulta. Cunoscãtorii spun cã România are multe legi bune, dar nu are cine le aplica, sau nu existã interes în aplicarea lor, în sensul cã acela care nu le respectã sã fie sancþionat imediat. ªi asta e valabil în toate domeniile. Ileana FIRÞULESCU
Mai multe bucãþi de sticlã stau sã se prãbuºeascã, iar locatarii imobilului nu au fãcut decât sã împrejmuiascã zona astfel ca oamenii sã nu mai treacã pe acolo. Potrivit reprezentanþilor administraþiei locale, proprietarii imobilului sunt cei care trebuie sã ia anumite mãsuri. “Conform legii, proprietarii din blocurile de locuinþe au obligaþia de a le întreþine, am vãzut ce se întâmplã pe Avram Iancu cu acele bucãþi de sticlã care stau sã cadã. Ele trebuie îndepãrtate de cãtre proprietari pentu cã este atribuþia lor
dacã se va întâmpla vreun accident, asociaþia, proprietarii din blocul respectiv pot rãspunde. Pot plãti daune în cazul în care acele bucãþi vor lovi pe cineva”, a declarat secretarul Primãriei Petroºani, juristul Adrian Negoe. Primãria nu poate interveni în aceste cazuri pentru cã poate fi sancþionatã. Aceasta poate doar sã îi ajute pe proprietari. “Posibilitãþile legislative sunt limitate pentru cã nu putem interveni
pe proprietate privatã, dar sigur cã putem ajuta cu sprijin, dar în limitele legii. Noi rãspundem mai mult pentru locuinþele
proprietate privatã ale municipiului atât din fondul locativ cât ºi cele sociale care sunt închiriate, dar ºi acolo o mare rãspundere privind întreþinerea lor este a chiriaºilor”, a mai spus sursa citatã. Blocurile din zona respectivã dateazã din anii 80, iar de la construcþia lor ºi pânã în prezent nu s-a executat nicio lucrare de întreþinere a faþadelor. Astfel, trecerea timpului ºi-a pus amprenta pe aceste imobile. Monika BACIU
executate din câte se pare, fãrã autorizaþii de construire, pentru amenajãri aferente proiectului cu cianuri din localitatea hunedoreanã Certej, mã adresez dumneavoastrã, în calitatea pe care o aveþi, întrucât aceastã temã se aseamãnã în anumite privinþe legate de protecþia mediului, cu cea de la Roºia Montanã. Ataºez acestor întrebãri un docu-
ment care atestã faptul cã nu existã autorizaþia de construire necesarã pentru demararea acestor lucrãri, mai ales cã, pe lângã riscul reprezentat de utilizarea cianurilor, proiectul minier preconizat al exploatãrii de suprafaþã ar distruge ºi o zonã protejatã, sit Natura 2000”, spune deputatul Remus Cernea. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
Pregãtiri anti-cerºetori, de Ziua Morþilor
A
dministraþiile locale din Valea Jiului se pregãtesc pentru ziua de 1 noiembrie atunci când în zonã este marcatã Ziua Morþilor. Pe lângã efectuarea operaþiunilor de curãþire a cimitirelor de gunoaie ºi vegetaþie uscatã, edilii locali încearcã sã scape ºi de problema cerºetorilor.
