Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 729
Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Victor Ponta vine Campanie electoralã cu arcanul azi în Hunedoara Tiberiu Iacob
P
remierul Victor Ponta, candidat la preºedinþia României, vine azi în judeþul Hunedoara, dar nu ajunge ºi în Valea Jiului.
Potrivit unor surse din PSD, Ponta ar urma sã aibã întâlniri cu reprezentanþii Arcelor Mittal, dar ºi cu cei din Complexul Energetic Hunedoara, dar la Mintia. Valea Jiului nu intrã deocamdatã în programul premierului, dar sunt zvonuri cã ar ajunge aici în turul II al alegerilor. Probabil cã Victor Ponta ocoleºte deocamdatã Valea Jiului din cauza problemelor sociale rãmase nerezolvate aici, dar va discuta despre minerit la sediul CEH de la Mintia. Prima întâlnire este programatã la Arcelor Mittal în jurul orelor 11,00, iar mai apoi Ponta va pleca la Mintia. Diana MITRACHE
– Ridzi:
„Mi-au fãcut-o”!
recut recent de la PDL la UNPR, partid aflat în concubinaj cu PSD, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi se trezeºte prins într-un imens scandal de T care nu a avut ºtiinþã ºi pe care nu l-a dorit în niciun moment. Lui i se atribuie un fluturaº electoral pentru care nici mãcar nu a fost vreodatã consultat! O campanie electoralã murdarã, în care „locomotivele” ajung sã fie trase cu arcanul. >>> PAGINA A 6-A
Arºi, din cauza improvizaþiilor
D
oi electricieni au fost arºi ºi sunt internaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani dupã ce un transformator a fãcut arc electric. Liderii de sindicat, care i-au vizitat la spital spun cã oamenii sunt norocoºi, însã, aratã spre cârpelile care le pun zilnic viaþa în pericol. La ei au ajuns ºi liderii de sindicat, care au vrut, la rândul lor sã se asigure cã starea de sãnãtate a ortacilor este bunã, dar acum acuzã, o datã în plus, lipsurile din minã. „Din câte ºtim noi, eu zic cã improvizaþiile ºi-au fãcut efectul. Sã nu credeþi cã va fi ultimul accident acesta. Improvizaþiile din CEH, din minerit sunt de vinã. Noi lucrãm cu improvizaþii ºi noi rezistãm datoritã improvizaþiilor, cã avem experienþã ºi experienþa noastrã mai þine cu noi”, a spus Vasile Pãduraru, lider de sindicat E.M Lonea.
Minerii vorbesc încã o datã de lipsa materialelor ºi cer sã se facã o anchetã ca sã iasã la ivealã adevãrul. Asta pentru cã recunosc acum cã sunt trimiºi sub pãmânt cu orice preþ. „Când nu ne-am pus noi, minerii, viaþa în pericol? Noi tot timpul ne riscãm viaþa, dar cel mai rãu este cã ne-o pun ºi alþii. Ei nu vãd decât cãrbune, sã iasã cât mai repede cãrbunele afarã. Nu vã zic cã ieri, (n.r marþi, 28 octombrie), domnul Petrescu a încercat, pe undeva sã ne certe cã am dat acum câteva zile cãrbune mai puþin. Dar
nu ne-a întrebat de ce. Pãi am avut defecte. Utilajele le-au vãzut ºi ei cum sunt, lipsa personalului muncitor ºi toate genereazã accidente ºi producþie micã. Vom vedea ce se va întâmpla”, mai spune Pãduraru. Cei doi mineri care au suferit un accident, în cursul serii de marþi, sunt internaþi la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, aceºtia fiind în stare stabilã. Nu a fost nevoie de trans-
portarea acestora la Spitalul de Arºi din Bucureºti. “Amândoi sunt în stare relativ bunã pe secþia de chirurgie plasticã, stabili hemodinamic. Au existat discuþii cu cei de la Bucureºti, s-a ajuns la concluzia cã vor trataþi la Spitalul de Urgenþã Petroºani. Ambii pacienþi sunt victime ale unei explozii la un transformator electric ºi s-au prezentat cu arsuri la nivelul zonelor expuse flamei respective”, a declarat Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. Accidentul de la Mina Lonea nu este primul de acest fel. La începutul lunii octombrie, 50 de mineri de la mina Lupeni au fost scoºi din minã, dupã ce s-a produs un scurtcircuit, urmat de o deflagraþie ce a provocat o fisurã în carcasa unui transformator vechi din 1968. Diana MITRACHE
2 Actualitate
M
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
Gratuitãþi sub altã formã, facturi mai mari
inerii plãtesc facturi mai mari la energia electricã. De o lunã de zile mai mulþi ortaci s-au plâns de faptul cã facturile la energia electricã sunt la fel de mari precum a celor care nu beneficiazã de gratuitãþi. Potrivit celor care au negociat noul contract colectiv de muncã, ortacii au în continuare gratuitãþi. “În primul rând percepþia este una greºitã pentru cã prin simplul fapt cã omului, salariatului Complexului Energetic Hunedoara îi vine începând cu data de 1 iulie o facturã ca a oricãrui cetãþean din România. În aceste condiþii oamenilor care de 20 de ani lucrau într-un alt sistem ºi pe fiºa de platã vedeau cã nu mai este suportatã o anumitã cotã parte pentru energia electricã, astãzi acele venituri sunt în plus pe fiºa de
platã, nu mai sunt doar la rubrica pe care nu o bãgãm în seamã ºi este normal cã omul când merge sã-ºi plãteascã energia electricã
Ajutor pentru Complexul Energetic Hunedoara
la caserie plãteste o facturã foarte mare. Nu este o mare diferenþã între ceea ce au avut ºi ceea ce au. Începând cu data de 1 noiembrie ajutorul pentru energia electricã ºi cea termicã va fi de 400 de lei pe lunã pentru fiecare angajat, lucru care nu ºtiu în câte companii se mai regãseºte. Trebuie lumea sã înþeleagã
vizeazã extinderea duratei de furnizarea de cãtre CEH a serviciilor de sistem. Era un termen care expira la 1 iulie 2015 ºi propunerea noastrã este sã extindem aceastã datã pânã la 31 decembrie 2017, o mãsurã care va ajuta cu siguranþã CEH , dar va ajuta ºi funcþionarea în condiþii de siguranþã a Sistemului Energetic
