Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 717
Cronica Vãii Jiului Marti, 14 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Poliþia e cu noi, hoþii...
Arhitecþii salveazã Petrila!
N
u ºtiu la alþii cum e, dar la noi, când vezi cum se furã la drumul mare, te întrebi oare dacã nu avem prea puþini poliþiºti, benzinã în maºinile de poliþie ºi resurse deloc, ori prea mulþi hoþi.
Asta e explicaþia simplã, pentru cã dacã este sã analizãm evenimentul recent petrecut la magistrala de termoficare din Petroºani, ne ia jalea. Pãi cum altfel? Am vãzut noi în filmele americane cum poliþia apare cu maºina imediat, dacã ceva nu este în regulã, dar la noi toate-s în regulã, începând cu comandantul Titel Brãgaru a cãrui casã a fost construitã în incinta unui parc din Lupeni ºi pânã la oamenii de rând, care or fi crezut cã hoþii îs adevãraþi muncitori. Nu? Pãi ãia au venit cu toatã logistica ºi au tãiat o conductã groasã de aproximativ un metru ºi lungã de vreo 20 m, au încãrcat-o ºi au cãrat-o cel mai probabil la un centru de fier vechi. ªi nimeni nu a vãzut nimic, pânã ce responsabilii de la Termocentrala Paroºeni nu or fi sesizat ei pe diagrame, cã apa s-a scurs, magistrala fiind pregãtitã pentru furnizarea agentului termic. Dar poliþia noastrã vegheazã ca totul sã se desfãºoare absolut normal, indiferent cã vorbim de hoþii de fier, ori de cei de cãrbuni. ªi, cu toatã tãrãºenia din ultimele zile, nici þipenie de poliþist prin zona cu pricina, luni dimineaþã, când mai degrabã i-am gãsit pe hoþii de cãrbuni, ºi ei la fel de nestingheriþi. Oare Titel Brãgaru mai este comandantul Poliþiei Petroºani? Întrebarea este pur informativã dat fiind faptul cã de o lungã perioadã de timp activitatea domniei sale nu mai este vizibilã? Pe domnul poliþist ºef îl mai poþi zãri, din când în când, prin niºte cluburi, ori cafenele…
U
n grup de tineri arhitecþi, stabiliþi la Paris, Cluj ºi Bucureºti, vin la Petrila, pentru cã, spun ei „ne intereseazã soarta patrimoniului industrial din România ºi impactul metamorfozelor urbane asupra societãþii”. >>> PAGINA A 3-A
Salvat din pârâu
U
n bãtrân a fost salvat de echipajul SMURD de la Petroºani, duminicã searã, dupã ce s-a dezechilibrat ºi a cãzut în albia pârâului Maleia. Incidentul s-a petrecut la lãsarea serii, la doi paºi de sediul Poliþiei din localitate, în apropierea pieþei agroalimentare centrale. Cei care au vãzut cum s-a petrecut totul au sunat la 112, pentru cã bãtrânul nu mai putea ieºi singur. „A cãzut de pe margine. Nu ºtim dacã i s-a fãcut rãu, ori doar s-a dezechilibrat. Avea cu el un cãrucior de butelii ºi poate cã a alunecat
cu el în albia apei”, au spus martorii care au chemat ambulanþa. Bãtrânul a cãzut de la aproximativ 3 metri înãlþime în albia apei, dar norocul sãu a fost cã nivelul pârâului de munte este unul scãzut în aceastã perioadã ºi s-a ales doar cu câteva leziuni superficiale. El a
fost scos de echipajul SMURD din albia apei ºi transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a fost supus mai multor investigaþii. În urma analizelor, medicii vor stabili cu exactitate starea de sãnãtate a acestuia. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
CJH primeºte bani pentru Au vrut sã fie asistente, dar nu au drumurile judeþene
9
milioane de lei pentru drumurile judeþene. Guvernul a alocat 450 de milioane de lei pentru drumurile judeþene ºi comunale. Judeþului Hunedoara i-a fost alocatã suma de 9.970.000 de
D
eputatul european Iuliu Winkler, vicepreºedinte al Comisiei pentru Comerþ Internaþional (INTA), considerã cã politica comercialã a UE este unul dintre pilonii pe care se poate construi noua Europã, diferitã ºi mai competitivã. "Avem nevoie de o Europã nouã, diferitã, mai competitivã, iar unul dintre pilonii acestei noi construcþii este politica comercialã comunã a UE. Avem nevoie de noi acorduri comerciale cu cei mai importanþi parteneri ai
lei. Cu sumele repartizate se majoreazã sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumuri, în vederea finanþãrii cheltuielilor privind drumurile judeþene ºi comunale. Repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale se face de cãtre consiliul judeþean. Ordonatorii principali de credite rãspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziþiile legale, a sumelor repartizate. Judeþul Hunedoara alãturi de alte patru judeþe din þarã au primit cei mai puþini bani pentru drumurile judeþene ºi comunale. Cei mai mulþi bani au fost alocaþi judeþelor Neamþ, Olt, Vrancea, Satu Mare, sumele fiind de peste 12 milioane de lei. Monika BACIU
ouã din trei. Administraþia localã de la Petrila a scos la D concurs trei posturi de asistent
medical pentru cabinetele ºcolare din localitate. Concursul a avut loc sãptãmâna trecutã, însã din cele patru persoane care s-au înscris doar douã au reuºit sã obþinã o notã care sã le permitã ocuparea postului.
s-au înscris medici pentru medicinã generalã ºi va trebui sã gãsim o soluþie, sã facem contract cu medicii noºtri de “În data de 6 octombrie a avut loc familie din oraº ca sã putem sã avem concursul pentru ocuparea a trei posturi acoperit programul de lucru la cabinetul de asistente medicale. S-au înscris patru de medicinã generalã. Pentru cabinetul persoane, dar doar douã au reuºit sã ia de stomatologie avem concurs în data concursul, o doamnã asistentã pentru de 20 octombrie. Acolo s-a înscris un cabinetul medical de stomatologie ºi una medic ºi sper sã ia concursul ºi sã avem pentru cabinetul de medicinã generalã. de luna viitoare medic pentru cabinetul Celãlalt post rãmâne neocupat , de stomatologie”, a declarat Vasile deocamdatã. Am hotãrât împreunã cu Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. cei de la DSP ºi cu domnul primar sã nu Celelalte douã persoane care s-au îl mai scoatem la concurs pentru cã nu înscris la concurs nu s-au încadrat în barem. 120 de mii de lei au fost alocaþi pentru amenajarea celor douã În acest an, conferinþa cu s-au aflat fostul premier cabinete medicale ºcolare din privire la starea Europei al Italiei Mario Monti, Petrila. Una va funcþiona la s-a centrat pe ideea necevice-preºedintele Comisiei grãdiniþa PN2, iar cealaltã la liceu. Europene Joaquin sitãþii unui nou plan de Edilii locali spun cã lucrãrile vor fi acþiune pentru UE. Printre Almunia, fostul premier al finalizate în acest an. Letoniei Valdis participanþii la dezbateri Monika BACIU Dombrovskis nominalizat
Cooperarea - cheia pentru o nouã Europã noºtri. Avem nevoie ºi de Acordul Transatlantic. Cetãþenii UE trebuie sã fie informaþi corect despre beneficiile ºi costurile unui acord comercial UE-SUA. În acest proces este necesarã crearea unor alianþe. Industria europeanã ºi structurile sale asociative exercitã o puternicã activitate de lobby pe lângã decidenþii politici, dar, în aceeaºi mãsurã, aceasta ar trebui sã-ºi dinamizeze structurile de comunicare publicã destinate dialogului cu cetãþenii ºi informãrii opiniei publice europene", a susþinut Iuliu Winkler în intervenþia sa.
