CVJ Nr 523 luni 6 ianuarie 2014

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 523

Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Afacerile bulgãreºti ale fostelor conduceri au lãsat ApaServ fãrã 200.000 de lei

Fãrã suveniruri de Valea Jiului >>> PAGINA A 4-A

Noaptea dintre ani, cu vânãtãi, arsuri ºi poliþiºti pasivi >>> PAGINA A 5-A

A venit scadenþa pentru perioada 2007-2013 >>> PAGINA A 6-A

Plângãcioºii din PSD, supãraþi pe liberalul Avram, au fost certaþi de deputatul Laurenþiu Nistor >>> PAGINA A 7-A

Firmã nouã la paza minelor viabile >>> PAGINILE 8-9

2014 ar trebui sã fie anul inaugurãrilor >>> PAGINILE 8-9

Petroºani – 90 de ani de la declararea ca oraº >>> PAGINA A 10-A

U

n contract care trebuia sã aducã bani în conturile operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului s-a dovedit a fi, în cele din urmã, o afacere pãguboasã. ªi banii recuperaþi în cele din urmã, cu mare greutate, au ajuns în conturile „jumãtãþii” de societate intratã în faliment. >>> PAGINA A 3-A

Mii de turiºti, zeci de accidentaþi ºi puþinã zãpadã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Afacerile bulgãreºti ale fostelor conduceri au lãsat ApaServ fãrã 200.000 de lei

U

n contract care trebuia sã aducã bani în conturile operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului s-a dovedit a fi, în cele din urmã, o afacere pãguboasã. ªi banii recuperaþi în cele din urmã, cu mare greutate, au ajuns în conturile „jumãtãþii” de societate intratã în faliment.

Societatea de apã ºi canal din Valea Jiului, SC ApaServ Valea Jiului SA, a dovedit cã se pricepe de minune la afaceri bulgãreºti. O situaþie ce dateazã de pe vremea în care ApaServ se numea Regia Autonomã a Apei Valea Jiului ºi era condusã de Gheorge Cioarã.

Pentru cã nu gãsea calea fireascã ºi legalã de recuperare a creanþelor, în 2005 conducerea regiei a încheiat, spuneau ºefii de atunci „din necesitate” un contract cu o firma de recuperare,

tru comiterea infracþiunilor de înºelãciune, fals în înscrisuri oficiale ºi uz de fals. Cei doi au fost acuzaþi ca au creat un prejudiciu în valoare de peste 200.000 lei noi Regiei Autonome a Apei Valea Jiului (RAAVJ) prin încasarea unor creanþe fãrã a urma procedurile legale.

A

"Scandinavia Trading" SRL Aninoasa. Asta dupã ce RAAVJ cheltuise nu mai puþin de 60,4 miliarde lei pe materiale, consumabile, energie electricã sau termicã ºi nu reuºise sã încaseze nici un leu din datoria înregistratã de beneficiari, chiar dacã aveau titluri executorii Numai cã, în cele din urmã, datoria avea sã se adânceascã, iar firma de recuperare a creat un nou gol în buzunarele regiei. A încasat banii ºi a uitat cã ar trebui sã achite

sumele faþã de furnizorul de apã. Un scandal ce s-a mutat la poliþie, care a început cercetarea penalã

S

împotriva unui fost executor judecãtoresc ºi al reprezentantului legal al Scandinavia Trading Aninoasa pen-

u rãmas fãrã bani

Dosarul a ajuns pe rolul instanþei de judecatã, dar furnizorul de apã, transformat ulterior în SC ApaServ Valea Jiului SA, a rãmas tot fãrã bani.

Din cauza datoriilor cãtre bugetul de stat,

Proiecte mari pentru noua conducere a Apa Serv Valea Jiului

ocietatea de apã ºi canal din Valea Jiului are un director general pentru urmãtorii patru ani dupã ce luna trecutã, concursul organizat pentru aceastã funcþie a fost câºtigat de Costel Avram.

Acesta a ocupat pentru un an de zile acelaºi post în cadrul regiei, însã mandatul lui era doar de un an fiind numit director interimar.