uvernul va prelungi cu doi ani ºi jumãtate, pânã G în 31 decembrie 2017, perioada
cã acest lucru este un ajutor pentru energia electricã, dar nu este o asigurare a întregii plãþi a unei facturi”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Gratuitãþile la energia electricã nu s-au pierdut, însã acestea se acordã sub o altã formã. “Sunt, dar sub o altã
formã. Înainte de a negocia contractul colectiv de muncã consumul mediu al unui salariat era de aproape 6000 de kW pe an, iar astãzi prin facilitãþile pe care le prevede contractul colectiv de muncã consumul pentru fiecare salariat este 6300 de kW. În medie este mai bine faþã de ceea ce a fost înainte. Este foarte adevãrat cã sunt cazuri în care anumiþi salariaþi care se încãlzeau doar cu energie electricã pe perioada de iarnã consumau toþi cei 12000 de kW într-un an. Sunt cazuri individuale ºi din pãcate contractul individual de muncã nu se poate face pe perosane în parte, ci trebuie sã cuprindã toatã categoria de personal”, a mai subliniat sursa citatã. În contractul colectiv de muncã fiecare salariat din cadrul CEH se bucurã de contravaloarea a 6300 de kilowati pe parcursul unui an. Consumul mediu realizat pe 2013 a fost de 542 de lei/an/angajat pentru cã bonurile de termoficare se acordau doar pentru cei care erau branºaþi la agentul termic. Monika BACIU
Naþional”, a declarat la Petroºani, Rãzvan Nicolescu, ministrul Energiei. Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizeazã cã este nevoie de astfel de mãsuri din cauza creºterii “semnificative” a energie electrice produse din surse regenerabile, care, întrucât au un cost de producþie mai mic ºi beneficiazã ºi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, pericliteazã accesul pe piaþã a energiei generate de unitãþi convenþionale, în special pe cãrbune. Website: Complexul Energetic www.cronicavj.ro Hunedoara are o putere instalatã E-mail: de 1.435 MW ºi poate asigura cronicavj@gmail.com anual aproximativ 5% din producþia naþionalã de energie. Director: Compania are 6.619 salariaþi, Marius MITRACHE dintre care 1.740 salariaþi la (mitrache_evz@yahoo.com) divizia energeticã ºi 4.720 la 0744.268.352 divizia minierã. Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului
în care va ajuta termocentrala Mintia, deþinutã de Complexul Energetic Hunedoara, sã vândã energie, asigurând accesul garantat la reþelele unei capacitãþi de 200 MW, pentru "fiabilitatea" sistemului energetic. “Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de hotãrâre de Guvern care este în avizare ºi care
ileana.firtulescu@yahoo.com
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
Achiziþiile spitalului sunt funcþionale M
anagerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dr. Alin Vasilescu spune cã achiziþiile din ambulatoriu, care au stârnit vâlvã în presa din ultimele zile au fost fãcute în baza necesarului.
Toate sunt funcþionale, iar reclama Regio nu este greºitã. Asta ca rãspuns la acuzele ce au fost aduse acestei instituþii ºi chiar se disculpã. „Reclama Regio este fãcutã cu scopul de a promova tot ce s-a fãcut pe fonduri europene la nivelul þãrii. Ambulatorul SUP face parte din aceste investiþii ºi era firesc sã fie inclus în reclame.
În ceea ce priveºte aparatura din SUP, pe acest program, ea este funcþionalã în întregime. Existã o serie de dispozitive care nu sunt utilizate, pentru cã nu avem medic care sã facã acest lucru. În cazul respectiv este turnul de transureteroretecþie prostaticã, care nefiind personal care sã îl poatã utiliza este firesc
sã stea. De aceea aparatura repartizatã cabinetului de urologie nu este utilizatã, dar este funcþionalã”, a precizat medicul Alin Vasilescu. Mai mult, pentru cã reclama Regio se face în cabinetul ORL ºi aici au fost câteva neconcordanþe, managerul spitalului a þinut sã facã alte precizãri. „Acel audiometru este
Ceas cu termometru montat la Petroºani
P
retroºaniul are, în sfârºit, un ceas funcþional. Acesta a fost montat într-un sens giratoriu de la intrarea în oraº ºi trecãtorii par mulþumiþi de investiþie. Asta dupã ce nici un astfel de aparat nu mai funcþiona de ani buni aici. Administraþia localã din Petroºani a montat în aceste zile un ceas la intrarea dinspre Deva în oraº. Forma ºi dimensiunea au fost alese în urma unei selecþii de oferte ºi acum acesta indicã ora, temperatura ºi are însemnele Capitalei Vãii Jiului. Trecãtorii l-au observat sau nu, dar
fiecare are dreptul la opinie. „E frumos, e bine!”, ne-a spus o doamnã care abia îl observase, în timp ce altul îl laudã pe primar. „Primarul nu a fãcut doar un ceas, a fãcut un oraº frumos. Foarte bun este ceasul acesta!”, ne-a explicat omul. Iar alþii vor ca investiþiile acestea sã fie cât mai multe. „Îmi place, de ce sã nu îmi placã! Sã puneþi mai multe!”,
unul funcþional ºi ceea ce nu este ok pentru a-l utiliza, este nevoie de o incintã pentru a-l utiliza. O incintã izolatã fonic este necesarã acum în ambulatoriu, ca sã putem face investigaþia de audiometrie. Ea ar trebui sã fie amenajatã, când vom avea posibilitatea ºi apoi aparatura va fi utilizatã ºi nu vãd discuþiile pe acest subiect. În ce priveºte anumite defecte la aparate, sunt defecte care apar ºi personalul de la administrativ ia legãtura cu firma furnizoare ºi se pun la punct”, a mai precizat dr. Vasilescu. Managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani spune cã existã un medic care a fãcut aceastã sesizare
