Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 710
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
A început RÃZBOIUL ELECTORAL
Guvernul, indiferent de coloraturã, trebuie sã sprijine CEH >>> PAGINA A 2-A
Dosarele lui Lungu, conexate >>> PAGINA A 3-A
Telekom cautã chiriaºi care sã consolideze clãdirea ameninþatã de seism >>> PAGINILE 4-5
Hãrmãlaie ºi oameni bolnavi la Petroºani >>> PAGINILE 4-5
Vor în subteran >>> PAGINA A 7-A
Roz pentru o luptã nedreaptã
S
cârbiþi de politicieni. Campania electoralã pentru alegerile prezidenþiale a debutat azi noapte când ceasul a bãtut ora 12. Pânã pe 1 noiembrie, fiecare prezindeþiabil va trebui sã îºi convingã alegãtorii sã punã ºtampila pe numele sãu. Petroºãnenii sunt însã scârbiþi de promisiuni ºi nu mai întrezãresc un viitor luminos pentru aceastã zonã. >>> PAGINA A 3-A
>>> PAGINA A 7-A
Filumena Marturano pe scena din Petroºani
Când fugim de Dumnezeu…
ROMÂNIA: 1958 - 2008 = 22.178.906 AVORTURI Ionuþ DRÃGOTESC Numãrul întreruperilor de sarcinã care au avut loc în ultimii 50 de ani în România (1958-2008) este mai mare decât populaþia actualã a þãrii. Aceastã statisticã înfiorãtoare vorbeºte despre caracterul românului, despre istoria recentã a acestui neam. Centrul de Calcul, Statisticã Sanitarã ºi Documentare aratã cã între anii 1958 ºi 2008 în România au avut loc 22.178.906. În anii 2000 populaþia României depãºeºte puþin 21.000.000… Deci, în 50 de ani, România a mai
înmormântat o þarã… Crima a fost legalizatã în România în anul 1957 prin Decretul 463, vârful fiind atins nu aºa cum aþi crede dupã 1989, nu… În anul 1965 s-au produs la cerere
1.115.000 de avorturi. În nici o þarã din lume nu s-a mai întâmplat ceea ce s-a întâmplat în România. Doar Rusia se apropie de noi din punct de vedere statistic… Imediat dupã ce l-am ciuruit pe Ceauºescu, în ziua Naºterii Mântuitorului Iisus Hristos, la scurt timp, la 26 decembrie 1989 apare Decretul noii puteri revoluþionare care se referã la liberalizarea avorturilor din nou. Rezultatul? În anul 1990 în România au avut loc 992.265 avorturi. Pãºeam pe cadavrele pruncilor nebotezaþi, ascultând Albatros, ºi mestecând ciunga Turbo
spre DEMONOcraþia care iatã, ne-a ruinat. În zilele noastre, în ultimii ani, tendinþa este în scãdere, ca ºi populaþia… Nu am învãþat nimic din greºelile trecutului, stãm în genunchi în faþa organismelor internaþionale în loc sã stãm în genunchi în faþa altarului. Suntem un stat creºtin în care însã, în ultimii ani lucrãm duminica la drumuri (constructia autostrãzilor), þãranul român, altãdatã cu frica lui Dumnezeu îºi lucreazã pãmântul în zi de sãrbãtoare, duminica… Oare pentru un popor cu fricã de Dumnezeu este firesc ? Nu… Poate cã
>>> PAGINA A 8-A Dumnezeu ºi-a întors faþa, chipul de la noi, de asta ne este atât de greu… Suntem mincinosi, înveninaþi, rãi... Cuviosul Paisie Aghioratul spunea “Unul care este depãrtat de Dumnezeu, primeºte înrãurirea diavoleascã. În timp ce acela care este aproape de Dumnezeu primeºte harul dumnezeiesc. Cine are harul lui Dumnezeu, i se va da ºi altul. Iar cel ce are puþin ºi dispreþuieºte, i se va lua ºi acesta (Lc. 19,26). Harul lui Dumnezeu lipseºte de la oamenii contemporani, pentru cã prin pãcat au murit izgonind ºi puþinul pe care îl aveau. ªi când pleacã harul Dumnezeiesc, se nãpustesc toþi diavolii înlãuntrul omului” Ne regãsim…
2 Actualitate
Guvernul, indiferent de coloraturã, trebuie sã sprijine CEH
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
C
omplexul Energetic Hunedoara nu poate funcþiona fãrã ajutor guvernamental. De nenumãrate ori s-au purtat discuþii pe tema alocãrii unor subvenþii sau ajutoare entitãþii energetice, astfel încât aceasta sã devinã competitivã pe piaþa energeticã din România. Sindicaliºtii sunt de pãrere cã totul ar trebui sã plece de la resursa energeticã ºi anume de la huilã. Aceasta ar trebui sã joace un rol major în strategia energeticã a þãrii. “Va fi o perioadã în care lumea va fi bulversatã, dar va trece ºi momentul acesta ºi sunt convins cã lucrurile
se vor aºeza. Cel puþin din discuþiile pe care le-am avut cu domnul ministru eu zic cã se vor schimba radical lucrurile. Din pãcate trãim în România ºi trebuie sã ne supunem regulilor pe care ni le impun politicienii. Eu cred cã la toate problemele pe care le-am adus în atenþia factorilor de decizie
Astãzi, de Ziua Educatorului, ne îndreptãm gândurile mai mult ca de obicei spre aceºti oameni minunaþi care nu uitã cã ºcoala este un atelier al umanitãþii. De fapt, Ziua Educatorilor este în fiecare zi în care elevii intrã în clasã. Este în fiecare zi în care un elev învaþã ºi reuºeºte, îndrumat de dascãlii sãi. Cred ºi eu, odatã cu dumneavoastrã, educatori, învãþãtori ºi profesori devotaþi ai comunitãþii noastre, cã misiunea ºcolii este sã-i ajutãm pe copiii noºtri sã înveþe ºi sã reuºeascã în viaþã! ªtiu cã, în ultimii ani, ºi dumneavoastrã aþi trecut prin multe momente de cumpãnã ºi, o datã în plus, vã felicit cã aþi gãsit resursele interioare pentru a depãºi conjuncturi neprielnice ºi pentru a vã face cu devotament ºi cinste datoria de dascãl, de educator. Astãzi, de Ziua Educatorului, am bucuria sã vã urez sã aveþi parte de cât mai multe satisfacþii în plan profesional, sã aveþi sãnãtate ºi putere pentru continuarea nobilei dumnavoastrã profesii, pe care de atâtea ori, la Petroºani, aþi dovedit cã o faceþi cu multã dãruire. În numele comunitãþii noastre locale, al Primãriei ºi Consiliului local al municipiului Petroºani, vã doresc, dragi dascãli, zile pline de luminã ºi
“LA MULÞI ANI !” Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani
În viaþa oricãrei comunitãþi locale, educatorii ocupã un loc special. Un loc special îl aveþi ºi dumneavoastrã, dascãlii din ºcolile municipiului Vulcan, nu doar astãzi când, împreunã, sãrbãtorim în mod oficial, „Ziua Educatorului”, ci în fiecare zi. Vreau sã vã asigur cã administraþia publicã localã din municipiul Vulcan a fãcut ºi face tot ceea ce trebuie pentru ca activitatea dumneavoastrã sã se desfãºoare aºa cum se cuvine, pentru cã dorim sã fim, nu doar prin vorbe, ci ºi prin fapte, parteneri ai dumenavoastrã, în complexul proces de educaþie al copiilor noºtri. Ca de fiecare datã, la ceas de sãrbãtoare, doresc sã vã transmit gândurile mele bune, urãri de sãnãtate ºi putere de muncã, satisfacþii depline ºi succes în activitatea dumneavoastrã, atât în numele Primãriei ºi Consiliului local al municipiului Vulcan, cât ºi al meu personal.
