Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 716
Cronica Vãii Jiului Luni, 13 Octombrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Capcane în centrul Petroºaniului
H
oþii de capace de canal au reuºit în week-end-ul care a trecut sã lase o arterã principalã din Petroºani, cu o ditamai gura cãscatã, dupã ce au furat capacul unui canal.
Mai grav este cã acesta este situat imediat dupã o curbã la 90 de grade, cu vizibilitate redusã ºi, cei care au drum pe la Judecãtoria Petroºani sunt pur ºi simplu luaþi prin surprindere atunci când vireazã dreapta de pe artera principalã. „Deloc nu se vede ºi te trezeºti direct în faþa gropii. Ori frânezi, ori încerci sã o ocoleºti ºi, dacã vine ceva de pe contrasens, gata accidentul!”, a spus un ºofer de taxi care a vãzut lipsa capacului. ªi ca sã nu cadã în capcanã, cineva a venit ºi a pus o creangã de salcie, aºa încât sã atragã atenþia celor care nu ar observa gaura ºi ar ajunge cu roata în canal. Din pãcate, însã, astfel de situaþii se repetã zilnic în diverse locuri ale oraºului ºi nimeni nu îi gãseºte pe hoþi. Asta, în timp ce la centrele de fier vechi nimeni nu îi controleazã pe cei care acceptã astfel de capace drept deºeu. Diana MITRACHE
Diamantul negru, piatra care le asigurã pâinea
A
urul negru luceºte la suprafaþã. Huila Vãii Jiului iasã la luminã, iar negrul ei îi atrage pe câþiva locuitori din Brãtianu care scurmã în fiecare zi cu mâinile pentru a culege cãrbunele de pietre. >>> PAGINILE 4-5
PERICOL în subteran!
E
chipamentele vechi aduc încã o datã în discuþie, dacã mai era nevoie, starea de tensiune din subteranele Vãii Jiului. Nu a fost miting ori rãbufnire a minerilor în care sã nu se aminteascã de vechimea utilajelor, ori de lipsa echipamentelor, iar incidentul de joia trecutã vine sã completeze un tablou sumbru: PERICOLUL stã la pândã! Aproximativ 50 de mineri de la Lupeni au fost scoºi din subteran joi dimineaþã, dupã ce s-a produs un scurtcircuit la un transformator foarte vechi. Pentru cã sãnãtatea le-a fost pusã în pericol, ortacii au fost evacuaþi din minã ºi o parte dintre ei au avut nevoie chiar de mãºti de oxigen. În transformator,
spun specialiºtii, s-a provocat o fisurã de câþiva centimetri, iar timp de douã ore nu s-a mai lucrat joi în mina Lupeni. Gabriel Petrescu, ºef SSM la Complexul Energetic Hunedoara, susþine cã scurtcircuitul a produs o deflagraþie ºi apoi fisura în carcasa transformatorului. Petre Nica, lider de sindicat
al minerilor din cadrul CEH, a profitat de ocazie ºi a acuzat din lipsa de preocupare a celor care ar trebui sã investeascã în echipamentele din subteran. Transformatorul care a produs panicã era vechi de 1968. „Faptul cã acest lucru s-a întâmplat din nou, nu aratã decât o lipsã de preocupare a celor ce conduc activitatea minierã,
o lipsã în ceea ce priveºte activitatea, dar ºi lipsa investiþiilor. Aceste utilaje foarte vechi pot sã dea astfel de situaþii. Din pãcate acesta nu este singurul de acest fel”, a declarat Petre Nica, lider al Sindicatului Muntele din Complexul Energetic Hunedoara. Un astfel de transformator a produs ºi tragedia de acum 3 ani, când la mina Uricani, pe galeria principalã, 5 electricieni au fost spulberaþi de suflul unei explozii. ªi în acest caz, avocaþii care îi apãrã pe cei care erau atunci ºefii minerilor, atrag atenþia asupra problemelor din minã, generate de condiþiile rudimentare în care se lucreazã. „Mineritul este un domeniu în care ar trebui
sã se investeascã mult mai mult, decât se investeºte în domniºoarele cu picioarele lungi ºi frumoase. Noi româncele avem picioare frumoase ºi un aspect care place, dar trebuie sã placã ºi munca acestor oameni de curaj”, a spus la Petroºani, Paula Iacob. Paula Iacob crede cã lipsurile din minerit au contribuit la aceste evenimente nefericite. Din pãcate, însã, de ani de zile se vorbeºte doar de investiþii, iar minerii se descurcã doar cu cârpeli. Transformatorul care a produs incidentul de joia trecutã avea o vechime considerabilã, fiind produs în Polonia acum o jumãtate se secol. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
Universitaria Simpro 2014 U
n simpozion internaþional a avut loc la Universitatea din Petroºani. Zeci de cadre didactice universitare din întreaga lume au luat parte la dezbaterile din cadrul celei de-a ºasea ediþii a evenimentului denumit Universitaria Simpro 2014. “Este foarte important din mai multe puncte de vedere. În primul rînd este important pentru cã sunt
prezentate cercetãrile colegilor atît din þarã cît ºi din strãinãtate, din þãrile europene ºi chiar din Statele Unite cît ºi
din Canada. Este foarte important pentru cã sunt schimburi de idei constructive, sînt prezentate rezultatele
cercetãrilor ºi este un bun prilej de întîlnire între colegii nu numai din þarã cît ºi din strãinãtate. Existã mai multe secþiuni la nivel de universitate, de domenii ºi specializãri. Începînd dela minerit, topografie, calculatoare, inginerie mecanicã, ingineria transporturilor. Orice schimb de idei este benefic ºi constructive pentru toþi”, a declarat Profesor Universitar Doctor Inginer Aron Poanta rectorul Universitãþii din Petroºani. Evenimentul academic a fost susþinut ºi de autoritãþile locale din Valea Jiului.
5
000 de lei de la Consiliul Local Petroºani
Consilierii locali de la Petroºani au contribuit la desfãºurarea acestui eveniment.
Preºcolarii vor coabita cu romii
eºi vechea D grãdiniþã din cartierul Colonie, aflatã
lângã actualã ªcoalã Gimnazialã Nr. 2, urma sã se transforme (doar) într-un centru destinat tinerilor de etnie romã, aici ar urma sã fie mutate ºi cele douã clase de preºcolari ale unitãþii.