spune un alt localnic. Alþii, însã, mai oratori de meserie, sunt de pãrere cã asta ne lipsea ºi leagã evenimentul de cel ce þine acum prima paginã, ºi anume, alegerile prezidenþiale. „Mã bucur cã mai existã limbi ºi altele, decât cele care merg pe fesele politicienilor ºi apar ºi în public, atârnate de stâlp. Adicã, acest ceas e frumos ºi e bun, e util, dacã va funcþiona. Sper sã nu aibã soarta celui de mai sus,din Piaþa Victoriei, nu ºtiu care victorie, de dãrâmare economicã a României, poate”, a declarat omul ºi el surprins de investiþie. Administraþia localã de la Petroºani a decis sã monteze ceasul în zona de la intrarea în localitate, la intersecþia cu zona turisticã Parâng. Consilierii au aprobat suma de 30.000 de lei, necesarã achiziþionãrii ºi acum avem primul ceas stradal funcþional. Asta pentru cã ani la rând, ideea montãrii unui ceas simbolic în Petroºani a fost tergiversatã ºi amânatã sistematic. Diana MITRACHE
în presã, dar recunoaºte cã a primit ºi un raport al acestuia la direcþiune. „Existã un referat fãcut de domnul dr. Ionescu, vis-a-vis de acest audiometru de care dânsul nu este mulþumit. Am discutat ºi cu coordonatorul secþiei ORL, care a recunos-
cut cã aparatul poate funcþiona, dar nu au incinta cu pricina, pentru care va trebui sã gãsim un spaþiu adecvat ºi dupã aceea sã o ºi amenajãm”, a conchis Vasilescu. Alin Vasilescu ºi Ovidiu Ionescu au concurat pentru postul de manager al SUP, iar acesta a fost ocupat de Alin Vasilescu. De atunci, medicul Ionescu a fãcut o serie de sesizãri ºi acum Spitalul de Urgenþã din Petroºani îºi spalã rufele în presã. Diana MITRACHE
Pregãtiþi pentru a-i primi pe boschetari
A
dãpostul pentru persoanele fãrã locuinþã va fi deschis în momentul în care temperaturile vor scãdea sub minus 10 grade. Primãria municipiului Petroºani a pregãtit boschetarilor refugiul pentru nopþile geroase de iarnã. “ªi în acest an va fi menþinutã locaþia de anul trecut, de pe strada Constructorului. Sã sperãm cã timpul va fi bun ºi nu vom avea încã solicitãri. S-au fãcut anul trecut îmbunãtãþiri cu ajutorul celor de la Crucea Rosie cãrora le mulþumim încã odatã. A fost fãcutã o igienizare, s-a zugrãvit, s-a schimbat uºa, chiar ne-au ajutat foarte tare anul trecut”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Toate persoanele fãrã adãpost din Petroºani vor fi adunate de pe strãzi, din canale sau clãdiri dezafectate ºi vor fi cazate în adãposturile municipalitãþii, unde vor primi ºi hranã, pe perioada în care afarã temperaturilor vor atinge limita gerului. (Monika BACIU)
4 Actualitate
O
mul cu o mie de brichete. Ioan Leviþchi din Petroºani este colecþionar de brichete. În patru ani de zile acesta a reuºit sã adune peste 1300 de astfel de obiecte. Brichetele, care au forme dintre cele mai diferite, de la maºini, tunuri, pãpuºi sau ceasuri sunt expuse ºi depozitate într-una din camere. “Am peste 1300 de brichete diferite. Colecþionar sunt de mai de mult, dar de brichete sunt doar de patru ani. Am început cu brichete din acelea simple care pe vremuri costau un leu ºi, încet, încet, am
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
ajuns la un sortiment foarte bogat. Am fost impulsionat dupã ce pe internet am vãzut o familie de colecþionari din America care de trei generaþii a reuºit sã colecþioneze peste 10000 de brichete ºi
Omul cu o mie de brichete
este cea mai mare colecþie din lume, dar ºi un cetãþean din Cluj care merge mai mult pe porþelanuri ºi se axeazã pe valoarea lor în bani. Cel din America are o diversitate mult mai mare ºi am o satisfacþie foarte mare cînd mã uit pe internet ºi vãd cã multe din brichetele mele se regãsesc ºi în colecþia lui. Prin acest lucru constã frumuseþea colecþiilor de brichete pentru cã dacã le iei individual nu reprezintã nimic, dar dacã le iei în multitudinea lor sunt diversificate, de la fel ºi fel de animale, obiecte, motociclete, elicoptere, maºini de cursã. Foarte multe au ºi anumite caracteristici cum ar fi glasul vulturului, cele de iarnã cu melodiile lor de iarnã, deci sunt foarte diversificate formele ºi calitãþile lor ºi culmea este cã nu am fumat niciodatã”, ne spune Ioan Leviþchi, colecþionarul de brichete. Bãrbatul îºi achiziþioneazã brichetele de pe unde poate. Fie de la tîrgurile de vechituri, fie din diferite magazine. Valoarea brichetelor este datã de coelcþionarii din toatã lumea, cu care de altfel ºi þine legãtura. “Le gãsesc la tîrgurile colecþionarilor, la Iulius Mall, la Tîrgul Internaþional de la Bucureºti, am tîrgul de la Sibiu ºi pe plan local la tîrgul de vechituri de la stadion pentru cã lumea prea puþin cunoaºte valoarea lor. Ele au odatã o valoare nominalã, dar valoarea lor este datã de colecþionari pe internet ºi este datã de colecþia lor în sine. Le mai aranjez, le mai curãþ, am o locomotivã cãreia îi lipsesc cîteva pãrþi funcþionale, va trebui sã o mai repar, sã o curãþ dar este o plãcere mai
ales cã au trecut ºi atîþia ani ºi mã mai plictisesc sã mã uit la televizor ºi deschid cutiile ºi mã mir ºi eu de ceea ce am ºi de frumuseþea lor. Este greu sã le intreþii, dar o fac cu plãcere”, mai spune colecþionarul. Sunt brichete ale cãror preþuri pot varia, de la 50 de lei, la o mie de euro. Pasiunea colecþionarului nu este foarte costisitoare.
