Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 709
Cronica Vãii Jiului Joi, 2 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Sinucidere misterioasã la Vulcan
Cupluri de aur, model pentru tineri >>> PAGINILE 4-5
Pensii sub 700 de lei, ajutoare de la Guvern >>> PAGINILE 4-5
Solicitã urgentarea lucrãrilor în Defileul Jiului >>> PAGINILE 4-5
Inundaþiile au trecut, au rãmas pagubele >>> PAGINA A 6-A
România, avantajatã energetic în UE >>> PAGINA A 7-A
U
n tânãr de 23 de ani din Vulcan ºi-a pus capãt zilelor într-un mod absolut inexplicabil ºi nimeni nu înþelege acum ce s-a întâmplat. Bãiatul era angajat la Termocentrala Paroºeni ºi marþi seara a fost gãsit de rude la garajul unde îºi þinea maºina, în Vulcan. Nimeni nu îºi explicã ce s-a putut întâmpla ºi cei din zonã care îl cunoºteau sunt, pur ºi simplu, uluiþi. >>> PAGINA A 3-A
Dracula ºi straie populare la Noaptea Bibliotecilor
Urºii terorizeazã momârlanii opþi de coºmar pentru localnicii din Valea Jiului, care în ultima sãptãmânã au stat cu N ochii pe gospodãriile atacate de urºi. Le-au distrus stupii, le-au atacat caii ºi le-au mâncat pur ºi simplu câinii de pazã. Nicio metodã rudimentarã nu mai face acum faþã invaziei, iar animalele s-au obiºnuit sã dea atacul mai ales la stupii cu miere. Vin noaptea ºi o fac din ce în ce mai des, iar localnicii de pe Sãlãtruc se declarã absolut terorizaþi. „A coborât ursul ºi a stricat stupii unui vecin aici. Sunt 7 sau 8 stupi, nu ºtiu exact, dar au fost urºii. De 3 ori în 3 nopþi. 3 nopþi la rând au fost în fiecare searã. L-au fugãrit, au dat cu petarde. A fost pe la primãrie vecinul ºi nu ºtiu ce au rezolvat, dar a fãcut
plângere”, spune un localnic din Sãlãtruc. Animalele sãlbatice vin din munþi ºi pentru cã momârlanii au provizii ºi urºii s-au obiºnuit ºi cu mierea, acum atacã noapte de noapte. Oamenii s-au plâns la porimãrie, dar se vãd înfrânþi de imposibilitatea de a acþiona rapid. ªi în felul acesta încep sã se teamã ºi pentru vieþile lor. „Au fãcut praf cutiile,
dar revin mereu ºi sunt foarte priculoºi. Am înþeles de la un vecin cã i-au mâncat inclusiv câinele. Câinele era legat ºi acum, cã au fost urºi, cã au fost lupi nu ºtim, dar stupii noºtri, sigur, au fost atacaþi de urºi. Am fost la primãrie ºi lucrurile merg greu. Trebuie anunþatã agenþia de vânãtoare ºi urºii sunt protejaþi la noi ºi eu i-aº întreba, dacã ar veni ursul ºi ar omorî pe cineva, de cine sã
îmi parã rãu? De urs sau de omul respectiv?”, spune un alt bãrbat, care þine în zona respectivã stupii ºi care vinde miere în Petroºani. Temerile oamenilor sunt justificate în condiþiile în care, numai în acest cãtun, aflat la periferia municipiului Petroºani, foarte aproape de zona Defileului Jiului, unde este o rezervaþie naturalã, urºii au atacat aproape noapte de noapte în ultima sãp-
>>> PAGINA A 8-A tãmânã. „Dacã nu îi alungãm o sã revinã. ªi au revenit de câteva ori. Iapa unui domn, a fost zgâriatã, noroc cã era iapa în putere ºi s-a apãrat, cã altfel o mâncau. Au mâncat oi, fac ravagii când vin”, a mai spus un om din Sãlãtruc. Localnicii care au stupii ºi gospodãriile în acel loc sunt pur ºi simplu terorizaþi de animale, iar plângerile lor sunt rezolvate cu mare greutate. Mai mult, în acest moment sunt încã nerezolvate cazuri ce au fost sesizate de anul trecut. În acest ritm, fãrã un plan de vânãtoare, oamenii îºi vor petrece poate toatã iarna cu ochii pe dealuri ºi cu spaima de a da nas în nas cu uºii, lupii ºi alte animale sãlbatice. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Douã capacitãþi de producþie puse în funcþiune la Divizia Minierã
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014 muncã în minerit”, a mai spus sursa citatã.
Angajãri, producþie mai mare ºi cãrbune la mai P roducþie mare calitate superioarã vor oficialii CEH P
roducþie mai mare, cãrbune de calitate superioarã ºi angajãri. Toate acestea sunt în planul Complexului Energetic Hunedoara în urmãtoarea perioadã de timp.
