Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 728
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cardurile de sãnãtate, mai aºteaptã
P
acienþii mai au de aºteptat ca sã îºi activeze cardurile de sãnãtate. Cei mai mulþi au trecut mãcar o datã pe la medicul de familie, însã, tocmai de aceea, aceºtia ne spun sã mai aºteptãm pânã anul viitor. Distribuirea cardurilor de sãnãtate a început, dar nu e nici pe departe gata, iar pacienþii care le-au primit trebuie sã mai aºtepte. Medicii nu au încã logistica necesarã, iar acestea vor putea fi activate anul viitor în orice unitate medicalã în care ajunge pacientul cu prima ocazie. „Aceste carduri, probabil, dupã 1 ianuarie, vor fi activate. Dar nu toate odatã. Deci, sã nu se prezinte toþi, dupã 1 ianuarie, cu cardurile în mânã, sã le activeze. Nu. Când se prezintã la consultaþii. Atunci. Nu numai medicii pot activa acest card, ci îl poate activa în spital, în policlinicã, atunci când pacientul are nevoie de îngrijire medicalã. Nu este nicio grabã!”, a spus dr. Costantin Gheorghiu, medic de familie. Poºta a început distribuirea cardurilor. Vor exista persoane care nu vor fi gãsite acasã, fie cã nu locuiesc în þarã, ºi-au schimbat domiciliul sau au decedat, dar mai figureazã în documente. Cardurile nedistribuite se vor întoarce la Ministerul Sãnãtãþii ºi pânã la finele anului 2014 aceastã procedurã ar putea sã fie finalizatã. Diana MITRACHE
Minerii lucreazã ºi sâmbãta, scad costurile de producþie
M
inerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor lucra ºi sâmbetele pentru a produce mai mult cãrbune, evitându-se astfel pe cât posibil un import. Sindicatul Muntele a semnat un protocol cu Complexul Energetic Hunedoara pentru ca ortacii sã lucreze ºi sâmbãta, aceºtia fiind plãtiþi dublu pentru aceastã zi. >>> PAGINA A 3-A
Þeapã de 500 de euro la un concurs cu premii
U
n tânãr de 27 de ani din Hunedoara a luat o þeapã de 500 de euro, dupã ce, sub pretextul cã a câºtigat un televizor la un concurs cu premii, a depus banii în contul unei persoane care a dispãrut. Tânãrul, când ºi-a dat seama cã a fost înºelat s-a prezentat la poliþie, iar acum anchetatorii îl cautã pe escroc. “În data de 27 octombrie, la ora 17:10, la Poliþia Municipiului Hunedoara s-a prezentat un tânãr în vârstã de 27 de ani, din municipiul Hunedoara, care a reclamat faptul cã în cursul zilei, în jurul orei 13:00, a primit un
mesaj pe telefonul mobil în care i s-a solicitat sã depunã 300 de euro, printr-un serviciu de transfer monetar pe numele unei persoane, suma respectivã reprezentând impozitul pentru un câºtig la un concurs televizat cu premii. Dupã depunerea celor 300 de euro, reclamantul a fost apelat de pe acelaºi numãr de telefon ºi i s-a solicitat sã mai depunã încã 200 de euro. Dupã depunerea celor 200 euro, la numãrul de telefon de la care a primit mesajul ºi apelul, nu a mai rãspuns nimeni, situaþie în care tânãrul ºi-a dat seama cã a fost înºelat, motiv pentru care s-a prezentat la Poliþie, unde a depus reclamaþie scrisã”, declarã
Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În baza sesizãrii, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului. Poliþiºtii hunedoreni recomandã sã nu trimiteþi bani pentru încãrcarea unor cartele prepay de telefonie mobilã ºi sã nu daþi curs
unor solicitãri de a depune diferite sume de bani pentru a intra în posesia unor câºtiguri la concursuri la care nici nu aþi participat, nu luaþi în considerare eventualele mesaje în care sunteþi desemnat câºtigãtor, fãrã temei, al vreunui concurs/sondaj organizat de o firmã de renume ºi cu o puternicã reputaþie; nu trimiteþi date personale sau copii dupã buletin, cãrþi credit/debit, etc. pe mail/fax; nu acceptaþi în nici un caz sã trimiteþi persoanelor necunoscute bani în avans pentru aducerea unui autoturism sau alt bun, la care aþi fost „desemnat câºtigãtor”; adresaþi-vã celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112 ori de câte ori aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþi putea fi urmãtoarea victimã a unei infracþiuni de înºelãciune. Marius MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
Prima piscinã ºcolarã, gata de inaugurare M ai sunt câteva zile ºi bazinul construit pentru ºcolarii din Petroºani este gata de inaugurare. Acum se finalizeazã ultimele contracte cu utilitãþile ºi la mijlocul lunii noiembrie va fi gata, dupã 4 ani în care, din lipsa banilor ºi din cauza crizei economice, lucrãrile au fost întrerupte de mai multe ori.