afacere dar este o valoare chiar ºi la un preþ mediu de 5 lei. Ca pensionar am rãbdare sã caut. Sunt brichete care, ca mãrime, nu
reprezintã nu ºtiu ce, dar pe internet la colecþionari valoarea lor poate ajunge ºi la 100 de lei ºi tu o iei cu un leu din tîrgul de vechituri. Acum, ºi cei de la vechituri au început sã fie ºmecheri pentru cã mã cunosc ºi ºtiu cã îmi plac ºi cum mã vãd îmi zic cã au brichete noi, dar eu am rãbdare pentru cã nu se terminã zilele ºi dacã nu merg a doua, ºi a treia oarã. Am înþeles cã la Petroºani mai existã un domn dar nu a ieºit aºa
“Este costisitoare ºi nu. Dacã ai rãbdare sã cauþi la tîrguri te descurci mai ieftin, dacã nu, este mai costisitor. Am o brichetã sub formã de bicicletã care a costat 50 de lei, dar sunt brichete care costã ºi 1000 de euro. Nu am acces chiar la toate ºi nu îmi permit, dar pînã la urmã este o plãcere ºi nu o afacere. Nu am vãzut în colecþia mea o în faþã cu colecþia lui. Cea mai valoroasã brichetã este un cavaler, colecþia de pistoale de epocã rare, bicicleta care îmi place foarte mult. Cea care are ºi o valoare sentimentalã este un vultur care îmi place foarte mult ºi pe care l-am primit cadou de la colegi. Toate au farmecul lor ºi îmi place, ca pensionar am o preocupare”, ne mai
spune bãrbatul. Omul are brichete cu diferite teme. Sunt brichete care au ca temã sãrbãtorile de iarnã, regimul militar sau sînt brichete care, pe lîngã utilizarea lor obiºnuitã, emit ºi diferite sunete. Brichetele au apãrut din dorinþa de a transforma fumatul într-o activitate mai uºoarã pentru cã dacã în vremurile noastre brichetele sunt cele mai comune obiecte pe care le gãsim la tot pasul iar aprinderea unei þigãri nu mai reprezintã niciun fel de problemã, nu acelaºi lucru poate fi spus ºi despre vremurile îndepãrtate avînd în vedere istoria ºi interesantã evoluþie a acestor obiecte. Se pare cã primele brichete funcþionau cu ajutorul prafului de puºcã, acestea fiind reprezentate de mici pistoale. Folosirea acestor aºa-numite brichete nu era deloc simplã. Însã, în anul 1823, un cunoscut chemist de origine germanã – Johann Wolfgang Döbereiner inventeazã un nou tip de brichetã ce avea sã îi poarte nume. Mecanismul folosea un catalizator din platinã pentru a aprinde hidrogenul folosit, iar dimensiunile acestui mecanism nu erau deloc mici fapt pentru care, pe la începutul secolului XX, producþia acestor brichete este opritã, mai ales cã exista riscul ca aceste brichete de dimensiuni destul de mari sã explodeze oricînd. Aºadar, cu istorie de peste 100 de ani în care a cunsocut o permanetã evoluþie atît din punct de vedere estetic cît ºi din punct de vedere funcþional, colecþionarea brichetelor poate fi o pasiune deosebitã ce ascunde numeroase secrete, fiecare brichetã avînd propria poveste. Monika BACIU
Groapa Seacã – un cartier muncitoresc ars din temelii
A
ºezarea de la Groapa Seacã – colonia muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã, dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea ce a rãmas în urma focului a fost îngropat ºi nivelat, spun cei care au lucrat pe ºantierul de captãri ºi aducþiuni ale apelor din dreapta Parângului pentru alimentarea lacul de acumulare Vidra. Mãrimea ºi complexitatea lucrãrii - 83 de captãri, patru baraje de beton în formã de arc ºi 128,2 km de galerii de aducþiune – oglindeºte ºi mãrimea coloniei muncitoreºti, cu propria ºcoalã, cu magazine... Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când a fost dat în folosinþã oficial ºi asfaltat DN 7A, Petroºani-Voineasa, drum care s-a nãscut ca o necesitate pentru ºantierul captãrilor de apã necesare Hidroelectrica Lotru. Apele de pe versantul drept al Parângului, inclusiv Jieþul Petrilei, au fãcut parte din schema de amenajare a concentrãrii debitelor de apã prin cãdere ºi aducþiune pentru alimentarea lacului de acumulare Vidra. Dupã cinci ani de la deschiderea ºanierului de la cele trei puncte de la Groapa Seacã, în1965, drumul a devenit unul naþional. În zona cabanei Groapa Seacã pânã dincolo de Mãnãstirea Jieþ, dar ºi în celelalte puncte cardinale se construise o colonie muncitoreascã atât de mare încât a fost nevoie de înfiinþarea unei ºcoli pentru copiii constructorilor ºi minerilor, de magazine alimentare. Colonia era ca un cartier mare, cu tot necesarul – apã, energie electricã, etc. Aceasta ”a trãit” atât cât a funcþionat ºi ºantierul, din 1960 pânã în 1972, când lucrãrile de aducþiune s-au încheiat. ªeful de lot era Moise Florea, din cadrul Trustului de Construcþii Hidroenergetice – TCH. Oamenii din colonia Groapa Seacã, lucrau în cele trei puncte de lucru ale ºantierului, respectiv Groapa Seacã 1 – la baza cãldãrii lacului Roºiile; Groapa Seacã 2
– pe locul unde se aflã acum Mãnãstirea Jieþ, s-a construit staþia de compresoare, ºi tot pe acolo trece canalul de aducþiune ºi intrã în munte; Groapa Seacã 3 – erau lucrãrile care au strãbãtut muntele ºi s-a ieºit cu aducþiunea la Obârºia Lotrului, de aceea a fost nevoie de mineri ºi specialiºti minieri. Apa a fost preluatã ºi de pe Jieþ, loc unde cândva lemnul se ducea la vale prin plutãrit, pe un principiu asemãnãtor ecluzei... Se ºtie de cãtre cei ce au lucrat în zonã, cã Valea Jiului a fost ”despãgubitã” de ministerul de resort, pentru cã i s-au luat apele râurilor din bazinul Parângului – versantul drept, fiind finanþat ºi construit obiectivul Valea de Peºti. De precizat cã reþeaua de captãri ºi aducþiuni secundare prin care se colectau apele pentru acumularea de la Vidra sunt în numãr considerabil, arãtând mãrimea ºi complexitatea lucrãrii – 83 de captãri, patru baraje de