A
ngajãri
O nouã rundã de angajãri va avea loc la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. 90 de tineri dintre cei care au participat în varã la concursul organizat de CEH ºi au fost declaraþi respinºi, vor fi încadraþi la unitãþile miniere din cadrul entitãþii energetice. Angajarea personalului se va face la locurile
de muncã direct productive, pentru punerea în funcþie a unor noi capacitãþi de producþie ºi menþinerea în exploatare a celor actuale. Angajarea se face pe o duratã determinatã de 6 luni. “În urmãtoarea perioadã se fac 90 de angajãri la Complexul Energetic Hunedoara, sucursala Divizia
Minierã. Aceste angajãri sunt bine justificate deoarece intrã în producþie douã capacitãþi, una la Mina Livezeni ºi una la mina Vulcan, respectiv un abataj pe stratul 13 la mina Livezeni începând cu 1 noiembrie ºi un banc subminat numãrul 4 la Exploatarea minierã Vulcan. Aceºti tineri vor fi pentru aceste locuri de muncã, iar
pentru unitãþile miniere Lonea ºi Lupeni este o completare a celor ieºiþi la pensie în ultima perioadã de la fronturile de lucru”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general adjunct CEH. Selecþia în vederea angajãrii se va face în ordinea descrescãtoare a mediilor de pe lista persoanelor respinse la
concursul desfãºurat în luna mai a acestui an. “Îi luãm de la 1 la 90 în ordinea celor respinºi în urma concusului din mai. Nu vor mai avea alte evaluãri. Aºteptãm o perioadã de 10 zile ca toþi cei care doresc sã vinã sã lucreze în Divizia Minierã sã aibã timpul necesar dacã sunt plecaþi din þarã sã se întoarcã ºi sã opteze pentru un loc de
Cheia succesului la o companie profitabilã NSEMEX I Petroºani este una dintre puþinele societãþi cu capital de stat care înregistreazã profit. De la an la an, Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare – INSEMEX Petroºani a cunoscut un progres continuu, iar cifra de afaceri a crescut tot de la an la an. Datele financiare aratã cã Institutul a avut profit, în timp ce activitatea acestuia a fost recunoscutã prin diverse premii, la cel mai înalt nivel. Cum se poate acest lucru ne spun chiar reprezentanþii INSEMEX. “Prin profesionalismul echipei de cercetãtori care lucreazã aici ºi prin niºa pe care ne-am ocupat-o pe piaþa nu doar naþionalã cât ºi internaþionalã în domeniu”, a declarat Artur
Gãman director general INSEMEX Petrosani. Statul român nu acordã o atenþie deosebitã cercetãrii, alocaþiile financiare fiind reduse în fiecare an. Chiar ºi aºa colectivul de cercetãtori de la INSEMEX strãpunge graniþele în accesarea fondurilor europene. “La un nivel mai redus dar încã se finanþeazã, existã în schimb posibilitatea de a ne înscrie pe platforme pentru depunerea de proiecte
Divizia Minierã va pune în funcþiune douã noi capacitãþi de producþie la mina Livezeni ºi Vulcan. Prin acestea, responsabilii CEH spun cã producþia de cãrbune va creºte cu 5000 de tone de huilã pe zi, iar puterea caloricã va fi mai ridicatã. “Noi preconizãm minimum 5000 de tone pe zi în luna noiembrie odatã cu punerea în funcþie a celor douã capacitãþi de producþie. Se mãreºte producþia ºi prin punerea în funcþie a stratului 13 de la Livezeni ºi calitatea cãrbunelui pe care îl vom livra cãtre cele douã termocentrale”, a mai subliniat directorul adjunct al CEH. La începutul acestui an, oficialii CEH estimau o producþie de aproape douã milioane de tone de cãrbune. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
europene pe care le-am ºi fãcut. Avem 17 proiecte europene, unul are ºanse foarte mari de reuºitã de a fi finanþat ºi suntem foarte optimiºti din acest punct de vedere. Este vorba de un proiect care se referã la schimbãrile climatice”, a mai precizat sursa citatã. Un alt ingredient al succesului INSEMEX a fost reprezentat de faptul cã acest institut a învãþat sã îºi valorifice foarte bine niºa de piaþã. INCD INSEMEX
Petroºani, înfiinþat prin HG nr. 1461/ 18.10.2006 ca persoanã juridicã românã în coordonarea Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri, efectueazã activitãþi de cercetare, inovare ºi analizã în domeniul specific de activitate. Toate acestea au adus institutului nu doar recunoaºterea la nivel regional sau naþional, ci ºi la nivel internaþional. Monika BACIU
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
Sinucidere misterioasã la Vulcan U n tânãr de 23 de ani din Vulcan ºi-a pus capãt zilelor într-un mod absolut inexplicabil ºi nimeni nu înþelege acum ce s-a întâmplat.
Bãiatul era angajat la Termocentrala Paroºeni ºi marþi seara a fost gãsit de rude la garajul unde îºi þinea maºina, în Vulcan. Nimeni nu îºi explicã ce s-a putut întâmpla ºi cei din zonã care îl cunoºteau sunt, pur ºi simplu, uluiþi. „Ieri am fost aici sã dau drumul la
A
ºa cum era de aºteptat, la primul termen magistraþii Judecãtoriei Petroºani, unde a fost trimis în judecatã teribilistul cu BMW, care înainte de Paºti a spulberat doi pietoni, au amânat cauza. Tânãrul, Mãturar Codruþ Norocel, aflat în arest la domiciliu este acuzat de ucidere din culpã în cazul a douã persoane dupã ce le-a lovit cu autoturismul pe
A început procesul teribilistului cu BMW
care-l conducea. Individul circula cu vitezã foarte mare prin centrul
Încã o victimã prin metoda accidentul
E
scrocii au mai fãcut o victimã prin metoda accidentul. O femeie în vârstã de 65 de ani din Hunedoara a reclamat la poliþie faptul cã a fost apelatã pe telefonul fix de o persoanã necunoscutã. Aceasta i-a comunicat cã fiul sãu a fost implicat într-un accident rutier în urm cãruia a rezultat rãnirea unei minore. Urmând indicaþiile apelantului necunoscut,
municipiului Petroºani, iar cele douã victime se angajaserã în
femeia a virat 800 de lei într-un cont bancar indicat de acesta, pentru a-ºi „scãpa de închisoare” fiul, însã ulterior a constatat cã a fost victimã a infracþiunii de înºelãciune. În urma sesizãrii, poliþiºtii au întocmit un dosar penal ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului. Pentru a nu deveni victime ale acestui gen de infracþiuni, poliþiºtii vã recomandã: verificaþi dacã ruda în cauzã a fost implicatã într-adevãr într-un eveniment rutier (cereþi date despre unitatea medicalã, de poliþie sau parchet unde s-ar afla aceasta ºi sunaþi pentru confirmare); dacã sunteþi contactat de un „binevoitor”, care vã apeleazã în