Din acest motiv, poliþiºtii locali au demarat deja o serie de acþiuni menite a-i îndepãrta pe cei care vin sã cerºeascã în zona locurilor de veci. “Toate efectivele poliþiei locale se vor afla la datorie, în zona cimitirelor din municipiul Petroºani, unde vom avea atât patrule pedestre cât ºi auto. În mãsura posibilitãþilor, în funcþie de efectivul de personal disponibil, vom asigura ºi buna desfãºurare a traficului rutier în zonele respective. Vom încerca sã þinem sub control ºi acest fenomen nedorit, cel al apelãrii la mila publicã, în zona cimitirelor. Sper sã putem face faþã afluxului de cerºetori care, cu siguranþã, vor veni în Petroºani pe 1 noiembrie”, a declarat Dorel Neag, ºef Poliþia
Localã Petroºani. La sfârºitul sãptãmânii trecute polþiºtii locali din Petroºani au adunat de pe strãzi mai multe persoane, dintre care 5 minori, care stãteau cu mâna întinsã pe strãzile din localitate. Dupã identificarea acestora, surpriza a fost cã marea lor majoritate proveneau din oraºul Blaj ºi nu din Valea Jiului. Cerºetorii au fost sancþionaþi, conform prevederilor Legii 61 / 1991, cu amenzi cuprinse între 100 ºi 500 de lei. “Nu pot sã spun cu certitudine cã îºi vor achita sau nu sancþiunile contravenþionale primite. Asta, þinând cont de faptul cã provin din familii nevoiaºe care nu au venituri ºi nici nu domiciliazã pe raza localitãþii noastre. Dacã nu se aflã în evidenþa serviciului local de impozite ºi taxe, cu bunuri, nu vor putea sã achite aceste sume de bani. Noi i-am sancþionat dar nu ºtim dacã, pânã la urmã, aceste sancþiuni îºi vor atinge efectul scontat”, a mai spus Dorel Neag. Într-adevãr, problema este cã foarte puþini dintre cei amendaþi pentru apelare la mila publicã îºi achitã amenzile încasate, de multe ori în alte localitãþi decât cele în care domiciliazã. În plus, aceºtia revin în locurile în care cerºesc iar principalul lor “atu” sunt copiii care, în multe cazuri, au vârsta de sub un an de zile. Mir cea NISTOR
Mediul o preocupare permanentã a angajaþilor SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. este o organizaþie care urmãreºte creºterea prestigiului ºi a încrederii clienþilor în capabilitatea ºi calitatea serviciilor furnizate, în condiþiile minimizãrii impactului activitãþilor sale asupra mediului, fãrã a pune în pericol securitatea ºi sãnãtatea angajaþilor. Ca instrument al activitãþii manageriale în domeniul mediului, Complexul Energetic Hunedoara utilizeazã monitoringul pentru asigurarea unui flux informaþional, structurat atât pe sectoare specifice cât ºi intersectorial cu privire la sursele de poluare ºi calitatea mediului, la folosirea ºi starea resurselor naturale.
Laboratorul de monitorizare a factorilor de mediu din cadrul Sucursalei Diviziei Miniere CNH SA PETROªANI are ca obiect de activitate efectuarea de analize fizico-chimice ºi mãsurãtori asupra indicatorilor de calitate a mediului. Monitorizarea continuã a indicatorilor specifici surselor de poluanþi este realizatã prin efectuarea unui larg spectru de analize. Prin mãsurãtori la surse, laboratorul analizeazã permanent funcþionarea activitãþilor la toate sucursalele Complexului Energetic Hunedoara SA, permiþând controlul emisiilor de poluanþi în ape ºi sol. Laboratorul este acreditat RENAR conform ISO 17025 „Cerinþe generale pentru competenþa laboratoarelor de încercãri ºi etalonãri” ºi colaboreazã cu Agenþia de Protecþia Mediului Hunedoara, Administraþia Naþionalã Apele Române - Direcþia Apelor Jiu Craiova, Sistemul Hidrotehnic Petroºani, Garda de Mediu Hunedoara, Universitatea din Petroºani.
La cele douã termocentrale pentru evaluarea nivelului emisiilor de poluanþi în atmosferã (concentraþia noxelor gazoase ºi de pulberi) mãsurãtorile se fac la coºul de fum, pe fiecare canal de gaze arse de la electrofiltrele ºi cazanele energetice prin: - Mãsurare continuã (online); - Prelevãri de probe ºi analize de laborator; SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A recunoaºte rolul important pe care resursele naturale ºi mediul înconjurãtor îl au în asigurarea unui viitor sigur, sãnãtos al comunitãþii în care trãieºte. SC CEH SA depune toate eforturile pentru asigurarea resurselor, inclusiv exemplul personal al top managementului, necesare pentru succesul sistemului de management al mediului organizaþiei ºi este dedicatã implementãrii, certificãrii ºi menþinerii unui Sistem de Management Integrat, care stabileºte cãile efective de comunicare, identificã þinte ºi obiective mãsurabile conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001/2005 ºi SR OHSAS 18001:2008, compania fiind certificatã în acest sens. Colectivul Primãriei Municipiului Petroºani este alãturi de colega Mihaela Curelea în momentele grele ale trecerii în nefiinþã a mamei sale. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Sincere condoleanþe familiei *** Ne alãturãm doamnei Mihaela Curelea ºi familiei sale, în momentele atât de grele ale despãrþirii de cea care a fost scumpa sa mamã. Ne rugãm ca Dumnezeu sã-i cãlãuzeascã sufletul spre grãdina sa veºnicã. Odihneascã-se în pace! Condoleanþe sincere familiei îndoliate ! Familia Tiberiu ºi Monica Iacob-Ridzi
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
Protest de avertisment la Lonea, cu gândul la Ponta
Î
ntreg schimbul II de la Mina Lonea a ieºit în curtea minei, înainte de apel, pentru a atrage atenþia asupra unui fapt fãrã precedent. Minerii nu vor mai ieºi vineri din minã, dacã nu vor primi banii cuveniþi. Totul, dupã ce liderii lor au discutat cu cei din conducere, dar nu au ajuns la nici un rezultat. Înainte sã coboare în minã, pentru ºutul de joi, minerii din schimbul II, au protestat ºi au strigat hoþii în curtea minei. S-au referit cu toþi la cei care i-au minþit ºi care încã nu le-au virat banii cuveniþi pentru primele de concediu. Promisiunile celor
din CEH sunt cã vor primi doar pânã la nivelul lunii iulie, iar asta îi înfurie pe ortacii, care spun cã astfel sunt discriminaþi. „Mai nou, domnul director ne promite verbal cã azi, cã mâine, ne va intra o parte din primele de vacanþã. Pe luna iulie, dar nimic concret,
nimic scris. Noi suntem hotãrâþi sã nu dãm înapoi pânã nu vom primi drepturile din CCM. Astãzi suntem la poartã, protestãm ca un avertisment la ce va fi mâine”, a spus Vasile
Pãduraru, vicepreºedinte la Sindicatul EM Lonea. Practic, dacã banii nu le intrã în conturi, liderii lor spun cã nu mai ies din minã vineri ºi cã aºteaptã sã voteze
acolo, cu urna mobilã, dar îl vor taxa pe premierul Ponta, care a fost în Hunedoara chiar în timpul protestului lor, dar aici nu a ajuns. „Ne pare rãu, înseamnã cã primul
Parcul auto al sindicatelor din minerit s-a îmbogãþit. Administraþia le-a dat un autoturism de teren!
D
upã ce i-au atacat dur, în urmã cu doar câteva luni pentru maºinile de lux cu care circulã, sindicaliºtii de frunte din minerit primesc „cadou” dupã „cadou” din partea adminsitraþiei. Au avut mai întâi la dispoziþie un Ford, pentru care Complexul Energetic Hunedoara plãtea reviziile, pentru ca în urmã cu doar douã zile sã primeascã ºi un autoturism de teren, marca Honda, sã-i ajute la
deplasãrile pe… teren accidentat. În luna august, ca sã reducã consumul la combustibil, oficialii CEH au decis sã închidã în garaj douã autoturisme, printre care ºi aceastã Honda. Cele douã autoturisme, pe benzinã,
aveau un consum prea mare. Din 6 autoturisme, acum mai folosim doar 4”, explica, la vremea respectivã, directorul general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi. ªi totuºi, ca sã nu stea nefolosit, autoturismul de teren a fost repartizat sindicatului reprezentativ, Muntele. Informaþia a fost confirmatã de preºedintele structurii sindicale, Petre Nica. Acuzaþiile, însã, nu au întârziat sã aparã. Adrian Jurcã, liderul minerilor de la Livezeni – care s-a
ANUNÞ Programul de audienþe al conducerii Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul: z Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00; z Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00; z Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00. Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
desprins din Muntele, îl acuzã pe Petre Nica de ºantaj. <Ne “bucurãm” cã cei de la Divizia Minierã au reuºit sã repare maºinile pe care le au. La fel ºi cei de la CEH-SA. Iatã cã avut ceva folos critica lui Nica Petre cum cã maºinile astea consumã mult carburant. ªantajul a funcþionat se pare: ca sã
Actualitate 7 ministru nu are nevoie de voturile noastre. Îl vom taxa ºi noi, dacã el aºa ne taxeazã”, a mai adãugat Pãduraru, iar mulþimea a aprobat cu huiduieli la adresa vizitei premierului Ponta la Mintia, în timpul protestului lor. Minerii de la Lonea au mai avut intenþia de a se bloca în subteran, dar au primit atunci o hârtie scrisã din partea CEH, prin care li se garanta plata acestor prime de vacanþã. Din pãcate, însã, oamenii au constatat cã nu le-au intrat banii pe carduri ºi acum sunt deciºi ca vineri sã nu mai iasã din ºut. Diana MITRACHE