beton în formã de arc ºi 128,2 km de galerii de aducþiune. Aºezarea de la Groapa Seacã – colonia muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã, dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea ce a rãmas în urma focului a fost îngropat ºi nivelat, spun cei care au lucrat pe ºantier. Dupã raderea ”baracamentului” de la Groapa Seacã autoritãþile centrale au hotãrât ca urmãtoarele aºezãri muncitopreºti sã fie construite gen staþiuni. Aºa au apãrut construcþiile de la Puru, Voina ºi urmau cele de la Muru, iar scopul a fost ºi cel al gãzduirii Olimpiadei de iarna din 1984, pentru care se intenþiona depunerea candidaturii. Dar ultimele douã staþiuni planificate nu au mai fost construite, drept pentru care regimul Ceauºescu a renunþat, iar Olimpiada a avut loc la Sarajevo. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
O
mul cu o mie de brichete. Ioan Leviþchi din Petroºani este colecþionar de brichete. În patru ani de zile acesta a reuºit sã adune peste 1300 de astfel de obiecte. Brichetele, care au forme dintre cele mai diferite, de la maºini, tunuri, pãpuºi sau ceasuri sunt expuse ºi depozitate într-una din camere. “Am peste 1300 de brichete diferite. Colecþionar sunt de mai de mult, dar de brichete sunt doar de patru ani. Am început cu brichete din acelea simple care pe vremuri costau un leu ºi, încet, încet, am
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
ajuns la un sortiment foarte bogat. Am fost impulsionat dupã ce pe internet am vãzut o familie de colecþionari din America care de trei generaþii a reuºit sã colecþioneze peste 10000 de brichete ºi
Omul cu o mie de brichete
este cea mai mare colecþie din lume, dar ºi un cetãþean din Cluj care merge mai mult pe porþelanuri ºi se axeazã pe valoarea lor în bani. Cel din America are o diversitate mult mai mare ºi am o satisfacþie foarte mare cînd mã uit pe internet ºi vãd cã multe din brichetele mele se regãsesc ºi în colecþia lui. Prin acest lucru constã frumuseþea colecþiilor de brichete pentru cã dacã le iei individual nu reprezintã nimic, dar dacã le iei în multitudinea lor sunt diversificate, de la fel ºi fel de animale, obiecte, motociclete, elicoptere, maºini de cursã. Foarte multe au ºi anumite caracteristici cum ar fi glasul vulturului, cele de iarnã cu melodiile lor de iarnã, deci sunt foarte diversificate formele ºi calitãþile lor ºi culmea este cã nu am fumat niciodatã”, ne spune Ioan Leviþchi, colecþionarul de brichete. Bãrbatul îºi achiziþioneazã brichetele de pe unde poate. Fie de la tîrgurile de vechituri, fie din diferite magazine. Valoarea brichetelor este datã de coelcþionarii din toatã lumea, cu care de altfel ºi þine legãtura. “Le gãsesc la tîrgurile colecþionarilor, la Iulius Mall, la Tîrgul Internaþional de la Bucureºti, am tîrgul de la Sibiu ºi pe plan local la tîrgul de vechituri de la stadion pentru cã lumea prea puþin cunoaºte valoarea lor. Ele au odatã o valoare nominalã, dar valoarea lor este datã de colecþionari pe internet ºi este datã de colecþia lor în sine. Le mai aranjez, le mai curãþ, am o locomotivã cãreia îi lipsesc cîteva pãrþi funcþionale, va trebui sã o mai repar, sã o curãþ dar este o plãcere mai
ales cã au trecut ºi atîþia ani ºi mã mai plictisesc sã mã uit la televizor ºi deschid cutiile ºi mã mir ºi eu de ceea ce am ºi de frumuseþea lor. Este greu sã le intreþii, dar o fac cu plãcere”, mai spune colecþionarul. Sunt brichete ale cãror preþuri pot varia, de la 50 de lei, la o mie de euro. Pasiunea colecþionarului nu este foarte costisitoare.
afacere dar este o valoare chiar ºi la un preþ mediu de 5 lei. Ca pensionar am rãbdare sã caut. Sunt brichete care, ca mãrime, nu
reprezintã nu ºtiu ce, dar pe internet la colecþionari valoarea lor poate ajunge ºi la 100 de lei ºi tu o iei cu un leu din tîrgul de vechituri. Acum, ºi cei de la vechituri au început sã fie ºmecheri pentru cã mã cunosc ºi ºtiu cã îmi plac ºi cum mã vãd îmi zic cã au brichete noi, dar eu am rãbdare pentru cã nu se terminã zilele ºi dacã nu merg a doua, ºi a treia oarã. Am înþeles cã la Petroºani mai existã un domn dar nu a ieºit aºa
“Este costisitoare ºi nu. Dacã ai rãbdare sã cauþi la tîrguri te descurci mai ieftin, dacã nu, este mai costisitor. Am o brichetã sub formã de bicicletã care a costat 50 de lei, dar sunt brichete care costã ºi 1000 de euro. Nu am acces chiar la toate ºi nu îmi permit, dar pînã la urmã este o plãcere ºi nu o afacere. Nu am vãzut în colecþia mea o în faþã cu colecþia lui. Cea mai valoroasã brichetã este un cavaler, colecþia de pistoale de epocã rare, bicicleta care îmi place foarte mult. Cea care are ºi o valoare sentimentalã este un vultur care îmi place foarte mult ºi pe care l-am primit cadou de la colegi. Toate au farmecul lor ºi îmi place, ca pensionar am o preocupare”, ne mai
spune bãrbatul. Omul are brichete cu diferite teme. Sunt brichete care au ca temã sãrbãtorile de iarnã, regimul militar sau sînt brichete care, pe lîngã utilizarea lor obiºnuitã, emit ºi diferite sunete. Brichetele au apãrut din dorinþa de a transforma fumatul într-o activitate mai uºoarã pentru cã dacã în vremurile noastre brichetele sunt cele mai comune obiecte pe care le gãsim la tot pasul iar aprinderea unei þigãri nu mai reprezintã niciun fel de problemã, nu acelaºi lucru poate fi spus ºi despre vremurile îndepãrtate avînd în vedere istoria ºi interesantã evoluþie a acestor obiecte. Se pare cã primele brichete funcþionau cu ajutorul prafului de puºcã, acestea fiind reprezentate de mici pistoale. Folosirea acestor aºa-numite brichete nu era deloc simplã. Însã, în anul 1823, un cunoscut chemist de origine germanã – Johann Wolfgang Döbereiner inventeazã un nou tip de brichetã ce avea sã îi poarte nume. Mecanismul folosea un catalizator din platinã pentru a aprinde hidrogenul folosit, iar dimensiunile acestui mecanism nu erau deloc mici fapt pentru care, pe la începutul secolului XX, producþia acestor brichete este opritã, mai ales cã exista riscul ca aceste brichete de dimensiuni destul de mari sã explodeze oricînd. Aºadar, cu istorie de peste 100 de ani în care a cunsocut o permanetã evoluþie atît din punct de vedere estetic cît ºi din punct de vedere funcþional, colecþionarea brichetelor poate fi o pasiune deosebitã ce ascunde numeroase secrete, fiecare brichetã avînd propria poveste. Monika BACIU
