Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 720
Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Începe demolarea Minei Petrila
Tibi, poate a venit vremea, însã poate nu este locul... Ionuþ DRÃGOTESC Tiberiu Iacob Ridzi a "sãrit gardu`" din ograda (PDL) A.C.L în U.N.P.R Deocamdatã nu a spus de ce, sunt curios sã aud argumentul. Adevãratul motiv însã nu îl veþi/vom afla curând. Cei mai mulþi sunt tentaþi sã creadã cã acest "salt" are legãturã cu sentinþa în cazul soþiei acestuia, deputatul Monica Iacob Ridzi. Greºit. Tiberiu Iacob Ridzi este un om politic matur, ºtie cã astfel de lucruri nu se mai negociazã în ultimii ani în ROMÂNIA. Dacã era aºa oare Nãstase ori Voiculescu stãteau la întuneric? Oare " tata socru' " - Sîrbu sau Hrebenciuc erau umflaþi ºi duºi cu antemergãtori la D.N.A ? Dacã cineva i-a promis ceva în acest sens, l-a minþit. Nu cred însã cã acesta mai poate sã cadã atâta de uºor în pãcat. Este drept însã cã în ultimii ani T.I.R nu a mai beneficiat de susþinerea PDL, mai mult, nu puþini dintre foºtii colegi, "guriºti" de profesie, oameni fãrã rezultate, fãrã consistenþã, au mai ºi "trãncãnit" împotriva acestuia. Chiar ºi în organizaþia localã în ultimii ani nu puþini au fost oportuniºtii care dupã ce nu au mai avut ce "ronþãi" ºi-au înfipt caninii în curu' acestuia. Asta în condiþiile în care din punct de vedere politic T.I.R este cel mai bun produs pe care acest partid l-a dat în ultimii ani în Hunedoara. A fost curtat de cãtre toþi liderii partidelor, de la Moloþ la Nistor, de la Udrea la Constantin... Nu a intrat însã "sub pãturã" decât cu Oprea. Sã vedem cine va fi satisfãcut din aceastã aventurã politicã... Cert este cã acum, din nou, familia Iacob Ridzi devine partenerã cu Hary Vochiþoiu. În 2012 în PP-DD, acum în U.N.P.R. Este ca un blestem...Dar pentru cine ? Pentru Hary ori pentru Tibi?
Foto: Facebook Constantin Barbu
Î
ncepe demolarea clãdirilor de la suprafaþa minei Petrila. Responsabilii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine fac licitaþia la finele acestei luni ºi demolarea propriu-zisã ar începe, spun ei, cu clãdirile care prezintã pericol. >>> PAGINA A 3-A
Violatã de un recidivist din Lupeni
O
minorã a fost luatã cu forþa de pe o stradã din municipiul Lupeni, de un individ care a mai avut probleme cu legea, ºi violatã. Recidivistul a fost prins de poliþiºti ºi judecãtorii au decis sã-l trimitã în arest. Un recidivist în vârstã de 31 de ani din municipiul Lupeni, condamnat în trecut pentru violenþe, a siluit o adolescentã de 15 ani din localitate, dupã ce a luat-o cu forþa de pe stradã ºi a dus-o într-o zonã mãrginaºã a localitãþii. Totul s-a petrecut marþi noapte, iar fata a fost ameninþatã cu moartea de agresor dacã va spune ceva despre cele întâmplate.
Speriatã, adolescenta a sunat imediat la poliþie dupã ce s-a vãzut scãpatã de agresor. „Poliþia Municipiului Lupeni a fost sesizatã de o minorã în vârstã de 15 ani, despre faptul cã a fost violatã de cãtre un individ pe care îl cunoºtea din vedere ºi care a luat-o cu forþa de pe o stradã din cartierul Viitorul, a condus-o pe malul râului Jiul de Vest ºi a
întreþinut relaþii sexuale cu aceasta, împotriva voinþei sale. Având în vedere cele sesizate s-a constituit o echipã operativã care, în urma cercetãrilor efectuate, a reuºit identificarea ºi reþinerea prezumtivului autor al faptei. Aceste este un bãrbat în vârstã de 31 de ani, din Lupeni, faþã de cãtre Judecãtoria Petroºani a luat, în data de 15.10.2014, mãsura arestãrii preventive pe o perioadã de 29 zile, sub aspectul comiterii infracþiunii de viol”, a precizat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.
fost A mai condamnat
Individul acuzat de viol se numeºte Bitang Nicolae poreclit Nimurug, este din Lupeni ºi a mai avut probleme cu legea. În urmã cu câþiva ani a fost condamnat de judecãtorii de la Petroºani pentru cã alãturi de un alt individ au agresat un localnic. A scãpat de puºcãrie pentru cã magistraþii au decis ca pedeapsa sã fie amenda penalã în sumã de 1.500 lei. Acum „Nimurug” a ajuns dupã gratii fiind arestat preventiv pentru viol, însã a declarat apel la decizia judecãtorilor petroºãneni. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
Încã douã zile pentru înscrierile la minã
78
de persoane ºi-au depus pânã acum cererile de înscriere pentru a lucra la Divizia Minierã.