nu spunã tot ce ar fi vrut sã spunã ministrului energiei la vizita acestuia în Valea Jiului conducerea CEH-SA ia dat un jeep>, a atacat Jurca în spaþiul virtual. Reacþia lui Nica a fost promptã. “Eu deocamdatã nu am nicio decizie datã de vreo instanþã de judecatã, aºa cum are el, care este un infractor certificat de instituþiile statului. Într-adevãr, avem douã maºini – o Honda ºi un Ford – puse la dispoziþie, aºa cum s-a convenit în Contractul Colectiv de Muncã”, ne-a declarat preºedintele Sindicatului Muntele. De precizat cã pentru maºinile puse la dispoziþie sindicatelor, Complexul Energetic Hunedoara plãteºte reviziile. Car men COSMAN-PREDA
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Octombrie 2014
Promovarea Vãii Jiului, cheltuieli neprevãzute pentru ministere
V
alea Jiului nu e demnã de Wild Carpathia. Catalogat de presã ºi publicul larg drept „probabil unul dintre cele mai frumoase filme despre România”, Wild Carpathia prezintã, în viziunea unui grup de britanici, frumuseþea Munþilor Carpaþi din România, în încercarea de a arãta strãinilor diversitatea faunei ºi a florei din zonã. De asemenea, documentarul are un scop educaþional ºi atrage atenþia românilor asupra comoarei nepreþuite de care se bucurã ºi pe care trebuie sã o conserve pentru generaþiile viitoare. Valea Jiului din judeþul Hunedoara, reprezintã ºase localitãþi urbane, respectiv municipiile Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi oraºele Petrila, Uricani, Aninoasa. Prin H.G. nr. 120/2010, modificatã ºi completatã prin H.G. nr. 320/2011 se implementeazã programele ºi proiectele de investiþii în turism ºi se referã la programul
„Schi în România”. Aceste programe se deruleazã ºi în Valea Jiului. Într-o zonã monoindustrialã cum este Valea Jiului, singura alternativã la minerit este turismul.
ªi aici frumuseþea munþilor, a peisajelor, îþi taie respiraþia, iar diversitatea faunei ºi florei este la fel de deosebitã ca cea din zona Munþilor Carpaþi. Chiar dacã zona se doreºte a fi una de interes naþional, ºi aici fiind zone ºi peisaje care pot tãia rãsuflarea oricui, ministerul
Turismului nu a inclus-o în acest documentar. “Ministerul Mediului ºi Schimbãrile Climatice nu are prevãzutã finanþare pentru asemenea cheltuieli. Documentarul Wild Carpathia, care promoveazã România a fost realizat de cãtre Travel Channel ºi casa de producþie Almond
Films ºi finanþat din Fonduri europene prin Autoritatea Naþionalã pentru Turism”, se aratã în documentele Ministerului Turismului. Valea Jiului este o comoarã din punct de vedere turistic. Munþii de aici ascund peisaje care taie respiraþia, iar sãlbãticia acestora poate constitui un
subiect pentru vaste documentare. Ministerul nu are însã bani pentru a promova ºi aceastã zonã. Singurii care o fac sunt investitorii în turism sau persoanele simple care vor sã atragã atenþia asupra acestei zone de vis. Monika BACIU
„ªoimul” din Parâng, printre favoriþii Red Bull X-Alps
P
arapantistul hunedorean va participa pentru a ºaptea oarã la competiþia exclusivistã derulatã în Alpi, iar Toma Coconea este dat de organizatori favorit. Toma este unul dintre puþinii concurenþi care participã la competiþia derulatã o datã la doi ani încã de la primul start el ei. Toma este vãzut de organizatorii Red Bull X Alps ca un copil teribil ºi beneficiazã de mai multe etape de un „As” din partea organizatorilor care-l
calificã automat la competiþie. Aºa s-a întâmplat ºi la selecþia din aceastã toamnã când s-a anunþat lista concurenþilor pentru ediþia din 2015, iar Toma a fost, alãturi de cei care s-au situat pe podium, printre calificaþii direct în competiþie. Toma Coconea are cei mai mulþi fani dintre concurenþii participanþi la Red Bull X Alps, românul obþinând de douã ori medalia de argint. Însã determinarea sa i-a adus simpatia zecilor de mii de fani de pe tot mapamondul. La ediþia precedentã Coconea a alergat 780 de kilometri cu parapanta în spate ºi a zburat alþi 1.678 în condiþii nu tocmai prielnice. Pe ultimii zeci de kilometri, Toma a pãcãlit ºi GPS-ul care-i arãta cã zboarã deºi sportivul alerga, fapt care a uimit o mulþime de fani ºi i-a creascut popularitatea. Pe de altã parte, pentru prima datã din 2005, douã femei se vor alinia la start: Dawn Westrum, fost soldat în armata Statelor Unite, ºi aventuriera Yvonne Dathe, de patru ori campioana naþionalã la distanþa parcursã cu parapanta în Germania. Maximilian GÂNJU