Groapa Seacã – un cartier muncitoresc ars din temelii
A
ºezarea de la Groapa Seacã – colonia muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã, dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea ce a rãmas în urma focului a fost îngropat ºi nivelat, spun cei care au lucrat pe ºantierul de captãri ºi aducþiuni ale apelor din dreapta Parângului pentru alimentarea lacul de acumulare Vidra. Mãrimea ºi complexitatea lucrãrii - 83 de captãri, patru baraje de beton în formã de arc ºi 128,2 km de galerii de aducþiune – oglindeºte ºi mãrimea coloniei muncitoreºti, cu propria ºcoalã, cu magazine... Anul viitor se împlinesc 50 de ani de când a fost dat în folosinþã oficial ºi asfaltat DN 7A, Petroºani-Voineasa, drum care s-a nãscut ca o necesitate pentru ºantierul captãrilor de apã necesare Hidroelectrica Lotru. Apele de pe versantul drept al Parângului, inclusiv Jieþul Petrilei, au fãcut parte din schema de amenajare a concentrãrii debitelor de apã prin cãdere ºi aducþiune pentru alimentarea lacului de acumulare Vidra. Dupã cinci ani de la deschiderea ºanierului de la cele trei puncte de la Groapa Seacã, în1965, drumul a devenit unul naþional. În zona cabanei Groapa Seacã pânã dincolo de Mãnãstirea Jieþ, dar ºi în celelalte puncte cardinale se construise o colonie muncitoreascã atât de mare încât a fost nevoie de înfiinþarea unei ºcoli pentru copiii constructorilor ºi minerilor, de magazine alimentare. Colonia era ca un cartier mare, cu tot necesarul – apã, energie electricã, etc. Aceasta ”a trãit” atât cât a funcþionat ºi ºantierul, din 1960 pânã în 1972, când lucrãrile de aducþiune s-au încheiat. ªeful de lot era Moise Florea, din cadrul Trustului de Construcþii Hidroenergetice – TCH. Oamenii din colonia Groapa Seacã, lucrau în cele trei puncte de lucru ale ºantierului, respectiv Groapa Seacã 1 – la baza cãldãrii lacului Roºiile; Groapa Seacã 2
– pe locul unde se aflã acum Mãnãstirea Jieþ, s-a construit staþia de compresoare, ºi tot pe acolo trece canalul de aducþiune ºi intrã în munte; Groapa Seacã 3 – erau lucrãrile care au strãbãtut muntele ºi s-a ieºit cu aducþiunea la Obârºia Lotrului, de aceea a fost nevoie de mineri ºi specialiºti minieri. Apa a fost preluatã ºi de pe Jieþ, loc unde cândva lemnul se ducea la vale prin plutãrit, pe un principiu asemãnãtor ecluzei... Se ºtie de cãtre cei ce au lucrat în zonã, cã Valea Jiului a fost ”despãgubitã” de ministerul de resort, pentru cã i s-au luat apele râurilor din bazinul Parângului – versantul drept, fiind finanþat ºi construit obiectivul Valea de Peºti. De precizat cã reþeaua de captãri ºi aducþiuni secundare prin care se colectau apele pentru acumularea de la Vidra sunt în numãr considerabil, arãtând mãrimea ºi complexitatea lucrãrii – 83 de captãri, patru baraje de
beton în formã de arc ºi 128,2 km de galerii de aducþiune. Aºezarea de la Groapa Seacã – colonia muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã, dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea ce a rãmas în urma focului a fost îngropat ºi nivelat, spun cei care au lucrat pe ºantier. Dupã raderea ”baracamentului” de la Groapa Seacã autoritãþile centrale au hotãrât ca urmãtoarele aºezãri muncitopreºti sã fie construite gen staþiuni. Aºa au apãrut construcþiile de la Puru, Voina ºi urmau cele de la Muru, iar scopul a fost ºi cel al gãzduirii Olimpiadei de iarna din 1984, pentru care se intenþiona depunerea candidaturii. Dar ultimele douã staþiuni planificate nu au mai fost construite, drept pentru care regimul Ceauºescu a renunþat, iar Olimpiada a avut loc la Sarajevo. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
Campanie electoralã cu arcanul
Tiberiu Iacob – Ridzi: „Mi-au fãcut-o”! T
recut recent de la PDL la UNPR, partid aflat în concubinaj cu PSD, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi se trezeºte prins într-un imens scandal de care nu a avut ºtiinþã ºi pe care nu l-a dorit în niciun moment. Lui i se atribuie un fluturaº electoral pentru care nici mãcar nu a fost vreodatã consultat! O campanie electoralã murdarã, în care „locomotivele” ajung sã fie trase cu arcanul. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, cutiile poºtale din municipiul Petroºani s-au umplut de fluturaºi electorali semnaþi „Florin Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani” ºi, ca sã nu fie nici un dubiu, cu poza mare a edilului care a trecut recent de la portocaliu la roºu. În scrisoarea adresatã locuitorilor municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi îl ridicã în slãvi pe Victor Ponta, pe care îl numeºte „singurul candidat care poate garanta cã nu ne vom mai întoarce niciodatã la tãierile de pensii ºi salarii din timpul guvernãrii PDL” ºi „singurul candidat care a scãzut taxe în România”. În acelaºi timp, actualul preºedinte Traian Bãsescu ºi
apropiaþii lui sunt „cei care au distrus aceastã þarã”, în spatele candidatului Klaus Iohannis se aflã oamenii lui Bãsescu, cei care au distrus aceastã þarã: Blaga, Roberta Anastase, Videanu, Blejnar ºi ceilalþi...”. Fluturaºul electoral a stârnit vii dezbateri, cu atât mai mult cu cât este de notorietate prietenia dintre soþia edilului, actualul deputat UNPR Monica Iacob – Ridzi, ºi Elena Bãsescu, mezina Preºedintelui, pentru care s-a spus cã a fost anchetatã ºi condamnatã în prima instanþã. De fapt, Monica Ridzi ºi-a asumat public, în 2009, prietenia faþã de EBA, pe care de altfel a ºi lansat-o, în campania electoralã pentru europarlamentare, la
pãcate, când te gândeºti la Roberta Anastase, la Monica Iacob Ridzi, la Elena Udrea, la Sulfina Barbu, la Raluca Turcan sunt doamne ºi domniºoare în politicã promovate de Traian Bãsescu care comit consecvent fapte de naturã penalã, deturneazã bani publici, se imbogãþesc din bani publici, totul sub protecþia lui Traian Bãsescu", mai spunea Victor Ponta.