LA MULÞI ANI! Gheorghe ILE Primarul municipiului Vulcan
se vor gãsi soluþii ºi într-adevãr huila din Valea Jiului va constitui acea producþie de energie electricã strategicã pentru România”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Guvernul, indiferent de culoarea politicã, ar trebui
sã acorde un ajutor societãþii, iar astfel se asigurã zona ºi din punct de vedere social. “Complexul Energetic Hunedoara nu va putea sã funcþioneze niciodatã pe o piaþã liberã de energie fãrã un sprijin guvernamental, dar un guvern indiferent de cine este condus are datoria de a asigura din punct de vedere economic o zonã, are datoria de o asigura social. Asta e o problemã în
Valea Jiului, iar exploatarea zãcãmintelor de care România se bucurã este o prioritate a oricãrui guvern. ªi huila este o rezervã de minereu care nu poate fi neglijatã”, a mai precizat sursa citatã. ªi oficialii Complexului Energetic Hunedoara poartã o serie de corespondenþe cu oficialii statului pentru a obþine un ajutor pentru societate. Monika BACIU
O nouã invenþie a cercetãtorilor INSEMEX
S
pecialiºtii de la INSEMEX Petroºani au realizat un dispozitiv care poate fi utilizat în perimetrele unde s-au produs explozii ºi cu ajutorul cãruia se securizeazã zona în care intervin echipele de salvare, cercetare sau alþi specialiºti. Cercetãtorii Institutului Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani au inventat o barierã care îi protejeazã pe cei care ar trebui sã intervinã în zonele cu foc, în zonele unde se produc explozii, fie pentru a efectuate expertize ºi cercetãri la faþa locului sau pentru a limita efectele dezastrului. Invenþia cercetãtorilor de la Petroºani se aplicã în mai multe domenii de activitate nu doar în mineritul de cãrbune. „În cadrul unui proiect european pe care-l derulãm la aceastã orã, am depus un brevet de invenþie pentru un sistem de izolare rapidã a zonelor cu foc, a zonelor unde se produc explozii. Este vorba de o barierã pneumaticã, o barierã care se umflã
automat ºi izoleazã zonele cu foc permiþând lucrul sub protecþia Website: aparatelor izolante, în www.cronicavj.ro afara acestor bariere. Este ceva de un impact E-mail: deosebit. Se poate folosi cronicavj@gmail.com în tot ceea ce înseamnã Director: industria subteranã, se Marius MITRACHE poate aplica ºi la cons(mitrache_evz@yahoo.com) trucþii hidrotehnice, la 0744.268.352 tuneluri, etc. În viitor Redactor sef: poate fi aplicatã aceastã Ileana FIRÞULESCU invenþie a noastrã, peste ileana.firtulescu@yahoo.com tot în lume, salvând vieþile Colectivul de redactie: celor care ar fi urmat sã Mir cea NISTOR intervinã fãrã aceastã protecþie suplimentarã”, a (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE declarat directorul general (mitrachediana@yahoo.com) al INSEMEX Petroºani, Maximilian G ÂNJU dr. Artur Gãman. (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU, Cercetãtorii institutului din Valea Jiului au în Desktop publishing: portofoliu numeroase Geza SZEDLACSEK invenþii dar ºi medalii de aur, de argint ori bronz, Marketing & Publicitate: toate obþinute la saloanele Mirabela MOISIU internaþionale de invenCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL ticã. De asemenea, alte INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 numeroase invenþii marca Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani INSEMEX sunt utilizate Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu pe scarã largã ºi salveazã Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor vieþi. Maximilian Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE GÂNJU
Cronica Vãii Jiului
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
S
cârbiþi de politicieni. Campania electoralã pentru alegerile prezidenþiale a debutat azi noapte când ceasul a bãtut ora 12. Pânã pe 1 noiembrie, fiecare prezindeþiabil va trebui sã îºi convingã alegãtorii sã punã ºtampila pe numele sãu. Petroºãnenii sunt însã scârbiþi de promisiuni ºi nu mai întrezãresc un viitor luminos pentru aceastã zonã. “κi aduc aminte de Valea Jiului numai atunci când sunt
A început rãzboiul electoral
alegeri. Atunci orice comunã de oriunde din þara asta este în atenþia politicienilor care ne vor voturile. Toþi vor veni acum sã facã tot soiul de promisiuni pe care le vor uita dupã ce vor fi înscãunaþi. Niciun preºedinte nu va mai putea face ceva pentru Valea Jiului”, spun alegãtorii. Alþii, însã, îi criticã dur pe politicienii care nu fac altceva decât sã smulgã câteva voturi ºi în aceastã campanie. “S-au înscris toþi fomiºtii pentru a fi preºedinþi. Nu am mai vãzut aºa ceva.
14 persoane vor sã devinã conducãtori de stat ºi acum toþi vin sã ne promitã marea cu sarea”, spune o altã petroºãneancã.
La Petroºani deja au fost amplasate panourile care vor gãzui timp de o lunã de zile afiºele electorale. “Din data de 3 octombrie ºi pînã în datã de 1 noiembrie pînã la ora 7 dimineaþa se va desfãºura perioada de campanie electoralã. Pentru buna desfãºurare a acesteia domnul primar a dispus amplasarea locurilor speciale de afiºaj electoral. Sunt aceleaºi, adicã cele ºapte locuri distribuite pe întreg municipiul.
Dosarele lui Lungu, conexate
U
n nou termen în dosarul în care fostul city-manager de la Lupeni se judecã cu primarul ºi administraþia publicã. În data de 1 octombrie, la Tribunalul Hunedoara s-a judecat un termen în acest dosar, iar instanþa a decis amânarea cauzei pentru data de 29 octombrie. Dosarul a fost conexat cu un altul care are acelaºi obiect ºi care s-a aflat pe rolul Curþii de Apel Alba. “S-a acordat un nou termen pentru data de 29 octombrie ºi totodatã se conxeazã dosarul cu unul de pe rolul Curþii de Apel Alba”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ildiko Glãman, purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara.
