Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 722
Cronica Vãii Jiului Marti, 21 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Bani pentru drumul din Aninoasa
A
rtera extrem de degradatã a oraºului Aninoasa ar putea fi mãcar plombatã în perioada urmãtoare. Adrian David, consilier judeþean, care locuieºte în acest oraº, cere azi, 21 octombrie, în ºedinþa Consiliului Judeþean Hunedoara, bani pentru plombarea acestui drum. Drumul de la intrarea în oraºul Aninoasa ºi pânã la primãria din localitate are mai multe gropi decât asfalt, iar consilierul judeþean Adrian David spune cã va cere sprijin colegilor sãi, pentru a vota un proiect prin care sã primeascã bani pentru plombarea arterei rutiere. Marþi, 21 octombrie, la Deva se va discuta acest proiect. „Am sã le cer colegilor mei din Consiliul Judeþean Hunedoara, având în vedere cã urmeazã rectificarea bugetarã, sã fie alocate fonduri pentru repararea drumul care face legãtura între Iscroni ºi Aninoasa”, a spus Adrian David, consilier judeþean PNL. Adrian David locuieºte în aceastã parte a Vãii Jiului ºi spune cã s-a sãturat de gropile multe ºi mari pe care le traverseazã zilnic. Mai mult, a fãcut un calcul cu specialiºtii ºi spune cã plombarea ar ajunge la suma de 300.000 de lei, bani pe care sperã sã îi obþinã la rectificarea bugetarã din aceastã sãptãmânã. Diana MITRACHE
Salvatorii din IAD
O
ri de cîte ori un accident de muncã se petrece în subteran, se dezlãnþuie iadul. Familiile minerilor aºteaptã cu sufletul la gurã sã afle veºti despre soþii, fraþii, taþii prinºi în capcana morþii. Atunci, cei care intervin sînt salvatorii. >>> PAGINILE 4-5
Bãrbat ucis de strung la UPSRUEEM
U
n bãrbat de 59 de ani a murit luni dimineaþã, dupã ce a fost prins de un utilaj ºi lovit de mai multe ori cu putere de bancul de lucru. Incidentul s-a petrecut la Uzina de Reparaþii a Utilajelor Miniere UPSRUEEM, iar echipajul SMURD care a venit imediat nu a putut decât sã constate decesul. Luni dimineaþã, un bãrbat cu o experienþã de o viaþã întreagã a fost prins de un strung ºi lovit cu putere de mai multe ori de
banc, pânã ºi-a dat suflarea. Incidentul s-a petrecut într-una din halele de la UPSRUEEM ºi, în momentul în care s-a produs, omul era singur în încãpere. A fost zãrit de un coleg de la o distanþã de cel puþin 10 metri, care a ºi chemat, prin 112,
echipajul de intervenþie. Paramedicii SMURD au venit echipaþi corespunzãtor, dar, din pãcate, nu au putut sã constate decât decesul. „Am deplasat la faþa locului un echipaj de descarcerare ºi un echipaj SMURD de prim ajutor, pentru a acorda primele
îngrijiri, dar ºi pentru scoaterea omului din strung. Am constatat cã semnele vitale erau foarte slabe ºi pânã la sosirea echipajului medical, persoana era decedatã”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri militari Petroºani. Bãrbatul avea o vastã experienþã în domeniu ºi nimeni nu înþelege ce s-a întâmplat. Inspectorii ITM spun cã au demarat o anchetã, dar primele date aratã cã accidentul de muncã a avut loc, cel mai probabil, dintr-o greºealã a omului, care lucra la o frezã. „La aceastã frezã se executa frezarea canalului pentru sârma de împãnare a unui stâlp hidraulic.
Victima executase aceastã operaþie la 7 stâlpi hidraulici ºi era la al VIIIlea. Deocamdatã nu ºtim cu certitudine ce s-a întâmplat, doar cã freza l-a prins ºi l-a antrenat provocându-i leziuni cauzatoare de moarte”, a menþionat ºi Ileana Bodea, ºefa ITM Petroºani. Trupul neînsufleþit al bãrbatului de 59 de ani a fost dus la morga spitalului de urgenþã de la Petroºani, unde i se va face necropsia. Ancheta ITM va scoate la ivealã modul în care s-a petrecut accidentul mortal. Reprezentanþii firmei din Petroºani au refuzat sã ofere orice detaliu cu privire la acest accident. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014
Deputatul Cristian Resmeriþã cere rezultate dupã vizita delegaþiei CEH în China
C
ombine de înaintare, foreze, complexe mecanizate ºi alte echipamente miniere vor fi achiziþionate de CEH în urma contractului de retehnologizare. Reprezentanþii Departamentului pentru Energie au fãcut publice rezultatele vizitei în China a primului ministru Victor Ponta. La întrevederile din China au participat ºi responsabilii Complexului Energetic Hunedoara. “În contextul vizitei primului ministru în China, a avut loc ºi întâlnirea cu reprezentanþii firmei China Coal Technology & Engineering Group, în cadrul cãrora delegaþia CEH a purtat discuþii legate de echipamente miniere ºi de servicii de mentenanþã aferente acestora. Mãsurile pe care Complexul Energetic Hunedoara SA le are în vedere în perioada imediat urmãtoare pentru retehnologizarea în vederea creºterii productivitãþii la minele viabile privesc achiziþionarea urmãtoarelor echipamente tehnologice miniere: complex mecanizat uºor – EM Lonea, furniturã complex mecanizat – EM Livezeni, furniturã complex mecanizat – EM Lupeni, transportoare cu bandã, transportoare cu
raclete, electropompe, instalaþii de sortare, pompe de înaltã presiune, staþie centralã de degazare în sistem containerizat, combine de înaintare în cãrbune, instalaþii de telefonie dispecerizate, foreze, combinã de înaintare steril+echipament electric, centrale auto-
Fiul Sorin împreunã cu familia anunþãm cu nemãrginitã durere în suflet plecarea spre cele veºnice a celei care a fost
<
SOBA MAGDALENA MONICA (85 ani)
Amintirea ei va rãmâne veºnicã în sufletele noastre. Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi liniºte! Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bobocul. Slujba de înmormântare va avea loc marþi, 9 septembrie 2014, ora 13. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Soba Rodica în greaua încercare pricinuitã de decesul soacrei. Sincere condoleanþe familiei îndoliate.