Avram are planuri mari pentru societatea pe care a coordonat-o indirect ºi în perioada cât a fost vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Astfel, pentru anul 2014 prioritar este proiectul cu finanþare europeanã de 89 de milioane de euro în urma cãruia reþelele de apã ºi canal vor fi extinse, reabilitate ori modernizate, astfel ca din 2015 întreaga zonã alcãtuitã din cele 6 localitãþi ºi „satele” aparþinãtoare, sã beneficieze de servicii de apã ºi canal. Acest proiect vine în completarea celui care deja

se deruleazã ºi care are o valoare de 40 de milioane de euro, bani proveniþi tot din fonduri europene.

I

nvestiþii din fondurile societãþii

Tot în acest an conducerea societãþii are în plan derularea mai multor investiþii cu fonduri proprii în valoare de peste 800 de mii de lei, iar din aceºti bani directorul general al societãþii vrea sã finalizeze un obiectiv extrem de important.

Mai precis o microhidrocentralã la Vulcan, care va produce energie electricã ºi care ar asigura un profit substanþial pentru societate din vânzarea acesteia pe bursã.

Apa Serv Valea Jiului ºi-a asigurat, în anul 2013, necesarul de energie electricã

Actualitate 3 firma s-a rupt în douã, aºa încât sã nu fie periclitat împrumutul extern pe care la vremea respectivã ApaServ era pe cale sã îl semneze pentru modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare, iar bruma de bani recuperatã a mers cãtre „jumãtatea” falimentarã a societãþii. „O parte din bani a fost recuperatã la acea vreme, iar ceea ce a rãmas nerecuperat, au restituit titlurile executorii. A fost un dosar pe rol, câºtigat de ApaServ, numai cã, prin divizare, acele creanþe s-au dus cãtre NovaServ. Noi nu am avut calitate sã continuãm”, au explicat reprezentanþii Serviciului Juridic al SC ApaServ Valea Jiului SA. Car men COSMAN PREDA

pentru subunitãþile sale de pe urma microhidrocentralelor pe care le are în exploatare, dar ºi venituri importante din vânzarea acesteia pe piaþa liberã. În anul 2014 directorul general al societãþii, Costel Avram, nu va fi mai îngãduitor cu datornicii ºi va continua politica de recuperare a datoriilor de la rãu platnici pentru a putea þine preþul apei, pe cât posibil, neschimbat.

Datoriile acumulate de beneficiarii serviciilor societãþii, firme sau consumatori casnici,

sunt considerabile chiar dacã în 2013 au fost înregistrate încasãri record la facturile curente ori la cele restante.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Fãrã suveniruri de Valea Jiului

Z

eci de turiºti au venit acum, de sãrbãtori, în Valea Jiului, dar puþini sunt cei care au putut sã plece cu suveniruri de la noi. Singurii magneþi de frigider se vând în piaþa de la Petroºani, la o tarabã de artizanat ºi conþin imaginea Teatrului din Petroºani.

Doar în Straja, un întreprinzãtor particular s-a gândit sã ofere astfel de suveniruri ºi spune cã ele au trecere la turiºtii care vor sã plece cu amintiri din munþii noºtri, aºa încât cei din Parâng nu au decât de pierdut.

Turiºtii obiºnuiþi sã cumpere magneþi, ori cãni cu imagini reprezentative din zonele pe care le viziteazã, pot pleca oarecum dezamãgiþi de la noi, din Valea Jiului, unde nu gãsesc mai nimc de acest fel. ªi asta pentru cã nimeni nu s-a ocupat de astfel de suveniruri, cu

excepþia unor mici afaceriºti din Petroºani, care vând obiecte de artizanat, iar printre exponatele cu Castelul Bran, ori cu cel de la Hunedoara, cu cetatea Deva, ori Transalpina ºi Rânca, vând ºi câþiva magneþi cu imaginea

Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, în douã ipostaze diferite.