La Societatea Complexul Energetic Hunedoara, în cadrul Sucursalei Divizia Minierã, se vor face 90 de angajãri la locurile de muncã direct productive, pentru punerea în funcþie a unor noi capacitãþi de producþie ºi menþinerea în exploatare a celor actuale. Teoretic, luni
este ultima zi pentru depunerea dosarelor, iar locurile încã nu au fost ocupate. “Pânã astãzi s-au înscris 78 de persoane doritoare de a lucra la sucursala Divizia Minierã din primii 90
N
icio firmã româneascã nu poate participa la licitaþia pentru retehnologizarea unitãþilor miniere. Responsabilii Complexului Energetic Hunedoara definitiveazã ultimele detalii din noul caiet de sarcini pentru retehnologizarea unitãþilor miniere. Valoarea noului contract este estimatã la 48 de milioane de euro, faþã de 56 cât a fost iniþial. “Se lucreazã la caietul de sarcini, luna aceasta dorim sã dãm drumul la o nouã achiziþie pentru echipamente miniere. Valoarea estimativã este undeva la 48 de milioane de euro, este 40 de milioane de euro pe echipamente miniere ºi
Nu toþi 75 vor avea contracte de muncã definitive. În funcþie de evaluãri, existã riscul ca unii sã pãrãseascã sistemul minier dupã cele 6 luni. “Existã ºi acest risc, va fi o evaluare a fiecãrui lucrãtor fãcutã de conducerea unitþii miniere la care a fost repartizat”, a mai subliniat Drãgoi. Angajãrile la Divizia Minierã sunt absolut necesare pentru menþinerea locurilor de muncã. Totodatã, noii recruþi îi vor înlocui pe ortacii care au ieºit la pensie. Monika BACIU
Românii nu pot retehnologiza unitãþile miniere
8 milioane de euro pentru instalaþii de sortare ºi claubare la fiecare unitate minierã”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Oficialii societãþii spun cã în cel mai scurt timp, noul contract va fi scos la licitaþie, iar dupã atribuirea acestuia firma câºtigãtoare are la dispoziþie doi ani de zile pentru a executa lucrãrile de modernizare a celor patru unitãþi miniere. Dacã la prima licitaþie, chinezii au amânat procedurile, acum, responsabilii CEH sperã ca numãrul ofertanþilor sã fie cât mai mare. “Sperãm sã dureze cât mai puþin, avem ºi experienþa procedurii anterioare, iar derularea acestui contract este previzionatã pe 24 de luni. Noi sperãm
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
picaþi. Luni, 20 octombrie este ultima zi de înscrieri. Dacã nu vom avea cele 90 de cereri depuse vom continua pânã vom avea cei 90 de doritori, îi vom angaja la sucursala Divizia
Minierã. Din iunie pânã acum poate ºi-au gãsit un alt loc de muncã”, a declarat Nicolae Drãgoi, director general adjunct al CEH. În luna mai a acestui an, la unitãþile miniere din Valea Jiului au mai fost angajate 75 de persoane. Atunci contractele de muncã s-au încheiat pentru o perioadã determinatã de ºase luni. În scurt timp acestora le vor expira contractele de muncã, iar conducerea CEH spune cã vor fi încheiate pe o perioadã nedeterminatã.
“Li se vor transforma contractele de muncã în contracte definitive ºi fiecare director va evalua fiecare lucrãtor din cei angajaþi în luna iunie ºi în funcþie de discuþiile cu directorii vom face contracte definitive”, a mai spus sursa citatã.
sã vinã mai mulþi decât au venit prima datã. Intenþiile lor sunt de a veni cât mai mulþi. Pânã în acest moment din discuþiile purtate eu sper sã vinã trei ofertanþi”, a mai subliniat sursa citatã. La licitaþia pentru retehnologizarea minelor nu poate participa nicio societate româneascã. De
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
ce, ne spune chiar directorul general adjunct. “Nu, nu pot fi ofertanþi din þarã, deoarece noi astãzi în România nu producem combine, nu producem complexe mecanizate, deci nu putem lua decât din strãinãtate”, a conchis Drãgoi. Procedura de licitaþie
pentru retehnologizarea minelor viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu a fost reluatã încã. Potrivit resposanbililor CEH, se lucreazã la caietul de sarcini ºi la datele tehnice ale echipamentelor ce urmeazã a fi achiziþionate. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
Începe demolarea Minei Petrila
Î
ncepe demolarea clãdirilor de la suprafaþa minei Petrila. Responsabilii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine fac licitaþia la finele acestei luni ºi demolarea propriuzisã ar începe, spun ei, cu clãdirile care prezintã pericol.
Mina Petrila intrã în programul de închidere, iar cei de la societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului spun cã organizeazã licitaþia pentru demolarea corpurilor de clãdiri de la suprafaþã. ªi vor începe cu cele care sunt un adevãrat pericol pentru cei care trec prin incinta unitãþii de
exploatare a huilei. Licitaþia este pregãtitã pentru finele lunii octombrie. „Data de 30 este data primei lictaþii pentru demolare ºi ecologizare, lictaþie care poate sã aibã un parcurs lung, sau unul scurt, depinde de problemele ivite în aceastã licitaþie, ori de numãrul de firme care vor dori sã facã aceastã lucrare. Documentaþia este aprobatã, termenul de licitaþie este stabilit ºi, cu siguranþã, se vor anunþa ºi constructorii care vor face aceste lucrãri. Noi sperãm ca undeva spre sfârºitul anului sã avem deja constructorul stabilit ºi organizarea de ºantier fãcutã. Cu siguranþã, primele clãdiri care vor fi afectate de demolare vor fi cele
Salvatorii se întrec la Petroºani
L
a Petroºani începe, la finele acestei sãptãmâni, Concursul Naþional de Salvare Minierã, la care participã un numãr însemnat de salvatori din întreaga þarã. Timp de douã zile au loc întreceri pe echipe ºi oamenii care salveazã vieþi sunt puºi la încercãri. În plus, organizatorii au profitat de prilej ºi au organizat ºi un simpozion legat de cei 65 de ani de existenþã ai INSEMEX. Concursul de salvare minierã are loc în zilele de vineri ºi sâmbãtã, la Salvamin ºi la sediul INSEMEX, iar echipele participante vin din toatã þara. În plus, în deschiderea concursului, a avut loc o masã rotundã. „În seria manifestãrilor dedicate a 65 de ani de INSEMEX, avem organizatã o masã rotundã pe tema Riscuri, Salvare, Protecþia Mediului ºi Chimie, ceea ce face obiectul unui departament al institutului nostru. Dupã care, în zilele urmãtoare, vor avea loc cele douã faze ale concursului
nostru. Vineri faza localã, în care vor concura echipele de la SNÎMVJ ºi CEH. Dupã care, câºtigãtorii se vor alãtura celorlalþi concurenþi din þarã, pentru a participa la faza naþionalã a concursului”, a spus Artur Gãman, directorul general al INSEMEX. La Petroºani, ajung sâmbãtã sã se întreacã echipe din Valea Jiului, de la Motru, Suceava, dar ºi salvatorii de la Metrorex Bucureºti, OMV ºi Lukoil. Aceasta este cea de a VIII-a ediþie a concursului de salvare minierã ºi de suprafaþã, organizatã de INSEMEX ºi Salvamin la Petroºani, iar astfel de prilejuri sunt folosite pentru ca salvatorii sã afle cât mai multe din experienþa celorlalþi. Diana MITRACHE
care au un grad ridicat de instabilitate ºi care au fost evaluate în perioada anterioarã ºi care pun în pericol oamenii care vor lucra în acest ºantier”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Pe de altã parte, însã, la finele acestei
sãptãmâni, la Petrila vor ajunge un grup de tineri arhitecþi, care vor tocmai contrariul. Practic, ei au lansat un proiect prin care cer sã nu fie demolate clãdirile ºi pentru asta vor veni cu propuneri concrete. Diana MITRACHE
Cazul Petrila 2008, dezbãtut la Dublin
R
eprezentanþii INSEMEX Petroºani s-au întors recent din Dublin, acolo unde au participat la cea de-a XX-a întrunire a conducãtorilor unitãþilor miniere de stat din Europa. Anul acesta, tema discuþiilor s-a purtat pe incindetele miniere care au avut loc în subteran, iar conducreea INSEMEX a prezentat cazul Petrila 2008.