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
luat note de trecere
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
pentru a ocupa funcþia de vice-preºedinte al Comisiei Europene responsabil pentru zona euro ºi dialogul social în Comisia Juncker. Conferinþa a fost patronatã de preºedintele Fundaþiei "Friends of Europe", contele Etienne Davignon, fost vicepreºedinte al Comisiei Europene. M. GÂNJU • Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
U
n grup de tineri arhitecþi, stabiliþi la Paris, Cluj ºi Bucureºti, vin la Petrila, pentru cã, spun ei „ne intereseazã soarta patrimoniului industrial din România ºi impactul metamorfozelor urbane asupra societãþii”. Concret, ei vin sã ne dea o mânã de ajutor ca sã salvãm ce mai poate fi salvat la Mina Petrila. Au încercat înaintea lor ºi alþii, dar se pare cã nu a dat roade cazna lor. De altfel, tinerii care îºi zic, StartUp Petrila organizeazã în Valea Jiului o acþiune ce va avea loc între 19-26 octombrie 2014, de sprijinire, activare ºi capacitare a actorilor locali în gãsirea unor soluþii alternative demolãrii minei
Arhitecþii salveazã Petrila!
Petrila. Au ºi început cu un exemplu: demolarea staþiei de compresoare, o clãdire veche de 100 de ani, care ultima datã a fost observatã pe data de 8 octombrie în incinta E.M. Petrila. Proiectul „Patrimoniul industrial ca sursã de regenerare” iniþiat de ADERF (Asociaþia Doctoranzilor ºi Studenþilor Români din Franþa),
Fundaþia Culturalã „Condiþia Românã” condusã de Ion Barbu, continuat de asociaþia PlusMinus, (cu o reþea de parteneri din care enumerãm doar Ordinul Arhitecþilor din România, Uniunea Arhitecþilor, Ambasada Germaniei, Institutul Cultural Francez), a gãsit soluþii viabile pentru pãstrarea ºi conversia acestei clãdiri. „Cei responsabili de demolare au considerat cã fac de fapt o favoare specialiºtilor implicaþi în realizarea acestui proiect ºi nu realizeazã valoarea muncii realizate de aceºtia, chiar dacã au beneficiat de toatã experienþa lor în mod gratuit. De aceea demolarea acestei clãdiri, în condiþiile în care nu exista nici un pericol iminent, a fost inutilã. Un gest arbitrar, poate minor pentru cei care l-au fãcut, dar care este un afront ºi un atac direct asupra viitorului cetãþenilor Petrilei si tuturor prietenilor Petrilei,
care doresc sã ajute ºi sã contribuie la salvarea acestui oraº”, se aratã într-un comunicat remis presei de cei care vor salvarea minei Petrila. Pânã la data de 1.01.2016, toate clãdirile din incinta E.M. Petrila sunt propuse spre a fi demolate, iar suprafaþa va fi acoperitã cu un strat de vegetaþie. Din cele 15 mine din Valea Jiului, numai patru vor rãmâne funcþionale (aflate în PetrilaLonea, PetroºaniLivezeni, Lupeni ºi Vulcan). În primãvara lui 2013 a fost organizat un atelier românofrancez, care a oferit câteva soluþii alternative posibile („5 scenarii pentru mina Petrila”), soluþii asumate de administraþia localã prin votarea studiului de prefezabilitate rezultat: „Pãstrarea, punerea în
securitate ºi conversia funcþionalã a structurilor cu valoarea patrimonialã ºi de interes economic din incinta E.M. Petrila.” Acest moment a însemnat ºi startul procedurilor de clasare ca monument istoric al unor obiective de valoare. Astfel, în iulie 2013, a fost realizat releveul clãdirilor semnificative din perimetrul minier (Puþul Deak, Atelierele Mecanice, Cladirea Compresoarelor ºi Termocentrala cu Coºul de Fum, Puþul cu Schip, Puþul Centru -Turnul ºi Hala), finalizat în iarnã cu un dosar de clasare pe lista
Actualitate 3 clãdirilor de patrimoniu. În 2014, sub egida PlusMinus, proiectul îºi asumã un rol mai activ printr-un proiect ce funcþioneazã ca un exemplu concret, un proiect real, la scara 1:1, un prim pas în perimetrul minier. „Primãria ne-a pus la dispoziþie una dintre clãdiri (fãrã valoare patrimonialã), pe care dorim sã o deschidem publicului prin intermediul unui proiect participativ. Este deci vorba de un proiect de amenajare care va fi conceput si realizat împreunã cu locuitorii, un experiment sub îndrumarea unor experþi arhitecþi ºi artiºti, români ºi germani”, spun organizatorii acþiunii de la Petrila. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
Surpriza unui loc cu lecþii de viaþã
”E
ste impresionant când vezi cã existã oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nu au asemenea preocupãri, n-au vise, n-au idealuri... Pentru mine a fost încã o lecþie cã noi tinerii, oamenii în general, putem face minuni totul este doar sã ne propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne mai plângem de milã pentru orice fleac, sã ne irosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorul Centrului de Asistenþã Socialã de la Lonea, dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creat impresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã e familia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã ai talent, sã ai chemare” – Miron Rãzvan, 25 de ani, Petroºani. Un apel de ajutorare scurt, de suflet, apãrut în presa Vãii Jiului a avut efecte nebãnuite. Nebãnuite pentru cã spaþiul acordat era modest, iar anunþul a apãrut doar într-o singurã zi. Totul a pornit de la o
vizitã, cu folos, fãcutã Centrului de îngrijire socialã pentru persoane cu dizabilitãþi din PetrilaLonea, moment în care oaspeþii au sesizat cu câtã grijã sunt drãmuite produsele de curãþenie, pentru pãstrarea locului curat ºi sãnãtos având
în vedere caracterul acelui lãcaº. Era imperios necesar ca detergenþii de toate categoriile sã fie suplimentaþi... Aºa s-a nãscut ideea anunþului, cine vrea ºi poate, cu oricât de
puþin sã contribuie chiar de un leu detergent de rufe sau de geamuri, un sãpun, sau orice produs de gen... Iniþiatorul a fost ”mama tuturor rãniþilor”, Mariana Popa, din Petroºani,