Nu e mare scofalã, dar e ceva mai mult decât nimic, cum spun vânzãtorii, care susþin cã au confecþionat aceste suveniruri undeva în nordul þãrii. „Greu de tot am fãcut rost de aceºti magneþi. Nu se ocupã nimeni ºi devin scumpi, dacã apelãm la cei care ar putea face asta pe plan local. E singura imagine pe care am avut-o, cea cu

teatrul ºi pe asta o vindem, printre cele cu celelalte staþiuni atractive din împrejurimi”, recunoaºte comerciantul. Asta în timp ce localnicii cred cã am putea sã ne promovãm altfel zona, deºi nu ºtiu exact cum ar fi mai bine. „Cred cã ar fi bun ºi un ghid turistic, ori o hartã a Vãii Jiului, cu zonele importante. Poate cã s-ar vinde bine ºi la librãrii, dar imagini cu Parângul, cu Cheile Jieþului ar fi de preferat”, a spus un localnic plecat de mulþi ani în altã þarã, dar care a declarat cã ar duce acolo unde munceºte de atâþia ani, un suvenir din oraºul natal.

Despre hãrþi nici pomenealã ºi singurele pliante pe care le gãsim sunt cele cu ºoseaua Transalpina.

Sãrbãtori înecate Î în alcool

n doar câteva zile (cele dintre Crãciun ºi Anul Nou), pragul secþiei de urgenþe a spitalului din Petroºani a fost trecut de aproape 200 de pacienþi.

Deºi era de aºteptat ca postul, urmat de o alimentaþie în exces, sã creeze cele mai multe probleme, lucrurile nu au stat chiar aºa. De aceastã datã, cele mai multe necazuri s-au datorat consumului de alcool, fond pe care au avut loc ºi numeroase reglãri de conturi soldate cu rãni mai mult sau mai puþin grave.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Cât despre magneþi cu Parângul, Muzeul Mineritului, al Momârlanilor, ori obiceiurile locale, nici pomenealã. Asta ca sã nu mai vorbim despre faptul cã Valea Jiului nu are un simbol reprezentativ, cu care sã se promoveze, iar centrele de informare pentru turiºti au rãmas proiecte pe hârtie.

Doar în Straja, printre cãciuli de blanã ºi papuci de lânã, un

„Am avut parte de tot felul de probleme dar cele mai multe ºi mai grave s-au datorat consumului excesiv de alcool. În rest, au venit pacienþi care au acuzat probleme de sãnãtate specifice acestei perioade a anului. Adicã probleme cardiace, reumatismale sau datorate consumului abuziv de mâncare. Ce-i drept, acestea au fost mai puþine decât în anii anteriori, în schimb s-au înmulþit cele datorate consumului de alcool”, au precizat medicii de la Secþia Urgenþe a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Îngrijorãtor este faptul cã numãrul celor ajunºi la spi-

întreprinzãtor vinde magneþi cu imaginea staþiunii. Omul spune cã au cãutare magneþii de frigider ºi cã îºi va diversifica oferta în curând.

Pânã când vor prelua ideea ºi alþi întreprinzãtori locali, rãmânem cu imaginea câinilor vagabonzi de la orice colþ de stradã ºi fãrã nici un simbol caracteristic zonei.

Diana MITRACHE

tal “bãuþi bine” a fost unul deosebit de mare. La fel de îngrijorãtor este ºi faptul cã vârsta celor care beau în exces a început sã scadã biniºor. În plus, dupã cum au precizat ºi medicii de la urgenþe, beþivii au devenit, parcã, mult mai violenþi ºi mai recalcitranþi. „Am avut parte de clipe de coºmar. Cei aflaþi sub influenþa bãuturilor alcoolice, pe lângã faptul cã au fost mai mulþi decât în anii anteriori, au devenit ºi mai agresivi. Eu zic cã am ajuns într-o situaþie foarte gravã ºi totul se pare cã a scãpat de sub control”, au mai spus medicii de la “urgenþe”.

Mir cea NISTOR

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Î

Noaptea dintre ani, cu vânãtãi, arsuri ºi poliþiºti pasivi

n noaptea de Revelion, la Petroºani, tineri, copii cu pãrinþii alãturi ºi chiar pãrinþi au folosit cu mult înainte pocnitori ºi artificii pe care le aruncau la picoarele celor prezenþi în stradã sau în vãzduh, iar gãlãgia produsã l-au ”sabotat” pe primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a adresat tradiþionalul mesaj de Anul Nou, din care nu s-a auzit mai nimic. Pocnitorile ºi artificiile folosite în mulþime au învineþit picioare, au gãurit prin arsurã haine ºi au pârlit pãrul celor aflaþi în preajma ”piromanilor”. Chiar poliþiºtii prezenþi s-au ferit din calea lor...