traversarea strãzii, prin loc semnalizat ºi marcat corespunzãtor dupã cum se aratã în ancheta procurorilor. Tânãrul a susþinut în apãrarea sa cã victimele se aflau în zona trecerii de pietoni ºi nu pe trecere. Mãturar Codruþ Norocel a fost arestat preventiv ºi apoi lãsat în arest la domiciliu, însã a cerut în mai multe rânduri cercetarea sa sub control judiciar, solicitare respinsã pânã acum de magistraþi. M. GÂNJU
numele unei rude apropiate ºi nu aþi putut verifica veridicitatea informaþiilor, solicitaþi-i acestuia o întâlnire directã ºi anunþaþi Poliþia la numãrul de urgenþã 112 pentru a vã acorda sprijin; fiþi atenþi la persoanele cu care intraþi în contact, pe stradã, în jurul blocului, aparent întâmplãtor. Este posibil ca acestea sã vã urmãreascã, sã încerce sã se împrieteneascã cu dumneavoastrã ºi sã afle detalii despre familie sau vecini. Marius MITRACHE
gãini ºi am vãzut maºina lui. A venit tatãl lui ºi s-a uitat ºi a plecat. Apoi a venit prietena lui. Nimeni nu ºtie de ce s-a spânzurat. L-am cunoscut, e vecin cu mine cu garajul. Era copil de treabã, cuminte, dãdea bunã ziua. Nu era în duºmãnie cu nimeni”, spune un localnic din Vulcan. Marius Radu Tudoruþ avea doar 23 de ani ºi echipele SMURD s-au chinuit aproape o orã sã îl aducã în simþiri. Poliþiºtii spun, însã, cã pânã la urmã, trupul neînsufleþit a fost transportat la serviciul de medicinã legalã de la Petroºani, unde i se va face necropsia. „Marþi seara, în jurul orelor 20,45, am fost anunþaþi prin serviciul unic de urgenþã 112, cu privire la faptul cã pe strada Jiului din municipiul Vulcan, a
fost gãsitã o persoanã decedatã. Am stabilit cã era spânzurat în garajul propriu. Noi am fost anunþaþi de cãtre fratele persoanei decedate, cu privire la faptul cã acesta a fost gãsit în garaj. Cadavrul a fost depus la morga SUP, în vederea realizãrii necropisiei ºi a stabilirii cu exactitate a cauzei morþii”, a declarat Mugurel Teodosiu, adjunct al ºefului Poliþiei Municipiului Vulcan. Tânãrul nu a lãsat nici un bilet de adio ºi nimeni nu îºi poate explica acum ce se întâmplat. Acesta este cel de al doilea caz de suicid din Vulcan în ultima lunã, dupã ce în 15 septembrie, o femeie de 46 de ani s-a aruncat pe geamul locuinþei sale din centrul municipiului Vulcan. Diana MITRACHE
Prins cu un camion de lemne furate
U
n bãrbat în vârstã de 39 de ani din judeþul Caraº Severin a fost identificat în trafic de poliþiºtii Postului de Poliþie Râu de Mori în timp ce care conducea pe raza localitãþii Clopotiva o autoutilitarã încãrcatã cu aproximativ 4 mc de material lemnos, de esenþã fag. Potrivit poliþiºtilor, bãrbatul nu a putut prezenta documente legale de provenienþã a încãrcãturii, motiv pentru care materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscãrii, iar conducãtorul a fost sancþionat contravenþional pentru transportul fãrã documente a materialului lemnos.
De asemenea, poliþiºtii Postului de Poliþie Râu de Mori efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt de material lemnos. Marius MITRACHE
4 Actualitate
Cupluri de aur, model pentru tineri
C
u spatele gârbovit ºi cu pãrul nins mai multe cupluri au demonstrat ce înseamnã familia. Sunt alãturi de peste jumãtate de secol, iar viaþa nu le-a oferit mereu doar lucruri bune. Au trecut ºi prin rele, însã necazurile le-au sudat relaþia. Zeci de cupluri care au aniversat anul acesta peste 50 de ani de cãsnicie au fost premiate de municipalitatea de la Petroºani, cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. “E un moment festiv, e ºi Ziua Internaþionalã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
a Persoanelor Vârstnice, cu atât mai mult e sãrbãtoarea dumnealor ºi cu aceastã ocazie îi sãrbãtorim pe cei care au împlinit 50 de ani de cãsnicie, un lucru deosebit dacã þinem cont de realitãþile zilelor
noastre. 15 cupluri vor fi premiate, noi premiem în fiecare an în jur de 40-50 de familii care fac 50 de ani de cãsnicie, ceea ce este un lucru extraordinar. Sunt premii în bani, iar apoi vom ciocni împreunã un pahar de ºampanie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cuplurile de aur ne spun care este secretul unei cãsnicii de duratã.
“Au trecut ºi cu urcuºuri ºi cu coborâºuri, ºi cu bine ºi cu greu. Au trecut, am tras la aceeaºi cãruþã ºi au mers pânã la urmã. Secretul este sã mai închidem pliscul ºi noi femeile ºi altãdatã ºi bãrbaþii când nu au dreptate ºi sã lãsãm sã treacã ºi de la unii ºi de la ceilalþi ca sã meargã bine, altfel...înþelegerea conteazã. Întotdeauna ne-am înþeles foarte bine ºi cu bãtrânii am
trãit 33 de ani, cu pãrinþii ei, nu am avut certuri, am trecut peste toate, peste multe am trecut”, spune o familie care a aniversat 50 de ani de cãsnicie anul acesta. ”Au trecut ºi aºa ºi aºa, jumi – juma. Am trecut cu bine, prin muncã, în gospodãrie. Nici eu nu ºtiu care este secretul unei cãsnicii aºa lungi. Le recomand tinerilor care vor sã îºi întemeieze o familie sã fie cuminþi, sã îºi vadã de gospodãrie”, spune o altã familie ”A fost bine, înþelegere, certuri niciodatã, soþul meu a fost un bãrbat extraordinar ºi a fost bine ºi am ajuns la 50 de ani ºi sã dea Dumnezeu sã mai trãim încã vreo 10 ani. am o întâmplare nefericitã”, spune o altã familie. Cele 15 cupluri de aur au primit o sumã de bani, iar la final, cu toþii au închinat un pahar cu ºampanie. Monika BACIU
L
a mulþi ani, seniorilor Vulcanului. Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice a fost sãrbãtoritã ºi în vestul Vãii Jiului. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, le-a dat întâlnire seniorilor, ocazie cu care i-a cinstitit aºa cum se cuvine. “Fiecare comunitate îºi celebreazã seniorii într-un anumit mod. Cel mai important lucru este sã reuºim sã ne dãm seama cât de importanþi sunt cei ce au ajuns la vârsta maturitãþii. Sunt colegii mei de generaþie. Sunt foºtii mei colegi de muncã, sunt prietenii mei, sunt semenii mei din comunitatea noastrã, din România, de pretutindeni. Suntem mai multe generaþii de seniori care au crescut în valorile muncii, ale simþului datoriei obºteºti ºi profesionale neabãtute. Suntem generaþiile care au
Pensii sub 700 de lei, ajutoare de la Guvern
65
de lei pentru pensionarii cu pensii sub 700 de lei. Miercuri, 1 octombrie, s-a sãrbãtorit Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice. Liga Pensionarilor Minieri a acordat mici atenþii semenilor lor ale cãror pensii sunt sub 700 de lei.