“La Dublin am participat la cea ce-a XX-a întîlnire a Autoritãþilor Miniere din Europa, am reprezentat România ca de fiecare datã. Topicul din acest an a fost acela lecþii trase din incidente miniere majore. Astfel noi am prezentat un studio de caz privind accidental major de la mina Petrila din anul 2008 ºi s-a stabilit ca tema pentru anul viitor, care se va þine în Finlanda, Responsabilitatea socialã ºi mineritul în Europa urmînd san e pregãtim pentru aceastã temã”, a declarat Artur Gãman, directorul general al INSEMEX Petroºani. Tragedia de la mina Petrila din anul 2008 a dus la îmbunãtãþirea modului de acþiune în caz de pericol, astfel încît sã nu se piardã ºi alte vieþi. “Am învãþat sã modificãm proceduri ºi sã fim mai prudenþi în administrarea situaþilor riscante care intervin în activitatea de salvare ºi sã încercãm sã nu punem viaþa oamenilor în pericol cu prea mare uºurinþã”, a mai spus sursa citatã. La eveniment au luat parte reprezentanþi ai unor þãri ca Austria, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovacia ºi Anglia. (Monika BACIU)
4 Actualitate
S
ecretarul Retromobil Club Român Filiala Hunedoara ºi-a dus colecþia de autoturisme de epocã în garajele unui ºef de poliþie. Hoþii de fier vechi începuserã sã-i dezmembreze maºinile ºi sã ducã bucatã cu bucatã la centrele de colectare. În Valea Jiului sunt doi colecþionari, în acelaºi timp ºi restauratori de maºini de epocã, iar multe dintre piesele deþinute în colecþia lor sunt extrem de rare chiar dacã valoarea lor în bani nu reprezintã o avere. Cei doi conduc filiala judeþeanã a Retromobil Club Român ºi dacã pentru pasionaþii de maºini de epocã deþin o comoarã, acelaºi lucru îl considerã ºi „magneþii” (n.r. hoþii de fier vechi). Numai cã, aceºtia din urmã nu vãd în „bãtrânele doamne”, unele chiar unicat în România, valoare istoricã ci fier vechi numai bun de dus la centrele de colectare
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
în schimbul câtorva bãnuþi. Aºa se face cã secretarul Retromobil Club Român – Hunedoara, Nicolae Gherghin, care avea parcul auto în Aninoasa - Valea Jiului, a fost prãdat, în ultimii patru ani de nu mai puþin de 14 ori, iar hoþii i-au furat piese rare necesare în restaurarea sau întreþinerea unor maºini. Pentru a-ºi feri colecþia de hoþi, Gherghin ºi-a dus-o în garajele unui ºef de poliþie, restaurator ºi colecþionar ºi el de autoturisme de epocã. „Nu locuiam în Aninoasa unde lucram la restaurarea maºinilor ºi aveam colecþia ºi cum
„Comori” vânate de hoþii de fier vechi P
fierul vechi este o avere aici, hoþii mi-au tot intrat pe proprietate. Au furat piese importante, ei au vãzut fier vechi ºi l-au dus la centrele de colectare ºi nu piese importante pe care le foloseam la restaurarea unor maºini. Mi-au dat ºi foc la magazia unde aveam piesele ºi riscam sã-mi dezmembreze colecþia. Aºa cã am dus-o la colegul meu, Ovidiu Zaharie la Petrila unde este în siguranþã”, ne-a declarat Nicolae Gherghin.
H
oþ cu un curaj prostesc
Cel care-i apãrã colecþia lui Gherghin este chiar ºeful Poliþiei Petrila, dar ºi preºedintele Retromobil Club Român Filiala Hunedoara. Comisarul Ovidiu Zaharie are o colecþie impresionantã de autoturisme de epocã, toate maºinile fiind cumpãrate la preþ de epavã ºi restaurate alãturi de amici în ani de muncã. Dar, deºi este de zeci de ani poliþist în Petrila, un orãºel mic în care toatã
lumea se cunoaºte, hoþii de fier vechi nu l-au ocolit nici pe el. ªeful Poliþiei Petrila recunoaºte cã a avut o vizitã neaºteptatã la garajele de pe proprietatea sa în care-ºi þine autoturismele, iar hoþul tupeist i-a furat o piesã pe care o folosea la restaurarea unui IMS. „Am avut ºi eu un
incident. Era o piesã masivã din fier pe care a dus-o la un centru de colectare a fierului vechi. El a vãzut fier ºi bineînþeles cã l-am prins imediat, dar l-am ºi iertat dupã ce am discutat cu el”, ne-a povestit Ovidiu Zaharie. Cea mai veche maºinã pe care o are în colecþie este un Opel Olimpia Record de 60 de ani, însã maºina care este cel mai aproape de sufletul comandantului este una de producþie româneascã. Este voba de un IMS, strãmoºul mult mai actualului Aro, dispãrut însã ºi el de pe piaþa automobilisticã. Cu IMS-ul fabricat în 68, a urcat pânã în vârful Parângului ºi este prima maºinã 4x4 produsã în România, iar în anii 70 a participat la raliul Paris Dakar pe care l-a ºi câºtigat Maximilian GÂNJU
Rezidenþi daþi în judecatã de SUP onducerea Spitalului C de Urgenþã din Petroºani a intentat proces mai multor medici rezidenþi, dupã ce aºtia nu au s-au mai întors la unitatea medicalã din Petroºani, la finele stagiului de rezidenþiat. Din pãcate, însã, asta duce la o acutã lipsã de personal ºi de peirdut au doar pacienþii. Au încheiat un contract cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, ºi-au finalizat stagiul de rezidenþiat în centre universitare mari din þarã ºi apoi s-au întors în Valea Jiului doar ca sã îºi dea demisia. Cam acesta este scenariul dupã care au procedat câþiva medici rezidenþi la Petroºani ºi acum managerul Alin Vasilescu spune cã îi cheamã în instanþã, aceasta fiind singura soluþie legalã. „Avem în pregãtire 21 de rezidenþi. Din care, pe chirurgie plasticã - unul în an terminal, pe ortopedie - unul în an terminal, pe radiologie, unde teoretic ar fi nevoie de medic radiolog, am doi în pregãtire - unul de an IV, unul de anul I. Ajungem la situ-
ânã pe data de 1 noiembrie, atunci când în Valea Jiului este celebratã Ziua Morþilor, au mai rãmas doar vreo douã sãptãmâni.