Revelionul 2014, organizat în stradã de Primãria municipiului Petroºani, a dovedit cã o parte a locuitorilor nu au cultura distracþiei în stradã, acolo unde toatã lumea ar trebui sã se simtã bine.

Dacã la spectacolul

din faþa Casei de Culturã ”Ion Dulãmiþã”, oamenii nu s-au înghesuit, înainte de trecerea în noul an, valuri-valuri de tineri ºi familii din Petrila ºi Petroºani soseau în faþa Primãriei pentru a vedea focul de artificii

Dupã Crãciun ºi Revelion

Ard caloriile în salã

A

u petrecut, au bãut ºi au mâncat mai gras ºi mai mult ca de obicei, iar acum suportã consecinþele. Cei care þin la siluetã au luat deja cu asalt sãlile de fittnes. ªi asta pentru cã nu e deloc uºor sã te obiºnuieºti mai greu cu câteva kilograme.

Abia dacã s-au terminat sarmalele ºi fripturile, iar sãlile de fittnes se transformã în adevãrate furnicare unde se consumã calorii. Toþi cei care þin la siluetã ºi la sãnãtatea lor au venit sã îºi consume caloriile ºi administratorii sãlilor de profil

ºi pentru a ciocni un pahar de ºampanie la ora 0,00. Dar copii cu pãrinþii alãturi ºi chiar pãrinþi au folosit cu mult înainte pocnitori ºi artificii pe care le aruncau la picoarele celor prezenþi în stradã sau în vãzduh, iar gãlãgia produsã l-au

din Petroºani spun cã e plin de dimineaþã pânã seara. „Da, au început sã vinã oamenii la salã, dupã sãrbãtori, cam multe sarmale ºi alte minuni, vinuri ºi au început sã le simtã. Pot sã spun cã mai toþi preferã mai mult benzi, doamnele ºi domniºoarele în special, abdomene, biciclete ºi se intereseazã despre regim, ca sã ºtie fiecare ce sã mãnânce acum”, spune Tibor, supraveghetor într-o salã de profil de la Petroºani.

Ce mãnâncã acum e o adevãratã provocare, iar antrenorii din salã dau sfaturi, mai ales despre ce NU ar trebui sã mai consumãm, iar restricþiile sunt tot mai multe. „Normal, ar trebui sã renunþãm, în primul rând, la bãuturile gazoase, ape minerale, bere ºi vinuri ºi mâncarea trebuie sã fie fãrã grãsime ºi sã renunþãm la pâine”, ne sfãtuiesc specialiºtii în fittnes.

Dis de dimineaþã, cei care

”sabotat” pe primarul Tiberiu Iacob Ridzi, care a adresat tradiþionalul mesaj de Anul Nou, din care nu s-a auzit mare lucru.

Mai grav este faptul cã pocnitorile ºi artificiile folosite în mulþime au învineþit picioare, au gãurit prin arsurã

vor sã fie în formã, încep ziua în salã, pe bandã, stepper sau la haltere ºi îºi lucreazã muºchii, dupã cum ºtiu mai bine. Totul, zic ei, pentru sãnãtate ºi aspect fizic plãcut. „În primul rând fac bandã, dupã aceea, piept, spate, cã e bine ºi sã tragi de fiare, sã faci miºcare. Eu vin în fiecare zi, pentru ca sã mã menþin, nu pentru performanþã.

Nu m-am îngrãºat deloc ºi nu am ce sã dau jos, doar sã mã menþin”, spune Neculai Unguraºu, un obiºnuit al sãlii de gimnasticã, în timp ce alþii recunosc cã s-au îngrãºat ºi acum cautã soluþia salvatoare „Vin pentru cã s-au depus kilogramele de sãrbãtori.

Categoric s-au depus, mai multe decât speram. Defapt nu speram deloc, dar… iar acum fac exerciþii, normal ar fi cele de cardio, pentru slãbit, dar facem ºi forþã”, susþine Daniel Contoman, un alt bãrbat care vine constant la sala de fittnes.