Bazinul ºcolar de lângã ºcoala gimnazialã nr. 5 din Cartierul Aeroport va fi inaugurat curând ºi acum se lucreazã la finisãri. Construcþia este destinatã în special copiilor din Petroºani de la ºcoli, iar modul în care a fost construitã este inspirat din construcþiile similare ce funcþioneazã acum în Germania. „Sper ca pânã pe 15 noiembrie sã îi dãm drumul. Acum suntem în ultima fazã, atât cu util-
Mai mulþi beneficiari ai alimentelor europene
A
limentele europene, pe bazã de cupon. De anul acesta ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeanã se vor da pe cupoane individuale. Tichetele, fãrã valoare financiarã, ar trebui sã ajungã la cei sãraci pânã la sfârºitul lui octombrie. “Actul normativ a intrat în vigoare, s-au stabilit ºi noi beneficiari faþã de ani anteriori ºi anume au mai apãrut noi familii beneficiare de alocaþiile pentru susþinerea familiei. Ca o noutate ar fi aceste cupoane individuale pe care posta le va distribui fiecãrui beneficiar. Noi aºteptam sã vinã alimentele, nu ºtim sub ce formã vor veni, dacã vor veni pachete cu toate produsele pe care noi ar trebui sã le distribuim. La data la care noi vom primi alimentele ar trebui sã reþinem acele cupoane indi-
viduale, oamenii ar trebui sã semneze pentru primirea alimentelor ºi datã la care au primit alimentele. Nu ºtim dacã vor veni pachetele cu toate categoriile de alimente sau vor veni tot în transe ca ºi pânã acum. Nu ºtim
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
data exactã la care le vom primi dar când vom afla o data exactã atunci o sã o facem publicã”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Cantitãþile încã nu au fost stabilite, dar coºul va arãta altfel. Vor fi mai puþine
pachete de fãinã ºi mãlai. Dispar roºiile în bulion, mierea ºi zacusca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve de carne. Vor mai avea în pachet ulei, zahãr ºi paste fãinoase. “În mare vor fi aceleaºi produse dar cantitãþile s-ar putea sã fie mai mici. Am vãzut cã va fi tot zahãr, fainã, mãlai, ulei, conserve de carne darn u avem o adresã exactã cu cantitãþile”, a mai spus sursa citatã. De anul acesta de alimente europene vor beneficia ºi persoanele care primesc alocaþie pentru susþinerea familiei, lucru care va duce la creºterea numãrului beneficiarilor de alimente. “Va creºte numãrul alimentelor dar nu ºtiu câþi beneficiari vor fi la Petroºani
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
itãþile, cât ºi cu finisajul clãdirii. Deocamdatã nu am fãcut o programare a activitãþilor care se vor desfãºura în bazin, dar prioritate vor avea copiii care îºi vor desfãºura activitatea acolo”, a declarat Marian Popoescu, city managerul municipiului Petroºani. Construcþia a început în anul 2011 ºi trebuia finalizatã un an mai târziu, însã, lucrurile nu au stat tocmai aºa ºi au durat ceva mai mult. City managerul Petroºaniului ne spune cât. „În linie dreaptã, cred cã vreo 4 ani. A fost un constructor care a dat faliment ºi a trebuit sã facem o nouã licitaþie ºi din cauza aceasta a durat atât”, a mai precizat Popescu. Bazinul ºcolar din Petroºani este conceput în baza unui proiect realizat cu fonduri guvernamentale. Petroºaniul este unul din cele 12 oraºe în care a fost implementat acest program. Investiþia costã peste 30 de miliarde de lei vechi, lucrarea fiind realizatã prin fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Diana MITRACHE
pentru cã pânã ani anteriori primeam adrese prin care noi le comunicãm beneficiari de ajutor social, beneficiarii noºtri, dar anul acesta nu ne-a solicitat nimeni nicio situaþie statisticã. Mai mult primesc de la institutile abilitate, de la Direcþia pentru Protecþia Copilului, situaþii pentru persoanele cu handicap accentuat ºi grav, de la AJOFM primim situaþie cu ºomerii. Încã nu ºtim numãrul acestora”, a mai precizat Cristina Mraz. Au dreptul la ajutoare europene Website: cei care au venit www.cronicavj.ro minim garantat, E-mail: persoanele cu cronicavj@gmail.com handicap, pensionarii ºi ºomerii cu Director: venituri sub 400 Marius MITRACHE de lei ºi (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352 revoluþionarii. Redactor sef: Monika Ileana FIRÞULESCU BACIU
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Cronica Vãii Jiului
ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
inerii de la M Divizia Minerii lucreazã ºi sâmbãta, Minierã din cadrul Complexului scad costurile de producþie Energetic Hunedoara vor lucra ºi sâmbetele pentru a produce mai mult cãrbune, evitându-se astfel pe cât posibil un import. Sindicatul Muntele a semnat un protocol cu Complexul Energetic Hunedoara pentru ca ortacii sã lucreze ºi sâmbãta, aceºtia fiind plãtiþi dublu pentru aceastã zi.
veniturile altor mineri din altã parte. Am semnat în acest sens un protocol cu conducerea administrativã a Diviziei Miniere aprobatã de directorul general Aurel Niculescu prin care pentru luna noiembrie ºi luna decembrie vom lucra în zilele de sâmbãtã muncã suplimentarã care va fi retribuitã aºa cum ne-am înþeles, cu plata dublã, conform
contractului colectiv de muncã ºi a codului munii, pentru o parte din zilele pe care salariaþii le vor presta, iar pe de altã parte cu zile libere. Este consemnat în protocol modul în care se va acorda repaosul, se va face plata dublã, iar minerii au luat deja la cunoºtinþã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
“Trebuie sã ajungã un ministru în Valea Jiului ca sã trezeascã conducerea administrativã la realitate ºi sã înþeleagã cã pe primul loc trebuie sã stea cãrbunele din România ºi sã devenim mult mai interesaþi de veniturile minerilor din Valea Jiului decât de
Potrivit liderilor de sindicat, structura energeticã nu este supusã la un efort financiar, ba mai mult în zilele de sâmbãtã costul producerii gigacaloriei se înjumãtãþeºte, acesta fiind estimat undeva la 50 de lei. “Nu este un efort financiar pentru Complex pentru cã în zilele de sâmbãtã minele din Valea Jiului scot cãrbune mai ieftin decât cel de import. În ziua de sâmbãtã se
Numirile politice, analizate de Nicolescu
P
oliticieni în locul profesioniºtilor. Companiile de stat se aflã în plin proces de implementare a managementului profesionist. Numirile politice nu îºi au locul în companiile de stat, însã ministrul delegat pe probleme de Energie Rãzvan Nicolescu spune cã nu are nimic împotriva celor care fac politicã în timpul liber. “Ideea pe care am transmis-o cãtre consiliile de administraþie a fost sã se facã o analizã a numirilor numai pe criterii politice adicã pânã la urmã este dreptul fiecãruia dacã decide în timpul liber sã aibã ºi activitate politicã. Nu este nimic rãu în asta, însã din punct de vedere al politizãrii deciziilor nu încurajez acest lucru ºi am cerut fiecãrei societãþi, fiecãrui consiliu de
administraþie sã prezinte o analizã în legãturã cu aceste numiri fãcute numai pe criterii politice. E adevãrat cã nu am primit decât de la câteva din ele rãspuns, este un termen pânã la sfârºitul anului”, a declarat la Petroºani, Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pe probleme de energie. Spre exemplu, la Complexul Energetic Hunedoara, Adunarea