în subordinea Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida”. “ªcoala Gimnazialã Nr. 2 ºi grãdiniþa de pe strada Dacia din Colonie nu au aviz de funcþionare sanitarã ºi din acest motiv am solicitat Primãriei municipiului Petroºani reabilitarea corpului de clãdire al primei ªcoli
Gimnaziale nr. 2 din Petroºani pentru a o transforma într-o clãdire funcþionalã în care sã mutãm cele douã grupe de grãdiniþã de pe strada Dacia. Dorim, totodatã, ca printr-un proiect POSDRU scris de cãtre reprezentanþii primãriei sã reabilitãm ºi un corp de clãdire din liceu, sã reparãm acoperiºul de la
Acestea funcþioneazã în prezent într-un spaþiu inadecvat, motiv pentru care conducerea unitãþii a solicitat mutarea micuþilor în clãdirea ce ar urma sã fie reabilitatã. Grãdiniþa din Colonie se aflã
OCTOMBRIE
CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS: Ciorbã de pui a-la-greq Ciorbã de burtã Ciorbã de periºoare Ciorbã de vãcuþã Ciorbã de fasole cu afumãturã Felul doi, la alegere, din felurile de mai jos + salatã & desert:
z z z z z
LUNI: •Pörkölt unguresc cu cartofi • Cordon bleu din piept de pui cu cartofi pai • Ceafã la grãtar cu cartofi aurii MARÞI: • Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã • Mozzarella pane cu cartofi natur • ªniþel de porc cu cartofi pai MIERCURI: • Escalop de porc cu ciuperci ºi piure de cartofi
Aceºtia au alocat suma de 5000 de lei pentru eveniment. “Este bine cã se întîmplã aºa ceva la Petroºani. Sunt lucruri care pe lîngã faptul cã se dezbat chestiuni de stinta ºi cerectare, este ºi un bun prilej de a te face cunoscut în aceastã lume academicã, ceea ce este foarte important”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipilui Petroºani. Administraþia localã de la Petrila a alocat ºi ea o sumã de bani, chiar dacã simbolicã. “Am fãcut cu plãcere, facem de fiecare datã ºi sã dãm sprijin pentru cã ºi în oraºul Petrila exista mulþi absolvenþi ai Universitãþii din Petroºani, instituþie de renume a României care a dat cadre de nãdejde pentru indus-
tria minierã ºi nu numai ºi cadre bine pregãtite pentru economia României. Mulþumesc consiliului local cã am gãsit înþelegere la propunerea primarului ºi au aprobat o sumã simbolicã dar necesarã pentru aceste manifestãri. Felicit organizatorii pentru tot ceea ce s-a gîndit ºi se va organiza cu prilejul acestor manifestãri ºi success în continuare pentru ceea ce îºi doresc sã facã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Principalul scop al acestui simpozion este acela de a reuni cercetãtori din þarã ºi din strãinãtate, din cadrul academic ºi ramura industrialã a economiei, astfel încît, prin schimb de experienþã ºi bune practici, participanþii pot avea oportunitatea de a cunoaºte noile activitãþi de cercetare naþionale ºi internaþionale. Monika BACIU
cãmin, cel de la atelierele ºcoalã iar împrejmuirile liceului sã fie refãcute. În ceea ce priveºte existenþa, în aceeaºi clãdire, a unui centru pentru romi ºi a unei grãdiniþe nu cred cã vor apãrea niciun fel de probleme”, a declarat Gabriela Rus, director Colegiul Tehnic Website: “Dimitrie Leonida” www.cronicavj.ro Petroºani. Rãmâne de vãzut dacã vor E-mail: cronicavj@gmail.com fi obþinuþi ºi banii necesari reabilitãrii Director: clãdirii care, în 2014, Marius MITRACHE a împlinit 100 de ani (mitrache_evz@yahoo.com) de existenþã ºi se aflã 0744.268.352 în paraginã… Redactor sef: Mircea Mircea Ileana FIRÞULESCU NISTOR ileana.firtulescu@yahoo.com
• Piept de pui dulce-acriºor cu orez ºi legume • Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperci JOI: • Piept de pui în sos de roºii ºi mozzarella, orez • Ficãþei de pui cu usturoi ºi piure de cartofi • Ceafã la grãtar cu cartofi pai VINERI: • Gulaº unguresc cu gãluºte • Paste cu sos quattro formaggi • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti Preþ: 12 lei
Telefon comenzi: 0726 669 060 www.3daqua.ro
Cronica Vãii Jiului
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU,
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
Puncte scãzute la purtare ºi exmatriculãri
M
ãsuri drastice la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani dupã ce doi elevi au ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în urma unei intoxicaþii cu o substanþã necunoscutã.
“Am început sã luãm cîteva mãsuri, primã mãsurã este aceea cã dacã un elev va mai fi prins fumînd în incinta sau în perimetrul ºcolii, el va avea patru puncte scãzute la purtare iar la a doua abatere va putea fi chiar exmatriculat. Sancþiunile noi le avem în regulamentul intern ºi în legea din 2011”, a declarat
Minune, mai sunt bani ºi pentru sport!