Conflictul de muncã dintre cele douã pãrþi va trebui soluþionat de judecãtorii de la secþia de Litigii de Munca si Asigurari Sociale. La începutul acestui an, Gabriel Lungu, fostul city-manager al municipiu-
lui Lupeni, l-a acþionat în judecatã pe edilul Cornel Resmeriþã pentru faptul cã i-a desfiinþat postul. Dupã ce iniþial procesul s-a judecat la Tribunalul Hunedoara, acesta a fost declinat în competenþa Curþii de Apel Alba Iulia. Magistraþii de la Alba au trimis dosarul înapoi la Tribunalul Hunedoara. Anul trecut, consilierii locali de la Lupeni au aprobat desfiinþarea postului de city-manager a localitãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începând cu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o în cadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean. Monika BACIU
Partidele politice ºi candidaþii trebuie sã ºtie cã pot folosi aceste panouri de afiºaj electoral într-un astfel de mod încît sã nu încurce alþi candidaþi. Afiºele pot fi lipite ºi pe proprietãþi private dar cu acordul proprietarilor. Nu se pot pune afiºe electorale pe stîlpii viaductelor, pe poduri, pe sistemele electronice care dirijeazã circulaþia, pe copaci, prin parcuri, iar dacã se întîmplã este consideratã contravenþie ºi este sancþionatã cu amendã de la 1000 de lei la 2500 de lei. Sperãm sã nu fie astfel de situaþii”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Partidele politice au o serie de obligaþii ºi în ceea ce priveºte organizarea de adunãri publice. “În ceea ce priveºte organizarea evenimentelor publice, trebuie sã respecte legea 60/1991 privind adunãrile publice, în
Actualitate 3 ceea ce priveºte înºtiinþarea în prealabil a organelor, cum ar fi jandarmeria, cu 48 de ore înainte. Sunt niºte formalitãþi care trebuie îndeplinite pentru a evita accidentele sau aplicarea de amenzi”, a mai subliniat sursa citatã. Numãrul secþiilor de votare a rãmas neschimbat la nivelul municipiului Petroºani. “Ele sunt aceleaºi, sunt în numãr de 26 ºi au fost stabilite în luna aprilie de cãtre domnul primar. Legislaþia prevede cã numai este necesarã o delimitare pentru cã ea se poate face în perioada 1 ianuarie- 31 martie a fiecãrui an ºi restricþiile sunt aceleaºi pe care le ºtie populaþia de ani de zile”, a mai declarat Negoe. Legea prevede ºi o serie de interdicþii pentru candidaþi. De pildã, campania electoralã nu se poate desfãºura în unitãþile ºcolare, cel puþin nu în timpul programului de învãþãmânt, dar nici în penitenciare ori în unitãþile militare. Monika BACIU
4 Actualitate
P
ãmântul s-a relaxat, bulina a dispãrut, iar noul proprietar închiriazã birourile fostei poºte. Dupã ce au dat afarã din clãdire Poºta Petroºani, pe motiv cã imobilul este foarte instabil în cazul unui seism, noul proprietar al clãdirii, Telekom, cautã chiriaº pentru spaþiul de peste 1000 mp. Gravitaþia Pãmântului s-a relaxat în zona Petroºaniului, iar de aceea bulina de pe fosta clãdire a poºtei a dispãrut. Aceasta nu mai este încadratã în grad seismic I, ci grad seismic II. “Bulina roºie a dispãrut din cauza modificãrii legislative. De la 1 ianuarie anul acesta a intrat în vigoare o nouã lege ºi modificã puþin datele tehnice a amplasãrii localitãþii Petroºani din punct de vedere seismic. A scãzut acceleraþia pãmântului de la 0,12 la 0,10. E mai relaxat din punctul acesta de vedere ºi cu reexecutarea unei noi expertize s-a retrogradat din gradul I seismic, cu risc seismic mare, în gradul II care presupune cã doar unele elemente din structura clãdirii prezintã posibilitãþi de deformare în cazul unui cutremur”, a declarat Adrian Moldovan, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
Telekom cautã chiriaºi care sã consolideze clãdirea ameninþatã de seism C lãdire de închiriat
Proprietarul clãdirii, respectiv Telekom cautã chiriaºi pentru clãdirea pe care a moºtenit-o. “Moºtenitorii”, respectiv cei de la Telekom, cunosc faptul cã imobilul este încadrat în gradul de risc seismic, iar aceºtia spun cã viitorii chiriaºi trebuie sã consolideze clãdirea. “Clãdirea e încadratã în grad seismic doi. Se poate închiria cu condiþia sã fie consolidatã. Acest lucru implicã costuri mai mari. Consolidarea trebuie fãcutã de cãtre chiriaºi urmând apoi sã se acorde diferite compensãri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Cantemir Pantea, agentul care se ocupã de închirierea birourilor din clãdirea care aparþine acum firmei Telekom. Preþurile de închiriere a birourilor variazã de la 2 la 3 euro, în funcþie de amplasamentul biroului. Cei de la Telekom spun cã în momentul de faþã clãdirea nu este de vânzare, însã aceastã posibilitate poate fi luatã în calcul dacã existã vreun cumpãrãtor.
Î
n 2011, Pãmântul era tensionat Povestea bulinei a început în 2011, când un raport de expertizã
întocmit de un profesor din Bucureºti a indicat faptul cã impunãtoarea clãdire s-ar prãbuºi ca o construcþie din beþe de chibrituri în cazul unui cutremur. Practic, conform raportului de expertizã, clãdirea Poºtei & Romtelecom s-ar fi încadrat în gradul I de risc seismic, asta deºi Valea Jiului nu este
nicidecum o zonã seismicã ºi nici nu a fost vreodatã, iar clãdirea nu prezenta indicii conform cãreia ar avea structura de rezistenþã grav afectatã. Proprietarii imobilului au montat urgent o bulinã roºie de risc seismic ridicat ºi au evacuat
chiriaºii, adicã Poºta Românã. La scurt timp dupã evacuarea pe motiv de risc seismic a chiriaºilor, de pe clãdirea Romtelecom a dispãrut ºi bulina roºie. Reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani au precizat cã s-a fãcut o contra-expertizã ºi, de la risc I, a cãzut la risc de gradul II, aºa cã bulinas roºie nu se mai impunea. Imobilul este localizat în centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþa totala de 1963mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încalzire. Monika BACIU
Gropile de gunoi trebuie sã disparã pânã în 2015
M
gunoi produsã de hunedoreni urmând sã ajungã la deponeul ecologic ce se construieºte la Bârcea Mare. "În prezent, ºapte din cele nouã gropi de gunoi existente în judeþul Hunedoara se închid pe banii Comunitãþii Europene. Suntem în procedurã de licitaþie ºi pentru gropile de gunoi de la Deva ºi Orãºtie, astfel încât anul viitor sã putem spune cã toate aceste deponeuri au fost
ute de oameni, bolnavi ºi care au nevoie de acte, ori adeverinþe, se calcã în picioare în fiecare zi de joi. Este ziua în care la biroul deschis de Casa Asigurãrilor de Sãnãtate la Petroºani, se dau consultaþii ºi se depun dosare. Doar cã oamenii îºi pierd pur ºi simplu rãbdarea ºi scandalul face ca nimeni sã nu se mai înþeleagã cu personalul ce vine de la Deva. Totul a izbucnit, însã, joi la prânz, când cei de la Deva au întârziat câteva minute, iar oamenii au rãbufnit.