Generalã a Acþionarilor este formatã din Ionescu Constantin Sergiu, Liliana Miron ºi Gavril Baican. În fruntea Complexului Energetic Hunedoara se aflã Aurel Niculescu, membru PSD. În ceea ce priveºte Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului aceasta este condusã tot de un membru PSD ºi anume Aurel Anghel. Monika BACIU
lucreazã cu efective minime la activitatea de producþie ºi transport, cheltuielile materiale nu cresc extraordinar pentru cã în general o minã consumã în zilele de sâmbãtã 7075% din energia electricã pe care o consumã într-o zi normalã de producþie pentru cã marii consumatori ai unei mine funcþioneazã ºi în zilele de sâmbãtã, nu se întâmplã nimic suplimentar. În aceste condiþii se ajunge la un preþ de producþie al gigacaloriei de 45-50 de lei la unele exploatãri miniere”, a mai declarat Nica. Ministrul delegat pe probleme de energie, Rãzvan Nicolescu, i-a îndemnat pe minerii din Valea Jiului sã producã mai mult cãrbune pentru ca societatea sã nu fie nevoitã sã importe huilã. Demnitarul a subliniat cã societatea,
Actualitate 3
în speþã Complexul Energetic Hunedoara, trebuie sã identifice soluþiile pentru plata minerilor pe perioada când aceºtia lucreazã peste program. La începutul sezonului rece, Guvernul a aprobat programul pentru perioada octombrie 2014-martie 2015. În acest program, Complexul Energetic Hunedoara ar trebui sã îºi asigure peste un milion de tone de huilã. Complexul Energetic Hunedoara a lansat procedurile de achiziþie publicã pentru importul a 150.000 de tone de cãrbune combustibil convenþional, în condiþiile în care minele de huilã din Valea Jiului nu vor putea asigura cantitatea necesarã stabilitã ca rezervã legalã pentru sezonul rece. Monika BACIU
4 Actualitate
S
criitorul Alexandru Dumitriu a realizat un interviu cu fostul ziarist ºi director de minã, Bujor Bogdan, care în anul 1974 a publicat în ”Steagul Roºu” o convorbire/interviu remarcabil cu scriitorul Ion D. Sîrbu – ”Valea Jiului, o cetate de suflete tari”. ”Istoria unui interviu” a apãrut în ”Oservatorul cultural”, publicaþie naþionalã de informaþie ºi analizã culturalã, ºi scoate la luminã lucruri nespuse încã despre scriitorul petrilean, despre limitele cenzurii de la acea vreme, despre personalitatea lui Sîrbu, care este posibil sã fi moºtenit acea energie specificã minerilor pe care o transmit copiilor... Valea Jiului este, din nou, gãzduitã de ”Observatorul Cultural”, revistã naþionalã de informaþie ºi analizã culturalã, prin acelaºi tânãr scriitor îndrãgostit de aceastã zonã ºi oamenii ei, Alexandru Dumitriu. De aceastã datã este vorba de ”Istoria unui interviu”, realizat în 1974 de Bujor Bogdan, pe atunci ziarist la cotidianul ”Steagul Roºu”, cu scriitorul Ion Dezideriu Sîrbu, sub titlul ”Valea Jiului, o cetate de suflete tari”.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
”Valea Jiului, o cetate de suflete tari” P z
Alexandru Dumitriu a realizat, la rândul sãu, un interviu cu fostul ziarist care l-a cunoscut personal pe scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu. ”Relaþia mea cu Ion D. Sîrbu a pornit mai întâi de la faptul cã familiile nostre, pãrinþii noºtri se cunoaºteau...”, spune Bujor Bogdan. De ce s-a oprit Alex Dumitriu la acest interviu, o spune chiar el în ”expunerea de motive” a hotãrârii sale de a sta de vorbã cu ziaristul miner din ”cetatea sufletelor tari”...
”
...acea Vale a Jiului curajoasã, demnã ºi, înainte de toate, umanã”
”De ce gãsesc remarcabil interviul acesta? Sunt mai multe motive. Dar primul se datoreazã faptului cã scriitorul este acompaniat de sora sa, Irina Sîrbu, pe atunci funcþionarã la Centrala Cãrbunelui, care se înscrie discret în discuþii. La întrebãrile ziaristului, Sîrbu a rãspuns în scris, oferindu-i ºi surorii sale cuvântul. Este un gest superb al scriitorului, care a þinut sã lase posteritãþii o mãrturie alãturi de sora sa. ªi, totodatã, o dovadã publicã de dragoste (...) Materialul din Steagul Roºu nu este deloc protocolar. Spuneam cã
sunt mai multe motivele pentru care în consider remarcabil. Al doilea ar fi cã, aºa cum anticipeazã ºi titlul, interviul reflectã devotamentul scriitorului faþã de Valea Jiului ºi mineri. Sîrbu nu ºi-a ascuns niciodatã originea petrileanã. ªi ar trebui ca aceastã idelebilã legãturã a lui cu Valea Jiului sã fie mai bine avutã în vedere. Pentru cã reprezintã legãtura de conºtiinþã. El nu a fost doar autorul unei benedictine literaturi antitotalitare, discipolul lui Blaga sau intelectualul captiv într-un sistem tenebros, ci un exponent al Vãii Jiului autentice. Adicã acea Vale a Jiului curajoasã, demnã ºi, înainte de toate, umanã. Interviul atinge o tentã revendicativã,
Istoria unui interviu
Sîrbu mãrturisindu-ºi concret anumite insatisfacþii. Mai întâi frustrarea – perfect legitimã – de a nu-i fi difuzate mulþumitor în þinutul natal volumele care le-a consacrat tocmai oamenilor acelor locuri (...) Sîrbu îºi exprimã, în acelaºi interviu, ºi dragostea pe care i-o poartã mamei lui. Întrebat fiind ce destin doreºte cãrþii ”Povestiri petrilene” scriitorul declarã: ”Sã fie cititã ºi înþeleasã. ªi mai doresc ca acei domni care o cunosc ºi o salutã pe mama mea sã acorde pãlãriei lor un plus de respect”. Pe lângã aspectele menþionate, materialul disimuleazã ºi unele aluzii politice. Despre toate acestea am stat de vorbã, pe 8 septembrie, la Petroºani, cu semnatarul interviului, domnul Bujor Bogdan, astãzi septuagenar, fost director, între 1986 ºi 1989, al minei Petrila, unde a lucrat cândva ºi Ion D. Sîrbu, o minã emblematicã a României, care, dupã închidere, programatã anul viitor, riscã sã fie distrusã complet. Ar însemna o pierdere uriaºã pentru Valea Jiului ºi inclusiv pentru memoria scriitorului. Deoarece o parte sub-
staþialã din literatura lui se leagã de aceastã minã. Precum ºi destinul sãu” – subliniazã Alexandru Dumitriu. În interviul realizat cu Bujor Bogdan, Alexandru Dumitriu (http://cronicavj.ro/wp/ ?p=1831 ) încearcã ºi reuºeºte ”sã smulgã” situaþii ºi stãri nespuse, neºtiute pânã acum, despre omul Ion D. Sîrbu, despre sistemul de atunci, despre cum a fost primit interviul ºtiindu-se faptul cã scriitorul se afla sub supravegherea Securitãþii, dspre acea energie specificã minerilor pe care o imprimã ºi descedenþilor, despre participarea la funeraliile scriitorului a doi mineri de la Petrila, despre ce însemnã moartea minei, o minã, la fel ca aceea de la Lupeni, plinã de încãrcãturã istoricã ºi culturalã.... Interviul poate fi citit integral pe internet http://www.observatorcultural.ro/Valea-Jiuluio-cetate-de-suflete-tari.Istoria-unuiinterviu*articleID_30762 -articles_details.html Ileana FIRÞULESCU
rimirea oficialã, în Petroºani, a delegaþiei vânãtorilor de munte italieni care ºi-au deschis un sediu la Casa Pollicino a avut loc în cursul serii de vineri, 24 octombrie.