cãreia i s-a aliat imediat Angela Popa, Violeta Burlec, Lavinia Grigoriu etc. Dar surpriza a venit din partea unor tineri care nu cãlcaserã în viaþa lor în Centrul de la Lonea. Au adunat cât au putut detergenþi de toate felurile... Pentru ei, probabil, a fost, pe lângã gest, curiozitatea de a vizita locul pentru cã auziserã cã aici se aflã ºi tineri cu probleme, iar unul dintre aceºtia un talentat muzician, cãruia i se pregãteºte o surprizã – organizarea susþinerii unui spectacol la care sã participe ºi colegii sãi din Centrul din Lonea. ”Este impresionant când vezi cã existã oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nu au asemenea preocupãri, n-au vise, n-au idealuri... Pentru mine a fost încã o lecþie cã noi tinerii, oamenii în general, putem face minuni totul este doar sã ne
Petroºani, pe harta lumii, datoritã lui Brâncuºi oloana Infinitului care C a fost realizatã la Petroºani va duce faima oraºului mineresc în lume. Asta pentru cã, de anul viitor, ansamblul de la Târgu Jiu intrã în patrimoniul UNESCO, iar cei care au dedicat un colþ în Muzeul Mineritului de la Petroºani, momentelor importante din turnarea Coloanei fãrã sfârºit, spun cã a venit rândul oraºului minerilor sã ocupe, cu adevãrat, locul potrivit. ªi asta graþie lui Constantin Brâncuºi, care a ales pentru construcþia Coloanei Infinitului atelierele de la Petroºani. „Ansamblul sculptural " Calea Eroilor din T\rgu Jiu " va intra, în anul 2015, în Patrimoniul Cultural UNESCO. " Perla coroanei ", al acestui ansamblu este Coloana Infinitã, consideratã cea mai importantã operã brâncuºianã. Realizatã la Atelierele Centrale Petroºani, în
perioada august - noiembrie 1937, a înscris, astfel, definitiv Petroºaniul pe harta acelor locuri din lume unde s-au zãmislit adevãrate minuni artistice intrate în istoria umanitãþii”, scrie Ovidiu Rizopol, cel care s-a ocupat de realizarea unui spaþiu
propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne mai plângem de milã pentru orice fleac, sã ne irosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorul Centrului, dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creat impresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã e familia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã ai talent, sã ai chemare” – a spus printre altele, Miron Rãzvan, 25 de ani. Cine a avut timp sã asculte crâmpeie din viaþa acestor oameni aflaþi la Centrul de Asistenþã Socialã Lonea, cu siguranþã ceva i s-a schimbat în atitudine, în modul de a aborda viaþa, de a accepta oameni ºi locuri care te pot face mulþumit, iar pe cei mai în vârstã chiar fericiþi. Cu siguranþã exitã multe asemenea locuri, în care fiecare om este o carte... Ileana FIRÞULESCU
în incinta Muzeului Mineritului, spaþiu dedicat Coloanei Infintului ºi trecerii lui Brâncuºi prin acest oraº. România a ratificat în 1990 „Convenþia privind protecþia patrimoniului mondial, cultural ºi natural" ºi are în prezent ºapte ansambluri înscrise pe lista patrimoniului, din care ºase culturale ºi unul natural: situri sãteºti cu biserici fortificate din Transilvania, Mãnãstirea Hurezi, biserici din Moldova, centrul istoric din Sighiºoara, Ansamblul bisericilor din lemn din Maramureº, fortãreþe dacice din Munþii Orãºtie ºi rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii. Ansamblul „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu se înscrie în categoria „monumente-lucrãri de sculpturã monumentalã ºi picturã" ºi se aflã pe lista tentativã UNESCO din anul 1991, iar din anul 2007 în Lista Patrimoniului European. Ansamblul are o valoare universalã datoratã geniului creator al lui Brâncuºi, pãrintele sculpturii moderne. Diana MITRACHE
Þãranii se întorc cu marfa acasã
A
doua piaþã ca mãrime din Petroºani mai are doar câþiva comercianþi de legume din cauza vânzãrilor salbe . Poziþionatã într-un cartier în care trãiesc ºi cei mai mulþi oameni sãraci din Petroºani, Piaþa Dacia este evitatã de producãtorii agricoli pentru cã „dupã o zi de vânzare în piaþã ies în pierdere.” Totodatã, din cauza frigului din ultima perioadã, în momentul de faþã în piaþa amintitã cu greu se mai gãsesc câþiva þãrani care sã aibã ºi marfã la vânzare, deºi spaþiul poate adãposti uºor 100 de comercianþi. De vinã este ºi criza sau mãsurile de reducere a lefurilor bugetarilor. Din acest motiv cei care vor sã-ºi vândã marfa la tarabe, ori lasã din preþ ºi se mulþumesc cu un profit mic într-o zi de lcuru, ori îºi vând marfa pe datorie. Cei mai mulþi dintre comercianþi aleg a doua variantã. „Ce putem sã facem, sã-i lãsãm sã moarã de foame, sau sã murim noi? Trebuie sã dãm pe caiet pentru cã oamenii sunt sãraci. Când vine ziua de salariu se prezintã la mine ºi achitã ce au luat, iar dupã câteva zile vin ºi o
iau de la capãt. Este mare sãrãcie, vai ºi amar de noi”, declarã Adrian, unul dintre comercianþii din cartierul Aeroport. Reprezentanþii pieþei cred cã sãrãcia se vede prin lipsa clienþilor, dar nu numai la piaþa din Aeroport ci ºi în piaþa mare a localitãþii. Totuºi, locuitorii zonei nu duc lipsã de legume ºi fructe pentru cã magazinele sunt aprovizionate bine chiar dacã cu marfã din import ºi nu de la producãtorii autohtoni. Maximilian GÂNJU
Manã cereascã pentru nevoiaºi
S