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
mate pentru monitorizarea atmosferei din subteran, sisteme de comunicare/ semnalizare în subteran, instalaþie de intertizare containerizatã. În prezent este în curs de întocmire documentaþia de atribuire pentru demararea achiziþiei, în vederea încheierii unui contract pentru furnizarea acestor echipamente tehnologice miniere în sistem credit furnizor”, se aratã în rãspunsul oficialilor Departamentului pentru Energie, cãtre deputatul PSD Cristian Resmeriþã. În cadrul vizitei din China s-a semnat ºi contractul pentru modernizarea grupului 4 de la Termocentrala Mintia. Aceasta este în pericolul de a rãmâne fãrã autorizaþia de mediu dacã aceste investiþii nu se realizeazã. Prietenii din Petroºani sunt alãturi de Dana Marcãu în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei ºi transmitem sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace! Familiile Martin, Burian, Lupu ºi Gomoi
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
“În data de 01.09.2014 reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara ºi cei ai Companiei China National Electric Engineering CO. Ltd au semnat contractul de lucrãri pentru reabilitarea grupului energetic 4 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare la grupurile energetice nr. 3 ºi nr. 4 de la Termocentrala Deva. Încheierea acestui contract s-a realizat ca urmare a parcurgerii unei proceduri de achiziþie în conformitate cu legislaþia privind achiziþiile publice, respectiv cu respectarea prevederilor OUG nr 342006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Avantajul deosebit ºi totodatã particularitatea acestui contract, este cã finanþarea lucrãrilor este asiguratã de
<
Colectivul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de doamna Rodica Soba în marea durere pricinuitã de plecarea spre o lume mai dreaptã a soacrei sale. Dumnezeu sã o aºeze în loc luminat ºi sã o aibã în pace!
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
compania chinezã în sistem credit furnizor. Precizãm cã resursele proprii ale CEH nu permiteau finanþarea acestor lucrãri. Realizarea lucrãrilor prevãzute în contract este vitalã pentru CEH, acestea fiind lucrãri care vor permite reducerea noxelor sub valorile limitã impuse de Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale ºi implicit, posibilitatea funcþionãrii în coninuare a unitãþilor de producere a energiei electrice ºi termice de la Termocentrala Deva”, se mai aratã în rãspuns. Deputatul Cristian Resmeriþã a solicitat miniºtrilor sã precizeze care au fost efectele vizitei premierului Victor Ponta în China. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014 ina Petrila va renaºte precum Pasãrea Phoenix. Cel puþin asta îºi propun arhitecþii care au venit aici ºi au pus la punct un plan de salvare a simbolului oraºului.
M
Proiectul „Patrimoniul industrial ca sursã de regenerare” iniþiat de Asociaþia Doctoranzilor ºi Studenþilor Români din Franþa (ADERF), Fundaþia Culturalã „Condiþia Românã” condusã de Ion Barbu, continuat de Asociaþia PlusMinus (cu o reþea de parteneri din care enumerãm doar Ordinul Arhitecþilor din România, Ambasada Germaniei, Institutul
Mina Petrila, pasãrea Phoenix
Cultural Francez), a gãsit soluþii viabile pentru pãstrarea ºi conversia acestei clãdiri. “Sperãm sã fie un
clãdire a pompelor ne-a fost donatã ca pompã funebrã de cãtre Primãria oraºului
de anvergurã. “La sfârºitul sãptãmânii o sã vedem o clãdire care va putea fi
Petrila. Acest edificiu se va numi Saint Pompadour, o clãdire care se va înfrãþi cu Saint Pompidur din Paris. Sper sã fie un bun exemplu a ceea ce poate ºi trebuie sã fie mina Petrila, decât sã fie un câmp cu oi mai bine sã fie un câmp cu oameni deºtepþi”, a declarat Ion Barbu.