Edilii locali din Petroºani au demarat deja lucrãrile de reamenajare ºi curãþire a Cimitirului Central din localitate. Aici, oficial, sunt înregistrate circa 6.500 de morminte dar numãrul celor care îºi dorm somnul de veci în acest loc este mult mai
Ziua Morþilor, tot mai aproape
mare. “Oficial sunt vreo 6.500 de morminte dar numãrul celor îngropaþi aici este de peste 40.000.
Adicã, mai mulþi decât numãrul celor care trãiesc în prezent în Petroºani. Noi am început curãþenia, în
Cinci explozii, trei victime, un decedat
C
inci explozii în judeþul Hunedoara din cauza folosirii incorecte a aparatelor de alimentare cu gaze naturale. Manevrarea incorectã a aparatelor alimentate cu gaze naturale, precum ºi utilizarea unor instalaþii sau aparate defecte sau deteriorate au cauzat 50 de explozii, în ultimii doi ani, în cele 20 de judeþe în care E.ON Gaz Distribuþie este activã. În urma acestora, 6 persoane ºi-au pierdut viaþa ºi alte 30 au fost rãnite. Dintre acestea, 5 explozii s-au înregistrat în judeþul Hunedoara unde au fost
înregistrate 3 victime din care una ºi-a pierdut viaþa. “Dat fiind riscul major de producere a unor explozii sau incendii din cauza manevrãrii necorespunzãtoare a aparatelor alimentate cu gaze naturale, în special maºini de gãtit de tip aragaz sau sobe, consumatorii trebuie sã fie atenþi la modul de aprindere a arzãtoarelor, astfel încât sã nu genereze acumulãri de gaze. Dacã manevrarea aces-
urmã cu câteva sãptãmâni, am terminat deja cositul buruienilor ºi urmeazã sã scoatem gunoaiele între morminte pentru ca mai apoi sã le încãrcãm în maºini ºi sã le ducem la groapa de gunoi. Avem ºi o rugãminte pentru locuitorii municipiului care au morminte în Cimitirul Central: gunoiul rezultat în urma curãþenie locurilor de veci sã fie scos pe aleile cimitirului ºi sã nu fie aruncat la întâmplare”, a precizat
tora se face în mod corect ºi cu atenþie, nu se întâmplã astfel de accidente“, a declarat Teona Oltean, Director General Adjunct E.ON Gaz Distribuþie. Totodatã, este important de reþinut faptul cã instalaþiile interioare de utilizare a gazelor naturale se pot degrada în timp, rezultând îmbinãri slãbite, robineþi care nu mai prezintã o etanºeitate completã, fisuri etc. iar acestea pot duce la acumulãri de gaze. De aceea, este absolut necesarã efectuarea verificãrilor ºi reviziilor periodice la instalaþiile de gaz. Potrivit prevederilor legale, verificarea se efectueazã obligatoriu o datã la doi ani, iar revizia o datã la zece ani de cãtre firme specializate în domeniu, responsabilitatea pentru efectuarea acestora revenind consumatorilor. Monika BACIU
ªi, totuºi, nu se lasã. Perseverenþa e cuvântul de bazã!
aþia din anul 2014, când ar fi trebuit sã ajungã la noi 5 medici specialiºti. A ajuns unul, medic oftalmolog. Restul au venit ºi ne-au comunicat cã doresc sã nu vinã aici, ºi-au dat demisia, iar spitalul urmeazã sau i-a dat deja în judecatã pentru nerespectarea contractului”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager S.U.P.. La SUP ar mai fi nevoie de un endocrinolog, un dermatolog, un urolog, iar pe viitor, þinând seama de pensionãri, de un medic specialist în radioterapie, în radiologie, ori pediatrie. Din pãcate, însã, cei care se pregãtesc ar putea sã nu mai ajungã la Petroºani ºi chiar sã nu conteze asta pentru ei, deºi au fost plãtiþi în timpul rezidenþiatu-
lui, de unitatea din Valea Jiului. „Banii vin de la Minister, de la buget, ajung la spital la Petroºani, noi îi virãm lor. Nu sunt bani produºi de spitalul din Petroºani. Ca atare, acel contract, care într-adevãr prevede cã, dupã îºi fac rezidenþiatul, 5 ani vin ºi lucreazã la spital, este opþional, iar bun simþ nu prea mai existã. ªi sunt instanþe judecãtoreºti care dau dreptate spitalului ºi instanþe care dau dreptate medicului, pe aceeaºi speþã”, a mai adãugat dr. Vasilescu. În acest moment la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt angajaþi aproximativ 842 de oameni, din care doar 93 sunt medici. Diana MITRACHE
A
eºuat de douã ori în tentativa de a traversa înot Canalul Mânecii dar nu se dã bãtut. Pentru bibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, va mai exista cel puþin o nouã încercare de a parcurge cei aproape 40 de kilometri care despart Marea Britanie de Franþa. Asta dacã va reuºi… Noua tentativã, cea cu numãrul 3, este programatã pentru luna august a anului viitor. “Eu sunt un luptãtor din naºtere ºi, dacã mi-am propus
ceva, duc lucrul la bun sfârºit. Orice proiect început în viaþa mea, mai uºor sau mai greu, l-am dus la capãt. Prin urmare, voi duce ºi acest proiect pânã la capãt, adicã pânã voi reuºi sã traversez înot Canalul Mânecii. Vreau sã-l dau ca exemplu pe Thomas Burg care a avut 15 tentative eºuate înainte de a reuºi sã traverseze cei aproape 40 de kilometri. Abia cea de-a 16 tentativã a fost una încununatã de succes. Toatã lumea l-a batjocorit, oamenii de pe întreaga Planetã nu mai credeau în el, dar a reuºit.
A fost încrezãtor în forþele lui ºi a devenit un monument al perseverenþei, dând o adevãratã lecþie de viaþã tuturor. Inclusiv mie, care mi-am însuºit-o, ºi nu voi renunþa pânã nu voi strãbate Canalul”, a spus Avram Iancu. Prima încercare de traversare înot a Canalului Mânecii a bibliotecarului din Petroºani avut loc în 7 august ºi a dat greº, dupã ce sportivul din Valea Jiului a fost oprit de organizatori, în momentul în care mai avea doar câþiva kilometri pânã a ajunge pe malul francez. Cea de-a doua tentativã s-a derulat
la începutul lunii octombrie, Avram Iancu abandonând cursa dupã ce a fost purtat de curenþi mult în afara traseului prestabilit. Mir cea NISTOR
Istvan Hodos, responsabil Cimitirul Central Petroºani. Pe de altã parte, locuitorii municipiului au început sã înþeleagã cã pentru a avea garanþia cã rudele lor înhumate aici nu vor fi deranjate, trebuie sã plãteascã. Astfel, cele mai multe dintre cele câteva mii de morminte sunt, la zi, cu plata dãrilor cãtre bugetul local. “Pot sã spun cã în 2014 am avut cel mai bun an în ceea ce priveºte încasãrile.