B
ani pentru zarzavaturi
Pensionarii spun cã vor folosi aceºti bani pentru a cumpãra zarzavaturi. Orice sumã de bani oricât de micã ar fi le este utilã, având în vedere valoarea pensiilor lor. “O sã iau varza ºi cartofi ºi dacã ajutã Dumnezeu ºi o sã gãsesc mai ieftin o sã iau ºi gogoºari, altfel ne
rezumãm la cît avem pentru cã eu am 406 lei pensie dupã 20 de ani de muncã. Mã descurc destul de greu, mai fac la unu o prãjiturã, o gogoaºã la cunoºtinþe pentru cã am multe. Mai iau bani împrumut iar atunci când iau pensia îi dau înapoi pentru cã mai trebuie sã cer ºi altãdatã.”, ne spune o pensionarã.“Ne ajutã, nu pot sã spun cã nu ne ajuta pentru cã am pensia foarte micã ºi o sã cumpãr ce am nevoie. Mã descurc cam greu ºi orice ajutor este binevenit”, ne spune o altã pensionarã. An de an, Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului oferã diferite sume de bani semenilor lor care au pensii foarte mici. Anul acesta 80 de persoane au beneficiat de acest ajutor financiar. “Astãzi fiind Ziua
Internaþionalã a Persoanelor Vîrstnice, Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului va acorda niºte ajutoare în bani, 65 de lei de persoanã pentru aproximativ 80 de persoane care au o pensie mai micã de 700 de lei. Aceºti bani sunt daþi de la Guvern, noi suntem afiliaþi la Federaþia Pensionarilor din România ºi ni s-a acordat ºi nouã aceastã sumã pentru a acorda la mai multe persoane suma de 65 de lei”, a declarat lei Barboane Craciunescu, prim vicepreºedinte al Ligi Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. În fiecare an pensionarii cu venituri sub 700 de lei primesc aceste ajutoare. Ei au însã ºi anumite obligaþii ºi anume trebuie sã participe la întrunirile organizate de sindicat. Monika BACIU
Seniorii Vulcanului, cinstiþi de municipalitate construit România de astãzi. Suntem generaþiile care ºi-au crescut copiii în aceleaºi valori. Suntem generaþia care a contribuit ºi contribuie în continuare la menþinerea unui spirit al normalitãþii, al simþului civic, al convieþuirii paºnice, al toleranþei ºi dorinþei simple de a avea o viaþã împlinitã. Pentru cã vârsta nu este un reper al tinereþii sau bãtrâneþii, decât poate unul exterior, astãzi
avem prilejul cu toþii sã fim împreunã ºi sã ne bucurãm de ceea ce Dumnezeu ne-a dãruit, clipã de clipã. La nivelul administraþiei din Vulcan, conform tradiþiei, astãzi le-am dat întâlnire seniorilor noºtri, ca sã le mulþumim public pentru tot ceea ce reprezintã în viaþa comunitãþii noastre”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Monika BACIU
Solicitã urgentarea lucrãrilor în Defileul Jiului
U
n parlamentar hunedorean solicitã celor abilitaþi sã mãreascã ritmul de lucru la DN 66, segmentul cuprins între Petroºani ºi Tg. Jiu. Interpelarea vine dupã ce s-a aflat cã lucrãrile derulate de constructor este foarte posibil sã nu se finalizeze în 15 noiembrie a.c., la termenul prevãzut. Cei doi ani ºi jumãtate de restricþii impuse pentru circulaþia rutierã prin Defileul Jiului au adus pierderi economice Vãii, iar parlamentarul mai cere ºi modificarea restricþiilor de circulaþie rutierã prin defileu. Traficul prin Defileul Jiului este închis în
fiecare zi, de luni pânã vineri, în intervalul orar 07:00 - 12:00 ºi 14:00 - 19:30, ºi doar în week-end circulaþia este permisã fãrã restricþii. „În perioada de închidere menþionatã traficul rutier se desfãºoarã deviat pe alte variante ocolitoare, variante ce necesitã costuri foarte mari pentru transportatori ºi un timp îndelungat de a parcurge aceste distanþe. Ca senator de Valea Jiului reprezint un colegiu ce cuprinde ºase localitãþi urbane, respectiv trei municipii ºi trei oraºe, iar cetãþenii din aceastã
zonã sunt direct afectaþi de lucrãrile de modernizare a DN 66 întrucât este singura cale de acces directã spre capitalã ºi spre alte localitãþi din Oltenia. Având în vedere aceste considerente, vã rog sã-mi comunicaþi dacã lucrãrile de modernizare sunt în grafic sau sunt în întârziere, termenul final la care sunt programate a fi încheiate ºi dacã este posibil un program de circulaþie mai flexibil”, aratã politicianul în solicitarea trimisã cãtre directorul CNADNR. Maximilian GÂNJU
Câte persoane au DREPT DE VOT la alegerile prezidenþiale
18
.313.698 cetãþeni cu drept de vot aºteptaþi la urne în primul tur de scrutin. Au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidenþiale, pe 2 noiembrie, 18.313.698 de cetãþeni români, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie, la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electoralã Permanentã, anunþã Agerpres.
În ziua votãrii, românii aflaþi în þarã îºi pot exercita dreptul de vot în baza cãrþii de identitate, cãrþii electronice de identitate, cãrþii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paºaportului diplomatic, paºaportului diplomatic electronic, paºaportului de serviciu, paºaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar - în cazul elevilor din ºcolile militare. Cei care se aflã în strãinãtate ºi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cãrþii
de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paºaportul diplomatic, paºaportul diplomatic electronic, paºaportul de serviciu, paºaportul de serviciu electronic, paºaportul simplu, paºaportul simplu electronic, paºaportul simplu temporar, titlul de cãlãtorie, cartea de identitate, cartea electronicã de identitate. Cetãþenii români cu domiciliul în strãinãtate care în ziua votãrii se aflã în þarã îºi pot exercita dreptul de vot la secþiile
de votare organizate în România în baza paºaportului simplu cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), paºaportului simplu temporar cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), paºaportului simplu electronic cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în strãinãtate care în ziua votãrii se aflã în strãinãtate îºi pot exercita dreptul de vot la secþiile de votare organizate în strãinãtate ºi în baza titlului de cãlãtorie.