Aºadar, secretul stã în activitatea sportivã susþinutã, regim de viaþã cumpãtat, fãrã excese ºi reþineri, dupã o perioadã în care caltaboºii, carnea grasã ºi cârnaþii au fost felul principal.

Diana MITRACHE

haine ºi au pârlit pãrul celor aflaþi în preajma celor care le foloseau.

Când li s-a atras atenþia cã nu fac bine ce fac, s-a stârnit scandalul. ”Pocnitoarea m-a lovit puternic în picior, apoi a ricoºat la o doamnã unde s-a declanºat încât i-a învineþit piciorul, iar pantalonii au fost ciuruiþi de arsurã”, a declarat o doamnã indignatã de pericolul ivit în stradã. ”Nici nu ºtiu sã le foloseascã! I-a cãzut una chiar pe capul soþiei, i-a ars pãrul.

Nesimþiþi sunt pãrinþii, care se distreazã cum se sperie lumea. I-am atras atenþia unuia ºi

mi-a replicat cã aºa e de Revelion.

Adicã sã-mi dea foc?”, a spus supãrat un domn în vârstã.

Dupã focul ”oficial” de artificii, un bãrbat a golit o parte din strada din faþa Primãriei Petroºani, pentru cã a pornit arsenalul propriu de artificii de sol. Oamenii s-au pus la adãpost de pericolul stârnit de bãrbatul pus serios pe treabã.

Printre cei care s-au ferit din calea ”piromanului” au fost ºi poliþiºtii, lãsându-i omului plãcerea de a îngrozi pe cei prezenþi în stradã, la trecerea dintre ani. ªi uite aºa, câþiva iresponsabili au umbrit Revelionul 2014 din centrul Petroºanului sub privirile pasive ale Poliþiei.

Singurul care s-a distrat cu adevãrat a fost un tânãr care a gãsit locul sigur pentru Revelion 2014 în aer liber – pe soclul fãrã statuie, pe care scrie ”Glorie eroilor neamului”...

Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

A venit scadenþa pentru perioada 2007-2013 S

cadenþa la finalul perioadei. Toate administraþiile locale din Valea Jiului ºi-au întocmit în urmã cu ºapte ani un plan de dezvoltare a localitãþii. Perioada avutã în vedere a fost 2007-2013. A venit ºi anul scadenþei, cînd se trage linie ºi se bifeazã obiectivele ce au fost puse în aplicare. Urmeazã însã planurile pentru cea de-a doua perioadã ºi anume 2014-2020.

Monika BACIU

P

lanuri mari

La Lupeni au existat planuri mari în ceea ce priveºte strategia de dezvoltare. Unele dintre acestea au fost puse în practicã, iar altele nu.

Majoritatea proiectelor propuse au fost începute, acestea fiind aproape de final.

Printre obiectivele majore ale municipalitãþii s-au numãrat reabilitarea palatului cultural, modernizarea zonei istorice a urbei, modernizarea ºi dotarea ambulatoriului ºi multe altele.

Dintre proiectele enumerate mai sus la toate au fost începute lucrãrile de modernizare, ba mai mult,

unele chiar se apropie de final.

Chiar dacã banii sosiþi de la centru au fost puþini, municipalitatea a reuºit sã con-

ºantier ºi realizeazã lucrãrile din cadrul acestui proiect.

Alt proiect creionat de administraþie a fost reabilitarea palatului

tinue aceste proiecte.

Municipalitatea de la Lupeni a avut un proiect ” Reabilitare ºi modernizare Spital Lupeni – Clãdirea veche ºi amenajare incintã ºi Împrejmuire”.

Proiectul a fost deja demarat, muncitorii fiind în prezent pe

cultural. ºi acest proiect se aflã în plinã desfãºurare.

Palatul Cultural Minerul începe pe zi ce trece sã îºi recapate strãlucirea de odinioarã. Majoritatea proiectelor implementate la Lupeni se deruleazã pe fonduri europene ºi fonduri

de la bugetul de stat.

P

uncte slabe

Existã ºi minusuri ºi asta o cunosc ºi cei de la Lupeni care specificã faptul cã principala problemã cu care se confruntã este lispa locurilor de muncã.