Cu aceastã ocazie, la deschiderea manifestãrilor prilejuite de acest eveniment, au fost interpretate imnurile naþionale ale
Schimb de imnuri româno - italian
celor douã þãri. De acestã datã însã, românii (din corul
Rapsodia din Vãlenii de Munte) au cântat imnul Italiei iar italienii (din
Italienii, prezenþi în Valea Jiului odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui
V
alea Jiului a devenit, începând cu cea de-a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, o zonã cosmopolitã, în special, datoritã importului de forþã de muncã. Forþã de muncã necesarã punerii pe picioare a industriei miniere. Printre muncitorii de diverse etnii, veniþi din toate colþurile Imperiului Austro – Ungar, s-au numãrat ºi italienii care au lucrat la construirea cãii ferate care lega Simeria de Petroºani. Aceºtia au reuºit sã-ºi conserve identitatea timp de douã secole, dovada acestui lucru fiind existenþa Asociaþiei Emigranþilor din Bellunesi „Jiu – Piave”, alcãtuitã din descendenþii italienilor sosiþi în România în cãutarea unei vieþi mai bune. Dupã aproape 150 de ani, de la sosirea italienilor în „Valea Plângerii”, la iniþiativa urmaºilor acestora din Belluno, în colaborare cu reprezentanþii Asociaþiei „Bellunesi nell Mundo – Jiu – Piave”, au fost parafate actele de înfrãþire dintre localitãþile Ponte nelle Alpi ºi Petroºani. Asociaþia etnicã voluntarã din Valea Jiului a fost constituitã în 1991 ºi are în componenþã, mai ales, descendenþi ai
italienilor proveniþi din regiunea Veneto. Importanþa acesteia constã, în principal, în mãrturiile istorice referitoare la evoluþia zonei, din punct de vedere etnic. Afiliatã Asociaþiei „Emigrati Bellunesi” din Italia, „Familia Emigranþilor Bellunesi Jiu – Piave” are ca þel „întãrirea raporturilor
torii specializaþi în construirea de poduri sau alte edificii. În Valea Jiului tocmai începuse exploatarea cãrbunelui iar mâna de lucru era insuficientã pentru intensa activitate industrialã preconizatã a lua amploare aici. Nu de alta, dar, bãºtinaºii din zonã (momârlanii) refuzau sã se angajeze la
dintre descendenþii italienilor, recuperarea limbii italiene ºi a dialectului originar, deschiderea unui canal pemanent de dialog între bellunesii din judeþul Hunedoara ºi cei din regiunea din care au venit, gãsirea ºi reintegrarea tuturor descenendenþilor italieni de origine bellunesã actualmente rezidenþi în România”. Istoria emigranþilor italieni în Valea Jiului începe în urmã cu aproape douã secole, atunci când, împinºi de sãrãcie, aceºtia ºi-au pãrãsit locurile natale, ajungând ºi în România. Aici, erau la mare cãutare dulgherii, tâmplarii, zidarii sau munci-
minã. Din acest motiv, a devenit imperios necesarã aducerea de muncitori din alte zone ale Imperiului. Aºa au ajuns aici ºi italienii (cei mai numeroºi fiind cei din provincia Belluno) atraºi de câºtigurile ce puteau fi obþinute din minerit dar ºi din activitãþile conexe. Adicã exploatarea lemnului ºi dezvoltarea infrastructurii (italienii au luat parte activã la construirea Defileului Vãii Jiului dar ºi a cãii ferate ce lega Petroºaniul de Simeria). Conform unui recensãmânt din anul 1870, efectuat imediat dupã demararea exploatãrii cãrbunelui, în Valea Jiului, din 12.671 de locuitori, 994 erau
corul venit din Codissago - Belluno) pe cel al României. italieni. Adicã aproape 10%... O bunã parte a italienilor „transferaþi” în Valea Jiului, în perioada 1868 – 1896, a lucrat la calea feratã Simeria – Petroºani. Construirea acesteia a demarat în primãvara anului 1868, inclusiv cu pietre din zidul cetãþii dacice de la Bãniþa, fiind datã (provizoriu) în exploatare pe data de 18 august 1870. Pentru realizarea lucrãrilor a fost nevoie de zidari ºi cioplitori în piatrã calificaþi, specialiºti în aceastã activitate fiind tot italienii. Din acest motiv lucrãrile au fost luate în antreprizã de Martina Giovanni care a adus din Italia încã 3.000 de oameni. Aceºtia s-au instalat, în special, în Bãniþa ºi Meriºor. Mulþi dintre ei nu au mai revenit acasã, alegând sã rãmânã în Valea Jiului, unde au avut o contribuþie importantã ºi la realizarea altor construcþii reprezentative pentru Petroºani (în special). Venirea masivã a muncitorilor strãini, nu doar a italienilor, a schimbat, pentru totdeauna, componenþa etnicã a populaþiei din Valea Jiului. În prezent, însã, numãrul italienilor a scãzut simþitor, cei mai mulþi dintre ei devenind români. Mai exact, s-au întors ºi au rãmas acolo de unde au plecat cu mii de ani în urmã, pe vremea când latinii se numeau indo – europeni. Mircea Mircea NISTOR
„Pentru cã este vorba despre douã limbi înrudite nu ne-a fost prea greu sã interpretãm „Deºteaptã-te române” chiar în limba românã. Aveþi un imn frumos, la fel de frumos ca ºi „Il Canto degli Italiani”, imnul nostru naþional. Ne bucurãm cã am putut fi prezenþi aici, la inaugurarea sediului vânãtorilor de munte din Italia, în Petroºani. În rest, ne-am simþit foarte bine la voi ºi pot
sã spun cã, în afarã de o zonã extraordinar de frumoasã, aveþi ºi niºte oameni deosebiþi care o locuiesc. Sper sã revenim cât mai curând, aici, la voi”, a declarat Doriana de Vettore, preºedintele corului din Codissago. Ceremonia oficialã de inaugurare a sediului din Petroºani al vânãtorilor de munte italieni a avut loc zilele trecute, la Casa Pollicino. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
S
criitorul Alexandru Dumitriu a realizat un interviu cu fostul ziarist ºi director de minã, Bujor Bogdan, care în anul 1974 a publicat în ”Steagul Roºu” o convorbire/interviu remarcabil cu scriitorul Ion D. Sîrbu – ”Valea Jiului, o cetate de suflete tari”. ”Istoria unui interviu” a apãrut în ”Oservatorul cultural”, publicaþie naþionalã de informaþie ºi analizã culturalã, ºi scoate la luminã lucruri nespuse încã despre scriitorul petrilean, despre limitele cenzurii de la acea vreme, despre personalitatea lui Sîrbu, care este posibil sã fi moºtenit acea energie specificã minerilor pe care o transmit copiilor... Valea Jiului este, din nou, gãzduitã de ”Observatorul Cultural”, revistã naþionalã de informaþie ºi analizã culturalã, prin acelaºi tânãr scriitor îndrãgostit de aceastã zonã ºi oamenii ei, Alexandru Dumitriu. De aceastã datã este vorba de ”Istoria unui interviu”, realizat în 1974 de Bujor Bogdan, pe atunci ziarist la cotidianul ”Steagul Roºu”, cu scriitorul Ion Dezideriu Sîrbu, sub titlul ”Valea Jiului, o cetate de suflete tari”.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
”Valea Jiului, o cetate de suflete tari” P z
Alexandru Dumitriu a realizat, la rândul sãu, un interviu cu fostul ziarist care l-a cunoscut personal pe scriitorul petrilean Ion D. Sîrbu. ”Relaþia mea cu Ion D. Sîrbu a pornit mai întâi de la faptul cã familiile nostre, pãrinþii noºtri se cunoaºteau...”, spune Bujor Bogdan. De ce s-a oprit Alex Dumitriu la acest interviu, o spune chiar el în ”expunerea de motive” a hotãrârii sale de a sta de vorbã cu ziaristul miner din ”cetatea sufletelor tari”...