4 Actualitate
Cupluri de aur, model pentru tineri
C
u spatele gârbovit ºi cu pãrul nins mai multe cupluri au demonstrat ce înseamnã familia. Sunt alãturi de peste jumãtate de secol, iar viaþa nu le-a oferit mereu doar lucruri bune. Au trecut ºi prin rele, însã necazurile le-au sudat relaþia. Zeci de cupluri care au aniversat anul acesta peste 50 de ani de cãsnicie au fost premiate de municipalitatea de la Petroºani, cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. “E un moment festiv, e ºi Ziua Internaþionalã
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
a Persoanelor Vârstnice, cu atât mai mult e sãrbãtoarea dumnealor ºi cu aceastã ocazie îi sãrbãtorim pe cei care au împlinit 50 de ani de cãsnicie, un lucru deosebit dacã þinem cont de realitãþile zilelor
noastre. 15 cupluri vor fi premiate, noi premiem în fiecare an în jur de 40-50 de familii care fac 50 de ani de cãsnicie, ceea ce este un lucru extraordinar. Sunt premii în bani, iar apoi vom ciocni împreunã un pahar de ºampanie”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cuplurile de aur ne spun care este secretul unei cãsnicii de duratã.
“Au trecut ºi cu urcuºuri ºi cu coborâºuri, ºi cu bine ºi cu greu. Au trecut, am tras la aceeaºi cãruþã ºi au mers pânã la urmã. Secretul este sã mai închidem pliscul ºi noi femeile ºi altãdatã ºi bãrbaþii când nu au dreptate ºi sã lãsãm sã treacã ºi de la unii ºi de la ceilalþi ca sã meargã bine, altfel...înþelegerea conteazã. Întotdeauna ne-am înþeles foarte bine ºi cu bãtrânii am
trãit 33 de ani, cu pãrinþii ei, nu am avut certuri, am trecut peste toate, peste multe am trecut”, spune o familie care a aniversat 50 de ani de cãsnicie anul acesta. ”Au trecut ºi aºa ºi aºa, jumi – juma. Am trecut cu bine, prin muncã, în gospodãrie. Nici eu nu ºtiu care este secretul unei cãsnicii aºa lungi. Le recomand tinerilor care vor sã îºi întemeieze o familie sã fie cuminþi, sã îºi vadã de gospodãrie”, spune o altã familie ”A fost bine, înþelegere, certuri niciodatã, soþul meu a fost un bãrbat extraordinar ºi a fost bine ºi am ajuns la 50 de ani ºi sã dea Dumnezeu sã mai trãim încã vreo 10 ani. am o întâmplare nefericitã”, spune o altã familie. Cele 15 cupluri de aur au primit o sumã de bani, iar la final, cu toþii au închinat un pahar cu ºampanie. Monika BACIU
L
a mulþi ani, seniorilor Vulcanului. Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice a fost sãrbãtoritã ºi în vestul Vãii Jiului. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, le-a dat întâlnire seniorilor, ocazie cu care i-a cinstitit aºa cum se cuvine. “Fiecare comunitate îºi celebreazã seniorii într-un anumit mod. Cel mai important lucru este sã reuºim sã ne dãm seama cât de importanþi sunt cei ce au ajuns la vârsta maturitãþii. Sunt colegii mei de generaþie. Sunt foºtii mei colegi de muncã, sunt prietenii mei, sunt semenii mei din comunitatea noastrã, din România, de pretutindeni. Suntem mai multe generaþii de seniori care au crescut în valorile muncii, ale simþului datoriei obºteºti ºi profesionale neabãtute. Suntem generaþiile care au
Pensii sub 700 de lei, ajutoare de la Guvern
65
de lei pentru pensionarii cu pensii sub 700 de lei. Miercuri, 1 octombrie, s-a sãrbãtorit Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice. Liga Pensionarilor Minieri a acordat mici atenþii semenilor lor ale cãror pensii sunt sub 700 de lei.
B
ani pentru zarzavaturi
Pensionarii spun cã vor folosi aceºti bani pentru a cumpãra zarzavaturi. Orice sumã de bani oricât de micã ar fi le este utilã, având în vedere valoarea pensiilor lor. “O sã iau varza ºi cartofi ºi dacã ajutã Dumnezeu ºi o sã gãsesc mai ieftin o sã iau ºi gogoºari, altfel ne
rezumãm la cît avem pentru cã eu am 406 lei pensie dupã 20 de ani de muncã. Mã descurc destul de greu, mai fac la unu o prãjiturã, o gogoaºã la cunoºtinþe pentru cã am multe. Mai iau bani împrumut iar atunci când iau pensia îi dau înapoi pentru cã mai trebuie sã cer ºi altãdatã.”, ne spune o pensionarã.“Ne ajutã, nu pot sã spun cã nu ne ajuta pentru cã am pensia foarte micã ºi o sã cumpãr ce am nevoie. Mã descurc cam greu ºi orice ajutor este binevenit”, ne spune o altã pensionarã. An de an, Liga Pensionarilor Mineri din Valea Jiului oferã diferite sume de bani semenilor lor care au pensii foarte mici. Anul acesta 80 de persoane au beneficiat de acest ajutor financiar. “Astãzi fiind Ziua
Internaþionalã a Persoanelor Vîrstnice, Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului va acorda niºte ajutoare în bani, 65 de lei de persoanã pentru aproximativ 80 de persoane care au o pensie mai micã de 700 de lei. Aceºti bani sunt daþi de la Guvern, noi suntem afiliaþi la Federaþia Pensionarilor din România ºi ni s-a acordat ºi nouã aceastã sumã pentru a acorda la mai multe persoane suma de 65 de lei”, a declarat lei Barboane Craciunescu, prim vicepreºedinte al Ligi Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. În fiecare an pensionarii cu venituri sub 700 de lei primesc aceste ajutoare. Ei au însã ºi anumite obligaþii ºi anume trebuie sã participe la întrunirile organizate de sindicat. Monika BACIU
Seniorii Vulcanului, cinstiþi de municipalitate construit România de astãzi. Suntem generaþiile care ºi-au crescut copiii în aceleaºi valori. Suntem generaþia care a contribuit ºi contribuie în continuare la menþinerea unui spirit al normalitãþii, al simþului civic, al convieþuirii paºnice, al toleranþei ºi dorinþei simple de a avea o viaþã împlinitã. Pentru cã vârsta nu este un reper al tinereþii sau bãtrâneþii, decât poate unul exterior, astãzi
avem prilejul cu toþii sã fim împreunã ºi sã ne bucurãm de ceea ce Dumnezeu ne-a dãruit, clipã de clipã. La nivelul administraþiei din Vulcan, conform tradiþiei, astãzi le-am dat întâlnire seniorilor noºtri, ca sã le mulþumim public pentru tot ceea ce reprezintã în viaþa comunitãþii noastre”, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Monika BACIU
Solicitã urgentarea lucrãrilor în Defileul Jiului
U