F
luturaº scris fãrã ºtirea primarului!
Petroºani, chiar în data de 9 mai, de Ziua Europei. EBA a fost flancatã atunci de Monica Iacob – Ridzi ºi Tiberiu Iacob – Ridzi. „Am vrut sã-mi încep campania între prieteni”, a explicat mezina preºedintelui la vremea respectivã. Prieteni care, cel puþin acum, pãreau sã fi dat un reset memoriei de lungã sau scurtã duratã mai ales cã, din „algoritmul prieteniilor” nu a lipsit niciun moment Preºedintele Traian Bãsescu, cel care a fost acuzat, chiar
de Victor Ponta, cã „îi þine palma” Monicãi Ridzi. În decembrie 2010, plenul Camerei Deputatilor a respins cererea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie privind încuviinþarea percheziþiei informatice ºi a extinderii urmãririi penale în cazul Monica Iacob Ridzi. Atunci, Victor Ponta, în calitate de preºedinte PSD, l-a acuzat pe Traian Bãsescu cã ar fi coordonat votul astfel încât Monica Iacob-Ridzi sa fie protejatã. "Din
Sunt doar câteva exemple, care i-au nedumerit pe cei ce duminicã sunt chemaþi al urne ºi care nu înþeleg cum politica poate rupe prietenii vechi pentru avantaje de moment ºi ce anume ar determina un om sã-ºi schimbe atât de radical gândirea, sã uite vechile declaraþii vehemente ºi sã-i trãdeze, la al doilea cântat al cocoºilor, pe apropiaþii de odinioarã. Explicaþia este simplã ºi nãucioare totodatã: Primarul Tiberiu Iacob – Ridzi a aflat de fluturaºul electoral fix DUPÃ distribuirea lui. „Scrisoarea aceea au fãcutã fãrã ºtirea mea, fãrã sã mã întrebe cineva. Nu este stilul meu. Eu am construit întotdeauna pozitiv, nu m-am lansat în astfel de atacuri niciodatã. Pe mine nu m-a consultat nimeni în legãturã cu fluturaºul electoral. Sunt cel puþin douã paragrafe pe care nu le-aº fi scris niciodatã. Din câte înþeleg, peste tot este acelaºi text ºi este schimbat doar numele primarului ºi fotografia”, ne-a declarat Tiberiu iacob – Ridzi, pe care l-am întrebat simplu: „De ce?”. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, i-a sunat imediat pe responsabilii din PSD pentru a cere lãmuriri în legãturã cu incidentul în care nu ºi-a dorit sã fie implicat. Unii i-au rãspuns la telefon. Alþii adoptã metoda arhicunoscutã a struþului, sperând ca la alegeri – sau mai bine spus dupã - sã nu-ºi înfigã capul decât în nisip ºi nu într-o alee bine betonatã! Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014 inerii de la M Lonea sunt Votãm din minã! mai hotãrâþi ca niciodatã sã nu mai iasã vineri din subteran. Decizia va fi luatã la finele acestei sãptãmâni, dacã ortacilor nu le intrã banii din primele de concediu. ªi chiar vor sta pânã în ziua votãrii. Liderii de sindicat de la mina Lonea, care au mai avut o tentativã de autoblocare în subteran, dar au
Companiile miniere ar putea scãpa de taxa pe construcþiile speciale
rezolve problema primei de vacanþã numai pe luna iulie. Noi nu suntem de acord cu jumãtãþi de mãsurã. Noi o sã ne þinem de cuvânt. Dacã ei nu se þin de cuvânt, noi da. Dacã pânã vineri la ora 4,00, minerii din Vale nu vor avea prima de vacanþã, noi cei de la Lonea, cu siguranþã, vom protesta”, a declarat Vasile Pãduraru, vicepreºedinte al Sindicatului E M Lonea. Minerii de la Lonea
au mai protestat pentru acest drept, iar ultima datã, când au ameninþat cu blocarea în subteran au primit o hârtie din partea conducerii CEH, prin care li se garanta plata acestor drepturi prevãzute în contractul colectiv de muncã. Potrivit actului normativ, fiecare miner are dreptul la o primã de 1.260 de lei net, iar ortacii care au luat concediu dupã luna iulie ar mai avea de aºteptat. Diana MITRACHE
S
Avizul întârzie pentru Petrila
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine a întocmit un plan de continuare a activitãþii exploatãrii miniere din estul Vãii Jiului ºi dupã data preconizatã pentru închiderea
minei, parlamentarii din Valea Jiului ºi chiar Guvernul României au susþinut proiectul, însã totul se decide la Bruxelles. Cea mai mare problemã este însã întârzierea verdictului Comisiei Europene, pentru cã în trei sau patru luni de zile degeaba va veni un rãspuns favorabil atrage atenþia, Radu Sorin, reprezentant al Consiliului de Administraþie al SNÎM –VJ.
peranþele ortacilor de la Petrila de a-ºi continua activitatea pânã în 2018 ºi nu pânã la finele lui 2015 cum este prevãzut în programul de închidere, ar putea fi nãruite de Comisia Europeanã.