erviciul Public de Administrare a Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani a început ultima etapã din acest an de defriºare a arborilor uscaþi din localitate, vizaþi fiind copacii bãtrâni care prezintã pericol pentru locuinþe sau trecãtori. Sãlciile sunt principala „þintã” dupã ce mai multe s-au prãbuºit din cauza vântului, iar în locul lor se vor planta alþi arbori spun edilii. Acþiunea este manã cereascã pentru familiile nevoiaºe din municipiu care se încãlzesc cu lemne, deoarece municipalitatea le oferã lemnul gratuit. Acum, toaletãrile se fac în zona cartierului Aeroport din Petroºani. „Sunt cetãþeni care se opun tãierii sãlciilor, iar alþii cer pentru cã sunt în pericol. Cum nu putem împãca pe toatã lumea, noi tãiem ce este uscat ºi ce reprezintã un pericol iminent pentru obiectivele din apropiere sau pentru trecãtori. Ca ºi pânã acum, lemnul rezultat îl donãm familiilor sãrace, mai ales cã a venit frigul”, spune angajaþii SPADPP Petroºani. Ca un exemplu, dintr-o salcie care a crescut timp de circa 40 de ani, o familie îºi poate încãlzi locuinþa
„Un milion de stele pentru nevoiaºi”, la Petroºani
cþiune de caritate la A Petroºani. Este
vorba de acþiunea denumitã „Un milion de stele pentru nevoiaºi” care va avea loc vineri 17 octombrie începînd cu orele 18.00. Acþiunea are ca scop solidarizarea cu persoanele nevoiaºe. „Acþiunea <<Un milion de stele>> este o acþiune de solidaritate care are deja o tradiþie în þãrile occidentale dar ºi la noi. În cadrul acþiunii se ilumineazã cu lumînãri locurile ºi clãdirile publice reprezentative, fiecare lumînare reprezentînd
Actualitate 5
simbolic o persoanã aflatã în nevoie. Scopul acþiunii este în fiecare locaþie aclelasi ºi anume sã ofere semne vizibile pentru o societate solidarã, sã transmitã un
alãtura mai multor oraºe din regiunea Centru a þãrii, alãturi de Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Tîrgu Mureº, Sovata, Topliþa ºi alte multe localitãþi.
mesaj de solidaritate faþã de cei aflaþi în nevoie ºi marginalizaþi social”, se aratã în comunicatul organizaþie Caritas. Atfel Petroºaniul se
„În þara noastrã organizaþia Caritas s-a alãturat de trei ani acestei acþiuni, anul trecut au fost organizate simultan în peste 30 de oraºe din România astfel de
acþiuni. ªi anul acesta se vor strãluci simultan în zeci de localitãþi luminile solidaritãþii, dintre care în 19 localitãþi din regiunea Centru cu ajutorul organizaþiei Caritas Alba Iulia. Donaþiile obþinute în cadrul acþiunii vor fi folosite pentru familii aflate în nevoie”, mai spun reprezentanþii Caritas. Cei care doresc sã dea dovadã de solidaritate ºi sã fie alãturi de persoanele nevoiaºe, pot aprinde o lumînare ºi sã facã o donaþie chiar la faþa locului. Cu banii care se vor aduna, vîrstnicii ºi familiile aflate în nevoie vor avea parte de puþinã bucurie. Monika BACIU
aproape o lunã de zile. „O maºinã de lemne costã, poate, ºi 10 milioane dacã þi le aduce gata tãiate ºi nu sunt bani. Cu cãrbunele cumpãrat la sac ºi lemnul tãiat de primãrie treci mai uºor prin iarnã”, spun beneficiarii. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
Surpriza unui loc cu lecþii de viaþã
”E
ste impresionant când vezi cã existã oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nu au asemenea preocupãri, n-au vise, n-au idealuri... Pentru mine a fost încã o lecþie cã noi tinerii, oamenii în general, putem face minuni totul este doar sã ne propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne mai plângem de milã pentru orice fleac, sã ne irosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorul Centrului de Asistenþã Socialã de la Lonea, dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creat impresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã e familia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã ai talent, sã ai chemare” – Miron Rãzvan, 25 de ani, Petroºani. Un apel de ajutorare scurt, de suflet, apãrut în presa Vãii Jiului a avut efecte nebãnuite. Nebãnuite pentru cã spaþiul acordat era modest, iar anunþul a apãrut doar într-o singurã zi. Totul a pornit de la o
vizitã, cu folos, fãcutã Centrului de îngrijire socialã pentru persoane cu dizabilitãþi din PetrilaLonea, moment în care oaspeþii au sesizat cu câtã grijã sunt drãmuite produsele de curãþenie, pentru pãstrarea locului curat ºi sãnãtos având
în vedere caracterul acelui lãcaº. Era imperios necesar ca detergenþii de toate categoriile sã fie suplimentaþi... Aºa s-a nãscut ideea anunþului, cine vrea ºi poate, cu oricât de
puþin sã contribuie chiar de un leu detergent de rufe sau de geamuri, un sãpun, sau orice produs de gen... Iniþiatorul a fost ”mama tuturor rãniþilor”, Mariana Popa, din Petroºani,
cãreia i s-a aliat imediat Angela Popa, Violeta Burlec, Lavinia Grigoriu etc. Dar surpriza a venit din partea unor tineri care nu cãlcaserã în viaþa lor în Centrul de la Lonea. Au adunat cât au putut detergenþi de toate felurile... Pentru ei, probabil, a fost, pe lângã gest, curiozitatea de a vizita locul pentru cã auziserã cã aici se aflã ºi tineri cu probleme, iar unul dintre aceºtia un talentat muzician, cãruia i se pregãteºte o surprizã – organizarea susþinerii unui spectacol la care sã participe ºi colegii sãi din Centrul din Lonea. ”Este impresionant când vezi cã existã oameni fãrã probleme, sãnãtoºi, ºi nu au asemenea preocupãri, n-au vise, n-au idealuri... Pentru mine a fost încã o lecþie cã noi tinerii, oamenii în general, putem face minuni totul este doar sã ne
Petroºani, pe harta lumii, datoritã lui Brâncuºi oloana Infinitului care C a fost realizatã la Petroºani va duce faima oraºului mineresc în lume. Asta pentru cã, de anul viitor, ansamblul de la Târgu Jiu intrã în patrimoniul UNESCO, iar cei care au dedicat un colþ în Muzeul Mineritului de la Petroºani, momentelor importante din turnarea Coloanei fãrã sfârºit, spun cã a venit rândul oraºului minerilor sã ocupe, cu adevãrat, locul potrivit. ªi asta graþie lui Constantin Brâncuºi, care a ales pentru construcþia Coloanei Infinitului atelierele de la Petroºani. „Ansamblul sculptural " Calea Eroilor din T\rgu Jiu " va intra, în anul 2015, în Patrimoniul Cultural UNESCO. " Perla coroanei ", al acestui ansamblu este Coloana Infinitã, consideratã cea mai importantã operã brâncuºianã. Realizatã la Atelierele Centrale Petroºani, în