folositã cu totul în alt fel decât a fost folositã înainte. Vom face evenimente, vom face evenimente culturale, vom chema toatã lumea din Petrila sã
nou început ºi mina Petrila sã renascã precum Pasãrea Phoenix. Clãdirea de faþã care a fost pe vremuri o
Actualitate 3
vinã sã viziteze ºi sã vadã cã în clãdirile minei se poate întâmpla ºi altceva, nu doar munca cu care ei sunt obiºnuiþi. Vom încerca sã pigmentãm toatã sãptãmâna cu evenimente, dar sâmbãtã vom încerca un eveniment mai mare, pe podul care conecteazã mina de oraº. Va fi un eveniment simbolic, în sfârºit mina se va conecta la oraº prin culturã. Vãd ºi mai multe oportunitãþi dupã doi ani de zile. Avem un parteneriat cu Ambasada Germaniei, sunt doi arhitecþi din Germania care lucreazã pe genul de activitãþi participative în Berlin care predau ºi la Universitatea Tehnicã din Berlin”, a declarat Dragoº Dascãlu, asistent la
Clãdirea minei Petrila la care lucreazã arhitecþii îºi va schimba destinaþia. În incinta unitãþii miniere se vor derula acþiuni culturale Facultatea de Arhitecturã ºi Urbanism din Cluj. În timp ce tinerii arhitecþi lucreazã la planul de menþinere a clãdirilor, conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine se pregãteºte sã iniþieze procedurile de demolare. Monika BACU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014
O
Scandal pe aurul de la Certej
O
NG-urile de profil acuzã compania care exploateazã resursele de la Certej, cã a început ilegal exploatarea. Reþeaua Mining Watch România reclamã totala lipsã a funcþionalitãþii autoritãþilor de profil din judeþul Hunedoara, precum ºi a Guvernului României. Unul din cele mai mari zãcãminte aurifere din România ºi obiectul unui proiect minier de mari dimensiuni a început sã fie pregãtit pentru exploatare fãrã ca autoritãþile vizate sã ia mãcar act de acest lucru. Zeci de utilaje ale
Deva Gold, subsidiarã a companiei canadiene Eldorado Gold, desfãºoarã deja lucrãri de construire la prima platformã industrialã a proiectului minier, precum ºi pentru ridicarea depozitului de carote. Nici una din activitãþi nu este autorizatã susþin cei de la Mining Watch România. „Impertinenþa Deva Gold SA de a începe un proiect minier fãrã autorizaþiile de construire necesare este întrecutã doar de lipsa vigilenþei instituþiilor responsabile cu sancþionarea acestor fapte ilegale. S.C. Deva Gold SA, companie deþinutã de Eldorado Gold (80%) ºi Minvest Deva (mai puþin de 20%) a început activitãþile de construire ºi
amenajare aferente proiectului cu cianuri Certej din comuna hunedoreanã. La momentul actual numeroase utilaje lucreazã în zona carierei Coranda. Tot în aceastã zonã a fost adus recent un concasor, utilaj specific operaþiunilor extractive ce permite sfãrâmarea pietrelor. Numeroase buldozere, excavatoare, alãturi de alte utilaje amenajeazã platforme ce vor avea diferite funcþiuni în cadrul proiectului minier. La intrarea în comunã este deja construitã o halãdepozit, iar o altã structurã metalicã este în curs de amplasare. Nici
ri de cîte ori un accident de muncã se petrece în subteran, se dezlãnþuie iadul. Familiile minerilor aºteaptã cu sufletul la gurã sã afle veºti despre soþii, fraþii, taþii prinºi în capcana morþii. Atunci, cei care intervin sînt salvatorii. una din aceste amenajãri nu are autorizaþie de construire.”, susþin reprezentanþii Mining Watch România.
S
esizãri
Pe 15 octombrie, Mining Watch România a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcþii
pentru a lua mãsurile legale de sancþionare contravenþionalã ºi prentru a dispune sistarea lucrãrilor ilegale. Mina de suprafaþã cu cianuri de la Certej a demarat fãrã a þine cont de avize de mediu, de garanþii financiare în caz de accident ºi fãrã a angaja efective notabile de localnici. Mai mult, o cincime din proiectul minier se suprapune cu o zonã protejatã, sit Natura 2000, incompatibilã cu proiecte industriale ce implicã iazuri de decantare sau cariere de suprafaþã. Studiul de impact în urma cãruia compania a primit aviz de mediu este realizat sumar ºi trateazã superficial numeroase aspecte tehnice fãrã rezolvare evidentã. Tocmai din
acest motiv avizul de mediu este contestat în instanþã de membrii reþelei Mining Watch România. „În cazul Certej nu putem vorbi de un stat de drept, de o supremaþie a instituþiilor, putem doar sã remarcãm voinþa companiilor miniere devenitã lege. Asemenea dispreþ faþã de autoritate este o ofensã adusã în primul rând tuturor românilor. Este de datoria oricãrui cetãþean sã cearã ca acest abuz sã fie aspru pedepsit pentru a descuraja orice tentativã de a surclasa legile ºi binele comun' a declarat ªtefania Simion, reprezentant al Mining Watch România. Maximilian GÂNJU
Salvatorii din IAD Staþia SALVAMIN. Toate intervenþiile sînt deosebite ºi toate îi marcheazã pe salvatori. De cele mai multe ori victimele sînt prieteni, rude sau cunoscuþi.
În caz de accident de muncã în subteran ei sunt cei care îºi riscã viaþa. Intrã în adîncul
Formarea unui salvator dureazã între trei ºi cinci ani, dar conteazã ºi la cîte intervenþii participã, pentru cã noi facem o instruire la INSEMEX dupã care, din doi în doi ani, ne prezentãm la reautorizare. Pentru fiecare unitate în parte, în funcþie de cîte intervenþii au, cu atît se specializeazã mai mult. La partea teoreticã ºi partea fizicã salvatorul se pregãteºte în cadrul
pãmîntului fãrã a ºti care sunt condiþiile din subteran. Cum este viaþa de salvator minier ne spune chiar coordonatorul acestora. “Ca orice meserie, este grea doar dacã nu te pregãteºti.
subunitãþilor, dar la partea realã doar în caz de intervenie realã, ºi atunci în funcþie de fiecare cîte intervenþii are, putem spune dacã sînt formaþi, antrenaþi, sau nu”, a declarat Gheorghe Mununar, ºef
ajungem deja ei sunt morþi ºi, fãrã sã vrei, într-o comunitate atît de micã te cunoºti cu fiecare. Toate ne afecteazã în felul nostru”, a mai precizat sursa citatã.