”
...acea Vale a Jiului curajoasã, demnã ºi, înainte de toate, umanã”
”De ce gãsesc remarcabil interviul acesta? Sunt mai multe motive. Dar primul se datoreazã faptului cã scriitorul este acompaniat de sora sa, Irina Sîrbu, pe atunci funcþionarã la Centrala Cãrbunelui, care se înscrie discret în discuþii. La întrebãrile ziaristului, Sîrbu a rãspuns în scris, oferindu-i ºi surorii sale cuvântul. Este un gest superb al scriitorului, care a þinut sã lase posteritãþii o mãrturie alãturi de sora sa. ªi, totodatã, o dovadã publicã de dragoste (...) Materialul din Steagul Roºu nu este deloc protocolar. Spuneam cã
sunt mai multe motivele pentru care în consider remarcabil. Al doilea ar fi cã, aºa cum anticipeazã ºi titlul, interviul reflectã devotamentul scriitorului faþã de Valea Jiului ºi mineri. Sîrbu nu ºi-a ascuns niciodatã originea petrileanã. ªi ar trebui ca aceastã idelebilã legãturã a lui cu Valea Jiului sã fie mai bine avutã în vedere. Pentru cã reprezintã legãtura de conºtiinþã. El nu a fost doar autorul unei benedictine literaturi antitotalitare, discipolul lui Blaga sau intelectualul captiv într-un sistem tenebros, ci un exponent al Vãii Jiului autentice. Adicã acea Vale a Jiului curajoasã, demnã ºi, înainte de toate, umanã. Interviul atinge o tentã revendicativã,
Istoria unui interviu
Sîrbu mãrturisindu-ºi concret anumite insatisfacþii. Mai întâi frustrarea – perfect legitimã – de a nu-i fi difuzate mulþumitor în þinutul natal volumele care le-a consacrat tocmai oamenilor acelor locuri (...) Sîrbu îºi exprimã, în acelaºi interviu, ºi dragostea pe care i-o poartã mamei lui. Întrebat fiind ce destin doreºte cãrþii ”Povestiri petrilene” scriitorul declarã: ”Sã fie cititã ºi înþeleasã. ªi mai doresc ca acei domni care o cunosc ºi o salutã pe mama mea sã acorde pãlãriei lor un plus de respect”. Pe lângã aspectele menþionate, materialul disimuleazã ºi unele aluzii politice. Despre toate acestea am stat de vorbã, pe 8 septembrie, la Petroºani, cu semnatarul interviului, domnul Bujor Bogdan, astãzi septuagenar, fost director, între 1986 ºi 1989, al minei Petrila, unde a lucrat cândva ºi Ion D. Sîrbu, o minã emblematicã a României, care, dupã închidere, programatã anul viitor, riscã sã fie distrusã complet. Ar însemna o pierdere uriaºã pentru Valea Jiului ºi inclusiv pentru memoria scriitorului. Deoarece o parte sub-
staþialã din literatura lui se leagã de aceastã minã. Precum ºi destinul sãu” – subliniazã Alexandru Dumitriu. În interviul realizat cu Bujor Bogdan, Alexandru Dumitriu (http://cronicavj.ro/wp/ ?p=1831 ) încearcã ºi reuºeºte ”sã smulgã” situaþii ºi stãri nespuse, neºtiute pânã acum, despre omul Ion D. Sîrbu, despre sistemul de atunci, despre cum a fost primit interviul ºtiindu-se faptul cã scriitorul se afla sub supravegherea Securitãþii, dspre acea energie specificã minerilor pe care o imprimã ºi descedenþilor, despre participarea la funeraliile scriitorului a doi mineri de la Petrila, despre ce însemnã moartea minei, o minã, la fel ca aceea de la Lupeni, plinã de încãrcãturã istoricã ºi culturalã.... Interviul poate fi citit integral pe internet http://www.observatorcultural.ro/Valea-Jiuluio-cetate-de-suflete-tari.Istoria-unuiinterviu*articleID_30762 -articles_details.html Ileana FIRÞULESCU
rimirea oficialã, în Petroºani, a delegaþiei vânãtorilor de munte italieni care ºi-au deschis un sediu la Casa Pollicino a avut loc în cursul serii de vineri, 24 octombrie.