Asta, pentru cã am avut foarte multe locuri de veci ale cãror taxe au expirat acum, dupã 7 ani de la data ultimei achitãri a taxelor necesare”, a mai spus Istvan Hodos. În acest timp, responsabilii primãriei continuã negocierile cu proprietarii de terenuri din zonã, în vederea achiziþionãrii unei noi parcele de teren destinatã extinderii cimitirului central. Mir cea NISTOR
4 Actualitate
S
ecretarul Retromobil Club Român Filiala Hunedoara ºi-a dus colecþia de autoturisme de epocã în garajele unui ºef de poliþie. Hoþii de fier vechi începuserã sã-i dezmembreze maºinile ºi sã ducã bucatã cu bucatã la centrele de colectare. În Valea Jiului sunt doi colecþionari, în acelaºi timp ºi restauratori de maºini de epocã, iar multe dintre piesele deþinute în colecþia lor sunt extrem de rare chiar dacã valoarea lor în bani nu reprezintã o avere. Cei doi conduc filiala judeþeanã a Retromobil Club Român ºi dacã pentru pasionaþii de maºini de epocã deþin o comoarã, acelaºi lucru îl considerã ºi „magneþii” (n.r. hoþii de fier vechi). Numai cã, aceºtia din urmã nu vãd în „bãtrânele doamne”, unele chiar unicat în România, valoare istoricã ci fier vechi numai bun de dus la centrele de colectare
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
în schimbul câtorva bãnuþi. Aºa se face cã secretarul Retromobil Club Român – Hunedoara, Nicolae Gherghin, care avea parcul auto în Aninoasa - Valea Jiului, a fost prãdat, în ultimii patru ani de nu mai puþin de 14 ori, iar hoþii i-au furat piese rare necesare în restaurarea sau întreþinerea unor maºini. Pentru a-ºi feri colecþia de hoþi, Gherghin ºi-a dus-o în garajele unui ºef de poliþie, restaurator ºi colecþionar ºi el de autoturisme de epocã. „Nu locuiam în Aninoasa unde lucram la restaurarea maºinilor ºi aveam colecþia ºi cum
„Comori” vânate de hoþii de fier vechi P
fierul vechi este o avere aici, hoþii mi-au tot intrat pe proprietate. Au furat piese importante, ei au vãzut fier vechi ºi l-au dus la centrele de colectare ºi nu piese importante pe care le foloseam la restaurarea unor maºini. Mi-au dat ºi foc la magazia unde aveam piesele ºi riscam sã-mi dezmembreze colecþia. Aºa cã am dus-o la colegul meu, Ovidiu Zaharie la Petrila unde este în siguranþã”, ne-a declarat Nicolae Gherghin.
H
oþ cu un curaj prostesc
Cel care-i apãrã colecþia lui Gherghin este chiar ºeful Poliþiei Petrila, dar ºi preºedintele Retromobil Club Român Filiala Hunedoara. Comisarul Ovidiu Zaharie are o colecþie impresionantã de autoturisme de epocã, toate maºinile fiind cumpãrate la preþ de epavã ºi restaurate alãturi de amici în ani de muncã. Dar, deºi este de zeci de ani poliþist în Petrila, un orãºel mic în care toatã
lumea se cunoaºte, hoþii de fier vechi nu l-au ocolit nici pe el. ªeful Poliþiei Petrila recunoaºte cã a avut o vizitã neaºteptatã la garajele de pe proprietatea sa în care-ºi þine autoturismele, iar hoþul tupeist i-a furat o piesã pe care o folosea la restaurarea unui IMS. „Am avut ºi eu un
incident. Era o piesã masivã din fier pe care a dus-o la un centru de colectare a fierului vechi. El a vãzut fier ºi bineînþeles cã l-am prins imediat, dar l-am ºi iertat dupã ce am discutat cu el”, ne-a povestit Ovidiu Zaharie. Cea mai veche maºinã pe care o are în colecþie este un Opel Olimpia Record de 60 de ani, însã maºina care este cel mai aproape de sufletul comandantului este una de producþie româneascã. Este voba de un IMS, strãmoºul mult mai actualului Aro, dispãrut însã ºi el de pe piaþa automobilisticã. Cu IMS-ul fabricat în 68, a urcat pânã în vârful Parângului ºi este prima maºinã 4x4 produsã în România, iar în anii 70 a participat la raliul Paris Dakar pe care l-a ºi câºtigat Maximilian GÂNJU
Rezidenþi daþi în judecatã de SUP onducerea Spitalului C de Urgenþã din Petroºani a intentat proces mai multor medici rezidenþi, dupã ce aºtia nu au s-au mai întors la unitatea medicalã din Petroºani, la finele stagiului de rezidenþiat. Din pãcate, însã, asta duce la o acutã lipsã de personal ºi de peirdut au doar pacienþii. Au încheiat un contract cu Spitalul de Urgenþã din Petroºani, ºi-au finalizat stagiul de rezidenþiat în centre universitare mari din þarã ºi apoi s-au întors în Valea Jiului doar ca sã îºi dea demisia. Cam acesta este scenariul dupã care au procedat câþiva medici rezidenþi la Petroºani ºi acum managerul Alin Vasilescu spune cã îi cheamã în instanþã, aceasta fiind singura soluþie legalã. „Avem în pregãtire 21 de rezidenþi. Din care, pe chirurgie plasticã - unul în an terminal, pe ortopedie - unul în an terminal, pe radiologie, unde teoretic ar fi nevoie de medic radiolog, am doi în pregãtire - unul de an IV, unul de anul I. Ajungem la situ-
ânã pe data de 1 noiembrie, atunci când în Valea Jiului este celebratã Ziua Morþilor, au mai rãmas doar vreo douã sãptãmâni.
Edilii locali din Petroºani au demarat deja lucrãrile de reamenajare ºi curãþire a Cimitirului Central din localitate. Aici, oficial, sunt înregistrate circa 6.500 de morminte dar numãrul celor care îºi dorm somnul de veci în acest loc este mult mai
Ziua Morþilor, tot mai aproape
mare. “Oficial sunt vreo 6.500 de morminte dar numãrul celor îngropaþi aici este de peste 40.000.