Profit pentru Castelul Corvinilor
P
este 200.000 de turiºti au vizitat Castelul Corvinilor în primele nouã luni ale anului, cu 40 la sutã mai mulþi faþã de perioada similarã din 2013, directorul muzeului castelului, Constantin Sorin Tinca, spunând cã ar mai fi nevoie de investiþii de aproximativ 60 de milioane de euro. "Numãrul de vizitatori este în continuã creºtere la Castelul Corvinilor, procentual, faþã de anul trecut, cu 40 la sutã în plus. În cifre exacte, în
iulie-august, vârful de sezon, am avut 107.000 de turiºti, iar în august am înregistrat 3.200 de turiºti, într-o singurã zi. Fãrã octombrie, sunt
205.000", a declarat Tinca. Potrivit acestuia, în Castelul Corvinilor din Hunedoara au investit atât Ministerul Culturii, cât ºi autoritatea localã, Primãria Hunedoara fiind în prezent singura sursã de finanþare, dupã ce lucrãrile de restaurare ºi renovare au fost sistate în 2009, iar o estimare mai veche a investiþiilor necesare indicã o sumã "undeva la 60 de milioane de euro", ceea ce "nu e neapãrat foarte mult",
mai ales dacã s-ar atrage fonduri europene. "Castelul Corvinilor este o construcþie de 7.000 de metri pãtraþi desfãºuratã, 42 de camere, douã poduri, ºapte turnuri ºi vã daþi seama ce înseamnã sã întreþii ºi sã repari un asemenea monument. Deci, nu vorbim de un castelaº, vorbim de un castel foarte mare. (...) Un proiect existã, se fac
în momentul de faþã studii de fezabilitate ºi se doreºte includerea Castelului Corvinilor într-o zonã pietonalã care va porni de la primãrie pânã la castel, bineînþeles, o restaurare inclusã într-un masterplan", a mai arãtat el. Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus de curând pe cunoscutul portal turistic TripAdvisor între
primele cinci destinaþii de vacanþã din România, în baza voturilor primite de la turiºtii care l-au vizitat. De la an la an, tot mai mulþi turiºti viziteazã Castelul Corvinilor din Hunedoara, în 2013 monumentul istoric fiind vizitat de aproximativ 300.000 de turiºti. Maximilian GÂNJU
“Toate te marcheazã, sîntem oameni. Este foarte greu sã facem distincþie între realitate, toate ne marcheazã mai mult sau mai puþin. Este vorba de ortacii noºtri, la majoritatea evenimentelor la care
Salvarea vieþilor omeneºti este prioritarã pentru salvatori, însã aceºtia se asigurã ºi de securitatea locurilor de muncã. “Una dintre sarcinile noastre este salvarea de vieþi omeneºti, dar alta este protejarea patrimoniului subunitãþii. Pe primul loc este viaþa ortacilor noºtri, dupã care ºi patrimoniul. Noi trebuie sã intervenim de cîte ori putem sã salvãm locurile de muncã, sã salvãm zãcãmintele, pentru exploatare în siguranþã ºi pentru a avea de lucru. Cã dacã am ignora aceastã parte... Noi lucrãm foarte mult ºi la partea de prevenire. La prevenirea fenomenelor de autoaprindere, de încãlzire a masivelor.
Una dintre cele mai importante sarcini, asta ar fi, dar ne pregãtim ºi în caz cã avem evenimente cu victime. Atunci, sã intervenim, pentru cã este vorba de viaþa oamenilor”, mai spune Mununar. Salvatorii din Valea Jiului au fost nevoiþi sã intervinã ºi în alte locuri din þarã. Gheorghe Mununar îºi aduce aminte de incidentul de la Baia Mare din anul 2011, cînd cinci persoane ºi-au pierdut viaþa. “Atîta timp cît intrã un om în subteran ºi cu atît mai mult cu cît sunt perimetre închise, în conservare, dar încã este acces, avem cel mai clar exemplu, 2011, Baia Mare în care în 28 decembrie, cinci locuitori au intrat fraudulos în minã ºi au murit ºi a trebuit sã intervinã cineva sã îi scoatã, ºi am fost noi. Automat atîta timp cît sunt lucrãri în conservare sau lucrãri active, activitatea de salvare ar trebui sã fie în continuare. ªi cu atît mai mult sã ne extindem sã fim cît mai pregãtiþi pentru orice situaþie”, mai spune sursa citatã. La fiecare intervenþie, salvatorii minieri se luptã cu necunoscutul. Aceºtia sunt motivaþi de salvarea vieþilor omeneºti. Monika BACIU
Actualitate 5
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014
O
Scandal pe aurul de la Certej
O
NG-urile de profil acuzã compania care exploateazã resursele de la Certej, cã a început ilegal exploatarea. Reþeaua Mining Watch România reclamã totala lipsã a funcþionalitãþii autoritãþilor de profil din judeþul Hunedoara, precum ºi a Guvernului României. Unul din cele mai mari zãcãminte aurifere din România ºi obiectul unui proiect minier de mari dimensiuni a început sã fie pregãtit pentru exploatare fãrã ca autoritãþile vizate sã ia mãcar act de acest lucru. Zeci de utilaje ale
Deva Gold, subsidiarã a companiei canadiene Eldorado Gold, desfãºoarã deja lucrãri de construire la prima platformã industrialã a proiectului minier, precum ºi pentru ridicarea depozitului de carote. Nici una din activitãþi nu este autorizatã susþin cei de la Mining Watch România. „Impertinenþa Deva Gold SA de a începe un proiect minier fãrã autorizaþiile de construire necesare este întrecutã doar de lipsa vigilenþei instituþiilor responsabile cu sancþionarea acestor fapte ilegale. S.C. Deva Gold SA, companie deþinutã de Eldorado Gold (80%) ºi Minvest Deva (mai puþin de 20%) a început activitãþile de construire ºi
amenajare aferente proiectului cu cianuri Certej din comuna hunedoreanã. La momentul actual numeroase utilaje lucreazã în zona carierei Coranda. Tot în aceastã zonã a fost adus recent un concasor, utilaj specific operaþiunilor extractive ce permite sfãrâmarea pietrelor. Numeroase buldozere, excavatoare, alãturi de alte utilaje amenajeazã platforme ce vor avea diferite funcþiuni în cadrul proiectului minier. La intrarea în comunã este deja construitã o halãdepozit, iar o altã structurã metalicã este în curs de amplasare. Nici
ri de cîte ori un accident de muncã se petrece în subteran, se dezlãnþuie iadul. Familiile minerilor aºteaptã cu sufletul la gurã sã afle veºti despre soþii, fraþii, taþii prinºi în capcana morþii. Atunci, cei care intervin sînt salvatorii. una din aceste amenajãri nu are autorizaþie de construire.”, susþin reprezentanþii Mining Watch România.