D
e 8 ani de zile reprezentanþii Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani au fãcut demersuri peste demersuri pentru a obþine fondurile necesare în vederea reabilitãrii sãlii de sport din localitate. Se pare cã minunea se va întâmpla, totuºi, pânã la urmã þinând cont de faptul cã în cursul sãptãmânii trecute, a fost depusã ºi acceptatã (de cãtre diriguitorii Ministerului Dezvoltãrii Regionale) documentaþia care se referã la sumele necesare operaþiunii. “De data aceasta am depus documentaþia referitoare la reabilitarea sãlii de jocuri sportive, nu la Ministerul Educaþiei, ci la Compania Naþionalã de Inevstiþii. Prin urmare, sperãm ca anul viitor sã demarãm lucrãrile de reabilitare a acesteia. Banii, efectiv, nu o sã-i vedem la ochi pentru cã de totul se va ocupa CNI. Noi am depus doar documentaþia pe care ei ne-au avizat-o pozitiv”, a declarat Zoltan Toth, director CSª Petroºani. Banii care vor sosi (probabil abia anul viitor) sunt destinaþi reparãrii acoperiºului, izolaþiei termice, refacerii tribunelor (care vor fi extise la 400 de locuri) ºi a suprafeþei de joc sau la introducerea apei calde. “Din anul 1986, atunci când a fost inauguratã sala de sport, nu s-a efectuat nicio lucrare de reabilitare a acesteia. Acum, dupã aproape 30 de ani, este nevoie de o reabilitare totalã. De sus pânã jos. Mai exact tot ceea ce înseamnã corp al clãdirii, spaþii anexe ºi utilitãþi”, a mai spus Zoltan Toth. Pentru toate aceste lucrãri Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice ar urma sã aloce, prin Compania Naþionalã de Investiþii, circa 1 milion de euro. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
Lucian Resmeriþã directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. La sfîrºitul sãptãmînii trecute doi elevi ai Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au ajuns la spital, dupã ce s-au intoxicat cu o substanþã necunoscutã. Conducerea unitãþii de învãþãmînt aºteaptã rezultatele analizelor pentru a putea lua apoi mãsurile care se impun. “La Colegiu a avut loc un moment mai puþin fericit. Doi elevi au fost intoxicaþi cu o substanþã necunoscutã
încã. Nu am primit un raport de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani dar îl aºteptam. Avem la ºcoalã o comisie de disciplinã pentru elevi care a fost activatã încã de zilele trecute. În aceastã comisie sînt inclusiv eu implicat ºi vom lua mãsurile care sunt în regulamentul ºcolar. Aceste mãsuri pot ajunge pînã la exmatricularea elevului. Vom studia împreunã cu cei de la poliþie,
pentru cã prima datã am informat poliþia în legãturã cu ceea ce s-a întîmplat la ºcoalã ºi au venit foarte repede, în cinci minute. Vom avea un raport ºi de la aceºtia ºi în funcþie de rapoartele comiºilor de la ºcoalã, spital ºi poliþie vom putea sã dãm o sancþiune finalã”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit conducerii unul dintre cei doi elevi este cunoscut pentru problemele de comportament. “Unii dintre elevi au probleme mai mici, alþii sunt cu probleme mai mari, depinde de fiecare elev în parte”, a mai spus Resmerita.
E
lev cu probleme
Potrivit conducerii unitãþii de învãþãmînt, elevul este cunoscut ca avînd diferite
Pregãtiþi pentru debutul sezonului hibernal
S
portivii care activeazã în cadrul Clubului Sportiv ªcolar din Petroºani sunt pregãtiþi pentru sezonul de iarnã. Aici este vorba atât despre sãnieri sau schiori cât ºi despre handbaliste, gimnaste sau luptãtori. În plus, ºi baza sportivã din Masivul Parâng este pregãtitã pentru debutul noului sezon competiþional de iarnã. “Baza didacticã este pregãtitã, din toate punctele de vedere, pentru începerea noului sezon de iarnã. Teleschiul este ºi el, pregãtit, am fãcut reparaþiile necesare pentru buna lui funcþionare. Urmeazã ca, în luna decembrie, sã fie reautorizat dar, din punctual meu de vedere, nu vom întâmpina niciun fel de probleme în acest sens. În concluzie, suntem pregãtiþi, mai aºteptãm sã pice doar zãpada. Alin Tulbureanu a fost în Austria la o pregãtire pe gheþar ºi sperãm sã se califice la Festivalul Olimpic al Tineretului European din anul 2015. Sãnierii vor urca sãptãmâna
viitoare la munte pentru a se da pe role pe pârtia de sus. Echipamentele necesare sporturilor de iarnã existã, antrenamentele se aflã în plinã desfãºurare, aºa cã stãm bine. Pentru cã nu pot folosi sala noastrã de sport, handbalistele urmeazã a se antrena în alte sãli din localitate, ale unitãþilor ºcolare, cu care am încheiat contracte de colaborare. Tenismanii de la tenis de câmp vor putea lucra aici ºi pe timp de iarnã pentru cã vom ridica balonul care va sta câteva luni în picioare ºi le va permite sã se antreneze. Probleme nu au nici gimnastele ºi nici luptãtorii. În concluzie, eu zic cã suntem pregãtiþi pentru sezonul de iarnã”, a mai spus Zoltan Toth. Singurele probleme existente, pentru moment, sunt legate de lipsa zãpezii dar ºi a unei sãli adecvate derulãrii antrenamentelor hanbalistelor. Mir cea NISTOR
probleme. Pînã acum nu s-au putut lua mãsuri împotriva acestuia pentru cã urma cursurile din cadrul învãþãmîntului obligatoriu, de zece clase. În ultimele sãptãmîni la Spitalul de Urgenþã din Petroºani au ajuns mai mulþi tineri care au consumat substanþe interzise. Acest lucru ar trebui sã fie tratat cu o foarte mare seriozitate mai ales ca mulþi dintre aceºti elevi sînt minori care ºi-ar putea rata tot viitorul din cauza acestor substanþe care sunt din ce în ce mai frecvente în unitãþile ºcolare. Mulþi dintre pãrinþi sunt foarte speriaþi cã trebuie sã-ºi trimitã copii la ºcoala din cauza acestor cazuri foarte grave. Monika BACIU
4 Actualitate
Diamantul negru, piatra care le asigurã pâinea
A
urul negru luceºte la suprafaþã. Huila Vãii Jiului iasã la luminã, iar negrul ei îi atrage pe câþiva locuitori din Brãtianu care scurmã în fiecare zi cu mâinile pentru a culege cãrbunele de pietre. Huila le asigurã traiul zilnic, locuri de muncã nu au, familia este mare, iar sãrãcia le descrie cel mai bine viaþa de zi cu zi. Câþiva oameni din Brãtianu sorteazã în fiecare zi cãrbunele de piatrã, pentru a-li vinde sã aibã sã punã ceva pe masã. “Este singura modalitate a noastrã de a trãi, altã sursã nu avem. Locurile de muncã care au fost, au fost temporare ºi doar pe relaþii, doar locuri temporare. Vine iarna ºi în trei luni de zile nu poþi sã-þi asiguri venitul pe întregul an. Avem familii, plãtim taxe ºi impozite, dar cît sîntem de amãrîþi suntem cu ele la zi. Suntem mulþumiþi cît mai merg minele pentru cã din amãrîtul ãsta de cãrbune din piatrã alegem ºi noi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
un sac, doi de cãrbune sã ne luãm o pîine ºi aºa trãim de pe o zi pe alta. Îl vindem, oprim ºi de foc ºi restul îl vindem pentru cã nu avem ce face ºi nu avem din ce sã trãim”, ne spune Viorel Râmniceanu, unul dintre sortatori. Din mormanul de pietre sorteazã într-o zi un sac sau zece de cãrbune, depinde. Iar de asta depinde ºi venitul acestor oameni care trãiesc la limita sãrãciei. Un
sac de cãrbune costã de la 6 la 10 lei în funcþie de persoana care vine sã îl cumpere. Preþul este mic în comparaþie cu munca pe care o depun aceºti oameni de dimineaþa de când rãsare soarele ºi pânã seara când apare luna pe cer. “Îl dãm în funcþie de cum vine ºi el. Dacã este fieros îl dãm ºi cu ºase, ºapte lei. Dacã mai facem un sac mai bun îl oprim pentru noi pentru foc ca sã nu bãgãm piatrã. Maxim pînã în 10
lei, te mai uiþi la om cum aratã, dacã îl vezi cã are bani îi ceri mai mult, dacã e amãrît ca noi îi iei mai puþin. Se cautã dar din pãcate nu este. Dintr-o maºinã sînt zile în care scoþi jumãtate de sac. În cel mai bun caz doi saci, pe unul îl vinzi iar pe celãlalt îl þi pentru tine ca sã ne putem descurca”, ne mai spune bãrbatul.