Adicã, mai mulþi decât numãrul celor care trãiesc în prezent în Petroºani. Noi am început curãþenia, în
Cinci explozii, trei victime, un decedat
C
inci explozii în judeþul Hunedoara din cauza folosirii incorecte a aparatelor de alimentare cu gaze naturale. Manevrarea incorectã a aparatelor alimentate cu gaze naturale, precum ºi utilizarea unor instalaþii sau aparate defecte sau deteriorate au cauzat 50 de explozii, în ultimii doi ani, în cele 20 de judeþe în care E.ON Gaz Distribuþie este activã. În urma acestora, 6 persoane ºi-au pierdut viaþa ºi alte 30 au fost rãnite. Dintre acestea, 5 explozii s-au înregistrat în judeþul Hunedoara unde au fost
înregistrate 3 victime din care una ºi-a pierdut viaþa. “Dat fiind riscul major de producere a unor explozii sau incendii din cauza manevrãrii necorespunzãtoare a aparatelor alimentate cu gaze naturale, în special maºini de gãtit de tip aragaz sau sobe, consumatorii trebuie sã fie atenþi la modul de aprindere a arzãtoarelor, astfel încât sã nu genereze acumulãri de gaze. Dacã manevrarea aces-
urmã cu câteva sãptãmâni, am terminat deja cositul buruienilor ºi urmeazã sã scoatem gunoaiele între morminte pentru ca mai apoi sã le încãrcãm în maºini ºi sã le ducem la groapa de gunoi. Avem ºi o rugãminte pentru locuitorii municipiului care au morminte în Cimitirul Central: gunoiul rezultat în urma curãþenie locurilor de veci sã fie scos pe aleile cimitirului ºi sã nu fie aruncat la întâmplare”, a precizat
tora se face în mod corect ºi cu atenþie, nu se întâmplã astfel de accidente“, a declarat Teona Oltean, Director General Adjunct E.ON Gaz Distribuþie. Totodatã, este important de reþinut faptul cã instalaþiile interioare de utilizare a gazelor naturale se pot degrada în timp, rezultând îmbinãri slãbite, robineþi care nu mai prezintã o etanºeitate completã, fisuri etc. iar acestea pot duce la acumulãri de gaze. De aceea, este absolut necesarã efectuarea verificãrilor ºi reviziilor periodice la instalaþiile de gaz. Potrivit prevederilor legale, verificarea se efectueazã obligatoriu o datã la doi ani, iar revizia o datã la zece ani de cãtre firme specializate în domeniu, responsabilitatea pentru efectuarea acestora revenind consumatorilor. Monika BACIU
ªi, totuºi, nu se lasã. Perseverenþa e cuvântul de bazã!
aþia din anul 2014, când ar fi trebuit sã ajungã la noi 5 medici specialiºti. A ajuns unul, medic oftalmolog. Restul au venit ºi ne-au comunicat cã doresc sã nu vinã aici, ºi-au dat demisia, iar spitalul urmeazã sau i-a dat deja în judecatã pentru nerespectarea contractului”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager S.U.P.. La SUP ar mai fi nevoie de un endocrinolog, un dermatolog, un urolog, iar pe viitor, þinând seama de pensionãri, de un medic specialist în radioterapie, în radiologie, ori pediatrie. Din pãcate, însã, cei care se pregãtesc ar putea sã nu mai ajungã la Petroºani ºi chiar sã nu conteze asta pentru ei, deºi au fost plãtiþi în timpul rezidenþiatu-
lui, de unitatea din Valea Jiului. „Banii vin de la Minister, de la buget, ajung la spital la Petroºani, noi îi virãm lor. Nu sunt bani produºi de spitalul din Petroºani. Ca atare, acel contract, care într-adevãr prevede cã, dupã îºi fac rezidenþiatul, 5 ani vin ºi lucreazã la spital, este opþional, iar bun simþ nu prea mai existã. ªi sunt instanþe judecãtoreºti care dau dreptate spitalului ºi instanþe care dau dreptate medicului, pe aceeaºi speþã”, a mai adãugat dr. Vasilescu. În acest moment la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt angajaþi aproximativ 842 de oameni, din care doar 93 sunt medici. Diana MITRACHE
A
eºuat de douã ori în tentativa de a traversa înot Canalul Mânecii dar nu se dã bãtut. Pentru bibliotecarul din Petroºani, Avram Iancu, va mai exista cel puþin o nouã încercare de a parcurge cei aproape 40 de kilometri care despart Marea Britanie de Franþa. Asta dacã va reuºi… Noua tentativã, cea cu numãrul 3, este programatã pentru luna august a anului viitor. “Eu sunt un luptãtor din naºtere ºi, dacã mi-am propus
ceva, duc lucrul la bun sfârºit. Orice proiect început în viaþa mea, mai uºor sau mai greu, l-am dus la capãt. Prin urmare, voi duce ºi acest proiect pânã la capãt, adicã pânã voi reuºi sã traversez înot Canalul Mânecii. Vreau sã-l dau ca exemplu pe Thomas Burg care a avut 15 tentative eºuate înainte de a reuºi sã traverseze cei aproape 40 de kilometri. Abia cea de-a 16 tentativã a fost una încununatã de succes. Toatã lumea l-a batjocorit, oamenii de pe întreaga Planetã nu mai credeau în el, dar a reuºit.
A fost încrezãtor în forþele lui ºi a devenit un monument al perseverenþei, dând o adevãratã lecþie de viaþã tuturor. Inclusiv mie, care mi-am însuºit-o, ºi nu voi renunþa pânã nu voi strãbate Canalul”, a spus Avram Iancu. Prima încercare de traversare înot a Canalului Mânecii a bibliotecarului din Petroºani avut loc în 7 august ºi a dat greº, dupã ce sportivul din Valea Jiului a fost oprit de organizatori, în momentul în care mai avea doar câþiva kilometri pânã a ajunge pe malul francez. Cea de-a doua tentativã s-a derulat
la începutul lunii octombrie, Avram Iancu abandonând cursa dupã ce a fost purtat de curenþi mult în afara traseului prestabilit. Mir cea NISTOR
Istvan Hodos, responsabil Cimitirul Central Petroºani. Pe de altã parte, locuitorii municipiului au început sã înþeleagã cã pentru a avea garanþia cã rudele lor înhumate aici nu vor fi deranjate, trebuie sã plãteascã. Astfel, cele mai multe dintre cele câteva mii de morminte sunt, la zi, cu plata dãrilor cãtre bugetul local. “Pot sã spun cã în 2014 am avut cel mai bun an în ceea ce priveºte încasãrile.
Asta, pentru cã am avut foarte multe locuri de veci ale cãror taxe au expirat acum, dupã 7 ani de la data ultimei achitãri a taxelor necesare”, a mai spus Istvan Hodos. În acest timp, responsabilii primãriei continuã negocierile cu proprietarii de terenuri din zonã, în vederea achiziþionãrii unei noi parcele de teren destinatã extinderii cimitirului central. Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
Deputatul Cristian Resmeriþã îi solicitã ministrului Muncii sã le facã dreptate pensionarilor minieri
D
eputatul de Valea Jiului Cristian Resmeriþã îi solicitã ministrului Muncii, Rovana Plumb sã le facã dreptate miilor de pensionari minieri din Valea Jiului, dupã ce, în anul 2011, Guvernul PDL a comis o nedreptate modificând Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. "Doresc sã aduc în atenþia Dvs. o mare nedreptate fãcutã de guvernul PD-L, încã din anul 2011, când doamna deputat Roberta Anastase în calitate de preºedinte a Camerei Deputaþilor a prezidat ºedinþa în care s-a modificat în mod total incorect prevederea cu privire la stagiul complet de cotizare pentru cei care lucreazã în condiþii speciale din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel conform art.56 alin.(5) din Legea nr.263/2010, stagiul complet de cotizare pentru persoanele
prevãzute la alin. (1), s-a modificat de la 20 la 30 de ani. Precizez cã potrivit alin(1) în locurile de muncã cu condiþii speciale sunt incluse ºi cele din unitãþile miniere, pentru persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în subteran cel puþin 50% din timpul normal de muncã în luna respectivã, afectând astfel în mod serios ºi nejustificat cuantumul pensiei", aratã deputatul Cristian Resmeriþã. În urma acestei modificãri, "din pix", mii de pensionari au avut de suferit, iar de mai bine de doi ani deputatul Cristian Resmeriþã încearcã sã modifice legea ºi sã corecteze nedreptatea fãcutã
pensionarilor. "În calitate de deputat de Valea Jiului, susþinut de un numãr de 12.000 de semnatari a-i memoriului prin care cei nedreptãþiþi de noile prevederi ale legii au solicitat corectarea acestei nedreptãþi, în sensul revenirii la situaþia anterioarã acestei modificãri, în data de 25 septembrie 2012, am depus Propunerea Legislativã cu nr. 414/29.10.2012, care avea drept scop modificarea art. 56 alin.(5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul: “Stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevãzute la
Jandarmii în misiune la acest sfârºit de sãptãmânã este 70 de janP darmi vor asigura un climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 17 - 20 octombrie 2014.
Aceºtia vor fi prezenþi atât la manifestaþiile cultural-artistice, religioase, sportive sau electorale ce se vor desfãºura în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane din judeþul Hunedoara, dintre cele mai importante manifestãri publice fiind: • Meci de handbal Liga Naþionalã – Cetate Deva – Unirea Slobozia;
• Meci de futsal Liga I – Autobergamo Deva - KSE Târgu Secuiesc; • Târgul de produse tradiþionale - Petroºani;
alin. (1) este de 20 de ani”. Însã, aceastã propunere de modificarea a Legii Pensiilor a primit aviz negativ de la Ministerul Muncii condus la vremea respectivã de doamna senator Mariana Câmpeanu ºi în data de 21 decembrie 2012, procedura legislativã pentru acestã propunere de modificare a Legii nr. 263/2010 a încetat prin retragerea ei de cãtre Senat", spune Cristian Resmeriþã. Un an mai târziu, adicã în data de 21.05.2013,
Cristian Resmeriþã susþine cã a adresat o Interpelare doamnei ministru Câmpeanu, prin care a solicitat din nou revizuirea legii ºi revenirea la
• Balul strugurilor din comuna ªoimuº; • Acþiunea umanitarã „Un milion de stele” Petroºani; De asemenea jandarmii Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Hunedoara vor asigura ordinea publicã în zona lãcaºelor de cult din municipiul Deva, precum ºi la mãnãstirea Prislop. Jandarmii invitã participanþii la manifestãri, sã respecte indicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sã respecte normele de convieþuire socialã, iar în caz de nevoie sau în situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze forþelor de ordine sau sã apeleze numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112.
prevederile anterioare anului 2011, dar în mod nejustificat aceasta a refuzat îndreptarea acestei erori. Acum, deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã îi solicitã ministrului Munci Rovana Plumb sã îi ajute pe pensionarii minieri ºi sã îndrepte eroarea pe care au comis-o PDL-iºtii. "În data de 23.09.2014, împreunã cu un grup de 13 deputaþi ºi senatori PSD, am iniþiat
articolului 56 din Legea nr. 283/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Am deplina încredere cã veþi susþine aceastã propunere legislativã, prin modificarea prevederilor art. 56, alin. (5), în sensul revenirii la situaþia de dnainte de 2011, respectiv ,, stagiul de cotizare pentru persoanele prevãzute la alin. (1) este de 20 de ani”, prin corectarea aceastei nedreptãþi , venind astfel în sprijinul unei categorii sociale care a prestat o muncã grea, cuantumul pensiei fiindu-le
Propunerea Legislativã cu nr. 530/2014, Propunere legislativã de completare ºi modificare a aliniatului 5 al
grav afectat de actualele prevederi ale legii", a conchis Cristian Resmeriþã. Marius MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 Octombrie 2014
Ministrul Tiberiu Iacob Ridzi: “UNPR este un partid pentru români ºi România” Rovana Plumb vine iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, ºi-a motivat ieri decizia de la Petroºani T a pleca din formaþiunea politicã din care a fãcut parte timp de 18 ani. Acesta inistrul Muncii, Rovana Plumb vine afirmã cã Uniunea Naþionalã pentru Progresul României este un partid pentru vineri la Petroºani. Asta susþin M români ºi pentru România. Alãturi de Tiberiu Iacob Ridzi din PDL au migrat spre pensionarii mineri din Valea Jiului, care UNPR consilierii locali Lucia Muntean, Constatin Lupu ºi Marius Rad. “Doresc sã informez oficial cã am luat decizia de a mã înscrie în UNPR. Aºa cum mã cunoaºteþi în întreaga mea activitate politicã ºi administrativã am
avut întotdeauna în atenþie sã rãspund intereselor cetãþenilor municipiului Petroºani. În acelaºi timp, vã readuc în atenþie faptul cã în 2012 am candi-