perioada august - noiembrie 1937, a înscris, astfel, definitiv Petroºaniul pe harta acelor locuri din lume unde s-au zãmislit adevãrate minuni artistice intrate în istoria umanitãþii”, scrie Ovidiu Rizopol, cel care s-a ocupat de realizarea unui spaþiu
propunem, sã fim pozitivi ºi sã nu ne mai plângem de milã pentru orice fleac, sã ne irosim, ci sã valorificãm ceea ce avem... Mã bucur cã am venit aici, iar directorul Centrului, dl. Codrea, e extraordinar! Mi-a creat impresia cã îi iubeºte cu adevãrat, cã e familia lui... Pentru aºa ceva trebuie sã ai talent, sã ai chemare” – a spus printre altele, Miron Rãzvan, 25 de ani. Cine a avut timp sã asculte crâmpeie din viaþa acestor oameni aflaþi la Centrul de Asistenþã Socialã Lonea, cu siguranþã ceva i s-a schimbat în atitudine, în modul de a aborda viaþa, de a accepta oameni ºi locuri care te pot face mulþumit, iar pe cei mai în vârstã chiar fericiþi. Cu siguranþã exitã multe asemenea locuri, în care fiecare om este o carte... Ileana FIRÞULESCU
în incinta Muzeului Mineritului, spaþiu dedicat Coloanei Infintului ºi trecerii lui Brâncuºi prin acest oraº. România a ratificat în 1990 „Convenþia privind protecþia patrimoniului mondial, cultural ºi natural" ºi are în prezent ºapte ansambluri înscrise pe lista patrimoniului, din care ºase culturale ºi unul natural: situri sãteºti cu biserici fortificate din Transilvania, Mãnãstirea Hurezi, biserici din Moldova, centrul istoric din Sighiºoara, Ansamblul bisericilor din lemn din Maramureº, fortãreþe dacice din Munþii Orãºtie ºi rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii. Ansamblul „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu se înscrie în categoria „monumente-lucrãri de sculpturã monumentalã ºi picturã" ºi se aflã pe lista tentativã UNESCO din anul 1991, iar din anul 2007 în Lista Patrimoniului European. Ansamblul are o valoare universalã datoratã geniului creator al lui Brâncuºi, pãrintele sculpturii moderne. Diana MITRACHE
Þãranii se întorc cu marfa acasã
A
doua piaþã ca mãrime din Petroºani mai are doar câþiva comercianþi de legume din cauza vânzãrilor salbe . Poziþionatã într-un cartier în care trãiesc ºi cei mai mulþi oameni sãraci din Petroºani, Piaþa Dacia este evitatã de producãtorii agricoli pentru cã „dupã o zi de vânzare în piaþã ies în pierdere.” Totodatã, din cauza frigului din ultima perioadã, în momentul de faþã în piaþa amintitã cu greu se mai gãsesc câþiva þãrani care sã aibã ºi marfã la vânzare, deºi spaþiul poate adãposti uºor 100 de comercianþi. De vinã este ºi criza sau mãsurile de reducere a lefurilor bugetarilor. Din acest motiv cei care vor sã-ºi vândã marfa la tarabe, ori lasã din preþ ºi se mulþumesc cu un profit mic într-o zi de lcuru, ori îºi vând marfa pe datorie. Cei mai mulþi dintre comercianþi aleg a doua variantã. „Ce putem sã facem, sã-i lãsãm sã moarã de foame, sau sã murim noi? Trebuie sã dãm pe caiet pentru cã oamenii sunt sãraci. Când vine ziua de salariu se prezintã la mine ºi achitã ce au luat, iar dupã câteva zile vin ºi o
iau de la capãt. Este mare sãrãcie, vai ºi amar de noi”, declarã Adrian, unul dintre comercianþii din cartierul Aeroport. Reprezentanþii pieþei cred cã sãrãcia se vede prin lipsa clienþilor, dar nu numai la piaþa din Aeroport ci ºi în piaþa mare a localitãþii. Totuºi, locuitorii zonei nu duc lipsã de legume ºi fructe pentru cã magazinele sunt aprovizionate bine chiar dacã cu marfã din import ºi nu de la producãtorii autohtoni. Maximilian GÂNJU
Manã cereascã pentru nevoiaºi
S
erviciul Public de Administrare a Domeniului Public Privat din cadrul municipalitãþii Petroºani a început ultima etapã din acest an de defriºare a arborilor uscaþi din localitate, vizaþi fiind copacii bãtrâni care prezintã pericol pentru locuinþe sau trecãtori. Sãlciile sunt principala „þintã” dupã ce mai multe s-au prãbuºit din cauza vântului, iar în locul lor se vor planta alþi arbori spun edilii. Acþiunea este manã cereascã pentru familiile nevoiaºe din municipiu care se încãlzesc cu lemne, deoarece municipalitatea le oferã lemnul gratuit. Acum, toaletãrile se fac în zona cartierului Aeroport din Petroºani. „Sunt cetãþeni care se opun tãierii sãlciilor, iar alþii cer pentru cã sunt în pericol. Cum nu putem împãca pe toatã lumea, noi tãiem ce este uscat ºi ce reprezintã un pericol iminent pentru obiectivele din apropiere sau pentru trecãtori. Ca ºi pânã acum, lemnul rezultat îl donãm familiilor sãrace, mai ales cã a venit frigul”, spune angajaþii SPADPP Petroºani. Ca un exemplu, dintr-o salcie care a crescut timp de circa 40 de ani, o familie îºi poate încãlzi locuinþa
„Un milion de stele pentru nevoiaºi”, la Petroºani
cþiune de caritate la A Petroºani. Este
vorba de acþiunea denumitã „Un milion de stele pentru nevoiaºi” care va avea loc vineri 17 octombrie începînd cu orele 18.00. Acþiunea are ca scop solidarizarea cu persoanele nevoiaºe. „Acþiunea <<Un milion de stele>> este o acþiune de solidaritate care are deja o tradiþie în þãrile occidentale dar ºi la noi. În cadrul acþiunii se ilumineazã cu lumînãri locurile ºi clãdirile publice reprezentative, fiecare lumînare reprezentînd
Actualitate 5
simbolic o persoanã aflatã în nevoie. Scopul acþiunii este în fiecare locaþie aclelasi ºi anume sã ofere semne vizibile pentru o societate solidarã, sã transmitã un
alãtura mai multor oraºe din regiunea Centru a þãrii, alãturi de Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Tîrgu Mureº, Sovata, Topliþa ºi alte multe localitãþi.