Totul este dat de faptul cã municipiul Lupeni ºi întreaga Vale a Jiului este zonã monoindrustrialã unde principalul domeniu de activitate este mineritul.

La nivelul Vãii Jiului s-a vorbit intens de transformarea turismului într-o alternativã la minerit, însã acest lucru nu s-a întîmplat. Un pas important pentru dezvoltarea turismului în Valea Jiului constã în integrarea acestei zone ºi a ariei montane limitrofe în turismul regional european, avînd în vedere poziþia favorabilã faþã de fluxurile turistice internaþionale, dar ºi faþã de zonele turistice de importanþã naþionalã sau cu obiective de mare atractivitate.

Acest fapt conduce la

Planuri pentru anul care a început

P

roiecte pentru 2014. Administraþia localã de la Lupeni are planuri mari pentru anul 2014, pentru a demara mai multe proiecte pentru comunitate. În perioada 2014-2020 România va putea accesa fonduri europene, iar municipalitatea de la Lupeni nu vrea sã se lase mai prejos.

Monika BACIU ”Noi am ºi depus un proiect foarte important pentru localitatea noastrã, refacerea drumului naþional de la intrarea în municipiul Lupeni ºi din spre Vulcan ºi din spre Uricani.

Proiectul conþine refacerea a tot ceea ce

înseamnã drumuri, trotuare ºi îmi doresc din tot sufletul dacã la anul vom termina lucrãrile la Palatul Muncitoresc sã începem lucrãrile la cinematograf”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

La Lupeni au loc în prezent mai multe

lucrãri. Este vorba de reabilitarea Palatului Cultural, reabilitarea, dotarea ºi modernizarea ambulatoriului de specialitate ºi refacerea infrastructurii rutiere din localitate.

lipsa unor oferte economice alternative în cele 6 localitãþi principale ale Vãii Jiului, respectiv în municipiile Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi oraºele Petrila, Aninoasa ºi Uricani.

Deºi regiunea Vãii Jiului ºi ariile montane limitrofe deþin un potenþial turistic complex ºi variat, atît natural cît ºi antropic, valorificarea actualã în turism este nesemnificativã.

Pentru a realiza diversificarea activitãþii economice în aceastã zonã minierã, corelatã ºi cu cerinþele reale de a crea o viaþã normalã, se impune reconsiderarea activitãþii din domeniul mineritului ºi orientarea forþei de muncã, în special cea tînãrã, cãtre alte activitãþi.

Acest obiectiv implicã stimularea investiþiilor în economie, investiþii ce pot crea locuri de muncã. Crearea acestor locuri de muncã oferã ºansa creºterii pregãtirii profesionale ºi posibilitatea de a derula ºi alte activitãþi

productive ºi servicii.

Cea mai acutã problemã socialã din Valea Jiului o constituie lipsa locurilor de muncã.

Aici vor fi în continuare mari probleme sociale, deoarece în momentul de faþã sectorul minier este în plin proces de restructurare, iar pentru personalul disponibilizat nu existã o alternativã realã, fapt ce face sã creascã continuu presiunea socialã în aceastã zonã.

La toate acestea se adaugã efectele negative ale lipsei locurilor de muncã cu specific de calificare pentru cei care se afla în cãutarea unui loc de muncã.

Din aceste cauze (în mod special din lipsa alternativelor locurilor de muncã) a crescut numãrul persoanelor (familiilor) care beneficiazã de venit minim garantat, crescînd gradul de dependenþã a populaþiei de serviciile sociale existente, ceea ce determinã cheltuieli tot mai mari la nivelul bugetului local pentru servicii de asistenþã socialã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Plângãcioºii din PSD, supãraþi pe liberalul Avram, au fost certaþi de deputatul Laurenþiu Nistor

P

reºedintele PSD filiala judeþului Hunedoara, Laurenþiu Nistor, a luat la rost pe cei care s-au plâns de-a lungul anului 2013 cã liberalul Costel Avram organizeazã acþiuni care îi eclipseazã ºi din cauza cãruia le pleacã oameni din organizaþii. La Lupeni, la ºedinþa festivã de final de an a organizaþiilor din Valea Jiului, liderul judeþean al social democraþilor i-a îndemnat pe reprezentanþii organizaþiilor PSD sã dovedeascã faptul cã sunt mai buni ca liberalul care i-a supãrat.

organizaþiilor, chiar ºi pe reþelele de socializare, a dovedit-o poziþia pe care a avuto preºedintele PSD Hunedoara, deputatul Laurenþiu Nistor.