din bãieþi a plecat de un an de zile în strãinãtate pentru a-ºi face un rost. Tot de atunci nu l-a mai vãzut. “O ducem foarte greu aici. Nu se întîmplã nimic în Vale. Îi plîngeam pe cei de la Aninoasa dar din pãcate sîntem pe urmele lor. Nu avem locuri de muncã, nu avem venituri, copii cresc mari ºi pleacã în strãinãtate ºi plîngem la porþi pentru ei. Se întîmplã lucruri care dau durere în suflet. Am un bãiat care este plecat ºi nu l-am vãzut de un an de zile, mi se rupe inima. Mai am unul care lureazã pe minimum pe economie ºi
care cînd are de lucru, cînd nu are. Tot la noi acasã vine sã mãnînce o ciorbã ºi dacã nu ne miºcãm... De furat nu furã nimeni la noi. De dimineaþã de la ora ºapte stau oamenii în haldã pînã se face noapte pentru o bucatã de pîine. Nimeni nu vine sã zicã domnule hai sã facem ceva cu oamenii ãºtia. Suntem douã case alãturate ºi figurãm pe strada Barbu Delavrancea, nu avem gaz, nu avem asfalt ºi nu avem canalizare dar impozit plãtim la fel ca ºi ceilalþi. Conducerea ºi primãria îºi bat joc de noi. În primul rînd cei de la Guvern aºteaptã sã
Oamenii din zonã o duc foarte rãu. Cu o lacrimã în colþul ochiului, omul ne spune cã unul
Cãrbunarii, sub supravegherea autoritãþilor
D
au periodic atacul la garniturile de tren, din care furã cãrbuni, iar asta o fac cu preþul vieþii ºi al libertãþii. Au fost numiþi cãrbunari sau lopãtari, dar sunt oameni sãraci, ce reuºesc sã se descurce dupã ce vând cãrbunii furaþi direct din tren. Pentru a-i descuraja, prefectul spune cã e gata de intervenþie.“Am constituit un grup de lucru, grup din care fac parte, atât instituþiile statului ºi mã refer aici la poliþie ºi jandarmi, cât ºi agenþii economici care sunt implicaþi: CEH, Regio Trans, care are calea feratã ºi cei care, practic,
vinã voturi ºi sã promitã cã va fi bine. Totul pînã se vãd pe scaune. Cînd auzi cã cine a cîºtigat licitaþia pentru refacerea drumurilor, nepotul lui Pãducel, ºi tot aºa. Peste tot doar pile ºi relaþii, în primãrie nimeni nu þine cu prostimea, doar cu ei. Toate neamurile se strîng ºi taie ºi spînzurã ºi proºtii... lasã-i sã moarã de foame”, ne mai spune Viorel Râmniceanu. Oamenii spun cã o duc mai bine acum în pragul iernii, când cererea de cãrbune este mai mare. Oraºul Petrila nu este racordat la termoficare, iar mulþi se încãlzesc de la sobã, astfel existã ºi cerere pentru aurul negru. Monika BACIU
se ocupã de gãrile din Iscroni ºi Coroieºti, unde acest fenomen ia amploare. Sunt toþi parte componentã a grupului de lucru. Existã un protocol prin care fiecare intervine la momentul oportun ºi, dacã nu poate face faþã, atunci apeleazã la instituþiile statului”, spune Sorin Vasilescu, prefectul
Judeþului Hunedoara. Din pãcate, însã, prefectul le atrage atenþia
celor care sunt pãgubiþi cã nu prea fac mare lucru, ca sã elimine astfel de pagube. “Din pãcate, cei cu paguba nu se implicã direct, nici garniturile nu au paza corespunzãtoare, nici gãrile nu au pazã. În momentul în care suntem sesizaþi, intervenim, venim, sancþionãm, facem dosare penale, dacã e cazul. Dacã avem informaþii cã s-au depozitat în anuite zone aceste cantitãþi de cãrbune, intervenim”, a mai spus prefectul judeþului nostru. Cãrbunarii reuºesc uneori sã vândã cantitãþi uriaºe de cãrbuni, iar prefectul judeþului îºi aminteºte de una dintre cele mai mari capturi ce au fost fãcute în acel loc. “Într-o dimineaþã am
gãsit în Colonia de la Iscroni, peste 110 tone de cãrbuni. Era chiar în dimineaþa când calea feratã de la Paroºeni a fost ruptã în urma unei deraieri de tren. În timp ce noi aveam forþele masate în zona Paroºeni, ei au acþionat la garniturile de tren pe care am reuºit sã le scoatem ºi am reuºit sã recuperãm peste 110 tone de cãrbune”, a explicat Sorin Vasilescu. Cei care locuiesc în cartierul de la Iscroni, fac profit, doar pentru cã are cine sã le cumpere cãrbunii furaþi. Zeci de oameni s-au ales cu dosare penale, dar asta nu îi sperie ºi, cum dã iarna, ei dau atacul. Autoritãþile statului, însã, se declarã pregãtite în acest sezon. Diana MITRACHE
Microhidrocentrala de pe Taia, aproape de finalizare
Î
n cel mult o sãptãmânã, o microhidrocentralã realizatã din fonduri private, va fi inaguratã la Petrila în zona Taia. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila investesc în energia verde. Aceºtia au semnat un contract de asociere cu o firmã din Italia pentru realizarea unei microhidrocentrale pe râul Taia. “Sîntem într-un stadiu destul de avansat, de dimineaþã am plecat pe teren inclusiv pînã la captare. Se preconizeazã cã în cîteva sãptãmâni, maxim o lunã de zile, sã se apese pe buton ºi sã
pornim microhidrocentrala. Se lucreazã atît la partea de finisaje cît ºi la partea de exterior, la aducþiune sin u în ultimul rînd la amenajarea ºi reabilitarea terenurilor pe unde a fost montata conducta de aducþiune”, a declarat Ilie Pãducel primar Petrila.