Cu aceastã ocazie, la deschiderea manifestãrilor prilejuite de acest eveniment, au fost interpretate imnurile naþionale ale
Schimb de imnuri româno - italian
celor douã þãri. De acestã datã însã, românii (din corul
Rapsodia din Vãlenii de Munte) au cântat imnul Italiei iar italienii (din
Italienii, prezenþi în Valea Jiului odatã cu începerea exploatãrii cãrbunelui
V
alea Jiului a devenit, începând cu cea de-a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, o zonã cosmopolitã, în special, datoritã importului de forþã de muncã. Forþã de muncã necesarã punerii pe picioare a industriei miniere. Printre muncitorii de diverse etnii, veniþi din toate colþurile Imperiului Austro – Ungar, s-au numãrat ºi italienii care au lucrat la construirea cãii ferate care lega Simeria de Petroºani. Aceºtia au reuºit sã-ºi conserve identitatea timp de douã secole, dovada acestui lucru fiind existenþa Asociaþiei Emigranþilor din Bellunesi „Jiu – Piave”, alcãtuitã din descendenþii italienilor sosiþi în România în cãutarea unei vieþi mai bune. Dupã aproape 150 de ani, de la sosirea italienilor în „Valea Plângerii”, la iniþiativa urmaºilor acestora din Belluno, în colaborare cu reprezentanþii Asociaþiei „Bellunesi nell Mundo – Jiu – Piave”, au fost parafate actele de înfrãþire dintre localitãþile Ponte nelle Alpi ºi Petroºani. Asociaþia etnicã voluntarã din Valea Jiului a fost constituitã în 1991 ºi are în componenþã, mai ales, descendenþi ai
italienilor proveniþi din regiunea Veneto. Importanþa acesteia constã, în principal, în mãrturiile istorice referitoare la evoluþia zonei, din punct de vedere etnic. Afiliatã Asociaþiei „Emigrati Bellunesi” din Italia, „Familia Emigranþilor Bellunesi Jiu – Piave” are ca þel „întãrirea raporturilor
torii specializaþi în construirea de poduri sau alte edificii. În Valea Jiului tocmai începuse exploatarea cãrbunelui iar mâna de lucru era insuficientã pentru intensa activitate industrialã preconizatã a lua amploare aici. Nu de alta, dar, bãºtinaºii din zonã (momârlanii) refuzau sã se angajeze la
dintre descendenþii italienilor, recuperarea limbii italiene ºi a dialectului originar, deschiderea unui canal pemanent de dialog între bellunesii din judeþul Hunedoara ºi cei din regiunea din care au venit, gãsirea ºi reintegrarea tuturor descenendenþilor italieni de origine bellunesã actualmente rezidenþi în România”. Istoria emigranþilor italieni în Valea Jiului începe în urmã cu aproape douã secole, atunci când, împinºi de sãrãcie, aceºtia ºi-au pãrãsit locurile natale, ajungând ºi în România. Aici, erau la mare cãutare dulgherii, tâmplarii, zidarii sau munci-
minã. Din acest motiv, a devenit imperios necesarã aducerea de muncitori din alte zone ale Imperiului. Aºa au ajuns aici ºi italienii (cei mai numeroºi fiind cei din provincia Belluno) atraºi de câºtigurile ce puteau fi obþinute din minerit dar ºi din activitãþile conexe. Adicã exploatarea lemnului ºi dezvoltarea infrastructurii (italienii au luat parte activã la construirea Defileului Vãii Jiului dar ºi a cãii ferate ce lega Petroºaniul de Simeria). Conform unui recensãmânt din anul 1870, efectuat imediat dupã demararea exploatãrii cãrbunelui, în Valea Jiului, din 12.671 de locuitori, 994 erau
corul venit din Codissago - Belluno) pe cel al României. italieni. Adicã aproape 10%... O bunã parte a italienilor „transferaþi” în Valea Jiului, în perioada 1868 – 1896, a lucrat la calea feratã Simeria – Petroºani. Construirea acesteia a demarat în primãvara anului 1868, inclusiv cu pietre din zidul cetãþii dacice de la Bãniþa, fiind datã (provizoriu) în exploatare pe data de 18 august 1870. Pentru realizarea lucrãrilor a fost nevoie de zidari ºi cioplitori în piatrã calificaþi, specialiºti în aceastã activitate fiind tot italienii. Din acest motiv lucrãrile au fost luate în antreprizã de Martina Giovanni care a adus din Italia încã 3.000 de oameni. Aceºtia s-au instalat, în special, în Bãniþa ºi Meriºor. Mulþi dintre ei nu au mai revenit acasã, alegând sã rãmânã în Valea Jiului, unde au avut o contribuþie importantã ºi la realizarea altor construcþii reprezentative pentru Petroºani (în special). Venirea masivã a muncitorilor strãini, nu doar a italienilor, a schimbat, pentru totdeauna, componenþa etnicã a populaþiei din Valea Jiului. În prezent, însã, numãrul italienilor a scãzut simþitor, cei mai mulþi dintre ei devenind români. Mai exact, s-au întors ºi au rãmas acolo de unde au plecat cu mii de ani în urmã, pe vremea când latinii se numeau indo – europeni. Mircea Mircea NISTOR
„Pentru cã este vorba despre douã limbi înrudite nu ne-a fost prea greu sã interpretãm „Deºteaptã-te române” chiar în limba românã. Aveþi un imn frumos, la fel de frumos ca ºi „Il Canto degli Italiani”, imnul nostru naþional. Ne bucurãm cã am putut fi prezenþi aici, la inaugurarea sediului vânãtorilor de munte din Italia, în Petroºani. În rest, ne-am simþit foarte bine la voi ºi pot
sã spun cã, în afarã de o zonã extraordinar de frumoasã, aveþi ºi niºte oameni deosebiþi care o locuiesc. Sper sã revenim cât mai curând, aici, la voi”, a declarat Doriana de Vettore, preºedintele corului din Codissago. Ceremonia oficialã de inaugurare a sediului din Petroºani al vânãtorilor de munte italieni a avut loc zilele trecute, la Casa Pollicino. Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
ªcoala IG Duca, parte a unui proiect i n t e r n a þ i o n a l
U
n proiect internaþional se va derula la ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani. Opt þãri participã la aceest proiect ERASMUS care are rolul de a îmbunãtãþi calitatea actului educaþional prin schimbul de experienþã dintre parteneri. “Este o bucurie pentru ºcoala noastrã cã am reuºit sã fim parteneri într-un proiect internaþional, un proiect Erasmus, care face bucurie ºcoli ºi cadrelor didactice ºi un schimb de bune practice cu 8 þãri din întreaga lume”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. Coordonatorii proiectului sunt dascãlii din Anglia, iar
celelalte þãri participante au calitatea de parteneri. “Coordonatori acestui proiect sunt din Anglia, în parteneriat cu noi mai este o ºcoalã din Irlanda, din Polonia, din Estonia, din Turcia ºi Spania care se pare cã va veni cu douã ºcoli pânã la urmã. Aºteptãm sã ne întâlnim în luna decembrie pentru a stabili activitãþile comune, activitãþi legate de copii la nivel de
gimnaziu. Sunt tot felul de propuneri de ale noastre fãcute, sã vedem dacã ºi parteneri noºtri vor fi de comun acord cu noi “, a mai spus sursa citatã. Proiectul se va derula pe o perioadã de doi ani, iar în tot acest timp vor avea loc schimburi de experienþã între parteneri, dar ºi multe alte activitãþi care îi implicã ºi pe elevi. Monika BACIU
Lipsa manualelor, o situaþie care treneazã
N
ici dupã douã luni ºi jumãtate de la începutul noului an ºcolar, manualele noi nu au ajuns pe bãncile elevilor de clasa I ºi clasa a II. Astfel, la clasã se lucreazã dupã vechile manuale care nu corespund noii programe de studiu. “În acest moment lucrãm dupã manualele vechi de anul trecut, dar le aºteptãm pe cele noi care sunt conform programei. Nu corespund programei, sunt în altã ordine, deci nu corespund programei ºcolare”, a declarat Nicoleta
Demeter, director ªcoala Generalã IG Duca Petroºani. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Educaþiei în partea a doua a acestei sãptãmâni vor fi semnate contractele cu editurile câºtigãtoare. “Rãspunsul este
pe drum pentru cã ni s-au cerut editurile, numãrul de manuale la fiecare clasã ºi în curând vor veni ºi în ºcoalã. Semestrul I sigur îl vom termina cu manuale noi”, a mai spus sursa citatã. Acum, ministerul centralizeazã solicitãrile inspec-
În instanþã pentru naveta profesorilor
Î
n ultima perioadã s-a vorbit despre decontarea navetei elevilor, însã sunt ºi dascãli care nu ºi-au primit banii pentru transport. Astfel, multe cadre didactice se duc la serviciu pe banii lor, deºi legea obligã administraþiile locale sã deconteze naveta profesorilor. “Din informaþiile pe care le am eu, primãriile asigurã decontarea navetei. Dacã
sunt primari care nu rezolvã aceast lucru în termen de ºase luni de zile, dascãlii sunt pregãtiþi cu dosarele, iar noi îi vom da în judecatã pentru obþinerea banilor pentru navetã”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. În Valea Jiului existã probleme la Lupeni în ceea ce priveºte decontarea navetei cadrelor didactice. În rest,
toratelor ºcolare din întreaga þarã. O nouã contestaþie a fost depusã pentru abecedar, fapt care a blocat din nou procedura. Consiliul pentru Soluþionarea Contestaþiilor urmeazã sã dea o decizie sãptãmâna aceasta. Monika BACIU
toate celelalte administraþii locale suportã contravaloarea transportului profesorilor. “ªtiu cã sunt probleme la Lupeni, la Petroºani deocamdatã nu ºtiu. Procesele se câºtigã pentru cã existã lege pentru decontarea navetei”, a mai subliniat sursa citatã. Se pot deconta din economiile ºcolilor “cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, pe perioada cursurilor, în limita distanþei de 50 kilometri, ºi în limita sumei de 26 lei/cadru didactic/lunã pentru distanþa de 3 kilometri”, iar “pentru distanþele ce depãºesc 3 kilometri, pânã la 50 kilometri, suma de 26 lei/cadru didactic/lunã se suplimenteazã cu 2 lei pentru fiecare kilometru”, din aceste resurse. Monika BACIU
Niciun medic legist
S
pitalul de Urgenþã din Petroºani se confruntã de câþiva ani cu lipsa medicilor legiºti. Singura unitate din judeþ cu medic legist este Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva.
Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã ar trebui sã facã demersurile necesare pentru a angaja un medic legist ºi la Spitalul de Urgenþã Petroºani. “A fost doctorul Jula care a decedat. Oricum acest serviciu de medicinã legalã nu se aflã în subordinea Spitalului de Urgenþã Petroºani, este în subordinea Direcþiei de Sãnãtate Publicã ºi a Consiliului Judeþean, ca atare posibilitatea de a angaja un medic pentru Valea Jiuluui rãmâne la latitudinea acestora. Pentru cazurile unde este nevoie de medicinã legalã existã medici de la Deva care vin pentru a rezolva problemele. Atunci când sunt urgenþe în cel mai scurt timp posibil, vin”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Oficialii IML Hunedoara spun cã de la 1 ianuarie 2015 ºi la Petroºani va fi un medic legist. Intervenþia medicului legist este necesarã în cazurile în care decesele sunt suspecte. (Monika BACIU)
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
Alba-neagra cu dosarele de excludere din partid
A
lba-neagra cu dosarul Danielei Viºãnescu. Dupã ce Tribunalul Hunedoara ºi-a declinat competenþa în favoarea Judecãtoriei Petroºani în dosarul în care consilierul local de la Petrila, Daniela Viºãnescu, se judecã cu Partidul Naþional Liberal pentru excludere, acum instanþa de la Petroºani face acelaºi lucru. La termenul din data de 17 octombrie, judecãtorul de caz a declinat soluþionarea cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara. Adicã dosarul va fi trimis fix acolo de unde a plecat. “Declinã
soluþionarea cauzei. Admite excepþia necompetenþei materiale a Judecãtoriei Petroºani. Declinã competenþa de soluþionare în favoarea Tribunalului Hunedoara. Cu drept de apel în termen 5 zile de la comunicare”,
D
se aratã în soluþia instanþei de la Petroºani. În luna decembrie a anului trecut, Biroul Teritorial al PNL Hunedoara a validat în ºedinþã decizia Biroului
Politic Local al organizaþiei din Petrila de excludere din partid a consilierului local Daniela ªtefania Viºãnescu. Excludererea acesteia a avut loc la prop-
uminicã, cei care nu pot veni la vot în Petroºani, pot cere urna mobilã. Fie cã vorbim despre bolnavii din spital, ori de cei care nu se pot deplasa de la domiciliu ºi chiar de arestaþii la domiciliu, toþi trebuie sã depunã cereri încã de sâmbãtã.
Cum ceri urna mobilã?
„Cererea de urnã mobilã se depune, ca ºi la europarlamentare, la sediul secþiei de votare de care aparþin votanþii, în data de 1 noiembrie, între orele 18,00 ºi 20,00.
Bolnavii din spital, conform Hotãrârii nr. 7 a BEJ, pot sã depunã cereri scrise personal ºi înaintate apoi de cãtre Spitalul de Urgenþã, la Liceul Economic, la Liceul de Informaticã ºi la grãdiniþa din Dimitrov. Asta pentru cã, altã datã, urna mobilã ce a plecat de
COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº ing. Brate Valentin, 0734 779 Baza Brad: 0785 202 531 – 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 ing. Neagoe Daniel, 0727 549 440 – Bogdan Daniel 888 – Suciu Mircea Baza Hunedoara: 0761 883 Baza Pãuliº: 0788 135 513 – 283 – ing. Filimon Mihai, 0745 ing. Buble Simion ºi 0731 504 328 752 – Vintilã Raul ºi 0734 161 – ing. Corciu Florin 779 433 – Secarã Mihai II. Sector Orãºtie Baza Peºteana: 0722 509 1. Baza Simeria: 0756 024 077 – ing. Negulescu Lucian, 937 – ing. Muste Gheorghe ºi 0730 582 734 – Greu Romicã ºi 0752 161 610 – Grecu 0734 779 427 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
unerea liberalilor petrileni, care ºi-au acuzat fosta colegã de partid cã nu participã la acþiuni alãturi de ei, cã îi trateazã cu superi-
oritate ºi desconsiderã munca ºi pregãtirea colegilor mai tineri ºi nici nu a promovat niciun proiect comun
la Liceul Economic a stat de dimineaþã pânã searã în spital ºi abia au reuºit sã voteze toþi bolnavii care au dorit. Aºa fiind 3 secþii, ne vom organiza ºi noi mai bine”, a precizat jr. Adrian Negoe, secretarul Primãriei Municipiului Petroºani. Dacã nu sunt în spital, bolnavii neplasabili, pot cere urna tot sâmbãtã, în acelaºi interval orar. „În cazul perosoanelor neinternate în spital, cererile pentru urna mobilã trebuie însoþite de un certificat medical, al handicapului locomotor ori de altã naturã. De asemenea, pot depune cerere de urnã mobilã persoanele arestate la domiciliu, care vor anexa copia sentinþei prin care li
cu ceilalþi consilieri locali ai PNL. Având în vedere decizia Biroului Politic, Daniela Viºãnescu ar fi trebui sã îºi piardã ºi mandatul de consilier local, însã acest lucru nu s-a întâmplat nici pânã acum. Consilierii petrileni fie nu au participat la ºedinþele de consiliu, fie nu au votat acest proiect. Potrivit edililor, decizia de excludere din cadrul consiliului local ar trebui sã vinã abia dupã ce instanþa se pronunþã în acest caz. Monika BACIU
s-a transmis aceastã mãsurã”, a mai spus Adrian Negoe. În total, în Valea Jiului sunt 174 de secþii de vot, de la Petrila la Uricani. În Petroºani, ca ºi la europarlamentare, sunt 26 de secþii de votare. Nu s-a schimbat nimic nici în ce priveºte sediul secþiilor de votare, aºa încât mergem la vot cu buletinul în acelaºi loc cu care ne-am obiºnuit. Totuºi, spre desebire de celelalte scrutine, la orele stabilite de BEC, la toate secþiile de vot, va fi afiºatã prezenþa la vot. În Petroºani sunt aproximat 36.806 alegãtori, mai puþini faþã de ultimele alegeri, dar pânã duminicã cirfa s-ar putea modifica. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014
Rezervaþia de zimbri din Haþeg nu este în pericol
R
ezervaþia de zimbri de la Haþeg a pierdut în acest an ºase exemplare, patru dintre ele din cauza bolii limbii albastre, însã efectivul poate fi refãcut în scurt timp.