Hãrmãlaie ºi oameni bolnavi la Petroºani „În primul rând, nu este nimic organizat. Au venit cei de la Deva de la Casa de Sãnãtate ºi nu vor sã ajungã la timp. Programul este de la 10, ei vin la 10.30 ºi apoi mai stau sã îºi facã ºi o cafea. Uitaþi, aici sunt 100 de oameni, o femeie cu hernie de disc, o gravidã, care poate naºte peste 2 minute ºi eu am insistat la douã gravide sã intre în faþã. De ce nu se respectã programul?”, spune unul dintre cei care au stat joi toatã ziua la coada interminabilã. Într-o gãlãgie infernalã, oamenii se aºrazã la coadã de cu zori, sunt oameni bolnavi, care abia mai stau în picioare ºi când ajung sã intre, aflã cã le lipsesc acte ºi cã poate au stat degeaba. La fel este ºi o femeie operatã de hernie de disc, care joi dimineaþã nu ºtia cât mai aºteaptã ºi dacã va mai veni iar. „Nu ºtiu dacã este vala-
bil dosarul. Stãm degeaba, sau nu stãm? Se poate rezolva, sau nu. Fiecare are o situaþie diferitã ºi nu ºtiu dacã îmi pot face aici un medic de familie, cã am stat pânã acum. ªi ameþesc ºi cad jos ºi nu prea pot sã mai stau în picioare”, a spus femeia, care era proaspãt operatã la coloana vertebralã, dar care stãtuse destul timp în picioare, cât sã simtã cã îi este rãu. Oamenii sunt revoltaþi ºi din cauza lipsei de organizare ºi nu mai ºtiu cui sã se adreseze, pentru cã, spun ei, toþi plãtesc asigurãri de sãnãtate ºi atunci când au nevoie, sunt umiliþi pe banii lor. „De la 8,30 am venit, dar erau deja oameni de la ora 6,00. Suntem oameni bolnavi, nu avem locuri unde sã stãm, o masã unde sã completãm actele. Nu un bon de ordine, care cum vine, intrã pe apucate”, a precizat un alt
Supãrat pe bisericã
ijlocul lui 2015, terminus pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme. Prezentarea proiectului oficial Sistemul de management integrat al deºeurilor a fost prezentat de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. Proiectul care a început în anul 20015, are o valoare de aproape 256 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei provenind din fonduri europene, prin Programul Operaþional Regional. Proiectul prevede ca în 2016, mai bine de 60 la sutã din deºeurile reciclabile sã fie efectiv reciclate sau recuperate, doar 30-40 la sutã din cantitatea de
S
U
închise, respectând procedurile europene. Vom face în aºa fel încât anul viitor sã avem finalizat ºi deponeul ecologic de la Bârcea Mare, pentru a putea începe acolo colectarea ºi depozitarea deºeurilor sortate din judeþ", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Proiectul intitulat "Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara" are o valoare totalã de 255,71 milioane lei, din care 99% reprezintã finanþare nerambursabilã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin POS Mediu ºi bugetul de stat, iar 1% reprezintã contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU
n tânãr din localitatea Petrila a intrat în atenþia poliþiºtilor dupã ce a spart cu un bolovan un geam al bisericii catolice din localitate. Poliþiºtii din localitatea Petrila, sesizaþi de preotul bisericii catolice au reuºit repede sã-l identifice pe autor, dar au constatat cã nu este vorba de un act de vandalism sau de o tentativã de furt. Oamenii legii au descoperit cã autorul care a spart geamul bisericii este un tânãr din localitate, cunoscut cu probleme medicale, ºi care a fost scãpat din atenþie de cãtre pãrinþi. „Nu este vorba de un act de vandalism, a fost spart un geam de cãtre
o persoanã cu tulburãri psihice. Noi am luat legãtura cu familia, cu mama persoanei respective ºi i s-a pus în vedere cã trebuie sã-l aibã sub supraveghere. Pãrintele bisericii nu a depus plângere de naturã penalã ºi rugãmintea lui era ca mama lui sã aibã grijã de el. Nu s-a întocmit dosar penal în cauzã, însã mama tânãrului a primit un avertisment pentru lipsã de supraveghere”, a declarat comisarul Alexandru Scafariu, adjunctul ºefului Poliþiei Petrila. Mama tânãrului cu probleme medicale le-a spus poliþiºtilor cã l-a scãpat din vedere pe bãiat pentru cã, fiind foarte sãraci, a mers sã munceascã prin vecini. Maximilian GÂNJU
bolnav. În interiorul biroului sunt doi angajaþi, care se chinuie din rãsputeri sã facã ordine ºi se luptã pur ºi simplu cu oamenii agitaþi ºi bolnavi. Totuºi, ei vãd partea plinã a paharului. „Pãrerea mea cã deschiderea punctului de lucru de aici de la Petroºani, pe lângã aceastã lipsã de organizare, este mult mai bunã, faþã de un drum la Deva, sau poate mai multe drumuri”, a precizat, ca drept la replicã, în vacarmul creat la uºa cabinetului
sãu, Gabriela Criºovan, o angajatã a CNAS Deva. Biroul Casei de Sãnãtate a fost deschis la Petroºani cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, însã, aglomeraþia este foarte mare, iar sute de oameni bolnavi, care au nevoie de serviciile Casei, stau umiliþi la rând ore în ºir. ªi asta în cazul fericit în care nu mai trebuie sã vinã încã cel puþin o datã, cu dosarul complet. Diana MITRACHE
4 Actualitate
P
ãmântul s-a relaxat, bulina a dispãrut, iar noul proprietar închiriazã birourile fostei poºte. Dupã ce au dat afarã din clãdire Poºta Petroºani, pe motiv cã imobilul este foarte instabil în cazul unui seism, noul proprietar al clãdirii, Telekom, cautã chiriaº pentru spaþiul de peste 1000 mp. Gravitaþia Pãmântului s-a relaxat în zona Petroºaniului, iar de aceea bulina de pe fosta clãdire a poºtei a dispãrut. Aceasta nu mai este încadratã în grad seismic I, ci grad seismic II. “Bulina roºie a dispãrut din cauza modificãrii legislative. De la 1 ianuarie anul acesta a intrat în vigoare o nouã lege ºi modificã puþin datele tehnice a amplasãrii localitãþii Petroºani din punct de vedere seismic. A scãzut acceleraþia pãmântului de la 0,12 la 0,10. E mai relaxat din punctul acesta de vedere ºi cu reexecutarea unei noi expertize s-a retrogradat din gradul I seismic, cu risc seismic mare, în gradul II care presupune cã doar unele elemente din structura clãdirii prezintã posibilitãþi de deformare în cazul unui cutremur”, a declarat Adrian Moldovan, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
Telekom cautã chiriaºi care sã consolideze clãdirea ameninþatã de seism C lãdire de închiriat
Proprietarul clãdirii, respectiv Telekom cautã chiriaºi pentru clãdirea pe care a moºtenit-o. “Moºtenitorii”, respectiv cei de la Telekom, cunosc faptul cã imobilul este încadrat în gradul de risc seismic, iar aceºtia spun cã viitorii chiriaºi trebuie sã consolideze clãdirea. “Clãdirea e încadratã în grad seismic doi. Se poate închiria cu condiþia sã fie consolidatã. Acest lucru implicã costuri mai mari. Consolidarea trebuie fãcutã de cãtre chiriaºi urmând apoi sã se acorde diferite compensãri”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Cantemir Pantea, agentul care se ocupã de închirierea birourilor din clãdirea care aparþine acum firmei Telekom. Preþurile de închiriere a birourilor variazã de la 2 la 3 euro, în funcþie de amplasamentul biroului. Cei de la Telekom spun cã în momentul de faþã clãdirea nu este de vânzare, însã aceastã posibilitate poate fi luatã în calcul dacã existã vreun cumpãrãtor.
Î
n 2011, Pãmântul era tensionat Povestea bulinei a început în 2011, când un raport de expertizã
întocmit de un profesor din Bucureºti a indicat faptul cã impunãtoarea clãdire s-ar prãbuºi ca o construcþie din beþe de chibrituri în cazul unui cutremur. Practic, conform raportului de expertizã, clãdirea Poºtei & Romtelecom s-ar fi încadrat în gradul I de risc seismic, asta deºi Valea Jiului nu este
nicidecum o zonã seismicã ºi nici nu a fost vreodatã, iar clãdirea nu prezenta indicii conform cãreia ar avea structura de rezistenþã grav afectatã. Proprietarii imobilului au montat urgent o bulinã roºie de risc seismic ridicat ºi au evacuat
chiriaºii, adicã Poºta Românã. La scurt timp dupã evacuarea pe motiv de risc seismic a chiriaºilor, de pe clãdirea Romtelecom a dispãrut ºi bulina roºie. Reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani au precizat cã s-a fãcut o contra-expertizã ºi, de la risc I, a cãzut la risc de gradul II, aºa cã bulinas roºie nu se mai impunea. Imobilul este localizat în centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþa totala de 1963mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încalzire. Monika BACIU
Gropile de gunoi trebuie sã disparã pânã în 2015
M
gunoi produsã de hunedoreni urmând sã ajungã la deponeul ecologic ce se construieºte la Bârcea Mare. "În prezent, ºapte din cele nouã gropi de gunoi existente în judeþul Hunedoara se închid pe banii Comunitãþii Europene. Suntem în procedurã de licitaþie ºi pentru gropile de gunoi de la Deva ºi Orãºtie, astfel încât anul viitor sã putem spune cã toate aceste deponeuri au fost
ute de oameni, bolnavi ºi care au nevoie de acte, ori adeverinþe, se calcã în picioare în fiecare zi de joi. Este ziua în care la biroul deschis de Casa Asigurãrilor de Sãnãtate la Petroºani, se dau consultaþii ºi se depun dosare. Doar cã oamenii îºi pierd pur ºi simplu rãbdarea ºi scandalul face ca nimeni sã nu se mai înþeleagã cu personalul ce vine de la Deva. Totul a izbucnit, însã, joi la prânz, când cei de la Deva au întârziat câteva minute, iar oamenii au rãbufnit.