De pe urma acestei investiþii, autoritãþile locale petrilene vor avea ºi o serie de beneficii. “Noi suntem în asociere cu firma constructoare ºi primãria oraºului Petrila ºi practice comunitatea va avea un mare avantaj de pe urma acestei investiþii pentru cã în urma producþiei realizate de aceasta microhidrocentralã vom beneficia de evalouarea energiei necesare pentru iluminatul public ºi nu
numai”, a mai precizat sursa citatã. Dacã investiþia va funcþiona la parametrii normali, autoritãþile locale de la
Petrila vor avea posibilitatea de a asigura iluminatul ºi în unitãþile de învãþãmînt de pe raza localitãþii. Monika BACIU
4 Actualitate
Diamantul negru, piatra care le asigurã pâinea
A
urul negru luceºte la suprafaþã. Huila Vãii Jiului iasã la luminã, iar negrul ei îi atrage pe câþiva locuitori din Brãtianu care scurmã în fiecare zi cu mâinile pentru a culege cãrbunele de pietre. Huila le asigurã traiul zilnic, locuri de muncã nu au, familia este mare, iar sãrãcia le descrie cel mai bine viaþa de zi cu zi. Câþiva oameni din Brãtianu sorteazã în fiecare zi cãrbunele de piatrã, pentru a-li vinde sã aibã sã punã ceva pe masã. “Este singura modalitate a noastrã de a trãi, altã sursã nu avem. Locurile de muncã care au fost, au fost temporare ºi doar pe relaþii, doar locuri temporare. Vine iarna ºi în trei luni de zile nu poþi sã-þi asiguri venitul pe întregul an. Avem familii, plãtim taxe ºi impozite, dar cît sîntem de amãrîþi suntem cu ele la zi. Suntem mulþumiþi cît mai merg minele pentru cã din amãrîtul ãsta de cãrbune din piatrã alegem ºi noi
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
un sac, doi de cãrbune sã ne luãm o pîine ºi aºa trãim de pe o zi pe alta. Îl vindem, oprim ºi de foc ºi restul îl vindem pentru cã nu avem ce face ºi nu avem din ce sã trãim”, ne spune Viorel Râmniceanu, unul dintre sortatori. Din mormanul de pietre sorteazã într-o zi un sac sau zece de cãrbune, depinde. Iar de asta depinde ºi venitul acestor oameni care trãiesc la limita sãrãciei. Un
sac de cãrbune costã de la 6 la 10 lei în funcþie de persoana care vine sã îl cumpere. Preþul este mic în comparaþie cu munca pe care o depun aceºti oameni de dimineaþa de când rãsare soarele ºi pânã seara când apare luna pe cer. “Îl dãm în funcþie de cum vine ºi el. Dacã este fieros îl dãm ºi cu ºase, ºapte lei. Dacã mai facem un sac mai bun îl oprim pentru noi pentru foc ca sã nu bãgãm piatrã. Maxim pînã în 10
lei, te mai uiþi la om cum aratã, dacã îl vezi cã are bani îi ceri mai mult, dacã e amãrît ca noi îi iei mai puþin. Se cautã dar din pãcate nu este. Dintr-o maºinã sînt zile în care scoþi jumãtate de sac. În cel mai bun caz doi saci, pe unul îl vinzi iar pe celãlalt îl þi pentru tine ca sã ne putem descurca”, ne mai spune bãrbatul.
din bãieþi a plecat de un an de zile în strãinãtate pentru a-ºi face un rost. Tot de atunci nu l-a mai vãzut. “O ducem foarte greu aici. Nu se întîmplã nimic în Vale. Îi plîngeam pe cei de la Aninoasa dar din pãcate sîntem pe urmele lor. Nu avem locuri de muncã, nu avem venituri, copii cresc mari ºi pleacã în strãinãtate ºi plîngem la porþi pentru ei. Se întîmplã lucruri care dau durere în suflet. Am un bãiat care este plecat ºi nu l-am vãzut de un an de zile, mi se rupe inima. Mai am unul care lureazã pe minimum pe economie ºi
care cînd are de lucru, cînd nu are. Tot la noi acasã vine sã mãnînce o ciorbã ºi dacã nu ne miºcãm... De furat nu furã nimeni la noi. De dimineaþã de la ora ºapte stau oamenii în haldã pînã se face noapte pentru o bucatã de pîine. Nimeni nu vine sã zicã domnule hai sã facem ceva cu oamenii ãºtia. Suntem douã case alãturate ºi figurãm pe strada Barbu Delavrancea, nu avem gaz, nu avem asfalt ºi nu avem canalizare dar impozit plãtim la fel ca ºi ceilalþi. Conducerea ºi primãria îºi bat joc de noi. În primul rînd cei de la Guvern aºteaptã sã
Oamenii din zonã o duc foarte rãu. Cu o lacrimã în colþul ochiului, omul ne spune cã unul
Cãrbunarii, sub supravegherea autoritãþilor
D
au periodic atacul la garniturile de tren, din care furã cãrbuni, iar asta o fac cu preþul vieþii ºi al libertãþii. Au fost numiþi cãrbunari sau lopãtari, dar sunt oameni sãraci, ce reuºesc sã se descurce dupã ce vând cãrbunii furaþi direct din tren. Pentru a-i descuraja, prefectul spune cã e gata de intervenþie.“Am constituit un grup de lucru, grup din care fac parte, atât instituþiile statului ºi mã refer aici la poliþie ºi jandarmi, cât ºi agenþii economici care sunt implicaþi: CEH, Regio Trans, care are calea feratã ºi cei care, practic,
vinã voturi ºi sã promitã cã va fi bine. Totul pînã se vãd pe scaune. Cînd auzi cã cine a cîºtigat licitaþia pentru refacerea drumurilor, nepotul lui Pãducel, ºi tot aºa. Peste tot doar pile ºi relaþii, în primãrie nimeni nu þine cu prostimea, doar cu ei. Toate neamurile se strîng ºi taie ºi spînzurã ºi proºtii... lasã-i sã moarã de foame”, ne mai spune Viorel Râmniceanu. Oamenii spun cã o duc mai bine acum în pragul iernii, când cererea de cãrbune este mai mare. Oraºul Petrila nu este racordat la termoficare, iar mulþi se încãlzesc de la sobã, astfel existã ºi cerere pentru aurul negru. Monika BACIU