mesaj de solidaritate faþã de cei aflaþi în nevoie ºi marginalizaþi social”, se aratã în comunicatul organizaþie Caritas. Atfel Petroºaniul se
„În þara noastrã organizaþia Caritas s-a alãturat de trei ani acestei acþiuni, anul trecut au fost organizate simultan în peste 30 de oraºe din România astfel de
acþiuni. ªi anul acesta se vor strãluci simultan în zeci de localitãþi luminile solidaritãþii, dintre care în 19 localitãþi din regiunea Centru cu ajutorul organizaþiei Caritas Alba Iulia. Donaþiile obþinute în cadrul acþiunii vor fi folosite pentru familii aflate în nevoie”, mai spun reprezentanþii Caritas. Cei care doresc sã dea dovadã de solidaritate ºi sã fie alãturi de persoanele nevoiaºe, pot aprinde o lumînare ºi sã facã o donaþie chiar la faþa locului. Cu banii care se vor aduna, vîrstnicii ºi familiile aflate în nevoie vor avea parte de puþinã bucurie. Monika BACIU
aproape o lunã de zile. „O maºinã de lemne costã, poate, ºi 10 milioane dacã þi le aduce gata tãiate ºi nu sunt bani. Cu cãrbunele cumpãrat la sac ºi lemnul tãiat de primãrie treci mai uºor prin iarnã”, spun beneficiarii. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
Ape mai curate în Valea Jiului
Lucrãrile de la Staþia de epurare a apei uzate Dãnuþoni au fost finalizate
n prezenþa ministrului Mediului Attila ÎKorodi, ieri a avut loc
recepþia la terminarea lucrãrilor pentru contractul “ Extinderea staþiei de epurare a apei uzate Dãnuþoni, Valea Jiului”. “Îmi face o mare plãcere ca sã fiu astãzi alãturi de dumneavoastrã. Sunt un om care crede în protecþia mediului ºi în ceea ce face acest minister ºi cred cã nu conteazã în acest domeniul datele statistice, atît de mult cifrele financiare, cât spiritul în care aceste investiþii, aceste proiecte trebuie sã se întâmple, sã se desfãºoare. Pentru cã astãzi ne aflãm pe amplasamentul unei infrastructuri critice pentru Valea
Jiului, staþia de epurare, dar în spatele acestei staþii de epurare, pe lîngã milioane de euro, de lei, investiþii, eforturi umane, se aflã viitorul copiilor care trãiesc în Valea Jiului ºi a viitoarelor generaþii. Pentru cã a avea o apã curatã, a avea acces la o infrastructurã normalã, protecþia mediului sã fie o normalitate cred cã este cel mai important lucru. Într-o zonã monoindustrializatã în care prioritãþile erau mai degrabã de a scoate cît mai repede o valoare financiarã din bunul pe care îl are statul la dispoziþie, decenii întregi au fost minimizate acele obligaþii pe care fiecare dintre cetãþenii români trebuie sã le aibã. Astãzi suntem la o fazã importantã, la crearea structurii critice a Vãii Jiului ºi sper sã putem sã mergem mai departe. Prioritatea calitãþii apei în Valea Jiului ºi în
celelalte localitãþi din Hunedoara sunt foarte importante. Trebuie sã existe o strategie pe termen lung ºi o voinþã politicã indiferent de cine vine, cine pleacã”, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului. Directorul Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram susþine cã societatea pe care o conduce se numãrã printre primele din þarã care au fina-
lizat acest proiect. “Operatorul de apã Apa Serv Valea Jiului a semnat printre ultimii aceastã finanþare. Acum pot spune însã cã suntem printre primii operatori de apã din România care terminã acest proiect. Suntem al doilea operator din România care deja a semnat pentru 20142020 contractul de asistenþã tehnicã, ºi care este în derulare. Cred cã anul viitor, dupã cum am discutat cu cei de la firma Halcrow, se va scoate la licitaþie. Acest lucru s-a putut realiza printr-un sprijin comun al administraþiilor publice locale în colaborare cu Consiliul Judeþean”, a declarat Costel Avram. Pe de altã parte, managerul de proiect Monica Tarcea a arãtat faptul cã finalizarea acestui proiect, care a început prin anii 2000 va avea un rol important
asupra îmbunãtãþirii calitãþii vieþii locuitorilor Vãii Jiului. “Lucrãrile la aceastã staþie de epurare au început cu foarte multã vreme în urmã, încã din 2000, cu treaptã mecanicã, finanþatã din fonduri Phare. Apoi, în 2009, cu treaptã biologicã, finanþatã cu fonduri ISPA ºi acum facem recepþia la treapta terþialã, finanþatã din fonduri de coeziune. Pot sã spun cã din totalul valorii contractuale de 22 de milioane de lei, 2 milioane de lei au reprezentat proiectarea, 9 milioane de lei, construcþiile ºi montajul, ºi undeva la 6 milioane de lei utilajul ºi echipamentele. Prin implementarea acestui contract se contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului operaþional sectorial de mediu ºi duce la îmbunãtãþirea calitãþii vieþii tuturor cetãþenilor Vãii Jiului”, a declarat Monica Tarcea. Preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan Moloþ, prezent la eveniment a þinut sã precizeze faptul cã, judeþul Hunedoara este judeþul care a atras cele mai multe fonduri de la Comunitatea Europeanã, iar aceastã investiþie deschide noi orizonturi pentru dezvoltarea Vãii Jiului ºi a alternativei la minerit, turismul. “Sunt preºedinte de 10 ani ºi bucuria mea este dublã prin faptul cã, ºi, aº vrea sã o vadã România, sîntem judeþul cu cele mai multe fonduri europene atrase din România. ªi asta a determinat faptul cã, deºi sînt preºedinte de Consiliu Judeþean de 10 ani, 60 la sutã am fost cam tot în opoziþie. Bani puþini de la Guvernul României ºi atunci ne-am îndreptat atenþia spre ceea ce nu ne putea opri nimeni. Judeþul Hunedoara a atras ca fonduri tot ce putea sã atragã de la Comunitatea
Europeanã. Pot spune cã astãzi încep al treilea metru cub de panglici. Fiecare panglicã înseamnã o investiþie în judeþul Hunedoara. În urmã cu 10 ani spuneam cã ºansa de supravieþuire a Vãii Jiului este sã beneficieze de ceea ce i-a oferit Dumnezeu, adicã de naturã ºi dacã treptat treptat realizam atunci cã mineritul, din pãcate se închide, ºansa celor din Valea Jiului ºi nu numai, a celor din judeþul Hunedoara este turismul. Nu poþi sã soliciþi sã faci oferte pentru a veni lume la tine în zonã fãrã sã ai douã lucruri esenþiale, infrastructurã de apã ºi canal ºi infrastructurã rutierã. Douã lucruri la care ne-am îndreptat atenþia ºi iatã, astãzi este un rezultat”, a afirmat Mircea Ioan Moloþ. Nu în ultimul rînd, primarul municipiului Vulcan,