Hãrmãlaie ºi oameni bolnavi la Petroºani „În primul rând, nu este nimic organizat. Au venit cei de la Deva de la Casa de Sãnãtate ºi nu vor sã ajungã la timp. Programul este de la 10, ei vin la 10.30 ºi apoi mai stau sã îºi facã ºi o cafea. Uitaþi, aici sunt 100 de oameni, o femeie cu hernie de disc, o gravidã, care poate naºte peste 2 minute ºi eu am insistat la douã gravide sã intre în faþã. De ce nu se respectã programul?”, spune unul dintre cei care au stat joi toatã ziua la coada interminabilã. Într-o gãlãgie infernalã, oamenii se aºrazã la coadã de cu zori, sunt oameni bolnavi, care abia mai stau în picioare ºi când ajung sã intre, aflã cã le lipsesc acte ºi cã poate au stat degeaba. La fel este ºi o femeie operatã de hernie de disc, care joi dimineaþã nu ºtia cât mai aºteaptã ºi dacã va mai veni iar. „Nu ºtiu dacã este vala-
bil dosarul. Stãm degeaba, sau nu stãm? Se poate rezolva, sau nu. Fiecare are o situaþie diferitã ºi nu ºtiu dacã îmi pot face aici un medic de familie, cã am stat pânã acum. ªi ameþesc ºi cad jos ºi nu prea pot sã mai stau în picioare”, a spus femeia, care era proaspãt operatã la coloana vertebralã, dar care stãtuse destul timp în picioare, cât sã simtã cã îi este rãu. Oamenii sunt revoltaþi ºi din cauza lipsei de organizare ºi nu mai ºtiu cui sã se adreseze, pentru cã, spun ei, toþi plãtesc asigurãri de sãnãtate ºi atunci când au nevoie, sunt umiliþi pe banii lor. „De la 8,30 am venit, dar erau deja oameni de la ora 6,00. Suntem oameni bolnavi, nu avem locuri unde sã stãm, o masã unde sã completãm actele. Nu un bon de ordine, care cum vine, intrã pe apucate”, a precizat un alt
Supãrat pe bisericã
ijlocul lui 2015, terminus pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme. Prezentarea proiectului oficial Sistemul de management integrat al deºeurilor a fost prezentat de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara. Proiectul care a început în anul 20015, are o valoare de aproape 256 de milioane de lei, cea mai mare parte a sumei provenind din fonduri europene, prin Programul Operaþional Regional. Proiectul prevede ca în 2016, mai bine de 60 la sutã din deºeurile reciclabile sã fie efectiv reciclate sau recuperate, doar 30-40 la sutã din cantitatea de
S
U
închise, respectând procedurile europene. Vom face în aºa fel încât anul viitor sã avem finalizat ºi deponeul ecologic de la Bârcea Mare, pentru a putea începe acolo colectarea ºi depozitarea deºeurilor sortate din judeþ", a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Proiectul intitulat "Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara" are o valoare totalã de 255,71 milioane lei, din care 99% reprezintã finanþare nerambursabilã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã prin POS Mediu ºi bugetul de stat, iar 1% reprezintã contribuþia Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU
n tânãr din localitatea Petrila a intrat în atenþia poliþiºtilor dupã ce a spart cu un bolovan un geam al bisericii catolice din localitate. Poliþiºtii din localitatea Petrila, sesizaþi de preotul bisericii catolice au reuºit repede sã-l identifice pe autor, dar au constatat cã nu este vorba de un act de vandalism sau de o tentativã de furt. Oamenii legii au descoperit cã autorul care a spart geamul bisericii este un tânãr din localitate, cunoscut cu probleme medicale, ºi care a fost scãpat din atenþie de cãtre pãrinþi. „Nu este vorba de un act de vandalism, a fost spart un geam de cãtre
o persoanã cu tulburãri psihice. Noi am luat legãtura cu familia, cu mama persoanei respective ºi i s-a pus în vedere cã trebuie sã-l aibã sub supraveghere. Pãrintele bisericii nu a depus plângere de naturã penalã ºi rugãmintea lui era ca mama lui sã aibã grijã de el. Nu s-a întocmit dosar penal în cauzã, însã mama tânãrului a primit un avertisment pentru lipsã de supraveghere”, a declarat comisarul Alexandru Scafariu, adjunctul ºefului Poliþiei Petrila. Mama tânãrului cu probleme medicale le-a spus poliþiºtilor cã l-a scãpat din vedere pe bãiat pentru cã, fiind foarte sãraci, a mers sã munceascã prin vecini. Maximilian GÂNJU
bolnav. În interiorul biroului sunt doi angajaþi, care se chinuie din rãsputeri sã facã ordine ºi se luptã pur ºi simplu cu oamenii agitaþi ºi bolnavi. Totuºi, ei vãd partea plinã a paharului. „Pãrerea mea cã deschiderea punctului de lucru de aici de la Petroºani, pe lângã aceastã lipsã de organizare, este mult mai bunã, faþã de un drum la Deva, sau poate mai multe drumuri”, a precizat, ca drept la replicã, în vacarmul creat la uºa cabinetului
sãu, Gabriela Criºovan, o angajatã a CNAS Deva. Biroul Casei de Sãnãtate a fost deschis la Petroºani cu sprijinul Consiliului Judeþean Hunedoara, însã, aglomeraþia este foarte mare, iar sute de oameni bolnavi, care au nevoie de serviciile Casei, stau umiliþi la rând ore în ºir. ªi asta în cazul fericit în care nu mai trebuie sã vinã încã cel puþin o datã, cu dosarul complet. Diana MITRACHE
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
O scrisoare deschisã cãtre toþi pensionarii de la Casa Pensiilor din Lonea
V
ã rog sã-mi permiteþi sã profit de aceastã ocazie pentru a vã aduce la cunoºtinþã, unele lucruri mai puþin ortodoxe ce se întâmplã la aceastã casã a pensionarilor. Nu voi aminti de nici un nume, mã voi limita numai la faptele întâlnite în perioada de când sunt membru. M-am înscris în aceastã asociaþie cu soþia în anul 2011 pentru a beneficia de unele avantaje reciproce oferite de aceastã colectivitate. Citisem înainte de înscriere Statutele de la Asociaþiile din Petroºani ºi Petrila ºi eram sigur cã aceste Asociaþii ale Pensionarilor funcþioneazã în baza unor legi ale statului român. Nu bãnuiam niciodatã cã aceste legi ale naþiuni sunt ignorate într-un mod incredibil, iar respectul faþã de membrii asociaþiei sunt trataþi cu o indiferenþã greu de imaginat. Faþã de cele afirmate, voi aduce ºi argumentele cât se poate de credibile astfel: În data de 01.03 a.c. de faþã fiind 120 de membrii ai asociaþiei, fãrã nici un pic de vinã sunt exclus din asociaþie cu soþia. În actul care mi-a fost trimis semnat de tot comitetul mai puþin de dl. Avram ºi Opriº nu este trecutã abaterea ºi nici articolul care a fost încãlcat din statut: Foarte grav este faptul cã nu am fost convocat, neavând posibilitatea sã mã apãr, fiind lipsã. Profitând de aceastã lipsã, am fost insultat, denigrat, calomniat ºi mi s-au inventat acuze fabricate. Aceastã acuzaþie ºi excluderea în lipsã nu este folositã nicãieri în lume, chiar ºi faþã de criminali care li se dã posibilitatea sã se apere. Singura organizaþie unde se foloseºte aceastã metodã este mafia. Am observat cã actul de excludere este semnat ºi de o persoanã ºcolitã de comuniºti, care putea sã opreascã abuzul, nebunia ºi dorinþa de rãzbunare, vizibilã de oricine. Din dorinþa mea