se ocupã de gãrile din Iscroni ºi Coroieºti, unde acest fenomen ia amploare. Sunt toþi parte componentã a grupului de lucru. Existã un protocol prin care fiecare intervine la momentul oportun ºi, dacã nu poate face faþã, atunci apeleazã la instituþiile statului”, spune Sorin Vasilescu, prefectul
Judeþului Hunedoara. Din pãcate, însã, prefectul le atrage atenþia
celor care sunt pãgubiþi cã nu prea fac mare lucru, ca sã elimine astfel de pagube. “Din pãcate, cei cu paguba nu se implicã direct, nici garniturile nu au paza corespunzãtoare, nici gãrile nu au pazã. În momentul în care suntem sesizaþi, intervenim, venim, sancþionãm, facem dosare penale, dacã e cazul. Dacã avem informaþii cã s-au depozitat în anuite zone aceste cantitãþi de cãrbune, intervenim”, a mai spus prefectul judeþului nostru. Cãrbunarii reuºesc uneori sã vândã cantitãþi uriaºe de cãrbuni, iar prefectul judeþului îºi aminteºte de una dintre cele mai mari capturi ce au fost fãcute în acel loc. “Într-o dimineaþã am
gãsit în Colonia de la Iscroni, peste 110 tone de cãrbuni. Era chiar în dimineaþa când calea feratã de la Paroºeni a fost ruptã în urma unei deraieri de tren. În timp ce noi aveam forþele masate în zona Paroºeni, ei au acþionat la garniturile de tren pe care am reuºit sã le scoatem ºi am reuºit sã recuperãm peste 110 tone de cãrbune”, a explicat Sorin Vasilescu. Cei care locuiesc în cartierul de la Iscroni, fac profit, doar pentru cã are cine sã le cumpere cãrbunii furaþi. Zeci de oameni s-au ales cu dosare penale, dar asta nu îi sperie ºi, cum dã iarna, ei dau atacul. Autoritãþile statului, însã, se declarã pregãtite în acest sezon. Diana MITRACHE
Microhidrocentrala de pe Taia, aproape de finalizare
Î
n cel mult o sãptãmânã, o microhidrocentralã realizatã din fonduri private, va fi inaguratã la Petrila în zona Taia. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila investesc în energia verde. Aceºtia au semnat un contract de asociere cu o firmã din Italia pentru realizarea unei microhidrocentrale pe râul Taia. “Sîntem într-un stadiu destul de avansat, de dimineaþã am plecat pe teren inclusiv pînã la captare. Se preconizeazã cã în cîteva sãptãmâni, maxim o lunã de zile, sã se apese pe buton ºi sã
pornim microhidrocentrala. Se lucreazã atît la partea de finisaje cît ºi la partea de exterior, la aducþiune sin u în ultimul rînd la amenajarea ºi reabilitarea terenurilor pe unde a fost montata conducta de aducþiune”, a declarat Ilie Pãducel primar Petrila.
De pe urma acestei investiþii, autoritãþile locale petrilene vor avea ºi o serie de beneficii. “Noi suntem în asociere cu firma constructoare ºi primãria oraºului Petrila ºi practice comunitatea va avea un mare avantaj de pe urma acestei investiþii pentru cã în urma producþiei realizate de aceasta microhidrocentralã vom beneficia de evalouarea energiei necesare pentru iluminatul public ºi nu
numai”, a mai precizat sursa citatã. Dacã investiþia va funcþiona la parametrii normali, autoritãþile locale de la
Petrila vor avea posibilitatea de a asigura iluminatul ºi în unitãþile de învãþãmînt de pe raza localitãþii. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
Turismul din Valea Jiului, susþinut doar pe hârtie usþin proiectele de dezvoltare a S turismului, doar prin vorbe. Reprezentanþii Departamentului pentru Intreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism susþin cã proiectele de dezvoltare a staþiunilor montane reprezintã o prioritate. Acest lucru însã nu este se regãseºte ºi financiar, alocãrile financiare, ultimele datând din anul 2012. “Instituþia noastrã deruleazã un program de susþinere financiarã a autoritãþilor
administraþiei publice locale (la nivel de judeþ, municipiu, oraº, comunã), în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanþarea proiectelor de investiþii în infrastructura de turism”, se aratã în documentele Departamentului pentru intreprindreri Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism.
V
ulcanul unit cu Straja doar pe hârtie Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie
unitã cu Straja, realizânduse astfel cea mai mare staþiune montanã din sudestul Europei. Nici acest proiect nu s-a realizat tot din cauza alocãrilor financiare inexistente dupã anul 2011. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan suma de 48.051.000 lei. La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011, atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei.
L
a Petroºani, doar 25 de milioane Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea
Hoþii lasã Petroºaniul în frig
A
bonaþii sistemului public de termoficare al din Petroºani nu vor primi cãldurã aºa cum era preconizat din aceastã sãptãmânã. De vinã sunt hoþii care au tãiat pur ºi simplu conducta magistralã ºi au furat-o. Asta, deºi þeava era plinã cu apã. Incidentul s-a petrecut la finele sãptãmânii trecute, într-o zonã aflatã undeva în spatele minei Livezeni ºi cel mai probabil, pe timpul nopþii. Responsabilii de la Termocentrala Paroºeni susþin cã magistrala a fost tãiatã pe o porþiune destul de mare de aproximativ 20 de metri ºi cã acum vor începe reconstrucþia acesteia.