S
esizãri
Pe 15 octombrie, Mining Watch România a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcþii
pentru a lua mãsurile legale de sancþionare contravenþionalã ºi prentru a dispune sistarea lucrãrilor ilegale. Mina de suprafaþã cu cianuri de la Certej a demarat fãrã a þine cont de avize de mediu, de garanþii financiare în caz de accident ºi fãrã a angaja efective notabile de localnici. Mai mult, o cincime din proiectul minier se suprapune cu o zonã protejatã, sit Natura 2000, incompatibilã cu proiecte industriale ce implicã iazuri de decantare sau cariere de suprafaþã. Studiul de impact în urma cãruia compania a primit aviz de mediu este realizat sumar ºi trateazã superficial numeroase aspecte tehnice fãrã rezolvare evidentã. Tocmai din
acest motiv avizul de mediu este contestat în instanþã de membrii reþelei Mining Watch România. „În cazul Certej nu putem vorbi de un stat de drept, de o supremaþie a instituþiilor, putem doar sã remarcãm voinþa companiilor miniere devenitã lege. Asemenea dispreþ faþã de autoritate este o ofensã adusã în primul rând tuturor românilor. Este de datoria oricãrui cetãþean sã cearã ca acest abuz sã fie aspru pedepsit pentru a descuraja orice tentativã de a surclasa legile ºi binele comun' a declarat ªtefania Simion, reprezentant al Mining Watch România. Maximilian GÂNJU
Salvatorii din IAD Staþia SALVAMIN. Toate intervenþiile sînt deosebite ºi toate îi marcheazã pe salvatori. De cele mai multe ori victimele sînt prieteni, rude sau cunoscuþi.
În caz de accident de muncã în subteran ei sunt cei care îºi riscã viaþa. Intrã în adîncul
Formarea unui salvator dureazã între trei ºi cinci ani, dar conteazã ºi la cîte intervenþii participã, pentru cã noi facem o instruire la INSEMEX dupã care, din doi în doi ani, ne prezentãm la reautorizare. Pentru fiecare unitate în parte, în funcþie de cîte intervenþii au, cu atît se specializeazã mai mult. La partea teoreticã ºi partea fizicã salvatorul se pregãteºte în cadrul
pãmîntului fãrã a ºti care sunt condiþiile din subteran. Cum este viaþa de salvator minier ne spune chiar coordonatorul acestora. “Ca orice meserie, este grea doar dacã nu te pregãteºti.
subunitãþilor, dar la partea realã doar în caz de intervenie realã, ºi atunci în funcþie de fiecare cîte intervenþii are, putem spune dacã sînt formaþi, antrenaþi, sau nu”, a declarat Gheorghe Mununar, ºef
ajungem deja ei sunt morþi ºi, fãrã sã vrei, într-o comunitate atît de micã te cunoºti cu fiecare. Toate ne afecteazã în felul nostru”, a mai precizat sursa citatã.
Profit pentru Castelul Corvinilor
P
este 200.000 de turiºti au vizitat Castelul Corvinilor în primele nouã luni ale anului, cu 40 la sutã mai mulþi faþã de perioada similarã din 2013, directorul muzeului castelului, Constantin Sorin Tinca, spunând cã ar mai fi nevoie de investiþii de aproximativ 60 de milioane de euro. "Numãrul de vizitatori este în continuã creºtere la Castelul Corvinilor, procentual, faþã de anul trecut, cu 40 la sutã în plus. În cifre exacte, în
iulie-august, vârful de sezon, am avut 107.000 de turiºti, iar în august am înregistrat 3.200 de turiºti, într-o singurã zi. Fãrã octombrie, sunt
205.000", a declarat Tinca. Potrivit acestuia, în Castelul Corvinilor din Hunedoara au investit atât Ministerul Culturii, cât ºi autoritatea localã, Primãria Hunedoara fiind în prezent singura sursã de finanþare, dupã ce lucrãrile de restaurare ºi renovare au fost sistate în 2009, iar o estimare mai veche a investiþiilor necesare indicã o sumã "undeva la 60 de milioane de euro", ceea ce "nu e neapãrat foarte mult",
mai ales dacã s-ar atrage fonduri europene. "Castelul Corvinilor este o construcþie de 7.000 de metri pãtraþi desfãºuratã, 42 de camere, douã poduri, ºapte turnuri ºi vã daþi seama ce înseamnã sã întreþii ºi sã repari un asemenea monument. Deci, nu vorbim de un castelaº, vorbim de un castel foarte mare. (...) Un proiect existã, se fac
în momentul de faþã studii de fezabilitate ºi se doreºte includerea Castelului Corvinilor într-o zonã pietonalã care va porni de la primãrie pânã la castel, bineînþeles, o restaurare inclusã într-un masterplan", a mai arãtat el. Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus de curând pe cunoscutul portal turistic TripAdvisor între
primele cinci destinaþii de vacanþã din România, în baza voturilor primite de la turiºtii care l-au vizitat. De la an la an, tot mai mulþi turiºti viziteazã Castelul Corvinilor din Hunedoara, în 2013 monumentul istoric fiind vizitat de aproximativ 300.000 de turiºti. Maximilian GÂNJU
“Toate te marcheazã, sîntem oameni. Este foarte greu sã facem distincþie între realitate, toate ne marcheazã mai mult sau mai puþin. Este vorba de ortacii noºtri, la majoritatea evenimentelor la care
Salvarea vieþilor omeneºti este prioritarã pentru salvatori, însã aceºtia se asigurã ºi de securitatea locurilor de muncã. “Una dintre sarcinile noastre este salvarea de vieþi omeneºti, dar alta este protejarea patrimoniului subunitãþii. Pe primul loc este viaþa ortacilor noºtri, dupã care ºi patrimoniul. Noi trebuie sã intervenim de cîte ori putem sã salvãm locurile de muncã, sã salvãm zãcãmintele, pentru exploatare în siguranþã ºi pentru a avea de lucru. Cã dacã am ignora aceastã parte... Noi lucrãm foarte mult ºi la partea de prevenire. La prevenirea fenomenelor de autoaprindere, de încãlzire a masivelor.