n parlamentar hunedorean solicitã celor abilitaþi sã mãreascã ritmul de lucru la DN 66, segmentul cuprins între Petroºani ºi Tg. Jiu. Interpelarea vine dupã ce s-a aflat cã lucrãrile derulate de constructor este foarte posibil sã nu se finalizeze în 15 noiembrie a.c., la termenul prevãzut. Cei doi ani ºi jumãtate de restricþii impuse pentru circulaþia rutierã prin Defileul Jiului au adus pierderi economice Vãii, iar parlamentarul mai cere ºi modificarea restricþiilor de circulaþie rutierã prin defileu. Traficul prin Defileul Jiului este închis în
fiecare zi, de luni pânã vineri, în intervalul orar 07:00 - 12:00 ºi 14:00 - 19:30, ºi doar în week-end circulaþia este permisã fãrã restricþii. „În perioada de închidere menþionatã traficul rutier se desfãºoarã deviat pe alte variante ocolitoare, variante ce necesitã costuri foarte mari pentru transportatori ºi un timp îndelungat de a parcurge aceste distanþe. Ca senator de Valea Jiului reprezint un colegiu ce cuprinde ºase localitãþi urbane, respectiv trei municipii ºi trei oraºe, iar cetãþenii din aceastã
zonã sunt direct afectaþi de lucrãrile de modernizare a DN 66 întrucât este singura cale de acces directã spre capitalã ºi spre alte localitãþi din Oltenia. Având în vedere aceste considerente, vã rog sã-mi comunicaþi dacã lucrãrile de modernizare sunt în grafic sau sunt în întârziere, termenul final la care sunt programate a fi încheiate ºi dacã este posibil un program de circulaþie mai flexibil”, aratã politicianul în solicitarea trimisã cãtre directorul CNADNR. Maximilian GÂNJU
Câte persoane au DREPT DE VOT la alegerile prezidenþiale
18
.313.698 cetãþeni cu drept de vot aºteptaþi la urne în primul tur de scrutin. Au drept de vot la primul tur al alegerilor prezidenþiale, pe 2 noiembrie, 18.313.698 de cetãþeni români, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie, la turul al doilea, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electoralã Permanentã, anunþã Agerpres.
În ziua votãrii, românii aflaþi în þarã îºi pot exercita dreptul de vot în baza cãrþii de identitate, cãrþii electronice de identitate, cãrþii de identitate provizorie, buletinului de identitate, paºaportului diplomatic, paºaportului diplomatic electronic, paºaportului de serviciu, paºaportului de serviciu electronic, carnetului de serviciu militar - în cazul elevilor din ºcolile militare. Cei care se aflã în strãinãtate ºi în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cãrþii
de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne paºaportul diplomatic, paºaportul diplomatic electronic, paºaportul de serviciu, paºaportul de serviciu electronic, paºaportul simplu, paºaportul simplu electronic, paºaportul simplu temporar, titlul de cãlãtorie, cartea de identitate, cartea electronicã de identitate. Cetãþenii români cu domiciliul în strãinãtate care în ziua votãrii se aflã în þarã îºi pot exercita dreptul de vot la secþiile
de votare organizate în România în baza paºaportului simplu cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), paºaportului simplu temporar cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), paºaportului simplu electronic cu menþionarea þãrii de domiciliu (CRDS), în plus români cu domiciliul în strãinãtate care în ziua votãrii se aflã în strãinãtate îºi pot exercita dreptul de vot la secþiile de votare organizate în strãinãtate ºi în baza titlului de cãlãtorie.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
Inundaþiile au trecut, au rãmas pagubele A
dministraþia localã de la Petrila nu a primit bani pentru refacerea drumului naþional 7A. Inundaþiile din luna iulie au dus la ruperea drumului naþional 7A, drum care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea. Dacã pentru aceste lucrãri nu s-au primit bani, Guvernul a alocat bani pentru construirea unui pod. “Nu au alocat bani la primãrie, aici s-a alocat doar un miliard de lei vechi pentru podul care urmeazã sã fie construit în zona respectivã unde sunt aproximativ 37 de famili, unele care au case acolo, altele care au doar colibe în zonele respective ºi trebuie sã-ºi coboare nutreþul. Am insistat ºi trebuie sã le facem un pod pe care sã se poatã trece cu maºina sau cãruþã. Pentru acest lucru am primit de la Guvern un miliard de lei vechi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Deocamdatã se lucreazã la proiectarea podului, iar edilii sperã ca lucrãrile sã demareze cât mai
repede. “Lucrãm la proiectarea podului, am adus pentru constructor ºi am rugat constructorul care lucreazã la asigurarea malurilor sã ne ajute în ceea ce priveºte
ANUNÞ PUBLICITAR Primãria municipiului Vulcan organizeazã licitaþie publicã în data de 13.10.2014, ora 10.00, la sediul Primãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31, în vederea închirierii locurilor de parcare pentru autoturisme, din parcarea amenajatã în b-dul M.Viteazu, în zona bl.21A-18. Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr. 39/2014 , preþul de pornire al licitaþiei va fi de 10 lei RON/loc parcare/lunã. Durata de închiriere este de 3 ani de la data încheierii contractului de închiriere, cu posibilitate de prelungire a duratei. Caietul de sarcini al licitaþiei se poate procura de la sediul Primãriei municipiului Vulcan, Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat, camera 32, începând cu data de 06.10.2014.
construirea picioarelor de la pod ºi noi sã achiziþionãm grinzile ºi pe care doresc sã le montãm cît de repede. Am dat partea de proiect cu cele douã picioare pentru cã acele grinzi sunt destul
de lungi, albia este destul de largã în jur de 18 metri, toate aceste lucruri, ca sã nu se mai întîmple la fel cu acel pod”, a mai subliniat Pãducel. Potrivit celor de la CNADNR circulaþia se va relua în condiþii normale în data de 01.11.2014 . Monika BACIU
Reparaþii la blocuri
20
de mii de lei pentru reparaþii la câteva imobile. Consilierii locali de la Petrila au aprobat alocarea sumei de 20.000 de lei pentru reabilitarea unor imobile de pe raza localitãþii.