Ca un adevãrat lider, acesta a certat

Ileana FIRÞULESCU La sfârºitul lunii decembrie 2013, mai precis în a treia zi de Crãciun, la Lupeni a avut loc ºedinþa festivã de final de an, cu reprezentanþi din toate organizaþiile PSD din Valea Jiului, într-un cadru agerabil creat de gazdele social democrate lupenene.

S-a fãcut bilanþul, s-au purtat discuþii pe linie de partid, s-au reliefat problemele întâmpinate, planuri de viitor etc., etc. ªi cum de-a lungul anului liberalul ºef al Vãii Jiului, Costel Avram, prin acþiunile sale a fost foarte viz-

ibil, a iritat pe mulþi capi ºi vechi membri PSD, drept pentru care s-au plâns ºefului lor de partid, respectiv preºedintelui judeþean al PSD, deputat Laurenþiu Nistor.

ªi-au pârât colegi care aveau relaþii civilizate cu Avram, cei care erau vãzuþi cu Avram, iar de la cei care sunt salariaþi ai societãþii conduse de Avram, se cerea sub

diverse forme sã-ºi denigreze ºeful ºi multe altele. Ce mai!

Liberalul a devenit, pentru unii, duºmanul cel mai aprig, dar în loc sã-l contacareze, sau plâns ”tãticului” PSD-ului judeþean ºi se ”decimau” prin denigrare urmate de avertismente în interiorul organizaþiilor, cu cei care apreciau activitatea liberalului ºi cereau sã se acþioneze ºi în PSD cel puþin ca el, dacã nu mai mult.

Cã lucrurile au fost mai grave decât a rãzbãtut din interiorul

pe reprezentanþii organizaþiilor ai cãror membrii au devenit pârâcioºi, plângãcioºi, toþi la adresa acþiunilor lui Costel Avram.

Nistor a precizat cã s-a sãturat de asemenea situaþii ºi i-a îndemnat pe PSD-iºtii din Valea Jiului sã nu se mai plângã, ci sã-l contracareze pe Avram, sã facã acþiuni mai bune, sã-l saboteze organizând în aceeaºi zi, acelaºi loc ºi aceeaºi orã, evenimente care sã-l eclipseze, sã-l blocheze etc., etc.

Cu alte cuvinte, Nistor le-a spus precum copiilor cum se poartã lupta politicã: fiþi mai buni ca Avram ºi Avram va fi eclipsat!

Laurenþiu Nistor i-a întrebat pe cei prezenþi la ºedinþa festivã de la Lupeni: Ce sã-i fac eu lui Avram?

Acesta a subliniat cã doar organizaþiile locale pot sã-l învingã.

De precizat cã Laurenþiu Nistor a colaborat ºi chiar a fost prieten mulþi ani, ºi poate mai este, cu Costel Avram ºi îi cunoaºte calitãþile ºi defectele. Mai mult, nici un PSD-ist care a activat alãturi de Avram, în vremea cât a fost ºi el social democrat, nu l-a criticat.

Existã PSD-iºti care recunosc cã acesta a muncit ºi a fost loial atâta vreme cât a fãcut parte din PSD. În concluzie, Laurenþiu Nistor i-a îndemnat la muncã pe social democraþii din Valea Jiului, pentru cã politica este un permanent concurs pentru câºtigarea încrederii cetãþenilor, cã nu Avram este cauza, ci indolenþa plângãcioºilor, printre care sunt ºi câþiva lideri de organizaþii din Valea Jiului.

8 Actualitate

Firmã nouã la paza minelor viabile inele care fac M parte din Divizia Minierã, structurã a Complexului Energetic Hunedoara, sunt pãzite de o altã firmã începând cu 1 ianuarie 2014.

Semnarea noului contract s-a fãcut în ultima zi a anului trecut.