Una dintre cele mai importante sarcini, asta ar fi, dar ne pregãtim ºi în caz cã avem evenimente cu victime. Atunci, sã intervenim, pentru cã este vorba de viaþa oamenilor”, mai spune Mununar. Salvatorii din Valea Jiului au fost nevoiþi sã intervinã ºi în alte locuri din þarã. Gheorghe Mununar îºi aduce aminte de incidentul de la Baia Mare din anul 2011, cînd cinci persoane ºi-au pierdut viaþa. “Atîta timp cît intrã un om în subteran ºi cu atît mai mult cu cît sunt perimetre închise, în conservare, dar încã este acces, avem cel mai clar exemplu, 2011, Baia Mare în care în 28 decembrie, cinci locuitori au intrat fraudulos în minã ºi au murit ºi a trebuit sã intervinã cineva sã îi scoatã, ºi am fost noi. Automat atîta timp cît sunt lucrãri în conservare sau lucrãri active, activitatea de salvare ar trebui sã fie în continuare. ªi cu atît mai mult sã ne extindem sã fim cît mai pregãtiþi pentru orice situaþie”, mai spune sursa citatã. La fiecare intervenþie, salvatorii minieri se luptã cu necunoscutul. Aceºtia sunt motivaþi de salvarea vieþilor omeneºti. Monika BACIU
Actualitate 5
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014
D
repturile omului, disputate de vecini. O femeie din municipiul Petroºani se luptã cu o invaliditate, dar ºi cu lipsa de cooperare a vecinilor. În urmã cu 10 luni aceasta a rãmas fãrã un picior dupã ce în urma unei infecþii medicii au decis sã îi amputeze membrul. Rudele au decis atunci sã construiascã o rampã de acces în scara blocului, însã câþiva vecini s-au opus. “Este vorba de rampa de acces de la casa scãrii pentru a facilita ieºirea sau intrarea în imobil a unei persoane cu handicap gradul I cãruia i s-a amputat piciorul acum zece luni. A
O rampã, disputã între vecini
merge la o slujbã religioasã, a ieºi în oraº, a o distrage din tot coºmarul pe care îl duce. Am avut o rampã mobilã. Aceasta era con-
struitã de mine, dintr-un PFL, pe care o puneam atunci cînd aveam nevoie, pe cele patru scãri. Au gãsit de cuviinþã douã, trei per-
Ministerul Educaþiei are de plãtit 1,6 milioane de lei elevilor navetiºti din judeþ
E
levii navetiºti vor primi banii la zi. Oficialii Ministerului Educaþiei spun cã vor achita restanþele pentru naveta elevilor, astfel încât aceºtia sã nu fie nevoiþi sã abandoneze cursurile. Datoriile ministerului de resort se ridicã la peste 1,6 milioane de lei. Pentru a li se deconta naveta, beneficiarii trebuie sã se prezinte lunar la secretariatele ºcolilor cu biletele de cãlãtorie sau cu abonamentele lunare în vederea efectuãrii decontului. La nivelul judeþului Hunedoara sunt în jur de 3000 de elevi care în anul ºcolar 2012-2013 au fãcut naveta, însã nu ºi-au primit banii înapoi. Ministerul Educaþiei trebuie sã aloce judeþului Hunedoara 1,6 milioane de lei pentru a deconta naveta elevilor. “Avem de primit din partea ministerului Educaþiei 1.600.000 lei pentru decontul navetei elevilor pentru acum doi ani”, a
declarat pentru Cronica Vãii Jiului Raluca Manea, purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara peste 2000 de elevi parcurg zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la unitãþile de învãþãmânt. Anul trecut, pentru aceºti elevi, suma alocatã ca platã a deconturilor pe transportul între casã ºi ºcoalã a fost de 100.000 de lei pe lunã. Un raport al Ministerului Educaþiei a relevat faptul cã transportatorii au umflat preþurile în aºa fel încât sã încaseze mai mulþi bani pentru naveta elevilor. În raportul public pe 2012 al Curþii de Conturi se precizeazã cã, potrivit legii, elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea de
soane sã-mi arunce acea rampã în spatele blocului, rampã care putea sã fie distrusã de intemperii sau de o terþã persoanã. Atunci am fãcut în data de 6 august, am ºi aprobãrile, cerere la primãrie, care mi s-a aprobat pentru a realiza o rampã fixã de beton. Sub îndrumarea mea au venit doi asistenþi sociali ºi am fãcut aceasta rampã. De atunci a început acest coºmar. Numita Grivei Ana a afirmat inspectorului de la primãrie care se ocupã de domeniul public ºi privat, “nu concep aºa ceva”. Gîndirea acestei persoane este dusã în urmã cu 50 de ani. Creierul ºi omul din umbrã este Gãman Ana care provoacã ºicane ºi, în permanenþã, aspecte de liniºte ºi de tulburare. Ce pot avea cu un om handicapat?”, ne spune Venþel Romulus, ginerele femeii. Rampa construitã de bãrbat are toate autorizaþiile necesare, însã câþiva vecini se opun cu vehemenþã acestei construcþii. Ba mai mult, una dintre vechile rampe au distrus-o. “Au adunat semnãturi sub presiunea influenþei ca aceastã rampã sã fie
domiciliu li se deconteazã cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS), prin unitãþile de învãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abonament, în limita a 50 de kilometri, sau li se asigurã decontarea sumei ce reprezintã contravaloarea a opt cãlãtorii dus-întors pe semestru, dacã locuiesc la internat sau în gazdã. Mai exact, pe rutele de transport pe care nu a existat concurenþã, tarifele practicate de opera-
torii de transport auto pentru abonamentele lunare ale elevilor au înregistrat valori maxime (ex.: operatorii de transport din judeþele Covasna, Brãila, Tulcea, Hunedoara, Maramureº) ºi tarifele maxime practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele lunare a elevilor au înregistrat valori de pânã la ºase ori mai mari decât tarifele practicate, pe distanþe similare, de CFR Cãlãtori, pentru abonamentele lunare de transport feroviar de cãlãtori. Monika BACIU
distrusã. Sã o distrugã cine are competenþa ºi le voi demonstra cã aceste rampe sunt utile în majoritatea blocurilor. Sunt ºase persoane în aceastã scarã cu imobilitate permanentã sau parþialã. Sã-i fereascã Dumnezeu pe acei oameni care contestã, sã aibã nevoie de aceastã rampã”, ne mai spune bãrbatul. Rudele femeii sunt disperate de teama cã ºi aceastã nouã rampã ar putea fi distrusã de vecini, iar bãtrâna cu handicap ar putea fi condamnatã sã îºi trãiascã zilele între patru pereþi. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti 21 Octombrie 2014
Vrea libertate parþialã de la judecãtori
I
ndividul care a omorât cu bolidul sãu doi pietoni chiar în centrul municipiului Petroºani vrea ca magistraþii Judecãtoriei Petroºani sã-l învoiascã mai multe ore pe zi. ªoferul teribilist este judecat pentru ucidere din culpã ºi se aflã sub arest la domiciliu. Mãturar Codruþ Norocel, tânãrul de 21 de ani din Petroºani care a spulberat douã persoane care se angajaserã în traversarea strãzii pe trecerea de pietoni, dupã cum au declarat anchetatorii, ar vrea ca instanþa care-l judecã sã-i ridice din interdicþii. Mai exact, Norocel a cerut judecãtorului
sã-i modifice obligaþiile impuse în cadrul mãsurii preventive, respectiv aceea de a nu pãrãsi imobilul prin acordarea permisiunii de a pãrãsi imobilul în intervalul orar 10,00 - 20,00. Individul a motivat solicitarea prin faptul cã trebuie sã se prezinte la locul de muncã. Cererea sa va fi luatã în discuþie de
aºa cum iniþial stabiliserã magistraþii petroºãneni. Totodatã, Norocel a beneficiat de o învoire, în august, pentru douã ore, perioadã în care a putut sã-ºi întocmeascã documentele de naºtere ale copilului sãu. În urma accidentului trei copii au rãmas fãrã pãrinþi, unul dintre ei fiind un minor olimpic ºi un extrem de talentat pianist. Maximilian GÂNJU
Stepan a pierdut un proces cu Primãria Petroºani
Foºtii mineri aºteaptã veºti de la Bruxelles
I
niþiativa prin care pensionarii minieri sã primeascã în continuare gratuitãþile la energia electricã ºi termicã dupã 1 ianuarie 2015, a ajuns la Comisia Europeanã, iar forul va trebui sã dea un rãspuns. Ortacii din Valea Jiului aºteaptã cu sufletul la gurã o decizie favorabilã „ºi corectã pentru cã legislaþia româneascã prevede aceste gratuitãþi ºi nici Ceauºescu n-a avut curaj sã ni le taie”, dupã cum spune unul dintre liderii foºtilor mineri. Demersurile pentru prelungirea perioadei de acordare a gratuitãþilor foºtilor mineri au fost fãcute de parlamentarii din Valea Jiului, iar unul dintre politicienii care s-au implicat activ în obþinerea acestor bonificaþii este liderul UNPR Hunedoara. Acesta împreunã cu conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine ºi reprezentanþii pensionarilor minieri, au realizat documentaþia necesarã pentru ca atât statul
judecãtorul de caz la termenul de judecatã de astãzi – marþi. Mãturar Corduþ Norocel a fost trimis în judecatã de procurori la finele lunii septembrie a.c., fiind învinuit de ucidere din culpã în cazul a doua persoane. Acesta se aflã în arest la domiciliu încã din luna aprilie, dupã ce judecãtorii Tribunalului Hunedoara au decis cã nu se impune menþinerea sa în arestul IPJ Hunedoara,
român cât ºi Comisia Europeanã sã avizeze favorabil solicitarea. „Toatã corespondenþa plecat din partea noastrã cãtre Comisia Europeanã ºi cert este cã existã sprijinul Consiliului Concurenþei. Mai trebuie sã primim avizul de la Bruxelles, dar
D
aniel Stepan a pierdut unul dintre procesele pe care le-a intentat Primãriei Petroºani.