Gheorghe Ile ºi-a adus aminte cu aceastã ocazie cã în urmã cu 44 de ani aici, la Dãnuþoni, a fost primul sãu loc de muncã. “Iatã s-au scurs 44 de ani. Am fost angajat dupã terminarea ºcolii profesionale, aici la staþia Dãnuþoni. Pe atunci era IGL-ul. Era construcþia administrativã, se lucra la partea de grãtare, decantoare. Prin 74 s-au finalizat lucrãrile astfel încît errau ridicate decantoarele ºi se fãcea prima treaptã de selectare a deºeurilor. Era partea de grãtare unde se aduna manual, denisipatoarele. De aicea nãmolul îl pompam în metantancuri iar biogazul care se producea în acele metantancuri îl foloseam la ardere ºi la încãlzirea nãmolului. Iatã cã au trecut anii ºi dupã `90 vedeam evoluþia acestei staþii de epurare cu partea biologicã ºi ce s-a fãcut în continuare. Cred cã pentru noi Valea Jiului, era importantã aceastã staþie modernizatã pentru cã nu mai deºertãm în Jiu acea apã menajerã”, a declarat Gheorghe Ile. Proiectul care tocmai a fost finalizat ieri la Dãnuþoni, are o valoare de 22.724.129, 47 lei ºi a fost executat în 27 de luni, iar odatã cu finalizarea sa serviciile prestate de Apa Serv Valea Jiului, beneficiarul investiþiei, vor fi îmbunãtãþite considerabil în ceea ce priveºte calitatea apei. Marius MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
Rezultatele analizelor
Elevii au consumat substanþe interzise
E
oficial, elevii de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani s-au intoxicat cu etnobotanice. La sfârºitul sãptãmânii trecute trei elevi ai Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au ajuns la spital, dupã ce s-au intoxicat cu o substanþã necunoscutã. Rezultatul analizelor a ajuns ºi la conduce-
rea unitãþii. Elevii au fost intoxicaþi cu substanþe necunoscute, inhalând þigarete. “Rezultatul analizelor a fost urmãtorul, intoxicaþie cu substanþã necunoscutã. Acest raport l-am primit de la poliþistul nostru de proximitate cu care avem o legãturã strânsã ºi care face parte ºi din comisia de prevenire ºi de combatere a violenþei. El a fãcut o sesizare spitalului de unde a primit rãspunsul referitor la diagnos-
tic. Aceºti copii au fumat ceva interzis la noi în România”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Comisia de disciplinã din cadrul unitãþii de învãþãmânt a venit cu anumite mãsuri care se impun în cazul acestor elevi, urmând ca acestea sã fie aprobate în cadrul consiliului profesoral. “Mãsurile vor fi unele pe care noi le avem în regulamentul ºcolar ºi în cel de
ordine interioarã ºi prima datã s-a format aceastã comisie care mi-a înaintat un raport prin care au solicitat exmatricularea unui copil ºi pentru ceilalþi copii un preaviz de exmatriculare ºi media scãzutã la purtare, dar aceste lucruri vor fi prezentate de cãtre comisie în cadrul consiliului profesoral ºi acesta va lua la cunoºtinþã aceste lucruri ºi decide ce se va întâmpla mai departe. Vorbim de acel copil care a adus acele lucruri interzise
În cazul excluderii Danielei Viºãnescu,
Judecãtoria Petroºani va trebui sã ofere soluþia
D
osarul Danielei Viºãnescu ajunge la Judecãtoria Petroºani. Daniela Viºãnescu, consilier local la Petrila, a acþionat în instanþã conducerea judeþeanã ºi naþionalã a Partidului Naþional Liberal.
trecut, Biroul Teritorial al PNL Hunedoara a validat în ºedinþã decizia Biroului Politic Local al organizaþiei din Petrila de excludere din partid a consilierului local Daniela ªtefania Viºãnescu. Excludererea
acesteia a avut loc la propunerea liberalilor petrileni, care ºi-au acuzat fosta colegã de partid cã nu participã la acþiuni alãturi de ei, cã îi trateazã cu superioritate ºi desconsiderã munca ºi pregãtirea
La primul termen de la Tribunalul Hunedoara, magistraþii au trimis dosarul spre judecare Judecãtoriei Petroºani. În luna decembrie a anului
Obiecte de patrimoniu descoperite de poliþiºti
u mai puþin de 96 de tablouri, peste 70 de N flori de minã ºi aproape 90
de monede comercializate ilegal, au fost ridicate de poliþiºtii specializaþi în protejarea patrimoniului cultural naþional din cadrul I.G.P.R., în urma unei acþiuni. La razie au participat ºi ofiþerii IPJ Hunedoara. Acþiunea a avut loc în perioada 8 — 12 octombrie a.c., iar Direcþia de Investigaþii Criminale
din cadrul Inspectoratului General al Poliþiei Române, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliþiei de Frontierã, a urmãrit protejarea patrimoniului cultural naþional. Cerificarea s-a fãcut în Târgul de icoane ºi antichitãþi din localitatea Negreni, judeþul Cluj. „La acþiune au participat poliþiºti de investigaþii criminale cu atribuþii pe linia protejãrii patrimoniului cultural naþional din cadrul Direcþiei de Investigaþii Criminale — I.G.P.R. ºi din cadrul I.P.J. Albã, Bihor, Cluj, Gorj, Hunedoara, Neamþ, Mureº ºi Sibiu. Activitãþile s-au desfãºurat cu sprijinul poliþiºtilor de investigare a fraudelor ºi de ordine publicã”, aratã într-un comunicat IGPR. În urma controalelor de specialitate, au fost identificate mai multe persoane care comerciali-
în ºcoala noastrã”, a mai spus sursa citatã. Potrivit conducerii unitãþii de învãþãmânt, elevul este cunoscut ca având diferite probleme. Pânã acum nu s-au putut lua mãsuri împotri-
colegilor mai tineri ºi nici nu a promovat niciun proiect comun cu ceilalþi consilieri locali ai PNL. Având în vedere decizia Biroului Politic, Daniela Viºãnescu ar fi trebui sã îºi piardã ºi mandatul de consilier local, însã acest lucru nu s-a întâmplat nici pânã acum. Consilierii petrileni fie nu au participat la ºedinþele de consiliu, fie nu au votat acest proiect. Potrivit edililor, decizia de excludere din cadrul consiliului local ar trebui sã vinã abia dupã ce instanþa se pronunþã în acest caz. Judecatorii de la Judecãtoria Petroºani vor fi cei care vor trebui sã se pronunþe în acest dosar. Monika BACIU
zau 87 de monede antice ºi medievale, din argint ºi bronz, provenite din braconaj arheologic. De asemenea, au fost descoperite 96 de tablouri ºi 71 de flori de minã, ce erau comercializate ilegal. Bunurile culturale au fost ridicate ºi predate Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj — Napoca ºi Muzeului Aurului din municipiul Brad. Poliþiºtii au aplicat ºase sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 8.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 12/ 1990 privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi de producþie, comerþ sau prestãri de servicii ilicite, Legii nr. 182/ 2000 pentru protejarea patrimoniului cultural naþional mobil, ºi Legii nr. 85/2003 — Legea Minelor. Maximilian GÂNJU
va acestuia pentru cã urma cursurile din cadrul învãþãmântului obligatoriu, de zece clase. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 14 Octombrie 2014
Drapelul României, din nou la UP
„D
rapelul Ucrainei” a fost îndepãrtat de pe tribuna terenului de rugby de la Petroºani. Asta dupã ce aproape toatã vara a fluturat o rãmãºiþã a Drapelului Naþional, ce mai avea doar albastru ºi galben franjurat.