fireascã de a cunoaºte modul corect ºi legal de respectare a legii la aceastã asociaþie, a deranjat vizibil comitetul, care a trecut la atacuri perfide – diabolice. De la 2 telefoane sunt sunat la diferite ore ºi înjurat ca la uºa cortului începând cu mama decedatã de 30 de ani, cu ameninþarea de genul „nu te potoleºti, cã þi se pregãteºte ceva”. Ce anume mi se pregãteºte domnilor din comitet? Întrebarea fireascã este dacã aceastã persoanã se mulþumea cu suma de 758, nu rãmânea cu ea. Dar ce se întâmplã cu suma care îi fusese pretinsã pentru înapoierea carnetelor? De ce domnilor din comitet procedaþi aºa cu niºte pensionari bãtrâni, neajutoraþi în loc sã-i ajutaþi, îi umiliþi? Am insistat asupra consultãrii statutului care nu este înmânat nici unui membru ca la celelalte asociaþii. Mi s-a rãspuns cã accesul la acest statut se face cu aprobarea comitetului!! Ce ascundeþi domnilor din comitet sub acest nesãbuit abuz. La insistenþele mele mi s-au arãtat niºte coli de hârtie semnate ºi parafate de un avocat. Grosolãnia întocmirii acestui statut m-a revoltat enorm. E de neconceput aºa ceva, de unde rezultã cã acest statut este contrafãcut la cheremul comitetului, lovind în drepturile pensionarilor. Domnilor din comitet statutul unei organizaþii se obþine în urma unei hotãrâri judecãtoreºti semnatã ºi parafatã de un notar. Pentru acest comitet nu existã legi? Am insistat printr-o petiþie trimisã prin poºtã sã fiu primit de tot comitetul pentru a discuta aceste probleme din asociaþie, acest lucru a fost refuzat categoric motivându-se cã acest comitet refuzã întâlnirea cu mine, lucru afirmat de preºedinte... Oare de ce? Dacã la un preºedinte de stat sau la un ministru se poate ajunge în zilele de audienþã, la acest comitet, ba?! Iatã pânã unde a ajuns lipsa de judecatã a reprezentanþilor noºtri la aceastã asociaþie. Am profitat de aceastã conjuncturã întrebând preºedintele ºi de niºte
sume mari de bani primite sponsorizare, respectiv 50.000 de lei de la primãrie ºi 10000 de la firma Drupo. Rãspunsul m-a ºocat, afirmând cã banii de la primãrie nu au fost operaþi în evidenþele contabile ale asociaþiei deoarece Termoprestul a efectuat lucrãrile de renovare ºi reabilitare a asociaþiei. Lucru confirmat ºi de domnul Primar.
C
oncluzia:
Scoaterea din evidenþele contabile ale Primãriei a sumei de 50.000 lei ºi repartizatã ca sponsorizare a asociaþiei de Pensionari care era obligatã de lege sã opereze suma în evidenþa contabilã a asociaþiei. Nu s-a fãcut. Sã decadã în asemenea hal demnitatea unor oameni. O voce de la telefon 07276712XX a fost cunoscutã, lucru ce m-a determinat sã informez pe domnul Primar ºi o rudã foarte apropiatã insistând sã intervinã pentru a-ºi cere scuze, în caz contrar voi anunþa instituþiile abilitate. A doua zi cu un tupeu greu de imaginat se prezintã aceastã persoanã vizatã cu scopul vãdit de a face pace. Persoana care m-a umilit ºi mi-a batjocorit familia ºi neamul a fost primitã în casã ºi omenitã cu pãlincã ºi cafea. Dar culmea ipocriziei: dupã câteva zile mi-a refuzat salutul, refuzând întinderea mâinii în faþa domnului Primar, urmând ºi excluderea ca membru descrisã mai sus. În urma unui deces a unui prieten ºi rudã apropiatã soþia decedatului cu lacrimi în ochi mi-a povestit despre comportamentul miºel din conducerea casei atunci când s-a prezentat pentru obþinerea dreptului de deces. Suma primitã pentru 2 carnete cu o cotizaþie de 20 de ani na fost de 758 lei, opropindu-se carnetele, repet oprindui-se carnetele. Ajunsã acasã a bãnuit cã suma primitã este micã fapt care s-a prezentat pentru lãmuriri, tonul ºi modul de exprimare a fost umilitor, refuz sã pronunþ expresiile. Soþia decedatului a solicitat sã i se restituie carnetele considerând cã-i aparþine ºi cã
au fost reþinute abuziv. Pentru restituirea carnetelor reprezentantul casei, a obligat-o sã-i restituie suma de 758 lei + 200 lei pentru capelã, care a fost obþinutã gratis fiind membru de 20 de ani. Femeia a restituit sumele pentru care i s-a eliberat chitanþã. Aceastã chitanþã poate fi consideratã fictivã pentru cã i s-a eliberat abuziv pentru un drept. Ajunsã acasã a observat cã din carnete lipsesc zile din perioada anilor 2000 – 2010. Domnilor membri ai acestei case, prezenþi iatã ce metode primejdioase ºi ilegale folosesc aceºti reprezentanþi ai noºtri. Mâine – poimâine aceste metode diabolice le pot aplica oricui dintre noi, dacã dãm dovadã de îngãduinþã ºi tratãm cu indiferenþã metode de a profita în urma unor decese. Dupã depunerea unei plângeri la poliþie suma restituitã a crescut mãrindu-se de la 758 lei la aproape 1000 + 200 lei pretinsã abuziv pentru capelã. Apoi persoana a renunþat sã mai fie membrã fapt pentru care i s-a restituit cotizaþia plãtitã casei din anul 1990. Astfel suma a dispãrut pe traseul Primãrie – Casa Pensionarilor în mod miraculos. Lucrãrile efectuate de Termoprest s-au fãcut cu salariaþii plãtiþi ºi figurau în evidenþele întreprinderi prestate de platã. Ei nu puteau primii douã salarii unul cu angajaþii permanenþi ºi unul din lucrãrile efectuate ocazinal. În acest caz din suma de 50000 lei s-au cheltuit numai pe materiale suma fiind foarte mare. Iar pentru aceste materiale trebuiau sã existe acte. Din adresa trimisã de casã rezultã cã suma de 10000 lei primitã de la Duppo a fost cheltuitã pe 30 de mese ºi 150 de scaune, fiind cheltuitã în plus din fondurile casei 5200 lei. Pentru toate acestea este normal ºi legal sã existe acte. Sunt voci care spun cã la cele 30 de mese s-au pus numai blaturi? Pentru lucrãrile efectuate de Termoprest casa pensionarilor, trebuie sã existe un deviz de lucru, o situaþie de lucrãri unde sunt cuprinse: manopera ºi materialele cu cantitãþile respective. Intervenþia la A.N.I a
confirmat, conform adresei nr. 448/13 ianuarie a.c. cã preºedintele casei de pensii ºi ajutor reciproc, dacã este ºi consilier la Primãrie este incompatibil. Acelaºi lucru stipuleazã ºi legea nr. 540/3.10.2014, cã aceste asociaþii de pensionari sunt apolitice. Pentru a dezinforma ºi a manipula masa de pensionari, s-a prezentat avocatul Alexandroiu care a susþinut cã preºedintele nu încalcã legea chiar dacã este ºi consilier ºi membru de partid. Pensionarii nu cunosc faptul cã avocaþii sunt persoane de consultanþã, nu sunt împuternicite de lege de a lua decizii, aºa cã avocatul citat mai sus ºi-a depãºit atribuþiile la fel ca ºi atunci când a semnat un statut ºi l-a parafat pe coli de hârtie fãrã o hotãrâre judecãtoreascã.