Taxa de participare la licitaþie este de 20 lei . Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei. Condiþii de participare: nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plata impozitului pe proprietate ºi cei care au garaj, excepþie cei care deþin mai multe autoturisme. Ofertele se depun la sediul Primãriei municipiului Vulcan pânã la data de 10.10.2014, ora 12.00. În cazul parcelelor-parcare amenajate în b-dul M.Viteazu, în zona blocului 21A-18, neatribuite în urma licitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereri adresate Primãriei Municipiului Vulcan. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Direcþia Administrarea Domeniului Public ºi Privat al Primãriei municipiului Vulcan sau la telefon 0254/570340 interior 214, zilnic între orele 10.00 – 14.00. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Este vorba de blocurile unde locuiesc chiriaºi ai statului. “Este vorba despre repararea acoperiºului la un apartament din blocul 103 A de pe strada Republici unde locuieºte cu chirie familia Rãducã care este o persoanã cu handicap dar la restul de reparaþii trebuie ºi restul de cetãþeni din scara blocului sã participe. Mai este vorba despre reparaþiile care trebuie fãcute la apartamentul 8 din blocul 26 din cartierul 8 Martie,
unde este tot o persoanã cu handicap, Vitez Alexandru ºi reparaþiile de la intrarea din scara blocului de la blocul 33 de pe strada 8 Martie, la copertina de la intrarea în scarã a cãzut tencuiala care trebuie refãcutã aºa cum am fãcut la blocul 26 tot de pe strada 8 Martie ºi uºile de la intrarea în scarã. Reparaþiile vor costa în jur de 200 de milioane de lei vechi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Nu este pentru prima datã, când edilii locali alocã bani pentru astfel de investiþii. Anii trecuþi au mai fost alocaþi bani pentru reabilitarea imobilelor din cartierul 8 Martie, însã chiriaºii de aici au devastat tot. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
R
omânia are resurse energetice pe care trebuie doar sã le exploateze aºa încât sã nu le epuizeze. Aceasta este opinia celor care elaboreazã acum strategia energeticã pânã în 2050 ºi care cred cã þara noastrã, dacã va avea în vedere ºi cãrbunii, nu doar energia produsã de resursele regenerabile, va deveni foarte puþin dependentã energetic. Discuþiile au fost purtate în cadrul seminarului ce a avut loc la Petroºani ºi unul dintre membrii comisiei ce elaboreazã strategia energeticã a þinut sã puncteze contextul geo-politic actual, în care Rusia mai strânge
robinetul la gaze. „UE are o dependenþã mare de import de energie primarã, de resurse energetice, gaze ºi altele, peste 50% ºi, în scurt timp, va avea peste 70%. Noi avem doar 20% dependenþã energeticã
Actualitate 7
România, avantajatã energetic în UE ºi, dacã ne aranjãm lucrurile într-o strategie corectã, aceastã dependenþã se poate reduce ºi mai mult. România este printre þãrile avantajate din punct de vedre energetic, pentru cã are resurse de toate felurile. Dar gazul ºi pãcura nu trebuie consumate peste noapte. Trebuie sã le consumãm cu atenþie, ca sã ajungã cât mai mult timp”, a declarat la Petroºani, prof. dr. ing. Victor Vaida,
membru în comisia de elaborare a strategiei energetice. Energia din resurse regenerabile nu trebuie
Vrea creditarea tinerilor întreprinzãtori
E
uroparlamentarul hunedorean, Siegfried Mureºan, va cere Bãncii Europene de Investiþii înlesnirea condiþiilor de creditare pentru tinerii antreprenori, pentru afacerile mici de familie ºi IMM-uri. Banca Europeanã de Investiþii finanþa în special proiecte majore pentru statele Uniunii Europene, iar Siegfried Mureºan este din acest an raportor al PPE la BEI. „Banca Europeanã pentru investiþii
ºi-a sporit de-a lungul ultimilor ani foarte mult capitalul. Ca un exemplu, finanþarea proiectelor mari de infra-
structurã ne ajutã, pentru cã dacã am avea o autostradã de la Petroºani la Deva, sã ajungem în 25 de minute ºi nu într-o orã ºi ceva, ar fi mult mai uºor pentru un investitor sã vinã spre Petroºani”, spune europarlamentarul hunedorean.
P
rimii paºi s-au fãcut
Raportorul PPE la BEI spune cã s-au fãcut primii paºi, însã mai trebuie gãsite ºi soluþiile astfel încât tinerii sã nu fie nevoiþi sã se lupte cu
lãsatã deoparte, dar sistemul energetic nu este pregãtit sã preia prea mult. Se vorbeºte acum
birocraþia pentru a accesa credite de la BEI. „Eu vreau ca un tânãr, dacã are o ideea de afaceri, sã nu se mai întâmple ca pânã acum: sã se ducã la bancã ºi rata dobânzii sã fie atât de mare încât sã nu aibã curaj sã ia creditul. Sau tot ceea ce face profit sã trebuiascã sã dea înapoi bãncii
de un mix energetic, însã, existã ºi posibilitatea realã de a regla consumurile cu cãrbuni, iar huila nu va fi exclusã din aceastã strategie. Noua strategie ne avantajeazã ca þarã în contextul european, iar mai mult decât atât, huila din Valea Jiului va rãmâne o resursã importantã ce va putea fi exploatatã în continuare. Diana MITRACHE
ca ºi ratã. De aceea vreau ca BEI sã finanþeze ºi proiectele mici, sã finanþeze IMM-uri, sã ajute tinerii. Vreau ca tinerii, micile afaceri sã aibã acces mai simplu la fondurile europene ºi la aceste linii de creditare ale BEI”, a mai declarat Siegfried Mureºan. Maximilian GÂNJU
Reducerea CAS a intrat în vigoare
educerea CAS cu 5% la angajator a R intrat, miercuri, în vigoare, însã aceastã mãsurã ar putea sã nu aibã mãsurile dorite de guvernanþi.