Vulpile turbate bagã regiuni ale judeþului în carantinã
D
SVSA Hunedoara a pus în aplicare planul de prevenire a rabiei, dupã confirmarea a trei cazuri de turbare la vulpi în câteva regiuni ale judeþului. Pânã acum, în Valea Jiului n-a fost descoperit nici un caz în zona este monitorizatã atent. "Avem confirmate trei focâare de rabie, la vulpe, în localitãþile Gurasada, Ruda Brad ºi Turdaº. S-au luat mãsuri de restricþie sanitarveterinarã ºi s-au introdus în supraveghere unitãþile
administrativ-teritoriale respective", a declarat directorul DSVSA Hunedoara, Mihai Jula. Potrivit acestuia, în cele trei localitãþi nu a fost instituitã starea de carantinã, mãsurile luate fiind unele de supraveghere, ce constau în inventarierea tuturor câinilor ºi pisicilor, în paralel cu vaccinarea împotriva rabiei a celor care nu au fost imunizate în campaniile normale, derulate pânã acum de medicii veterinari. Supravegherea zonelor cu focare de rabie va fi efectuatã de medicii veterinari împreunã cu colegii lor din cadrul DSVSA Hunedoara. Anul acesta au fost efectuate mai multe vaccinãri împotriva rabiei la vulpi sãlbatice prin distribuirea de doze sub formã de aliment care au fost plasate în zonele tranzitate de animale.
În anul 2008 la Haþeg erau doi pui un mascul ºi trei femele, iar pânã în toamna acestui an rezervaþia ajunse-se la 13 exemplare. Direcþia Silvicã Hunedoara a mai trecut printr-o situaþie similarã în urmã cu mai mulþi ani, când în rezervaþia de zimbri din pãdurea Haþegului mai erau doar câteva exemplare. Începând cu anul 2008, în rezervaþie apar doi
pui ºi se înregistreazã o premierã. Apoi numãrul exemplarelor nãscute în captivitate a început sã creascã de la un an la altul, iar stabilimentul de la Haþeg a prosperat pânã în aceastã toamnã când a fost înregistrat focarul de boala limbii albastre, iar patru din cei ºase zimbri au murit din cauza acestui virus. Situaþia exemplarelor rãmase este însã una bunã ºi pare cã au scãpat de pericol. „Problema este pierderea exemplarelor, ca efectiv, ca
Scapã cine poate! Nici vorbã de vaccin!
P
entru prima datã în ultimii ani nu avem vaccin, iar gripa bate la uºã. Medicii de familie dau vina pe lispa importurilor, pentru cã în România nu se mai fabricã, dar recunosc cã este primul an în care M. GÂNJU nu vine nicio veste despre posibilitatea de a vaccina pacienþii cu risc. Vaccinul antigripal nu existã ºi nici un medic de familie nu ºtie dacã va primi. Deocamdatã, chiar dacã deja existã riscul apariþiei unor epidemii, vaccinul nu a fost importat ºi nici nu se ºtie când va fi imunizatã populaþia. Asta pentru vaccinarea trebuia sã înceapã de o lunã. „Nu am fost anunþaþi cã am primi
frumuseþe. Selecþia naturalã noi nu avem cum sã o oprim. Ei se înmulþesc ºi dacã lucrurile merg bine se reface efectivul. Noi avem grijã de ei, sunt furajaþi bine ºi chiar pot spune cã aveam printre cei mai frumoºi zimbri din þarã. Indiferent ce va fi, pot sã dau asigurãri cã nu va dispãrea zimbrul din rezervaþia de la Haþeg ºi sper sã-ºi revinã ºi sã ne lãudãm cu ei”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Radu Criºan directorul Direcþiei Silvice Hunedoara în subordinea cãruia se aflã ºi Rezervaþia de Zimbri Haþeg. Zimbrãria din pãdurea Slivuþ fost închisã publicului în urmã cu aproximativ o lunã, dupã ce mai mulþi zimbri au murit, atunci existând suspiciuni de boala limbii albastre, iar mai apoi a fost confirmat un focar al acestei boli. Maximilian GÂNJU
vaccinul antigripal ºi, în mod normal, ar fi trebuit ca, din octombrie, sã înceapã acþiunea. Iatã suntem în noiembrie, dar de obicei primeam în noiembrie, decembrie, uneori ºi în februarie, fãrã nicio eficienþã”, a declarat dr. Constantin Gheorghiu, vicepreºedintele Asociaþiei Profesionale a medicilor de Familie din judeþul HD, membru în Senatul Societãþii la nivel Naþional. Pacienþii, însã, vin ºi sunt grupe de risc mai ales aici în Valea Jiului, unde populaþia, prin obiectul muncii ºi climã, este mai expusã pericolului de a dezvolta astfel de boli. „În primul rând sunt cei cu afecþiuni cronice, cum sunt cele pulmonare ºi aici în zonã sunt foarte mulþi pacienþi cu aceste afecþiuni, din cauzã mediului în care au lucrat sau a climei. Sunt mulþi mineri care au silicoze, sau diverse afecþiuni pulmonare, deci bronhopneumopatii ºi atunci ei ar trebui primii imunizaþi. Apoi cei cu diabet, cu afecþiuni oncologice, cardiace, cu astmã bronºic, sau copiii”, mai spune dr. Gheorghiu. Institutul Cantacuzino nu mai produce ºi ministerul ar trebui sã aloce fonduri în euro pentru achiziþionarea din import a dozelor necesare. Nu este pentru prima datã când apelãm la importuri, dar asiguraþii trebuie sã ºtie cã nu pot fi imunizaþi. Afecþiunile gripale, virozele ºi gripele se manifestã în aceastã perioadã, iar dacã dozele vor sosi prea târziu, ele nici nu vor mai putea fi folosite. Diana MITRACHE