Agentul termic trebuia sã fie furnizat din data 12 octombrie, dupã ce la Paroºeni s-au fãcut ultimele manevre de montare a instalaþiei de desuflurare. Din pãcate, însã, incidentul de la finele sãptãmânii trecute, va amâna cu câteva zile furnizarea agentului termic în Petroºani. „Din câte ºtiam eu, conducta în acel loc era umplutã cu apã. Noi trebuia sã furnizãm cãldurã cam de miercuri. Din pãcate, se pare cã vom amâna acest lucru”, a spus Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Pe de altã parte, directorul SE Paroºeni, Doru Viºan, susþine cã încearcã sã se încadreze în termenul stabilit, respectiv 15 octombrie, pentru a furniza agentul termic. Diana MITRACHE
RESTRICÞII LA APÃ! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru Luni 13 octombrie 2014 în Petroºani orele 9,00- 15,00. Zona afectatã: Str. St. O. Iosif, Bazinului, 6 August, toþi utilizatorii de pe str. 1 Decembrie 1918 cuprinºi între Primarie ºi Spitalul de Urgenþã (fãrã blocurile turn), 22 decembrie, Parângului, N. Titulescu, Rovinei, Spitalul de Urgenþã. Motivul restricþiei Cuplare reþea noua distribuþie apã de pe str. Bazinului ºi 6 August. Mulþumim pentru înþelegere
domeniului schiabil în anul 2009. timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documente. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de
15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani se realizeazã telescaunul TS din staþiunea montanã. Valea Jiului se doreºte a fi un punct de atracþie pentru turiºti, iar staþiunile montane ar trebui sã fie o alternativã la minerit care se restrânge în fiecare an. Alternativa este una care ºchioapãtã pe motivul nealocãrilor de fonduri pentru continuarea acestor proiecte. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
V
alea Jiului îºi are eroii sãi, soldaþi ºi ofiþeri care au luptat, ºi-au dat viaþa ºi ºi-au vãrsat sângele în toate marile bãtãlii în care a fost implicat neamul românesc pentru reîntregire sau pentru supravieþuirea ca naþie distinctã în estul Europei.
Încet, încet, veteranii de rãzboi se mutã „dincolo”
Marile jertfe au culminat cu cele de pe câmpurile de luptã ale celui de-al doilea Rãzboi Mondial când armata românã a pierdut, atât în est cât ºi în vest, 794.562 de militari, dintre care 92.620 de morþi, 367.976 de dispãruþi ºi 333.966 de rãniþi. Numai în campania din est (împotriva viitorului frate mai mare - URSS) ºiau pierdut viaþa 71.585 de militari, alþi 309.533 fiind declaraþi dispãruþi. Mulþi dintre aceºti eroi au provenit ºi din Valea Jiului. Înrolaþi în Batalionul 9
Vânãtori de Munte, ei au luptat atât în campania din est cât ºi în cea din vest. Dupã încheierea conflagraþiilor, în Valea Jiului locuiau circa 12.000 de foºti combatanþi, transformaþi în veterani de rãzboi. În anul 1994, când a fost înfiinþatã Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din zonã, în Vale mai trãiau doar 4.000 dintre aceºtia. Dupã 20 de ani, spre sfârºitul anului 2014, în zona cuprinsã între Baru Mare ºi Câmpu lui Neag, mai existau doar 35 de foºti
combatanþi, cu vârste cuprinse între 88 ºi 97 de ani. Acestora li se adaugã 273 de vãduve ale veteranilor de rãzboi. „Pe zi ce trece suntem tot mai puþini dar, dacã va începe un nou rãzboi mondial, tot noi ne vom întoarce ºi vom lupta, pentru cã alþii nu prea mai
sunt, mai ales dupã restructurarea prin care a trecut ºi armata românã”, declara cu câþiva ani în urmã, înainte de a se alãtura camarazilor trecuþi la cele veºnice, Gheorghe Antonie, unul dintre foºtii preºedinþi ai Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi din Valea Jiului. „Mai avem doar 35 de membri, dupã ce anul trecut au decedat 3 dintre cei înscriºi în asociaþia noastrã, iar în acest an au trecut în nefiinþã alþi 5. Pentru cã rãmaºii în viaþã sunt bãtrâni ºi bolnavi, în doar câþiva ani, se va termina ºi cu veteranii de rãzboi. Asta este viaþa care merge înainte cu, sau fãrã, veteranii de rãzboi”, a precizat Vasile Murgilã, actualul preºedinte al AVR Valea Jiului. În acelaºi timp, tot mai puþini sunt ºi foºtii deþinuþi politici din Valea Jiului, al cãror numãr s-a
Biserici de lemn reabilitate de europeni
E
xperþii europeni vor sã restaureze bisericile de lemn din judeþul Hunedoara ºi s-au întâlnit cu autoritãþile locale pentru a pune la punct proiectul. Experþii principalei organizaþii europene de patrimoniu din Europa, Europa Nostra, ºi ai Institutului Bãncii Europene de Investiþi au venit în România pentru o misiune de trei zile privind salvarea bisericilor de lemn din nordul Olteniei ºi sudul Transilvaniei incluse în lista "Celor mai periclitate 7 situri" din Europa în 2014, ca urmare a unei nominalizãri fãcute de Fundaþia Pro Patrimonio. "Nu este o mândrie sã fii nominalizat printre siturile cele mai periclitate, ar fi fost mai bine sã nu existe situri periclitate, pe de-o parte. Pe de altã parte, trebuie sã ºtiþi cã vizibilitatea pe care o dã acest titlu, sã fii nominalizat în cele 7 situri periclitate din Europa (...) înseamnã sã fii vizibil. Sã fii vizibil înseamnã la un moment dat sã poþi sã ai conexiuni ºi conexiunile acestea sã te ajute sã procuri fonduri, specialiºti, sã fii introdus la un moment dat într-un program naþional sau internaþional. Deci, este un lucru foarte important", a declarat
arhitectul ªerban Sturdza, la sediul Ordinului Arhitecþilor din România. Programul "Cele mai periclitate 7 situri", a fost lansat în ianuarie 2013 de Europa Nostra, alãturi de Institutul Bãncii Europene pentru Investiþi, ca partener fondator, ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ca partener asociat. Cu acest nou program de lobby, organizaþia doreºte nu numai sã identifice cele mai ameninþate monumente ºi situri din Europa, dar ºi sã lanseze un apel la acþiune. Prin echipele multidisciplinare de experþi care sunt trimise pentru a vizita siturile selectate împreunã cu partenerii locali. De asemenea, s-a discutat despre proiectul "60 de biserici din lemn", care are ca obiectiv salvarea ºi conservarea patrimoniului rural din nordul Olteniei ºi sudul Transilvaniei, reprezentat de bisericile de lemn de cimitir, parþial sau total abandonate, toate clasate ca monumente istorice,