În primul rînd, patronii de firme se aºteaptã la noi creºteri de impozite în perioada urmãtoare pentru cã reducerea contribuþiilor sociale va lãsa un gol de 4,8 miliarde de lei la bugetul de stat.
Existã douã scenarii în aceste condiþii. O posibilitate ar fi ca patronii sã creascã salariile, caz în care angajaþii vo cîºtiga în plus.Dacã angajatorul nu vrea sã creascã remuneraþia angajatului, atunci el va economisi pentru fiecare salariat, iar aceste sume ar trebui sã fie reinvestite. Un beneficiu important al reducerii CAS ar mai fi ºi scãderea numãrului romanilor care sunt plãtiþi la negru.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 Octombrie 2014
Dracula ºi straie populare la Noaptea Bibliotecilor
P
ovestea contelui Dracula, cel mai nou film realizat pe aceastã temã, dar ºi o expoziþie de costume populare autentice din zona Vãii Jiului sunt punctele forte cu care organizatorii evenimentului Noaptea Muzeelor ne aºteaptã la Petroºani. Ecranizarea „Dracula Untold” apare cu o zi înainte de acest eveniment, iar cei de la Biblioteca Municipalã din Petroºani sperã sã îl poatã difuza în aceastã
noapte, când poate cã biblioteca va fi animatã mai mult ca oricând. „Începând cu ora 19,00, avem
deschiderea acestui eveniment. Vom avea
Cetatea Sarmizegetusa Regia se poate vizita ºi iarna
C
etatea Samizegetusa Regia, va putea fi vizitatã ºi în lunile de iarnã, spre deosebire de anii precedenþi, însã accesul turiºtilor în incinta monumentului protejat UNESCO se face dupã un regulament strict.
o expoziþie de costume populare. Nu am avut
Consiliul Judeþean Hunedoara a adoptat noul regulament de vizitare a cetãþii dacice de la Sarmizegetusa Regia, monument inclus în patrimoniul UNESCO. Spre deosebire de alþi ani, monumentul poate fi vizitat ºi iarna, dar numai în condiþii bine prestabilite, prin locurile ºi pe traseele stabilite ºi marcate. Astfel, potrivit hotãrârii Consiliului Judeþean Hunedoara în perioada 1 decembrie – 28 februarie, situl este închis, dar vizitarea este posibilã, la solicitarea unor grupuri mai mari de 5 persoane, numai dacã starea vremii permite acest lucru ºi
aºa ceva pânã acum, doar expoziþii de bijuterii hand made. Anul acesta avem ºi o expoziþie de carte nou-apãrutã, pe care abia o înregistrãm ºi vizionare de film. Încercãm sã dãm povestea lui Dracula ºi ceva filme documentare”, a spus Delia Grosu, bibliotecarã la Biblioteca Municipalã Petroºani. Noaptea bibliotecilor este un eveniment ce are loc
cu aprobarea prealabilã a Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice. Potrivit noului regulament adoptat de aleºii judeþeni turiºtii au printre obligaþii: sã achite taxele aferente vizitãrii monumentului, indiferent de direcþia din care pãtrund în incinta monumentului, ºi sã nu prezinte la control bilete false sau cumpãrate în alte zile decât cea a controlului; sã nu distrugã, modifice ori sã degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcþiile, împrejmuirile sau orice alte amenajãri aflate în perimetrul sitului arheologic;
la finele acestei sãptãmânã, sâmbãtã seara, când oricine îºi poate face gratuit o legitimaþie de cititor, poate împrumuta o carte, poate accesa internetul de la Biblionet ºi poate participa la vizionarea filmului. În plus, cei care vor veni sâmbãtã seara, ar putea fi primii cititori ai ultimelor titluri editoriale ce au fost achiziþionate recent la bibiloteca din Petroºani. Diana MITRACHE
ori sã arunce deºeurile doar în locurile special amenajate. De asemenea, vizitatorilor le este interzis sã aprindã focul, torþe, lumânãri, candele sau orice alt obiect cu flacarã în incinta sitului arheologic sau în imediata apropiere a zidurilor cetãþii, ori sã nu pãtrundã ºi sã nu circule în interiorul sitului arheologic cu autovehicule, motociclete, mopede, biciclete, role, sau orice alt tip de vehicule, fie cu autopropulsie fie cu tracþiune animalã. Cei care nu respectã regulile de vizitare a site-ului arheologic riscã amenzi de pânã la 2.000 de lei. Marius MITRACHE
Sfârºit de sãptãmânã cu rafting pe Jiu
afting pe Jiu. Sezonul R senzaþiilor tari
încã nu s-a închis, iar un grup de aventurieri îi invitã pe cei cãrora le place adrenalinã sã facã rafting pe Jiu. “Sezonul nu s-a terminat, în octombrie plecãm în fiecare weekend la rafting în defileul Jiului, la vâslit. Haideþi cu noi ºi benificiaþi de o reducere de 15% pe persoanã, ce ar însemna numai 170 de RON pe o turã. Echipamentul care îl folosim e profesional ºi avem neoprene nou nouþe”, spun organizatorii.
Traseul canion de pe Jiu este unul din cele mai spectaculoase traseuri de rafting din þarã. Rîul învolburat curge într-o albie îngusta mãrginita deseori de stînci de mai multe zeci de metri. Rîul are
foarte multe curbe, este plin de stînci pe care trebuie sã le ocolim în timp ce ne lovim de valuri care ne udã din cap pînã în picioare. Pe traseul 2, râul devine mai lat, însã pe nivel de apã crescut. Valurile sînt
uriaºe. Activitãþile sînt coordonate de ghizi experimentaþi în condiþii de protecþie ºi siguranþã. Pot participa persoane de orice vîrstã, indiferent de condiþia fizicã ºi experienþa în domeniu. Monika BACIU