rãspunsul încã n-a venit”, a declarat parlamentarul. Demersul pentru ca pensionarii minieri sã-ºi pãstreze facilitãþile la energia electricã ºi termicã a fost început în iunie a.c. Maximilian GÂNJU
Magistraþii Tribunalului Hunedoara au respins cererea în dosarul în care fostul consilier local, Daniel Stepan, a acþionat în instanþã consiliul local ºi Primãria Petroºani pentru faptul cã a fost vacantat locul sãu în legislativ. “Tip solutie: Respinge cererea. Solutia pe scurt: respins excepþia inadmisibilitãþii. respins cerere”, se aratã în soluþia instanþei. “Noi avem douã litigii cu domnul fost consilier Stepan, unul din ele are ca obiect suspendarea hotãrârii de consiliu local prin
care a fost declarat vacant mandatul. Instanþa pe fond, la Tribunalul Hunedoara i-a respins cererea. Pentru noi nu poate însemna altceva decât reconfirmarea faptului cã hotãrârea de consiliu a fost legalã, Consiliul Local al municipiului Petroºani a adoptat hotãrârea prin care o impunea statutul aleºilor locali ºi a administraþiei publice locale”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Pe rolul Tribunalului Hunedoara mai este înregistrat un dosar în care Stepan solicitã
suspendarea executãrii actului administrativ. “În celãlalt dosar solicitã anularea hotãrârii de consiliu prin care a fost declarat mandatul vacant ºi termenul de pronunþare este 30 octombrie. Urmeazã ca instanþa sã hotãrascã”, a mai spus sursa citatã. Fostul consilier local, Daniel Stepan a declarat cã nu comenteazã decizia instanþei. Stepan se judecã ºi cu Partidul Poporului Dan Diaconescu. Dosarul va fi judecat la Petroºani. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 Octombrie 2014
Expoziþie, la rang de artã C
ulorile toamnei, surprinse într-o expoziþie. Luni, la Petroºani, Casa de Culturã a studenþilor a gãzduit o expoziþie care a fost dedicatã toamnei. Artiºti au fost elevii care frecventeazã Clubul Copiilor din localitate. Fiecare a încercat sã realizeze o operã de artã, iar rezultatele au fost deosebite. “L-am fãcut în maxim trei zile, la început mi s-a pãrut greu dar dupã aceea a fost mai uºor, m-au durut mînuþele la
început dar dupã aceea a început sã fie mai uºor. Este foarte frumos, nu am mai avut parte de aºa ceva pînã acum. Vreau sã
continui, pînã pe la 19 ani. Am timp ºi chiar ºi pînã la 20 ºi ceva, chiar dacã voi merge la facultate ar fi frumos”, ne spune o fetiþã. “Am pictat un soare ºi o cascadã curcubeu. Am pictat acest lucru pentru cã îmi place sã mã dau pe topogane acvatice. Voi picta ºi de acum înainte ºi îmi place”, spune o altã micuþã. Expoziþia a fost dedicatã anotimpului toamna. Culorile acestui sezon au fost
Echipã de Valea Jiului pentru ºah
P
entru prima datã, Valea Jiului va avea o echipã mixtã comunã cu care va merge la o competiþie de ºah. Participarea la campionatul naþional va fi sprijinitã de PNL, care a decis sã le asigure cele necesare tinerilor care þintesc un titlu important.
Douã fete ºi doi bãieþi de la Petroºani ºi Vulcan merg sã reprezinte Valea Jiului la Campionatul Naþional de ºah. Sunt copii extrem de talentaþi, cu premii multe ºi partide câºtigate, iar sprijinul financiar pentru acest concurs vine de la Costel Avram. „La nivelul Vãii Jiului, niciodatã nu a fost fãcutã o unire în sensul ca echipele de ºah de la Vulcan ºi Petroºani sã facã o singurã echipã, echipa Vãii Jiului. Ei vor merge la Cãciulata la un turneu de ºah, unde se întrec cei mai buni dintre cei buni, sub forma echipei Vãii Jiului. Noi, cei de la PNL, am hotãrât sã sprijinim echipa de ºah a Vãii Jiului. Nu este o sumã mare”, a declarat Costel
Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Liberalii spun cã s-au gândit sã le vinã în sprijin acestor copii, care, cu siguranþã, vor putea sã ne aducã un premiu aici, iar la nivel naþional se va vorbi despre echipa Vãii. „Într-adevãr, secþia de ºah de la Vulcan ºi CSM Petroºani îºi dau mâna pentru participarea la o competiþie importantã de ºah, Campionatul Naþional de echipe mixte pentru copii ºi juniori. Vom face o echipã de copii de 8 ani, mixtã, douã fete ºi doi bãieþi
surprinse de artiºþii în devenire. “Aceasta expoziþie înseamnã toamna la superlativ. Toate culorile sînt adunate aici ºi s-a vãzut acest lucru, tot fundalul muzical este de pian ºi pianul care este interpretat de unul dintre elevii mei. Cînd iubeºti copii ºi eºti iubitor de artã sic and ai fost înzestrat de la Dumnezeu cu acest dar nu este greu ºi nici ºi beneficiem de sprijinul PNL. Precizez cã acest sprijin nu este un act politic, pentru cã un act politic era refuzarea acestui sprijin”, a spus ºi Dorel ªchiopu, preºedintele Secþiei ªah, Vulcan. Campionatul Naþional pentru copii ºi tineret are loc în aceastã sãptãmânã la Cãciulata. Diana MITRACHE
imposibil”, a declarat Mihaela Cioc, coordonator. Expoziþia face parte din programa cadrelor didactice care are rolul de a-i atrage pe cei
mici la astfel de acþiuni. “Este un proiect amplu în care sunt implicate foarte multe ºcoli, ªcoala 7, ªcoala 6, ªcoala 4 ºi Clubul Copiilor din Petrila prin profesorul Radu Chinþa ºi noi, Clubul Copiilor din Petroºani”, ne mai spune coordonatorul. Expoziþiile nu se vor opri aici. Cei mici care frecventeazã cursurile cercului de picturã ºi metaloplastie ne spun cã vor lucra ºi la alte opere de artã. Monika BACIU