M
inistrul Energeiei, Rãzban Nicolescu a precizat, la Petroºani, cã taxa pe construcþiile din subteran ar putea fi eliminatã însã totul depinde de parlamentari care trebuie sã aprobe sau nu acest proiect. Ministrul i-a îndemnat pe parlamentarii hunedoreni sã susþinã acest proiect care ar da o gurã de oxigen celor douã companii din domeniul minier. “Am avut discuþii în legãturã cu excluderea construcþiilor aflate în subteran din categoria construcþiilor speciale. Ordonanþa de urgenþã a Guvernului este în Parlament ºi va fi rolul parlamentarilor din regiune sã susþinã un punct de vedere legat de construcþiile din subteran”, a declarat, la Petroºani, Rãzvan Nicolescu, ministrul Energiei. Anul trecut, Guvernul a decis introducerea unei noi taxe ºi anume taxa pe stâlp. Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit un milion de euro
primit o hârtie ca ºi gaj, nu mai acceptã jumãtãþi de mãsurã. Vineri se blocheazã în subteran ºi asta pentru cã nu li se plãtesc primele de concediu. Vasile Pãduraru susþine cã el ºi ortacii lui nu mai ies din minã la finalul schimbului II ºi vor sta acolo chiar pânã în ziua votului. „Se pare cã directorul general nu a gãsit soluþia sã ne
pentru aceastã taxã, iar suma este calculatã doar pentru Divizia Minierã. “Ne afecteazã, fiindcã nu este micã. La nivelul Diviziei Miniere este undeva la 4.300.000 de lei, respectiv un milion de euro, iar redevenþa ne-a crescut de undeva de la 26 de miliarde trimestrial la 40 de miliarde, deci ne-au crescut taxele ºi asta ne afecteazã”, a declarat în vara acestui an Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. De aceste taxe pe stâlpi cei mai dezavantaje sunt companiile mari care au de plãtit sume imense în urma acestui nou bir. CEH încã nu a achitat aceastã taxã. Monika BACIU
„Eu vã spun pentru cã sunt în conducerea executivã a societãþii ºi se fac niºte eforturi mari, pe de o parte ca sã menþinem societatea ºi sã atragem bani europeni (n.r. pentru închiderea minei). Problema este cã dacã propunerile privind continuarea activitãþii la Petrila nu se avizeazã în timp, noi nu vom mai putea întreprinde nimic. Dacã în cel mult trei-patru luni nu se obþine avizul nu vom mai putea face nimic, pentru cã programul este de asemenea naturã încât nu mai avem ce face”, a declarat vicepreºedintele PSD, Radu Sorin. Deja o parte însemnatã a clãdirilor deþinute de EM Petrila au fost demolate în baza programului de închidere convenit cu CE, însã pe de altã parte exploatarea a fost „revigoratã” în ultimul an prin deschiderea unei noi capacitãþi de producþie în subteran. Maximilian GÂNJU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014
Vrãji ºi vrãjitori
H
alloween-ul – o sãrbãtoare împrumutatã de peste Ocean, prinde din ce în ce mai mult contur ºi, magazinele se umplu de vrãjitoare, dovleci ºi creaturi ciudate. Nu scapã nimic din tradiþie ºi acum dovlecii nu mai sunt sculptaþi în fruct, ci vin la pachet, frumos ambalaþi, pentru cã sunt din pluº. Magazinele mizeazã pe aceastã sãrbãtoare ºi chiar ºi-au adaptat ofertele, aºa încât sã vinã în întâmpinarea copiilor, care vor sã parã duri vineri searã. Nu mai sunt decât câteva zile ºi totul este la mare cãutare. „Avem câteva maga-
zine care ºi-au adaptat oferta pentru aceastã sãrbãtoare. Se vând obiecte, jucãrii, costume ºi statuete, care mai de care mai înspãimântãtoare, pentru cã în noaptea de Halloween trebuie speriate spiritele rele”, spune Sorel Duºa, reprezentantul celui
mai mare centru codulciuri de la cei pe mercial din Petroºani, care îi scapã de Jiul Shoping Center. necuraþi. „O sã fiu vrãjiAici, sunt magazine toare. Merg cu câþiva unde la intrare te copii de la ºcoalã ºi ne strecori pe lângã un distrãm noaptea prin bãtrân urât cu ochii oraº”, afirmã o fetiþã roºii, care la trecerea care îºi cãuta o pãlãrie fiecãrei persoane te pentru personajul pe înspãimântã cu þipetele care voia sã îl creeze. lui ºi apoi râde malefic, Oferta de anul ori te trezeºti în faþa acesta cuprinde ºi unei vrãjitoare urâte, nelipsitele coroniþe cu însã, copiii sunt în dovleci ce lumineazã, largul lor ºi îºi aleg fie ori scheleþi. Diana astfel de figurine, fie MITRACHE un costum. „Vreau Cine bea apã din Valea Jiului, sã îmi iau un se întoarce... costum de dovleac ºi poate ºi o vrãjitoare”, spune o fetiþã care se pregãteºte pentru petrecerea de la ºcoalã. Alþii, mai mari merg, aºa cum spune tradiþia americanã, prin oraº, vineri searã, costumaþi înfiorãtor, pentru a alunga spiritele rele ºi a cere
Întoarceþi-vã acasã!
P
roiectul „Întoarceþi-vã acasã”, implementat de managerul Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani, Nicoleta Bolcã, continuã! Dupã Bianca Holobuþ ºi Anca Markos, un alt nume se adaugã în panoplia celor care se întorc acasã, pe scena teatrului de la Petroºani: Cristian Iorga. Deºi în prezent este actor al Teatrului de Nord Satu Mare, actor colaborator la Teatrul Naþional Tîrgu Mureº ºi actor colaborator la Teatrul Naþional Timiºoara, Cristian Iorga ia ºi el drumul casei... „COLATERAL, OEDIP” va fi spectacolul pe care acesta îl va susþine duminicã, 2 noiembrie, ora 18:00, la Petroºani. Cristian Iorga este câºtigãtor a numeroase premii: Premiul Teatrului Naþional din Timiºoara obþinut la Gala tânãrului actor HOP, Ediþia XVI, 2013 pentru „Colateral, Oedip”, Premiul pentru cel mai bun one-man show obþinut la Gala STAR, Bacãu, Ediþia IX, 2014, “Trofeul Festivalului” obþinut la Festivalul de teatru pentru elevi, studenþi ºi tineri actori “Constantin Stanciovici-Brãniºteanu”, Tîrgu Jiu, Ediþia XII, 2014, “Marele Premiu Marcel Anghelescu” obþinut la Festivalul de teatru pentru elevi, studenþi ºi tineri actori “Constantin Stanciovici-Brãniºteanu”, Tîrgu Jiu, Ediþia XII, 2014. Locurile sunt limitate, iar preþul unui bilet este de 20 lei.
P
remierã pentru cei mici
În aceeaºi zi de duminicã 2 noiembrie, de la ora 12:00, cei mai mici dintre spectatori sunt invitaþi la premiera spectacolului „Albã ca zãpada”, regia artisticã Andrei Mihalache. Preþurile biletelor sunt 10 lei/ adult, 8 lei/copil. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani