Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 719
Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Aninoasa iese AZI din insolvenþã
Tiberiu Iacob Ridzi a trecut la UNPR T
iberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani, a trecut la UNPR. Edilul municipiului a lãsat Partidul Democrat Liberal în favoarea Uniunii Naþionale pentru Progresul României.
Tiberiu Iacob Ridzi a fost membru PDL din anul 1997 ºi a ocupat funcþia de preºedinte a organizaþiei din Petroºani din anul 2001 pânã anul acesta, când a renunþat la toate funcþiile deþinute în cadrul formaþiunii politice. Primarul municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi, a confirmat pentru Cronica Vãii Jiului faptul cã s-a înscris în UNPR. “Da, confirm, deocamdatã nu fac nicio declaraþie pe aceastã temã. Am trecut la UNPR”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi pentru Cronica Vãii Jiului. Preºedintele UNPR Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, a declarat cã Tiberiu Iacob Ridzi este membru UNPR începând din data de 15 octombrie 2014. “Astãzi s-au finalizat procedurile. Îl primim în partid, este un om valoros. Aºa vom atrage mai multe voturi pentru Victor Ponta”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, preºedintele UNPR. Haralambie Vochiþoiu mai spune cã a trecut peste toate neînþelegerile pe care le-a avut cu Tiberiu Iacob Ridzi ºi este posibil ca pe viitor acesta sã obþinã ºi o funcþie de conducere în partid. “Cu siguranþã va avea o funcþie de conducere, încã nu am discutat. Avem nevoie de dumnealui”, a afirmat ºeful UNPR Hunedoara. Migraþia primarului vine dupã ce a fost promulgatã legea privind posibilitatea de a schimba partidul politic. Monika BACIU
J
oi este termenul la care oraºul Aninoasa ar putea sã iasã oficial din insolvenþã. Primul gând al celor care gestioneazã primul oraº aflat în aceastã situaþie din România, se îndreaptã acum spre atragerea investiþiilor, fãrã de care riscul de a reveni în colaps este enorm. >>> PAGINA A 3-A
Miner accidentat grav la Paroºeni
U
n miner de la mina Paroºeni a fost operat de urgenþã, dupã ce ºi-a strivit palma în timpul lucrului. O echipã de specialiºti de la minã au demarat o anchetã ºi urmeazã sã stabileascã cu exactitate cum s-a petrecut incidentul. Angajatul exploatãrii miniere Paroºeni a fost la un pas de a fi strivit de o piesã pe care o manipula. Deocamdatã nu se ºtie exact cum s-au petrecut lucrurile, însã, o echipã de specialiºti în sãnãtate ºi securitate minierã spun cã au deschis o anchetã ºi fac cercetãri pentru a vedea ce s-a petrecut marþi la aceastã unitate
minierã. „Este vorba despre Adrian Butar, care are 36 de ani ºi care lucra în galeria direcþionalã a panoului II, din stratul III, blocul II. În timp ce transporta un element de îmbinare al unui transportor TR5, s-a dezechilibrat, acel obiect i-a cãzut pe mânã ºi i-a strivit 3 degete. A fost transportat de urgenþã la
spital, i s-au acordat primele îngrijiri, dupã care a intrat în operaþie, pentru reconstrucþia celor 3 degete. Acum este în afara oricãrui pericol, iar noi vom demara o anchetã ca sã stabilim cauzele ºi împrejurãrile producerii acestui accident”, a spus Aurel Anghel, directorul SNÎMVJ, cel care reprezintã, oficial, Mina Paroºeni. Periodic, în minele din Valea Jiului au loc
astfel de accidente, din cauza manipulãrii necorespunzãtoare a obiectelor grele, prin spaþii reduse ca dimensiuni. ªi în acest caz, minerul accidentat s-a dezechilibrat din cauza volumului piesei pe care încerca sã o mute, dar ancheta demaratã la unitatea din Vestul Vãii Jiului va scoate la ivealã cauza exactã a accidentului. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
Hoþii au furat 20 de mii de lei, la Lupeni
H
oþii au furat, la adãpostul întunericului, un dulap metalic în care se afla suma de 20 de mii de lei, profitând de faptul cã magazinul atacat era situat într-o zonã lãturalnicã. O societate comercialã din Lupeni a fost pãgubitã cu 20 de mii de lei dupã ce unul sau mai mulþi indivizi au furat cutia cu încasãri. Spargerea a avut loc în noaptea de luni spre marþi, iar hoþii au forþat încuietorile unei uºi de acces în magazinul care nu avea si sisteme de alarmã. Astfel, au putut acþiona în voie ºi au reuºit sã fugã cu un dulap metalic în care se aflau banii. Dulapul, care servea pe post de seif al magazinului, avea o înãlþime de aproape un metru ºi din acest motiv se bãnuieºte cã au fost mai mulþi autori, pentru cã o singurã persoanã ar fi avut dificultãþi mari în al scoate din unitate ºi a se face nevãzutã cu el. „Au pãtruns prin ruperea sistemelor de închidere ºi au sustras
O
reglementare care ar trebui sã stabileascã foarte clar ce atribuþii revin fiecãrui serviciu care un dulap metalic în acþioneazã în zona montanã, fie cã este vorba de ordine care era suma de aproximativ 20 de mii publicã, de salvare ori alte acþiuni, mai mult creeazã de lei. Avem un cerc de degringoladã. Lucrurile vor fi rezolvate sãptãmâna viitoare suspecþi ºi efectuãm dupã discuþii între ºefii serviciilor ºi autoritãþile judeþene. cercetãri pentru prinderea autorilor”, a declarat ºeful Poliþiei Municipiului Lupeni, comisarul Dan Mocanu. Chiar dacã spargerea pare trasã la indigo cu cea din urmã cu o lunã, când dintr-o salã de jocuri a fost furatã o cutie metalicã, tot la adãpostul întunericului, în care se afla
suma de 7000 de lei, poliþiºtii spun cã nu existã o legãturã între cele douã cazuri. ªi atunci hoþii au intrat în local dupã ce au forþat o uºã neasiguratã corespunzãtor ºi, în plus, sala de jocuri nu avea nici sistem de alarmã, astfel cã au putut opera nestingheriþi. Poliþiºtii n-au finalizat ancheta în acest caz, însã au un cerc de suspecþi ºi probe care sã-i incrimineze. Maximilian GÂNJU
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
Cine ne salveazã la munte?
Ca o coincidenþã sau nu, imediat dupã ce „Mesagerul Hunedorean” dezvãluia, în urmã cu circa o lunã, cum cã Serviciul Salvamont nu apare pe indexul 112, ca serviciu competent ºi atestat conform legii, în salvarea din avalanºã, indexul a fost din nou modificat. De aceastã datã salvatorii montani sunt identificaþi ca structurã de intervenþie la avalanºe, însã au fost operate ºi alte modificãri care suprapun diferite servicii. Printre cei care intervin la acþiuni de salvare sunt ºi jandarmii montani, însã aceºtia nu sunt atestaþi în acest sens, pentru cã ar trebui sã urmeze cursurile ºcolilor salvamont, structurã care, conform legii în vigoare,
Suspect de comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat, reþinut de poliþiºti
U
n tânãr în vîrstã de 19 ani din comuna Pui este cercetat de poliþiºtii din Haþeg, dupã ce oamenii legii au stabilit cã acesta ar fi autorul a mai multor spargeri din locuinþe. “În perioada iunie-octombrie 2014, ar fi pãtruns prin efracþie în locuinþele mai
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
este singura abilitatã sã elibereze atestate în salvarea montanã. Potrivit vicepreºedintelui Asociaþiei Salvatorilor Montani, George Resiga, modificãrile din indexul 112 în baza cãruia se direcþioneazã structurile de intervenþie la accidente, vor trebui armonizate împreunã cu restul structurilor care intervin în zona
multor persoane din comuna Pui, de unde a sustras diferite sume de bani, creând un prejudiciu total în valoare de peste 1.600 lei”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au reuºit recuperarea a peste 50% din prejudiciu, iar suspectul a fost reþinut pe bazã de ordonanþã de reþinere pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Haþeg pentru punerea în miºcare a acþiunii penale ºi Judecãtoriei Haþeg pentru emiterea mandatului de arestare preventivã.
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
montanã. Adicã cu Jandarmeria Montanã astfel încât sã nu mai existe situaþii în care sã se suprapunã cele douã servicii ºi sã se încalce legea. „Indexul de 112 s-a modificat ºi nu ºtim cum se va desfãºura ceea ce se cheamã solicitarea agenþiilor, respectiv a Salvamont în cadrul acestui sistem de urgenþã la permanentizarea zonelor schiabile ºi a zonei montane. Salvamontiºtii aºteaptã o nouã creionare a intervenþiei în zona montanã”, a declarat pentru Mesagerul Hunedorean, George Resiga, vicepreºedinte ASMR. Sãptãmâna viitoare va avea loc o întâlnire între ºefii salvamontiºtilor, ai jandarmilor ºi ai celorlalte structuri din Centrul Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara (CIJI), centru în care au fost prinºi ºi salvatorii montani. În urma discuþiilor dintre pãrþi ar urma sã se stabileascã foarte clar atribuþiile fiecãrui serviciu, astfel ca la debutul sezonului de schi în staþiunile hunedorene sã se poatã interveni eficient ºi calificat. Maximilian GÂNJU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
Aninoasa iese AZI din insolvenþã
J
oi este termenul la care oraºul Aninoasa ar putea sã iasã oficial din insolvenþã. Primul gând al celor care gestioneazã primul oraº aflat în aceastã situaþie din România, se îndreaptã acum spre atragerea investiþiilor, fãrã de care riscul de a reveni în colaps este enorm. Oraºul Aninoasa a primit gura de oxigen, dupã ce Guvernul a alocat sumele necesare ieºirii din insolvenþã, iar oficial acest lucru se întâmplã exact în 16 octombrie. Ziua va fi una decisivã pentru administraþia din Valea Jiului, iar viceprimarul Adrian Albescu sperã cã lucrurile vor decurge absolut normal. „Asta presupune ca noi sã avem toatã documentaþia necesarã, ca noi sã demonstrãm cã am fãcut plãþile ºi
am ieºit din insolvenþã. Aceastã domentaþie este. Probabil cã am putea sã mai avem un termen, dacã vor fi contestaþii la acest termen, dar cert este cã datoriile mari s-au achitat”, a spus Adrian Albescu, viceprimarul ora;ului Aninoasa. Mai sunt douã firme care aºteaptã bani de la Aninoasa ºi, aºa cum spune acum viceprimarul, acestea se pot baza pe ceva bani care vor mai veni de la rectificarea buge-
Actualitate 3
Parcul industrial de la Livezeni, „bântuit” de chinezi
P
arcul industrial de la Livezeni a rãmas momentan doar la stadiul de proiect. Scheletul clãdirilor care au aparþinut industriei miniere se înalþã fantomatic prin ceaþã, iar terenul a rãmas fãrã ca acesta sã fie valorificat.
tarã pe care o va face Consiliul Judeþean Hunedoara. Apoi, nu le rãmâne decât sã atragã investitorii. „Nu ne mai putem baza pe venituri de la stat ºi încercãm sã atragem câteva firme”, a precizat viceprimarul Albescu. Oraºul Aninoasa a fost în pragul falimentului ºi, nu de puþine ori, locuitorii au fost
nevoiþi sã suporte lipsa iluminatului stradal, iar angajaþii primãriei aveau restanþe mari la salariu, ori lucrau ºi ei fãrã curent electric. Acum lucrurile au fost oarecum aranjate ºi din aceastã sãptãmânã, oraºul scapã de datoriile uriaºe ce le-a acumulat în ultimii 8 ani, dupã ce mina a fost închisã. Diana MITRACHE
Creºe pe banii bugetului local
Î
n lipsa creºtelor, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, are în vedere înfiinþarea unei grupe de antepreºcolari. Sute de pãrinþi s-au plâns în repetate rânduri cã nu au cu cine sã îºi lase copiii atunci când sunt la serviciu. Creºe nu sunt, iar în grãdiniþe copiii cu vârste de sub trei ani nu pot fi acceptai. Pentru a rezolva aceastã problemã, edilul are în vedere înfiinþarea unei grupe destinate copiilor cu vârste cuprinse între un an ºi jumãtate ºi trei ani. “Vrem sã facem o grupã de antepreºcolari. Asta înseamnã cã vor fi copii care au vîrste cuprinse între un an ºi jumãtate ºi trei ani. Este un segment care nu este acoperit ºi care este necesar pentru cã avem multe solicitãri de la pãrinþi din acest punct de vedere, ca sã facem cum se spune generic o creºã dar este vorba de o grupã de antepreºcolari. Vrem sã funcþioneze la sediul grãdiniþei din Aeroport de la ªcoalã Spiru Haret”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale încearcã sã obþinã finanþare europeanã pentru acest proiect, iar dacã
acest lucru nu se poate realiza atunci proiectul va fi implementat din fondurile de la bugetul local. “Avem solicitãri solicitãri verbale de la mai mulþi pãrinþi. Se doreºte sã se poatã avea posibilitatea de a lãsa copii la creºã. Suntem la fazã la care studiem pe ce varianta vom merge, exista posibilitatea finanþãrii pe fonduri europene sau din bugetul local”, a mai subliniat sursa citatã. ªi deputatul Monica Iacob Ridzi face lobby pentru construcþia unor creºe pe raza localitãþii. În documentul cãtre MDRAPL, Monica Iacob-Ridzi aratã cã autoritãþile publice locale de la Petroºani au retrimis cãtre MDRAPL solicitarea privind construcþia unor creºe pentru copii în cartierele Aeroport ºi Dimitrov, dupã ce o solicitare similarã, aprobatã de fostul minister al Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, deºi a fost aprobatã, nu a mai primit finanþare. Monika BACIU
Edilii locali de la Petroºani spun cã au existat discuþii în ceea ce priveºte valorificarea acestor spaþii. Chinezii sunt cei care ar vrea sã vinã ºi sã realizeze spaþii de producþie în zonã. „Am fost prezenþi la o discuþie la Ministerul Industriilor legat de parcurile industriale unde au fost prezenþi niºte investitori chinezi. Suntem în aceastã listã alaturi de alte cinci oraºe ºi sperãm sã putem sã realizãm ceva. Este vorba despre un parc industrial pentru orice segment de activitate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De ani de zile se vorbeºte de realizarea unor parcuri industriale care sã ridice economia zonei. Autoritãþile locale oferã ºi facilitãþi potenþialilor investitori, însã aceºtia fug de zonã. Monika BACIU
4 Actualitate
A
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
”Acasã e acolo unde eºti împlinit, iar Dumnezeu a dat pãmântul ca sã fie locuit de oameni”
flatã în pribegie pentru a-ºi ajuta copiii, o asistentã medicalã de la Petroºani a devenit scriitoare în Marea Britanie, iar lansarea cãrþii bilingve, românãenglezã, plus o antologie literarã - proiect realizat de Silvya Bia Urlih, scriitor , redactor Pentru a-ºi ºef al revistei ,,Popasuri culturale româneºti” - a þinut s-o facã acasã, la Vulcan, ca o datorie îmbunãtãþi calitatea vieþii, dar mai ales de suflet, în data de 27 octombrie, ora 13,00, pentru oportunitãþile în sala consiliului local Vulcan.
existente în þãrile europene pentru viitorul copiilor, mulþi români, ºi parcã ºi mai mulþi locuitori ai Vaii Jiului, iau calea pribegiei, mãcar pentru o lunãdouã. Forte cãutate sunt cadrele medicale… Aºa a ajuns în Burgess Hill, Marea Britanie, Ana Podaru, asistent medical, ca o datorie de mamã a celor doi copii ai sãi pentru a-i susþine în ºcoli cu orizont deschis. Ana Podaru este din Vulcan ºi este angajatã a Spitalului de Urgenþã Petroºani, concediile fãrã platã le foloseºte pentru un ban plãtit la justa valoare… Culegând informaþii, aici acasã despre omul Ana Podaru, am aflat pãreri pro ºi contra, ceea ce te duce cu gândul la un om cu personaliate destul de puternicã. Doar cã asistenta s-a orientat, spre poezie ºi prozã, acolo peste mãri ºi þãri, iar aprecierea talentului a venit… A fost remarcatã, cooptatã în cercuri literare, i s-a oferit ajutor necondiþionat, iar în 27 octomnrie, ora 13,00, Primãria Vulcan îi va gãzdui lansarea de carte. De fapt douã cãrþi… Interviul pe care ni l-a acordat, vorbeºte despre sine ºi nu prea. ”Se ascunde” dupã metaforã, pentru a nu pãrea cã se lamenteazã ºi explicã griul simþãmintelor predominante spunând ”ºi asta-i viaþa!”, dar accentueaazã deschiderea ºi optimismul. Reporter: Cine esti tu Ana Podaru, de unde, ce ai fãcut/ocupat ºi
cum ai ajuns peste mãri ºi þãri? Ana Podaru: M-am nãscut într-o comunã frumoasã de la marginea Bacãului, îmi trag seva din þinuturile moldoveneºti. Unii spun cã am cãlcat în urmele lãsate de Bacovia pe strãzile bãtãtorite de cãlcâiul lui de plumb. Am ajuns în Valea Jiului la adolescenþã, dat fiind cã sora mea locuia în Ardeal. M-am cãsãtorit ºi am locuit 21 de ani la poalele munþilor ardeleneºti. Am doi copii minunaþi, un bãiat ºi o fatã pe care i-am crescut cu dragoste . Acest lucru frumos din viaþa unei femei mi-a luat ceva timp. Pe la treizeci de ani m-am simþit neîmplinitã din punct de vedere profesional ºi am considerat cã trebuie sã continui ºcoala. Aºa am ajuns asistent medical la spitalul oraºului . A fost o perioadã grea în timpul ºcolii - familia, copiii, serviciu. De ce am ales medicina?.. Pentru cã omul este unealta lui Dumnezeu , este hãrãzit sã facã bine. îmi place sã lucrez pentru oameni, cu oameni. Unii spun cã sunt un om cu suflet bun... eu spun doar cã omul trebuie sã tindã spre evoluþie spiritualã. Pentru a lucra în medicinã este nevoie de vocaþie, empatie ºi multã dãruire. Mi-am dorit de micã sã lucrez în medicinã. De ce am plecat din þarã?... Am hotãrât sã plec din þarã anul acesta în aprilie pentru a încerca sã-mi ajut fetiþa sã-ºi termine ºcoala în Anglia. Consider cã nici un sacrificiu nu-i prea mare pentru binele copilului tãu. Nu este uºor sã lucrezi afarã, dar oportunitãþile de a schimba
viitorul copiilor este mai bunã. Rep: De ce acasã eºti considerat un om controversat? Ana Podaru: Sunt consideratã un om controversat? Mã surprinde întrebarea aceasta... ºi mã întreb ºi eu la rândul meu.., Aº putea spune cã lumea e suspicioasã datoritã faptului cã eu sunt un om simplu. Nu am educaþie aleasã, îmi trag rãdãcinile dintr-o familie de oameni simpli. Poate pentru acest lucru oamenii mã considerã o persoanã controversatã. Rep: Þi-e dor de ACASÃ? Mai precis, unde te simþi acasã? Ana Podaru: Acasã e acolo unde eºti împlinit, Dumnezeu a dat pãmântul ca sã fie locuit de oameni, dacã eºti fericit te înveleºti cu frunze ºi locuieºti în scorburi. Mã simt acasã sub cerul senin, mã simt acasã când mã întâlnesc cu familia indiferent de loc, mã simt acasã când copiii sunt lângã mine. Valea Jiului mi-e dragã, mi-s dragi locurile pentru acea frumuseþe covârºitoare. Omul nu
priveºte frumuseþea în profunzime... exteriorul este important pentru om. Eu cred cã este importantã esenþa, interiorul reflectã energia exterioarã. Ochii sunt poarta prin care mii de trãiri evadeazã din suflet. Îmi place sã spun cã simt omul. Aº mai spune cã acasã e ºi de acolo de unde-þi tragi rãdãcinile. Când mi-au murit pãrinþii m-am simþit aºa ,, Fãrã rãdãcini”… apoi m-am regãsit ºi i-am regãsit în tot ce e frumos ºi îngeresc.... Rep: De când scrii poezie ºi de unde stilul, pe alocuri accentuat de tristeþi, de melancolii în tonuri gri? E vorba de trãiri sau de situaþii ce par pentru tine pecetluite? Ana Podar: Cochetez cu poezia de acum 20 de ani. Dar scriu poezie din decembrie, anul trecut. Postam din glumã pamflete adresate unei emisiuni într-un grup de pe internet. Apoi am scris câteva poezii ºi le-am postat pe pagina mea. O doamnã mi-a urmãrit postãrile ºi spunea cã sunt poezii valoroase ºi cã într-o zi cineva o sã
mã plagieze ºi cã o sã-mi parã rãu, sugerându-mi sã nu scriu o carte. Apoi au urmat o avalanºã de aprecieri, am fost surprinsã. Oamenii m-au îndemnat sã scriu, pentru ei am scris acest volum, ,, Firimituri de fericire”. Dar înainte sã trimit manuscrisul la editurã, un prieten din Germania mi-a fãcut blogul gratuit. http://firimituri-defericire.blogspot.ro. Îi mulþumesc pe aceastã cale. Spunea cã merit acest blog ºi cã într-o zi el o sã fie rãsplãtit prin valoarea scrierilor mele. Am râs atunci, dar am postat zi de zi câte ceva pe blog. Au urmat mii de vizualizãri, surprinzãtor acest lucru pentru un om simplu . A fost peste aºteptãrile mele. Planul era de a scoate un volum de poezie în format electronic. Apoi am pregãtit manuscrisul pentru concursuri. Au urmat publicaþii în Ziarul Naþiunea ºi în Revista ,,Popasuri culturale româneºti”. Am fost invitatã în grupurile literare ºi au urmat sute de postãri ºi am vãzut cã lumea cere. Ca urmare, am continuat sã scriu. Apoi ne-am adunat mai mulþi autori într-o antologie literarã, Proiect realizat de Silvya Bia Urlih Scriitor ,redactor ºef al revistei ,,Popasuri culturale româneºti”. Fiind 40 de autori în aceastã Antologie a durat ceva timp pânã la tipãrire. Între timp lumea mã îndemna sã tipãresc propriul meu volum. Au apãrut oameni care doreau sã recite poeziile mele. I-am dat permisiunea unui artist din zonã, Mihai Bodogan, ºi mai târziu a apãrut o parte din volum în douã ediþii pe Youtube. Se lucreazã chiar la o horã pe versurile mele.
Lumea spunea cã le trezesc emoþii puternice la citirea versurilor mele, pânã la plâns... Nu asta este intenþia mea. Dar mi-am spus , de ce sã nu scriem ºi despre trãirile dureroase din viaþã. Poezia în esenþa ei transmite mesaje. Universul nu este creat doar pentru soare ºi luna, avem ºi ploi ºi furtuni. Sentimentele umane nu sunt numai iubire ºi fericire. Trãim ºi dureri mistuitoare. Natura are ºi ea povestea ei. Fiinþele vii, oameni ºi animale, suferã sau se bucurã. Adevãrat cã noi avem puterea de a naºte trãiri pozitive sau negative, cã noi suntem In ºi Yang, de ce sã nu scriu ceea ce pot descrie intens? Sunt o persoanã empaticã dupã cum am spus, situatã între bine ºi rãu, pe linia moartã de unde aflatã pe un scaun de cearã pot sã admir frumuseþea umanã sau suferinþa , soarele strãlucitor sau furtuna, viaþa sau moartea. Da , am trãit unele momente din scrierile mele, am vrut sã transmit mesajul meu ºi altora. În fiecare
poezie pun câte unul sau mai multe mesaje. În poezia ,, Pe urmele cailor” am patru mesaje, totul este sã te poþi transpune în pielea personajelor, sã le simþi durerea. Primul mesaj este violenþa domesticã, mama bãtutã de tatã în faþa copilului care trãieºte fiecare loviturã, animalul bãtut de om în faþa aceluiaºi copil care suspinã la fiecare loviturã de bici, iubirea faþã de animale ºi pãrinþi ºi speranþa cã într-o zi ne vom opri sã facem rãu. Cineva spunea cã am citit prea mult din Cioran. Îmi place Cioran. Dar eu scriu la impulsul momentului. În câteva momente aºez pe hârtie ce simt. Sunt versuri simple, uºor de memorat, dar cu mesaj puternic. În ciuda scrierilor mele triste ºi dureroase eu sunt un om vesel, sunt un om adaptabil la orice situaþie, cad la pãmânt ºi mã ridic, plâng ºi râd. Sunt un om normal ºi iubesc oamenii. Între timp am pus în aplicare proiectul ,,Destin”, un roman, dramã.... am postat fragmente din acest roman pentru a lua pulsul cititorilor, am fost impresionatã cât de mulþi mi-au cerut sã nu mã opresc în a scrie ºi prozã. Din pãcate acest roman e inspirat din drama vieþii mamei
mele. Urmãtorul volum de poezie are deja peste 40 de poezii, aº spune eu mai bune , pentru cã am fost nevoitã sã evoluez la cerinþele cititorilor. El se cere a fi biligv român-englez ºi se va numi,, Fluturi în infern”. M-am hotãrât sã fac câteva economii ºi sã trimit manuscrisul la editura Ispirescu. M-au contactat mai multe edituri, dar am ales aceastã editurã. Domnul director George Terziu mi-a comunicat cã va scrie prefaþa acestui volum gratuit considerând cã am vocaþie. Am fost fericitã ºi am cerut un tiraj de 100 de cãrþi. Nu m-am gândit cã voi ajunge sã ºi lansez aceste cãrþi. Datoritã autoritãþilor locale ºi a unor oameni cu suflet , ºtiu ei de cine vorbesc a fost posibilã aceastã lansare. Oamenii au venit în sprijinul meu. Încã o datã spre surprinderea mea. Sunt emoþionatã, aºtept cu nerãbdare ziua cea mare, ºtiu cã vor urma critici, îmi asum greºelile. Dar nu voi înceta sã rãspund cerinþelor oamenilor. Rep: De ce o lansezi cartea/cãrþile acasã, la Vulcan? Ana Podaru: V-am spus cã iubesc aceste locuri… Lansarea volumului de poezie ”Firimituri de fericire” ºi a antologiei literare ”Iubire dincolo de vis” va avea loc la Primãria Municipiului Vulcan , în Sala Consiliului Local, în 27 octombrie (când eu împlinesc 40 de ani), ora 13. Am avut oferta sã lansez acest volum la
Sala Teatrului din Petroºani, dar am ales oraºul unde am trãit jumãtate din anii pe care-i am ºi pentru cã le datorez oamenilor locului acest lucru.
Chiar dacã lucrez în altã þara, sunt aproape de oamenii Vãii Jiului, încã sunt angajata Spitalului de urgenþã Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
A
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
”Acasã e acolo unde eºti împlinit, iar Dumnezeu a dat pãmântul ca sã fie locuit de oameni”
flatã în pribegie pentru a-ºi ajuta copiii, o asistentã medicalã de la Petroºani a devenit scriitoare în Marea Britanie, iar lansarea cãrþii bilingve, românãenglezã, plus o antologie literarã - proiect realizat de Silvya Bia Urlih, scriitor , redactor Pentru a-ºi ºef al revistei ,,Popasuri culturale româneºti” - a þinut s-o facã acasã, la Vulcan, ca o datorie îmbunãtãþi calitatea vieþii, dar mai ales de suflet, în data de 27 octombrie, ora 13,00, pentru oportunitãþile în sala consiliului local Vulcan.
existente în þãrile europene pentru viitorul copiilor, mulþi români, ºi parcã ºi mai mulþi locuitori ai Vaii Jiului, iau calea pribegiei, mãcar pentru o lunãdouã. Forte cãutate sunt cadrele medicale… Aºa a ajuns în Burgess Hill, Marea Britanie, Ana Podaru, asistent medical, ca o datorie de mamã a celor doi copii ai sãi pentru a-i susþine în ºcoli cu orizont deschis. Ana Podaru este din Vulcan ºi este angajatã a Spitalului de Urgenþã Petroºani, concediile fãrã platã le foloseºte pentru un ban plãtit la justa valoare… Culegând informaþii, aici acasã despre omul Ana Podaru, am aflat pãreri pro ºi contra, ceea ce te duce cu gândul la un om cu personaliate destul de puternicã. Doar cã asistenta s-a orientat, spre poezie ºi prozã, acolo peste mãri ºi þãri, iar aprecierea talentului a venit… A fost remarcatã, cooptatã în cercuri literare, i s-a oferit ajutor necondiþionat, iar în 27 octomnrie, ora 13,00, Primãria Vulcan îi va gãzdui lansarea de carte. De fapt douã cãrþi… Interviul pe care ni l-a acordat, vorbeºte despre sine ºi nu prea. ”Se ascunde” dupã metaforã, pentru a nu pãrea cã se lamenteazã ºi explicã griul simþãmintelor predominante spunând ”ºi asta-i viaþa!”, dar accentueaazã deschiderea ºi optimismul. Reporter: Cine esti tu Ana Podaru, de unde, ce ai fãcut/ocupat ºi
cum ai ajuns peste mãri ºi þãri? Ana Podaru: M-am nãscut într-o comunã frumoasã de la marginea Bacãului, îmi trag seva din þinuturile moldoveneºti. Unii spun cã am cãlcat în urmele lãsate de Bacovia pe strãzile bãtãtorite de cãlcâiul lui de plumb. Am ajuns în Valea Jiului la adolescenþã, dat fiind cã sora mea locuia în Ardeal. M-am cãsãtorit ºi am locuit 21 de ani la poalele munþilor ardeleneºti. Am doi copii minunaþi, un bãiat ºi o fatã pe care i-am crescut cu dragoste . Acest lucru frumos din viaþa unei femei mi-a luat ceva timp. Pe la treizeci de ani m-am simþit neîmplinitã din punct de vedere profesional ºi am considerat cã trebuie sã continui ºcoala. Aºa am ajuns asistent medical la spitalul oraºului . A fost o perioadã grea în timpul ºcolii - familia, copiii, serviciu. De ce am ales medicina?.. Pentru cã omul este unealta lui Dumnezeu , este hãrãzit sã facã bine. îmi place sã lucrez pentru oameni, cu oameni. Unii spun cã sunt un om cu suflet bun... eu spun doar cã omul trebuie sã tindã spre evoluþie spiritualã. Pentru a lucra în medicinã este nevoie de vocaþie, empatie ºi multã dãruire. Mi-am dorit de micã sã lucrez în medicinã. De ce am plecat din þarã?... Am hotãrât sã plec din þarã anul acesta în aprilie pentru a încerca sã-mi ajut fetiþa sã-ºi termine ºcoala în Anglia. Consider cã nici un sacrificiu nu-i prea mare pentru binele copilului tãu. Nu este uºor sã lucrezi afarã, dar oportunitãþile de a schimba
viitorul copiilor este mai bunã. Rep: De ce acasã eºti considerat un om controversat? Ana Podaru: Sunt consideratã un om controversat? Mã surprinde întrebarea aceasta... ºi mã întreb ºi eu la rândul meu.., Aº putea spune cã lumea e suspicioasã datoritã faptului cã eu sunt un om simplu. Nu am educaþie aleasã, îmi trag rãdãcinile dintr-o familie de oameni simpli. Poate pentru acest lucru oamenii mã considerã o persoanã controversatã. Rep: Þi-e dor de ACASÃ? Mai precis, unde te simþi acasã? Ana Podaru: Acasã e acolo unde eºti împlinit, Dumnezeu a dat pãmântul ca sã fie locuit de oameni, dacã eºti fericit te înveleºti cu frunze ºi locuieºti în scorburi. Mã simt acasã sub cerul senin, mã simt acasã când mã întâlnesc cu familia indiferent de loc, mã simt acasã când copiii sunt lângã mine. Valea Jiului mi-e dragã, mi-s dragi locurile pentru acea frumuseþe covârºitoare. Omul nu
priveºte frumuseþea în profunzime... exteriorul este important pentru om. Eu cred cã este importantã esenþa, interiorul reflectã energia exterioarã. Ochii sunt poarta prin care mii de trãiri evadeazã din suflet. Îmi place sã spun cã simt omul. Aº mai spune cã acasã e ºi de acolo de unde-þi tragi rãdãcinile. Când mi-au murit pãrinþii m-am simþit aºa ,, Fãrã rãdãcini”… apoi m-am regãsit ºi i-am regãsit în tot ce e frumos ºi îngeresc.... Rep: De când scrii poezie ºi de unde stilul, pe alocuri accentuat de tristeþi, de melancolii în tonuri gri? E vorba de trãiri sau de situaþii ce par pentru tine pecetluite? Ana Podar: Cochetez cu poezia de acum 20 de ani. Dar scriu poezie din decembrie, anul trecut. Postam din glumã pamflete adresate unei emisiuni într-un grup de pe internet. Apoi am scris câteva poezii ºi le-am postat pe pagina mea. O doamnã mi-a urmãrit postãrile ºi spunea cã sunt poezii valoroase ºi cã într-o zi cineva o sã
mã plagieze ºi cã o sã-mi parã rãu, sugerându-mi sã nu scriu o carte. Apoi au urmat o avalanºã de aprecieri, am fost surprinsã. Oamenii m-au îndemnat sã scriu, pentru ei am scris acest volum, ,, Firimituri de fericire”. Dar înainte sã trimit manuscrisul la editurã, un prieten din Germania mi-a fãcut blogul gratuit. http://firimituri-defericire.blogspot.ro. Îi mulþumesc pe aceastã cale. Spunea cã merit acest blog ºi cã într-o zi el o sã fie rãsplãtit prin valoarea scrierilor mele. Am râs atunci, dar am postat zi de zi câte ceva pe blog. Au urmat mii de vizualizãri, surprinzãtor acest lucru pentru un om simplu . A fost peste aºteptãrile mele. Planul era de a scoate un volum de poezie în format electronic. Apoi am pregãtit manuscrisul pentru concursuri. Au urmat publicaþii în Ziarul Naþiunea ºi în Revista ,,Popasuri culturale româneºti”. Am fost invitatã în grupurile literare ºi au urmat sute de postãri ºi am vãzut cã lumea cere. Ca urmare, am continuat sã scriu. Apoi ne-am adunat mai mulþi autori într-o antologie literarã, Proiect realizat de Silvya Bia Urlih Scriitor ,redactor ºef al revistei ,,Popasuri culturale româneºti”. Fiind 40 de autori în aceastã Antologie a durat ceva timp pânã la tipãrire. Între timp lumea mã îndemna sã tipãresc propriul meu volum. Au apãrut oameni care doreau sã recite poeziile mele. I-am dat permisiunea unui artist din zonã, Mihai Bodogan, ºi mai târziu a apãrut o parte din volum în douã ediþii pe Youtube. Se lucreazã chiar la o horã pe versurile mele.
Lumea spunea cã le trezesc emoþii puternice la citirea versurilor mele, pânã la plâns... Nu asta este intenþia mea. Dar mi-am spus , de ce sã nu scriem ºi despre trãirile dureroase din viaþã. Poezia în esenþa ei transmite mesaje. Universul nu este creat doar pentru soare ºi luna, avem ºi ploi ºi furtuni. Sentimentele umane nu sunt numai iubire ºi fericire. Trãim ºi dureri mistuitoare. Natura are ºi ea povestea ei. Fiinþele vii, oameni ºi animale, suferã sau se bucurã. Adevãrat cã noi avem puterea de a naºte trãiri pozitive sau negative, cã noi suntem In ºi Yang, de ce sã nu scriu ceea ce pot descrie intens? Sunt o persoanã empaticã dupã cum am spus, situatã între bine ºi rãu, pe linia moartã de unde aflatã pe un scaun de cearã pot sã admir frumuseþea umanã sau suferinþa , soarele strãlucitor sau furtuna, viaþa sau moartea. Da , am trãit unele momente din scrierile mele, am vrut sã transmit mesajul meu ºi altora. În fiecare
poezie pun câte unul sau mai multe mesaje. În poezia ,, Pe urmele cailor” am patru mesaje, totul este sã te poþi transpune în pielea personajelor, sã le simþi durerea. Primul mesaj este violenþa domesticã, mama bãtutã de tatã în faþa copilului care trãieºte fiecare loviturã, animalul bãtut de om în faþa aceluiaºi copil care suspinã la fiecare loviturã de bici, iubirea faþã de animale ºi pãrinþi ºi speranþa cã într-o zi ne vom opri sã facem rãu. Cineva spunea cã am citit prea mult din Cioran. Îmi place Cioran. Dar eu scriu la impulsul momentului. În câteva momente aºez pe hârtie ce simt. Sunt versuri simple, uºor de memorat, dar cu mesaj puternic. În ciuda scrierilor mele triste ºi dureroase eu sunt un om vesel, sunt un om adaptabil la orice situaþie, cad la pãmânt ºi mã ridic, plâng ºi râd. Sunt un om normal ºi iubesc oamenii. Între timp am pus în aplicare proiectul ,,Destin”, un roman, dramã.... am postat fragmente din acest roman pentru a lua pulsul cititorilor, am fost impresionatã cât de mulþi mi-au cerut sã nu mã opresc în a scrie ºi prozã. Din pãcate acest roman e inspirat din drama vieþii mamei
mele. Urmãtorul volum de poezie are deja peste 40 de poezii, aº spune eu mai bune , pentru cã am fost nevoitã sã evoluez la cerinþele cititorilor. El se cere a fi biligv român-englez ºi se va numi,, Fluturi în infern”. M-am hotãrât sã fac câteva economii ºi sã trimit manuscrisul la editura Ispirescu. M-au contactat mai multe edituri, dar am ales aceastã editurã. Domnul director George Terziu mi-a comunicat cã va scrie prefaþa acestui volum gratuit considerând cã am vocaþie. Am fost fericitã ºi am cerut un tiraj de 100 de cãrþi. Nu m-am gândit cã voi ajunge sã ºi lansez aceste cãrþi. Datoritã autoritãþilor locale ºi a unor oameni cu suflet , ºtiu ei de cine vorbesc a fost posibilã aceastã lansare. Oamenii au venit în sprijinul meu. Încã o datã spre surprinderea mea. Sunt emoþionatã, aºtept cu nerãbdare ziua cea mare, ºtiu cã vor urma critici, îmi asum greºelile. Dar nu voi înceta sã rãspund cerinþelor oamenilor. Rep: De ce o lansezi cartea/cãrþile acasã, la Vulcan? Ana Podaru: V-am spus cã iubesc aceste locuri… Lansarea volumului de poezie ”Firimituri de fericire” ºi a antologiei literare ”Iubire dincolo de vis” va avea loc la Primãria Municipiului Vulcan , în Sala Consiliului Local, în 27 octombrie (când eu împlinesc 40 de ani), ora 13. Am avut oferta sã lansez acest volum la
Sala Teatrului din Petroºani, dar am ales oraºul unde am trãit jumãtate din anii pe care-i am ºi pentru cã le datorez oamenilor locului acest lucru.
Chiar dacã lucrez în altã þara, sunt aproape de oamenii Vãii Jiului, încã sunt angajata Spitalului de urgenþã Petroºani. Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
Implementare instalaþie desulfurare ºi ºlam dens la Sucursala Electrocentrale Paroºeni
I
nstalaþiile mari de ardere din România trebuie sã se alinieze cerinþelor directivelor europene de mediu 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanþi ºi 1999/31/CE privind evacuarea si depozitarea deºeurilor, obligaþie asumatã de Guvernul României prin documentele de aderare la Uniunea Europeanã. Sucursala Electrocentrale Paroºeni deþine o instalaþie mare de ardere compusã dintr-un grup energetic de 150 MW si un CAF de 103,2 Gcal/h asigurând producerea de energie electricã livratã în Sistemul Energetic Naþional ºi energie termicã utilizatã pentru încãlzire ºi preparare apã caldã menajerã în oraºele Vãii Jiului. Grupul energetic de la Paroºeni, retehnologizat ºi pus în funcþie în anul 2007, respectã cerinþele Directivei 2001/80/CE privind emisiile de oxizi de azot ºi pulberi, fiind necesarã implementarea unei instalaþii pentru reducerea emisiei de dioxid de sulf din gazele de ardere evacuate în atmosferã. În vederea respectãrii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deºeurilor este necesarã schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii rezultate din procesul de ardere din cazan, cu o tehnologie de colectare, transport ºi depozitare în ºlam dens care sã permitã reducerea oricãrui exces de apã ºi sã previnã spulberarea de cãtre vînt a materialului depus în depozit. În vederea conformãrii la prevederile celor douã Directive Europene de mediu, Sucursala Electrocentrale Paroºeni a promovat investiþiile: - Instalaþie de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 de 150 MW ºi CAF de 103 Gcal/h - Înlocuirea actualei tehnologii de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii - Instalaþia de desulfurare va utilizã o tehnologie bazatã pe calcar umed ºi va asigura o ratã de desulfurare de minim 94 % ºi o emisie de SO2 în gazele de ardere evacuate în atmosferã sub 400 mg/Nm3. - Instalaþia de colectare,
transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii va înlocui sistemul actual de evacuare cu apa în exces (raport 10-15 pãrþi apã la 1 parte solid) cu un sistem în ºlam dens (raport pînã la 2 pãrþi solid la o parte apã) cu autoîntãrire. Finanþarea celor douã investiþii este asiguratã din surse atrase, respectiv printr-un credit acordat României de Banca Europeanã de Investiþii care acoperã 50 % din costul proiectului, diferenþa fiind acoperitã din alte douã credite obþinute prin intermediul Ministerului Finanþelor Publice în temeiul Legii 121/2012 acordate în decembrie 2013 ºi iunie 2014. Contractul pentru realizarea celor douã investiþii, în valoare de 65.300.000 Euro, încheiat în luna noiembrie 2010 cu societatea francezã Constructions Industrielles de la Mediterranee, a intrat în efectivitate în luna decembrie 2012, cînd a fost posibilã efectuarea primei trageri din creditul acordat de Banca Europeanã de Investiþii ºi s-a efectuat plata avansului de 10 % din preþul contractului. Stadiul actual de implementare al instalaþiei de desulfurare este în proporþie de 68 %, fiind realizate urmãtoarele: - livrare echipamente din strãinãtate în valoare de 18.993.171,15 Euro (echipamentele aferente instalaþiei de absorbþie a SO2 din gazele de ardere ºi echipamentele aferente instalaþiei de tratare a calcarului) - livrare furnitura din þarã în valoare de 7.916.443 Euro (structuri metalice diverse) - servicii de instalare în ºantier în valoare de 6.462.275,13 Euro (confecþia ºi montarea absorberului, a coºului de
fum ºi a sistemului de preluare a gazelor de ardere de la instalaþia existenta, montare structuri metalice clãdire mori, clãdire descãrcare calcar, clãdire pompe recirculare, clãdire suflante aer oxidare, confecþia ºi montarea silozului de calcar, a rezervoarelor de ºlam de calcar, a rezervorului de apã de proces ºi a rezervoarelor de depozitare de urgenþã ºlam de gips, montarea echipamentelor pentru transportul ºi mãcinarea calcarului ºi prepararea ºlamului de calcar, realizare clãdire electricã) Lucrãrile de montaj urmeazã a fi finalizate în trimestrul I 2015 iar în luna iulie 2015 urmeazã a se realiza recepþia la punerea în funcþiune a instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere. Începînd cu anul 2014, dupã asigurarea celei de-a doua tranºe a împrumutului de cãtre Ministerul Finanþelor Publice a început sã curgã graficul de execuþie ºi pentru investiþia de ºlam dens. Stadiul actual de implementare al instalaþiei de ºlam dens este în proporþie de 8,94 %, fiind realizate urmãtoarele: - lucrãri de construcþii în valoare de 1.421.536 Euro - livrare echipamente din strãinãtate în valoare de 9.500 Euro. Termenul de finalizare a lucrãrilor de montaj la instalaþia de ºlam dens este luna iunie 2015, urmînd ca în luna septembrie 2015 sã aibã loc recepþia la punerea în funcþiune a acestei instalaþii. Realizarea celor douã investiþii de mediu la Sucursala Electrocentrale Paroºeni va permite termocentralei încadrarea în totalitate în normele de mediu ale Uniunii Europene, asigurîndu-se astfel condiþii de funcþionare pentru urmãtorii 20 de ani.
Miza electoralã, cuantificatã în donaþii de sute de mii de lei
M
iza alegerilor prezidenþiale se joacã la bursa donaþiilor. Partidele politice au primit donaþii uriaºe atât de la persoanele fizice cât ºi de la cele juridice. Potrivit informaþiilor furnizate vineri de Autoritatea Electoral Permanentã, ACL PNLPDL a primit ºi declarat, în prima sãptãmânã a alegerilor prezidenþiale, donaþii totale în valoare de 320.410 lei. Cei mai mulþi bani au fost donaþi de cãtre persoanele fizice, acestea fiind în sumã de 288.650.
A
lianþa PSD-UNPRPC, locul doi
Locul al doilea în topul donaþiilor îl ocupã alianþa electoralã PSD-UNPR-PC, care a primit ºi declarat donaþii totale în valoare de 312.704 lei. Spre deosebire de ocupantul primului loc, aceastã alianþã al cãrui can-
didat este Victor Ponta a primit donaþiile doar de la persoanele fizice. Nicio persoanã juridicã nu a susþinut financiar alianþa în prima sãptãmânã de campanie electoralã.
L
ocul 3, Elena Udrea
Partidul Miºcarea Popularã al cãrui candidat la preºedinþie este Elena Udrea ocupã locul trei în clasamentul donaþiilor primite. Formaþiunea politicã a primit, în prima sãptãmânã a campaniei electorale, 106.000 lei, se aratã, totodatã, în comunicatul AEP. Finanþarea campaniilor electorale este reglementatã de Legea privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale, unde se prevede cã donaþiile ºi legatele primite dupã deschiderea campaniilor electorale de la persoanele fizice sau juridice trebuie declarate AEP de cãtre mandatarul financiar, în termen de cinci zile lucrãtoare de la primire. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
P
roducþia zilnicã, diminuatã la SNÎMVJ. Dacã în urmã cu o sãptãmânã, reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului spuneau cã au o producþie crescutã, acum datele problemei s-au schimbat. În ultimele zile, producþia societãþii a scãzut datoritã unor probleme tehnice de la mina Paroºeni. “Complexul Energetic Hunedoara ne-a solicitat pentru sfârºitul acesta de an ºi perioada imediat urmãtoare, primul trimestru al anului 2015 o producþie previzionatã. Noi
Cãrbune de putere caloricã mai mare
funcþionãm cu o producþie de 1600 de tone pe zi în condiþiile în care producþia minei Paroºeni este diminuatã pentru cã trecem printr-o galerie cu complex mecanizat. Spunem cã pânã la finele acestei luni rezolvãm aceastã problemã, urmând ca în lunile urmã-
Concurs de salvare minierã
S
alvatorii minieri din România se vor alinia, la sfârºitul acestei sãptãmâni, la startul ediþiei cu numãrul 8 a Concursului Naþional de Salvare Minierã.
Competiþia se va desfãºura, ca de obicei, în Petroºani urmând a fi gãzduitã de Salvamin ºi INSEMEX. „Sper ca salvatorii minieri din Valea Jiului sã câºtige, cu acest prilej, experienþã în plus iar aceastã ediþie a concursului naþional de salvare minierã sã le aducã ºi o îmbogãþire a bagajului de cunoºtinþe dobândite în ediþia de anul trecut”, a spus Gheorghe Mununar, ºef Staþia de Salvare Salvamin Petroºani. Chiar dacã activitatea minierã din þarã trece printr-o perioadã mai „neagrã” competiþia dedicatã salvatorilor minieri merge înainte. „Ne dorim ca, orice se va întâmpla cu mineritul din Valea Jiului, noi sã rãmânem ºi sã reprezentãm un nucleu de salvatori profesioniºti la nivel naþional dar ºi internaþional”, a mai precizat Gheorghe Mununar.
În competiþia care va debuta cu faza localã pe Valea Jiului, în data de 17 octombrie, s-au înscris 4 echipe de la Complexul Energetic Hunedoara ºi 3 de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului. Câºtigãtorii se vor alinia la startul competiþiei naþionale la care vor fi prezenþi reprezentanþi ºi ai altor bazine miniere din þarã. „Vom avea 4 echipaje de la CEH ºi 3 de la SNÎMVJ. Sperãm ca toate cele 7 echipe sã se prezinte foarte bine ºi la faza localã ºi, mai ales, la cea naþionalã (care va fi organizatã la INSEMEX) ºi sã câºtigãm, noi cei din Valea Jiului, un nou titlu de campioni naþionali”, a declarat ºeful Staþiei de Salvare Minierã din Petroºani. Anul trecut, la ediþia cu numãrul 7, titlul de campioni naþionali a fost câºtigat de salvatorii minieri de la Mina Lonea. Mir cea NISTOR
toare sã creascã cu cel puþin 150 de tone producþia ca sã ajungem la 1750 de tone pe zi”, a declarat Aurel Anghel,
directorul general al SNÎMVJ. În schimb, cei de la societatea de închideri spun cã stau mai bine în ceea ce priveºte puterea caloricã a huilei extrase. “Ne încadrãm în aceastã cantitate ºi primul parametru pe care l-am depãºit este cel legat de numãrul de gigacalorii pentru cã am scos un cãrbune de calitate superioarã. Avem o medie faþã de cea programatã de 3750 de kilocalorii, cea programatã fiind de 3500
Agentul termic vine în week-eend
efecþiunile cauzate D de hoþii care au
furat magistrala de termoficare din zona Livezeni au generat o întârziere de câteva zile pentru furnizarea agentului terminc. Apa caldã va fi furnizatã în scurt timp, dar cãldura din calorifere ajunge mai degrabã în week-end. Cel puþin 20 de metri din conducta de termoficare au fost înlocuiþi, dupã ce þeava a fost furatã de hoþii de fier vechi ºi acum locuitorii din Petroºani mai aºteaptã cãldura din calorifere. Agentul termic întârzie pentru cã magistrala trebuie amorsatã din nou, deºi asta era programatã încã din week-end-ul trecut. „În urma discuþiilor pe care le-am avut miercuri dimineaþã cu directorul de la Termoficare de la Petroºani, s-a început
furnizarea de apã caldã miercuri dimineaþã, în partea de sud a oraºului, urmând ca în câteva zile sã avem peste tot. Apoi vom începe livrarea agentului termic sâmbãtã, dupã amiazã, iar luni dimineaþã va fi la parametri normali”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Furnizarea agentului termic trebuia reluatã din 15 octombrie, însã, din cauza hoþilor care au dat atacul la magistralã ºi au furat þeava, acest termen a fost amânat. Doar o parte din locuitorii municipiului Petroºani au acum apã caldã,
iar ºcolile ºi spitalul, plus instituþiile publice racordate la sistemul central vor avea cãldurã abia de sãptãmâna viitoare. Diana MITRACHE
de kilocalorii”, a mai subliniat Anghel. La începutul anului, oficialii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au previzionat cã vor extrage lunar câteva mii de tone de huilã. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Octombrie 2014
Multe internãri, puþini bani la SUP pitalul de Urgenþã din Petroºani S interneazã 3 din 4 locuitori ai municipiului Petroºani. Aºa aratã cel puþin statistic situaþia în acest moment, dar managerul Alin Vasilescu a þinut sã precizeze cã a crescut numãrul internãrilor de o zi ºi cã aici vin ºi pacienþi din alte zone limitrofe. Informaþiile au fost fãcute publice în ultima zi din mandatul trecut al managerului.
Culturã ºi civilizaþie în liceele hunedorene
M
aterie opþionalã pentru elevii de liceu. Este vorba de elevii din clasele a XI-a ºi a XII-a, din liceele bilingve din judeþul Hunedoara vor putea alege ca opþional în acest an ºcolar o nouã disciplinã.
Este vorba despre „Elemente de culturã ºi civilizaþie englezã”, materie la care elevii hunedoreni vor putea afla mai multe informaþii despre valorile anglofone. Aceastã nouã materie a fost aprobatã de Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, prin ordin de ministru, programa ºcolarã pentru disciplina opþionalã „Elemente de culturã ºi civilizaþie englezã”, destinatã elevilor claselor a XI-a ºi a XII-a cu program de studiu în regim bilingv, limba englezã. Aceastã nouã materie îi va face pe elevii din judeþul Hunedoara sã afle mai multe informaþii despre valorile anglofone, aportul culturilor britanice ºi americane
la patrimoniul cultural universal. De asemenea, elevii vor învãþa aspecte geografice,
tradiþii ºi obiceiuri ale spaþiului anglo-saxon. Potrivit ministrului programa pentru aceastã disciplinã pune accent pe dezvoltarea gîndirii autonome, critice ºi reflexive în limba englezã. Toate aceste lucruri noi pe care Ministerul Educaþie Naþionale încearcã sã aducã sunt în beneficiul elevilor care vor pleca de pe bãncile liceelor cu o mai mare culturã generalã ºi vaste cunoºtinþe legate de alte civilizaþii. Monika BACIU
Concursul pentru postul de manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani a fãcut mare vâlvã în presa din zonã, iar managerul Alin Vasilescu, care a mai câºtigat încã un mandat pe aceastã funcþie, spune acum cât de mari sunt cheltuielile ºi care este situaþia acestei instituþii. Medicul Vasilescu a precizat cã numãrul pacienþilor internaþi mai multe zile în spital a scãzut, dar a crescut numãrul celor care vin în spital pentru o zi. Totuºi, statisticile aratã cã banii sunt insuficienþi pentru tot ce se petrece acolo ºi managerul recunoaºte cã pacienþii îºi cumpãrã medicamente. „Dacã totalizãm cele 16.000 de internãri pe care am estimat cã le vom face pânã la finele
anului, cu cei aproximativ 18.000 de pacienþi în internare continuã, ajungem la o cifrã de aproximativ 35.000. Având în vedere numãrul de locuitori din Petroºani, am ajunge la concluzia cã, mãcar 3 din 4 locuitori se interneazã în fiecare an, ceea ce nu este chiar real. Dar noi asigurãm servicii medicale pentru tot ce înseamnã Valea Jiului, dar ºi pe anumite categorii de servicii, avem adresabilitate ºi din partea judeþelor învecinate, respectiv, Gorj, Dolj ºi chiar din Alba, Haþeg, ori Deva, pentru anumite specializãri”, a precizat dr. Alin Vasilescu, manager SUP. Spitalul are datorii în acest moment ºi acestea ajung la
valoarea de 46 de miliarde de lei vechi, din care Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate are de achitat 35 de miliarde de lei vechi. Din pãcate, însã, pentru pacienþii internaþi rãmân puþine resurse ºi masa unui internat nu depãºeºte 13 lei, dar sunt pacienþi care mãnâncã de numai 7 lei. Toate raportãrile se fac lunar cãtre Minsiterul Sãnãtãþii ºi Consiliul de Administraþie al Spitalului de Urgenþã din Petroºani se întâlneºte la fel de des, însã, oricât de mult s-ar fi tãiat din cheltuieli, tot nu ajung sã se încadreze în bugetul alocat. Diana MITRACHE