dat pe listele unei alianþe politice USP, din rândul cãreia fãcea parte ºi UNPR alãturi de PDL ºi PNÞCD. Þinând cont de aceste aspecte precum ºi de faptul cã UNPR este un partid pentru români ºi pentru România am considerat cã este corect, atât faþã de principiile mele politice, cât ºi faþã de cetãþeni, despãrþindumã de PDL, partid în care am activat în ultimii 18 ani. Vã informez cã împreunã cu mine s-au mai înscris în UNPR ºi colegii consilieri Lucia Muntean, Constantin Lupu ºi Marius Rad. Doresc sã le mulþumesc încã odatã tuturor celor care au avut încredere în mine ºi echipa mea ºi
doresc sã îi asigur pe toþi cetãþenii municipiului Petroºani cã voi fi acelaºi primar responsabil, onest, atent aproape de oameni ºi problemele lor. Vreau sã îi asigur pe toþi cã pentru mine, Tiberiu Iacob Ridzi, mai presus de orice este interesul locuitorilor municipiului Petroºani ºi voi face în continuare tot ce depinde de mine pentru a-i ajuta pe oameni, pentru a le rezolva problemele ºi pentru a continua proiectele începute împreunã”, a declarat primarul municipiului Petro;ani, Tiberiu Iacob Ridzi. Tiberiu Iacob Ridzi s-a înscris în UNPR în cursul zilei de miercuri. Monika BACIU
urmeazã sã se întâlneascã cu oficialul de la Minister la orele prânzului, când sperã sã îi expunã câteva din problemele lor. Rovana Plumb a fost de mai mult timp invitatã la Petroºani, dar pensionarii mineri spun cã la finele acestei sãptãmâni vor avea o nouã întâlnire cu oficialul de la minister. Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Minerilor din Valea Jiului, sperã ca de aceastã datã sã îi înmâneze ºi un act oficial. „Doamna ministru vine la ora 13,00 la Casa de Culturã din Petroºani ºi noi îi prezentã, pe scurt, toate problemele care, defapt le ºtiu inclusiv domnul prim-ministru Victor Ponta ºi ceilalþi miniºtii de la Economie, Finanþe ºi Energie. Sper ca sã putem sã le rezolvãm favorabil ºi, cu acest prilej îi vom înmâna ºi un material scris doamnei ministru Rovana Plumb”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Pensionarilor Mineri Valea Jiului. Pensionarii mineri din Valea Jiului au o serie de revendicãri pe care le-au mai prezentat ºi cu alte prilejuri, dar nu au reuºit pânã acum sã gãseascã o rezolvare. Vineri la orele prânzului, la Petroºani va sosi ºi un reprezentant al Casei de Pensii de la Deva ºi vor avea loc discuþii legate de problemele pensionarilor. Diana MITRACHE
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Octombrie 2014
„Douã destine”, pe scenã la Petroºani
ncã o premierã are loc sâmbãtã Îla Petroºani. Este
vorba despre piesa „Douã destine”, dupã Alexandr Ghelman, în regia lui Boris Melinti. Spectacolul se va juca într-o atmosferã liniºtitã, iar spectatorii vor fi, pentru prima datã în aceastã stagiune, alãturi de actori, sus pe scenã.
Sâmbãtã seara, în douã reprezentaþii, actorii Amelia Toaxen ºi Radu Tudosie, ne aºteaptã pe scena de la Petroºani. Totul se va desfãºura într-o atmosferã relaxatã, cu poveºti de viaþã absolut actuale, iar regizorul Boris Melinti ne promite douã reprezentaþii de excepþie, dupã care vom pleca mai aplecaþi asupra vieþii de zi cu
zi. „Sâmbãtã, de la ora 18,00 ºi de la ora 20,00, îi aºteptãm cu drag în spaþiul acesta intim, la un spectacol cunoscut publicului teatral mai mult sub denumirea de „Doi pe o bancã”, ori pornind de la conceptul regizoral cu care încerc sã descifrez piesa, titlul spectacolului va fi „Douã destine”. E vorba despre douã personaje principale,
Adrenalinã ºi motoare turate
T
unate ºi turate. Poligonul de la stadionul din Petroºani se va transforma duminicã dupã-amiaza în stand pentru autorismele tunate. Pasionaþii de automobilism îºi vor etala bijuteriile în cadrul celei de-a doua întruniri de acest gen care are loc în Valea Jiului. Evenimentul este organizat de Tuning Valea Jiului. ”Echipa Tuning Valea Jiului vã invitã pe toþi pasionaþii de automobile în data 19 octombrie 2014, ora 16.00 sã aveþi alãturi de noi o zi plinã de adrenalinã ºi de distracþie. În cadrul acestei zile se vor testa limitele ºi capacitãþile anumitor automobile, se vor face anumite demonstraþii, poze, filmãri ºi altele. Vã aºteptãm cu drag în Poligon la Petroºani”, spun organizatorii. Posesorii de autoturisme tunate ºi nu numai sunt invitaþi sã ia parte la acest eveniment în numãr cât mai mare. Anul trecut
El ºi Ea, care aduc în discuþie probleme pe care le are fiecare dintre cei care vor privi spectacolul ºi care poate nu au momentul, îndrãzneala de a le spune cuiva, de a le destãinui. Ori privind acest spectacol, ei se vor vedea ca într-o oglindã, cu drama de familie, socialã”, a spus Boris Melinti, regizorul piesei. Acest spectacol este încã o premierã din ciclul maratoanelor cu care au început stagiunea actorii de la Petroºani. Aproape în
fiecare week-end, pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani a fost o premierã, fie cã
Castelul Corvinilor, printre cele mai frumoase castele din Europa a avut loc prima ediþie a acestui eveniment, iar acþiunea a atras câþiva zeci de pasionaþi de adrenalinã. Monika BACIU
C
astelul Corvinilor, în topul celor mai frumoase castele din Europa. Un site care promoveazã turismul a clasificat Castelul Corvinilor ca fiind unul dintre cele mai frumoase castele din Europa. Acesta este singurul castel din România care figureazã pe site-ul Tourism Review. Castelul Corvinilor, cunoscut ºi drept Castelul Huniazilor dateazã din secolul al XV-lea, când Iancu de Hunedoara a decis sã transforme o
vorbim despre piesele dedicate copiilor duminica, fie despre cele dedicate adulþilor. Diana MITRACHE
cetate de piatrã într-un castel fortificat. Castelul - construcþie impunãtoare, cu turnuri, bastioane ºi un donjon - are parte ºi de câteva interesante legende. Cea mai cunoscutã ºi povestitã legendã legatã de castel îi are drept protagoniºti pe trei prizonieri turci, cãrora Iancu de Hunedoara le-ar fi promis libertatea dacã sapã o fântânã în curtea castelului. Turcii ar fi reuºit, dupã 15 ani de sãpãturi, sã dea de apã, însã soþia lui Iancu, cãci acesta murise între timp, nu a respectat promisiunea ºi a ordonat uciderea prizonierilor. Se spunea cã inscripþia de pe zidul fântânii înseamnã „Apã ai, inima n-ai”. În realitate, conþinutul descifrat de specialiºti este Cel care a scris aceastã inscripþie este Hasan, care trãieºte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângã bisericã. Monika BACIU