S
tatut contrafãcut în interesul comitetului
La aceastã asociaþie legile sunt ignorate inconºtient, cum ar fi Legea nr. 544/2000, Legea nr. 246/2005 ºi Art. 31 din constituþie, care se referã la dreptul la informare, adicã accesuul la actele Asociaþiei. La aceastã asociaþie unde existã ºi CAR se întâmplã lucruri incredibile astfel: bãtrâni foarte necãjiþi ºi bolnavi se împrumutã cu sume mici, la acesr CAR unde plãtesc dobândã de 13% cea mai mare dobândã din România, iar dobânda primitã la depunerea sumelor la CAR este de 6% Aºa sunt ajutaþi pensionarii la aceastã asociaþie! Iatã domnilor ºi telefoanele de la care sunt înjurat ca la uºa cortului, începînd de la mama decedatã de 30 de ani, sînt ameninþat iar familia
batjocoritã într-un hal de nedescris. Aceste telefoane sînt: 0724.671.2XX, 0730.741.3XX, NECUNOSCUT ºi +4076.8189.3XX. acestea sunã la diferite ore terorizându-mi familia care nu mai iese din casã pentru a nu se întîmpla ceva neprevãzut. Iatã domnilor pensionari ÎN CE ÞARÃ TRÃIM. Aceste metode mafiote ameninþa bãtrîni neputincioºi pentru a-i determina sã tacã iar ei sã-ºi continue nestingheriþi ilegalitãþile pe spatele unor bãtrîni. Unde sunt instituþiile abilitate ale statului român care sunt plãtite pentru a urmãri respectarea legilor ºi asigurarea siguranþei naþiunii? Sã citeascã oare aceste organe ale statului cele puse pe hârtie ºi sã acþioneze, cum ar fi bine, ºi sau sã treacã cu vederea aceste grave încãlcãri ale legii ca pe orice articol nesemnificativ. Ce mi s-a întâmplat în ziua de luni 29.09 2014 la primãria Petrila în orele de audienþe, în biroul primarului, ºi în prezenþa lui, este HALUCINANT. PRIMEJDIOS! Auzind cã sunt la primar, preºedintele asociaþiei a nãvãlit în biroul primarului insultându-mã, umilindumã, sãrind sã mã loveascã de mai multe ori. Primarul a intervenit salvator. Acest lucru denotã cã este un climat DEOCHEAT între primãrie ºi preºedintele asociaþiei, care este ºi consilier. Oare aceºti bãtrîni din Asociaþia Pensionarilor Lonea meritã sã aibe comitet cu asemenea comportament iresponsabil? Aceasta este o radiografie la ce se întîmplã la aceastã asociaþie. Geor ge GURLUI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
Vor în subteran
A
proape 100 de bãrbaþi sunt gata sã dea la lopatã în fronturile de lucru de la cele 4 unitãþi miniere considerate viabile în Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara face angajãri, iar directorul Diviziei Miniere ne explicã cum se va proceda. „La mina Lonea, 15 locuri sunt, la Livezeni 40, la Vulcan, 20 ºi la Mina Lupeni sunt 15 locuri. Aceste angajãri se vor face de pe lista concursului din luna mai, respectiv de la numãrul 76, pânã la numãrul 166. Vom lua primii 90 picaþi de pe liste ºi îi vom angaja”, a declarat Nicolae Drãgoi, director Divizia Minierã CEH.
Cei care au susþinut în primãvarã concursul de lopãtare ºi cel teoretic au acum ºansa sã lucreze la minã. Sunt tineri care au obþinut punctaje bune, iar cei norocoºi chiar cred cã vor avea un job stabil ºi sunt gata sã intre în pãmânt, unde vor câºtiga cel puþin 2.000 de lei lunar. „Sunt pe listã. Sunt al 76-lea. Îmi doresc cã aia vreau, sã lucrez la minã. Am copil… De mult tot caut un loc de muncã mai bun, mai stabil. Mã gãndesc cã o sã fie foarte greu, dar nu mi-e fricã. Am fost prin preajma minei, tata lucreazã la minã, deci nu e ceva nou”, spune unul dintre cei care în scurt timp va lucra la minã. Despre angajãri ne vorbesc ºi sindicaliºtii, care susþin cã ar fi o coincidenþã electoralã,
angajarea altor 90 de mineri, de care cu siguranþã este nevoie la fronturile de lucru. „Mã deranjeazã cã se întâmplã numai în momente speciale din punctul de vedere politic. Nu aº vrea sã îmi fie interpretate vorbele în acest sens, dar datele concrete la care s-au fãcut aceste angajãri, confirmã ce spun eu. Ele sunt necesare, e pãcat cã momentul poate sã fie o simplã coincidenþã, deºi eu, personal, nu cred în aºa ceva, dar este bine cã se întâmplã”, a pre-
cizat ºi Petre Nica, lider Sindicatul Muntele, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii apun cã ar mai fi nevoie de cel puþin alþi 300 de angajaþi, care ar trebui sã mai fie angajaþi la minele din Valea Jiului. Asta, în timp ce directorul Diviziei Miniere Nicolae Drãgoi a menþionat cã o altã rundã de angajãri ar putea sã urmeze în luna ianuarie a anului viitor. Diana MITRACHE
Roz pentru o luptã nedreaptã
R
oz a fost culoarea sub care ºi în acest an s-a luptat pentru depistarea maladiilor de care suferã femeile. Pentru cã, lunar, sunt cel puþin 100 de noi cazuri diagnosticate în judeþul Hunedoara, iar femeile sunt principalele vizate, organizatorii manifestãrii publice din Petroºani, care au îmbrãcat o clãdire în roz ºi au þinut sã ne atragã atenþia. Cancerul de col uterin, sau de sân se poate trata, dacã este depistat la timp. „Am încercat, prin asociaþia noastrã, sã desfãºurãm aceastã acþiune cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenire ºi combatere a cancerului de sân ºi col uterin ºi sub patronajul Fundaþiei Renaºterea, care e promotorul la nivel naþional, încercãm sã transmitem un mesaj cãtre toate doamnele din Valea Jiului ºi mai departe, de a încerca, în primul rând, prevenirea”, a declarat Robert Kecsedi, preºedintele Fundaþie Hope for life. Statisticile sunt simple cifre,
dar organizatorii au adus la microfon douã doamne a cãror viaþã a fost pur ºi simplu distrusã în momentul în care au fost diagnosticate cu o astfel de boalã. „A fost o experienþã de viaþã pentru mine ºi am învãþat cã înseamnã enorm sã îþi faci controlul la timp. Eu am trecut peste vizita la medic 2 ani, iar când am fost, nu a ieºit OK. Mulþumesc cã am dat peste o echipã de medici extraordinarã ºi le mulþumesc celor din familie cã mi-au fost alãturi”, a spus cu emoþie o doamnã ce a trecut printr-un astfel de tratament. Întreg universul se dãrâmã