Iniþiativa le aparþine celor care au în custodie baza sportivã ºi care deja s-au apucat sã reamenajeze spaþiul. În ultima perioadã a fost arborat un drapel nou-nouþ: Roºu, Galben ºi Albastru, dar a fost reparat ºi gardul împrejmuitor, ori a fost curãþat gazonul ºi îndepãrtate buruienile de pe pistã. Totul, imediat dupã ce presa a sesizat eroarea naþionalã ºi dupã ce reprezentanþii Prefecturii Hunedoara au cerut insistent, celor care aveau astfel
de drapele arborate, sã ia mãsuri imediate. „Institiþia Prefectului, s-a sesizat din oficiu, pentru a le reaminti celor în drept, care au obligaþia sã arboreze Drapelul Naþional, care sunt regulile privind arborarea lui. S-au constatat cazuri în care Drapelul a fost arborat
eronat, fie degradat. Noi am reamintit care sunt regulile, rugându-i pe toþi sã se alinieze. Sigur cã legea prevede ºi sancþiuni pentru nerespectarea acestor reglementãri ºi discutãm aici despre amenzi cuprinse între 500 ºi 1.500 de lei, iar acestea sunt mai mari 2.500 ºi 5.000 de lei, în cazul instituþiilor care nu arboreazã Drapelul Naþional, sau necorespunzãtor”, a declarat Dan Terteci, director Cancelaria Prefectului Judeþului Hunedoara. Având în vedere faptul cã s-au identificat situaþii în care drapelul naþional nu a fost corect arborat sau cã acesta se afla într-o stare avansatã de degradare, ca ºi cel de la Universitatea din Petroºani, prefectul judeþului Hunedoara a solicitat sã fie verificate toate aceste însemne arborate pe diverse instituþii. Sacþiunile nu vor fi aplicate, decât cu titlul EXCEPÞIONAL ºi Prefectura a dat celor care sunt vizaþi un timp ca sã se conformeze, iar cei de la Universitatea Petroºani au fãcut-o în timp util. Diana MITRACHE
Socom Unirea, datornic la bugetul local Petrila
T
axele ºi impozitele încasate în proporþie de 80 de procente. Administraþia localã de la Petrila a reuºit sã încaseze taxe în procent de mai bine de 80%, pânã la data de 30 septembrie, atunci când acestea s-au putut achita fãrã a se percepe penalizãri.
“Data de 30 septembrie era ultimul termen de platã a taxelor ºi impozitelor pe clãdiri ºi maºini, gradul de încasare este aproximativ 80% ºi pe aceastã cale reamintesc celor care nu au plãtit cã dupã 30 septembrie vor plãti cu penalitãþi ce au de plãtit”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, gradul de încasare a dãrilor este ceva mai mare, însã edilii se aºteaptã ca acesta sã creascã în preajma sãrbãtorilor. “Gradul de încasare e un pic mai mare, stãm mai bine ca anul trecut, anul trecut era undeva la 75, acum a crescut undeva la 80%. Noi în fiecare an am reuºit sã încasãm în proporþie de peste 90%. Pânã la sfârºitul anului cred cã vom reuºi sã încasãm peste 90% pentru cã sunt familii plecate în strãinãtate, se întorc ºi atunci plãtesc”, a mai spus sursa citatã.
A
genþi economici cu datorii
Sunt ºi agenþi economici care au restanþe la bugetul local al oraºului Petrila. Socom Unirea, societatea condusã de Ioan Rus, preºedintele
PSD, este unul dintre agenþii economici care au datorii la bugetul local. “Sunt ºi agenþi economici care au de plãtit sume mari la taxe ºi impozite, unii dintre ei ºi-au fãcut eºalonare, ceilalþi care au datorii mai vechi ºi nu au vrut sã plãteascã i-am acþionat în instanþã ºi am obþinut executare silitã pe bunurile pe care le au ºi anul acesta am reuºit sã recuperãm peste douã miliarde din datorii. Chiar în luna august am recuperat de la Socom în jur de 80 de mii de lei, ei au o datorie mai mare, de un miliard ºi ceva ºi am reuºit sã recuperãm destul de mult”, a conchis, viceprimarul. Edilii spun cã persoanele cu restanþe mari vor fi acþionate în judecatã pentru a se recupera prejudiciul. Monika BACIU
HAIDEÞI LA TEATRU! z Sâmbãtã 18 octombrie, ora 18:00 - PREMIERÃ - „Douã destine”, regia artisticã Boris Belinti (preþ bilet 20 lei/persoanã) z Duminicã 19 octombrie, ora 12:00 - „Prostia omeneascã”, regia artisticã Horaþiu Ioan-Apan (preþ bilet 10 lei/adult, 8 lei/copil) z Duminicã 19 octombrie, ora 19:00 - Tudor Gheorghe (preþ bilet 45 lei/persoanã)