datate între secolele al XVII - XIX-lea. Proiectul a fost iniþiat în 2009 de arhitectul ªerban Sturdza ºi se desfãºoarã cu ajutorul a peste 100 de tineri cu profesii diferite, majoritatea voluntari. Acesta a precizat cã au fost vizitate bisericile de lemn din satele Boz, Târnãviþa, Almaºu Mic ºi Urºi, ca exemple reprezentative pentru problemele cu care se confruntã aceste clãdiri. În timpul vizitelor au avut loc discuþii cu comunitãþle locale, reprezentate de preoþi parohi ºi primari, dar ºi cu reprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe ºi ai direcþiilor de culturã judeþene. M. GÂNJU
redus cu aproape trei sferturi. Astfel, dintre cei 735 de luptãtori împotriva comunismului existenþi în zonã la înfiinþarea în urmã cu 20 de ani a Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România, mai trãiesc astãzi doar vreo 150. „Noi mai aºteptãm doar finalul. Sã sune goarna stingerea ºi sã plecãm pe drumul pe care au pãºit ºi cei mai mulþi dintre foºtii noºtri camarazi”, spunea Emilian Budacu, cu doar câteva luni înainte de a deceda. Mir cea NISTOR
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 13 Octombrie 2014
Parada maºinilor de epocã, la Petroºani
O
maºinã care a aparþinut Casei Regale a putut fi admiratã, sâmbãtã, la Petroºani, când a avut loc cea de-a patra ediþie a evenimentului denumit Retroparada Toamnei. Zeci de maºini clasice au atras privirile celor care au venit sã le vadã ºi sã le admire. Furori a fãcut o “bãtrânã” decapotabilã din anul 1960. “Este cea de-a patra ediþie a manifestãrilor Retromobil la Petroºani. Am reuºit sã ridicãm municipiul Petroºani în rândul altor 18 oraºe mari din þarã. Este un eveniment de toamnã care marcheazã sfârºitul sezonului Retromobil. Cu aceastã ocazie încheiem activitatea Retromobil ºi ne vom întâlni la primãvarã. Am adus un numãr de 30 de exponate
printre care cea mai în vârstã este un Plymonth american care este din 1937. printre exponatele care nu au fost în primãvarã se numãrã o Skoda Felicia din 1960 decapotabilã, un Ford Capri din 1968 ºi care anul acesta le-am restaurat ºi le-am pus pe roþi ca sã circule pe ºoselele patriei”, a declarat Ovidiu Zaharie, unul dintre organizatori.
La aceastã ediþie s-a putut admira ºi o maºinã care a aparþinut casei regale a României ºi care a apãrut ºi în filmele cunoscutului regizor Sergiu Nicolaescu. Aceasta a fost ºi o prezentare în premierã judeþeanã a acestui exponat. “Sunt peste 25 de exemplare, câteva în premierã pentru oraºul Petroºani ºi judeþul Hunedoara. Avem una dintre cele mai vechi maºini din þarã, un exemplar foarte rar, mai existã unul la Bucureºti ºi e vorba de o maºinã interbelicã fabricatã în 1937 ºi este interesant cã s-a
montat în România. Puþinã lume ºtie cã România a asamblat maºini Ford ºi Crysler 800 de bucãþi la Bucureºti. Aceastã maºinã provine din Sinaia ºi a aparþinut flotei regale. Deci în 1937 pânã în 1941 a fost folositã de cãtre Regele Mihai, nu de el personal, dar era o
maºinã comunã în acele vremuri”, ne-a spus Nicolae Gherghin, cel de-al doilea organizator. Dacã unele dintre autoturisme sunt doar pentru expoziþii, sunt ºi proprietari de maºini retro care se folosesc de aceste ”bijuterii” zi de zi. Gyorgy Kis, unul dintre participanþii la Retro-parada Toamnei este unul dintre aceºti iubitori de maºini vechi. “Am venit la parada de toamnã cu un Mercedes Benz, anul de fabricaþie 1976. Eu o am de 20 de ani ºi încã funcþioneazã foarte bine. E uºor de întreþinut, piese se mai gãsesc pentru ea. Este foarte rezistentã maºina. Sunt foarte fidel mãrcii, pentru mine Mercedesul rãmâne Mercedes”, a spus Kis Gyorgy, proprietarul autoturismului.
Tinerii, implicaþi în activitãþi de consiliere
U
n proiect educaþional de anvergurã va avea loc în perioada imediat urmãtoare. Zeci de mii de elevi vor lua parte la aceastã acþiune, iar la Petroºani, Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva s-a alãturat acestui eveniment. “La noi la Colegiu avem foarte multe proiecte în derulare. Am fost invitat de cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean de la Deva sã participãm la un proiect în care sunt implementaþi 20.000 de elevi. De la noi de la
La retroparada toamnei au fost ºi câþiva iubitori de motociclete. “Am venit cu o singurã motocicletã sport fabricatã în anul 1970 e la mine din anul 86 ºi mi-e dragã. Are asigurare la zi, ITP la zi cã altfel nu am voie pe drumurile publice. Mai am un Suzuk, nu existã pastilã pentru aºa ceva. Vin de la Cugir din judeþul Alba pentru cã am auzit de întrunirea asta”, a precizat Tudor Daniel care a venit din Cugir pentru a-ºi expune vehiculul pe douã roþi. Petroºãnenii au primit cu nostalgie aceastã paradã, în ton cu toamna. Zeci de trecãtori s-au pozat ºi au admirat autoturismele. Organizatorii spun cã aceste evenimente nu se vor opri aici, ºi în fiecare an vor continua tradiþia. Monika BACIU
scoala vor fi implicate în acest proiect elevii din clasele a X-a ºi a IX-a, în jur de 300 de elevi. Aest proiect este unul de orientare ºi consiliere. Practic ni se potriveºte foarte bine ºi nouã aceasta consiliere în urma evenimentelor care s-au întîmplat la noi la Colegiu”, a declarat Lucian Resmerita director Colegiu Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Tinerii vor fi consiliaþi asupra deciziilor ce urmeazã a le lua ºi asupra implicaþiilor acestei opþiuni. Monika BACIU