RESTRICÞII S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru vineri 3 octombrie 2014 în Bãrbãteni între orele 9 - 13. Motivul restricþiei - remediere pierdere pe branºamentul blocului 42, sc. III din Bãrbãteni. Mulþumim pentru înþelegere. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani atunci când o femeie primeºte un astfel de diagnostic. La fel i s-a întâmplat ºi unei alte femei, care de 8 ani spune cã a trecut de la agonie la fericire. „În urmã cu 8 ani a fost diagnosticatã cu aceastã boalã. În momentul de faþã, nu mai este incurabilã. Dacã este depistatã la timp, este tratabilã 100%. Vã îndrum sã nu disperaþi când ajungeþi într-un moment critic al vieþii, cu o diagnosticare care vã taie respiraþia, dar care vã ºi dãrâmã. Viaþa e o continuã luptã, deci dragele mele, trebuie sã luptaþi!”, a spus o altã femeie care a învins boala. Manifestarea a avut scopul de a le atrage atenþia femeilor cã trebuie sã meargã la medic ºi, dacã ele nu o fac, atunci sã fie sfãtuite, îndrumate ºi susþinute de familii. Octombrie este luna dedicatã luptei împotriva ignoranþei ºi culoarea roz a fost aleasã pentru a le da încrederea de care au nevoie, femeile diagnosticate cu o astfel de boalã. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 Octombrie 2014
Filumena Marturano pe scena din Petroºani Î ncã o premierã absolutã, o poveste ineditã de dragoste, „Filumena Marturano” ne aºteaptã sâmbãtã la Petroºani. Horaþiu Ioan Apan nici nu mai ºtie de câte ori a venit sã regizeze piese la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu ºi nici de data aceasta nu ne va dezamãgi. El ne promite o poveste plinã de întâmplãri inedite, iar în centrul atenþiei va fi directorul teatrului Nicoleta Bolcã, pentru rolul principal din piesã. „Filumena este o femeie obiºnuitã, care crescând într-un mediu eminamente sãrac ºi lipsit de posibilitatea de trai decent, alege calea cea mai lesne pentru astfel de existenþã. Dupã un timp, gãsind un om de care se îndrãgosteºte ºi pe care îl iubeºte, ajunge sã fie scoasã din casa în care era ºi sã ducã o viaþã mai liniºtitã. În schimb, ea, pentru cã în toatã viaþa ei de femeie a
fost binecuvântatã cu trei copii, vrea sã le dea o familie”, a spus Horaþiu Ioan Apan, regizorul piesei. Rolul principal masculin îi aparþine lui Cosmin Rãdescu, de la teatrul din Craiova, care vine din nou, aºa cum a fãcut ºi în „Lucrezia Borgia”, sã o completeze pe Nicoleta Bolcã. „Personajul meu nu a avut urmaºi. Problema pe
care o are el, o vârstã destul de înaintatã, ºi anume, 50 de ani, este aceea cã nu are copii. Declicul pe care se dezvoltã toatã traiectoria personajului se întâmplã atunci când aflã cã are un urmaº. În felul acesta i se rãstoarnã tot sistemul de valori ºi viaþa lui capãtã un alt sens”, a completat ºi Cosmin Rãdescu. Filumena va face tot posibilul sã le dea copiilor ei un tatã. Dar povestea savuroasã, pe o scenã plinã cu petale de trandafiri, suntem invitaþi sã urmãrim sâmbãtã searã de la orele 18,00.
cu multe surprize, costume ºi o scenografie care îi va încânta ºi pe cei mici, dar ºi pe cei mari. Regizorul Horaþiu Ioan Apan ne aºteaptã ºi duminicã la scenã, ca sã îi aplaudãm pe actorii ce vor juca în piesa pentru copii. „Degeþica este o dramatizare pe care am fãcut-o dupã Hans Christian Andresen, o poveste celebrã ºi copiii trebuie sã se aºtepte la o poveste cu prieteni mulþi, cu animale, cu bucurie, cu cântece ºi veselie ºi cu douã trei
surpize mici. Costumele sunt absolut superbe, scenograful este cu o fantezie „la el acasã” ºi o sã fie ceva drãguþ. ªi îi aºteptãm pe copii. Vã aºteptãm pe toþi, cu pãrinþi, bunici ºi fraþi. Veniþi!”, a spus Horaþiu Ioan Apan, regizorul piesei. Duminicã, 5 octombrie, de la orele 12,00, cei mici sunt aºteptaþi, aºa cum spune regizorul la teatru. Este primul week-end din octombrie ºi pe sceanã se joacã ºi sâmbãtã ºi duminicã în douã premiere de excepþie. Diana MITRACHE
„D
egeþica” – încã o premierã pentru copii Povestea fetiþei micuþe ce poartã numele Degeþica poate fi urmãritã la Petroºani, pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu. Vorbim, din nou, despre o premierã absolutã,
Avram Iancu, start în marea P traversare ibliotecarul de 38 de ani din B Petroºani va încerca, din nou, sã traverseze înot Canalul Mânecii.
vineri, 3 octombrie, este foarte posibil sã descãtuºez energia ºi tensiunea acumulatã. Totul depinde de vreme”, a declarat Avram Iancu.
rimul la start
Startul va fi dat la ora 4 dimineaþã din zona Dover, iar Iancu va ajunge pe malul francez dupã amiazã, dacã vremea nu-i va fi potrivnicã. Avram Iancu îºi disputã astãzi ºansa de a deveni primul român care a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii ºi nu doar sã fie în evidenþe ca primul conaþional care a încercat sã realizeze aceastã performanþã. Chiar dacã este toamnã, vremea din Regatul Unit este capricioasã iar apa mãrii foarte rece, Avram Iancu este mai motivat ca oricând ºi încrezãtor cã-ºi va realiza visul. Alãturi de sportivul din Petroºani a mers în Anglia, pentru a-l susþine, atât profesorul sãu de înot cât ºi soþia lui cu cele douã dintre cele trei fiice. Iancu s-a antrenat intens pentru a reuºit traversarea ºi faþã de prima încercare din august a.c., acum a avut ºi cele mai bune condiþii. „Am realizat cel mai dificil antrenament ºi test, deopotrivã. Respectiv 6 ore de înot neîntrerupt în apa tot mai rece a Canalului. N-am devenit hipotermic fapt ce mã menþine „în teren”. Mã simt excelent ºi
Faþã de încercarea anterioarã, când bibliotecarul a tot fost amânat din cauza vremii capricioase, Avram Iancu este primul din grupul de înotãtori care vor sã realizeze aceastã performanþã, programat pentru a intra în apã. Vremea îi este potrivnicã bibliotecarului din Petroºani, iar încercarea sa de a deveni primul român care trece înot Canalul Mânecii, va fi un adevãrat test al voinþei. Bibliotecarul din Petroºani a avut o tentativã de a traversa canalul, în luna august a acestui an ºi a fost aproape de malul francez. Marea agitatã ºi curenþii foarte puternici l-au fãcut sã se opreascã dupã ce organizatorii au considerat cã pericolul pentru sportiv este prea mare ºi au întrerupt cursa. Iancu a înotat timp de 12 ore ºi a parcurs circa 40 de kilometri. Maximilian GÂNJU