“Contractul cu vechea firmã de pazã, respectiv Lux Guard, a fost un contract încheiat pe 7 luni, care a expirat la data de 1 ianuarie ºi cum paza la Complexul Energetic Hunedoara era asiguratã de firma Compact din Deva, aceasta a preluat ºi paza unitãþilor miniere.

Schimbul între cele douã firme s-a fãcut la 1 ianuarie fãrã probleme”, ne-a declarat Nicolae Drãgoi, director la Divizia Minerã.

Vorbim de firma SC Compact Security SRL, care pânã acum a asigurat ºi paza la restul obiectivele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara cu sediul în

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Municipul Deva.

Deocamdatã, la minele din Valea Jiului au fost pãstraþi în posturi aceeaºi angajaþi ai firmei Lux Guard cu sediul în Bucureºti. Însã, ei, anul trecut, nu de puþine ori au protestat pentru cã nu ºi-au încasat salariile.

V

echea firmã – asaltatã de proteste Paznicii angajaþi la unitãþile miniere din Valea Jiului au declaºat anul trecut în octombrie un protest spontan.

Oamenii erau nemulþumiþi cã de douã luni, de când au fost preluaþi de firma Lux Guard nu ºi-au luat salariile, iar

acesta a fost doar începutul protestelor.

Pe timpul protestelor, la gura unitãþilor miniere pe care le aveau în pazã, oamenii au mãrturist atunci cum muncesc ore suplimentare, nu au echipamente ºi pãzesc unitãþile miniere cu mâinile goale, în echipament de varã. În plus, atunci ei au recunoscut cã au fost puºi sã-ºi semneze demisiile în alb ºi nici salariile nu ºi le-au primit. Era, pe scurt, povestea tristã a celor care, în a doua parte a lui 2013, au pãzit unitãþile miniere de hoþi. „În contractul colectiv de muncã spune una, ei fac cu totul altceva. Noi am lucrat, în loc de 172 de ore, cât prevede sã lucreze un om obiºnuit, am lucrat 240, 250 de ore. Nu ne-au asigurat nici echipamente ºi suntem în þinute de varã,

vã daþi seama cum e pe timpul acesta (n.r luna octombrie). Dacã ne prinde fãrã cravatã au nemulþumuri, dar deocamdatã nici nu ne-a dat pantaloni sau pantofi. Eu sunt într-un post izolat ºi nu am iluminat corespunzãtor ºi îmi cumpãr becuri de casã, pe banii mei”, au spus la acea vreme

oamenii.

Toate sesizãrile de atunci ale paznicilor s-au confirmat, iar ITM a luat mãsuri ºi a avertizat angajatorii de la Lux Guard. „Aºa cum a rezultat ºi în momentul protestului, dotarea cu echipament de protecþie nu era în conformitate cu prevederile legale”, a spus Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM, la momentul protestului.

Mai mult, ºi regimul de lucru s-a confirmat cã e ilegal. Dupã ce lucrau în frig, fãrã haine ºi multe ore suplimentare, oamenii ºi-au primit pânã la urmã banii de salarii. Acum personalul a fost preluat de o nouã firmã.

Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE

Poate anul 2014 va aduce o nouã ºcoalã la Vulcan

D

acã anul 2014 tot se anunþã a fi bogat în inaugurãri ºi proiecte, poate cã se va reuºi ceea ce nu s-a putut în ultimele douã decenii.

care se doreºte cea mai mare unitate de învãþãmânt din localitate, cu 24 de clase, aºteaptã de la un an la altul fonduri, însã în fiecare an se gãsesc tot felul de scuze sau motive pentru care banii nu mai vin.

Reprezentanþii administraþiei au solicitat bani pentru aceastã ºcoalã ºi mereu li s-a

Deºi pare incredibil, este totuºi adevãrat. ªcoala generalã nr. 7 din Municipiul Vulcan se construieºte de circa 20 ani. Clãdirea gigant,

Vulcãnenii, terorizaþi de petarde ºi pocnitori sub ochii poliþiºtilor

condiþiile în care la Vulcan, cel puþin, sãrbãtorile s-au derulat sub semnul terorii.

Petardele ºi pocnitorile s-au vândut la colþ de stradã peste tot ºi copii cu 10 ani stãteau cu ele în mânã de Crãciun ºi Revelion. Oamenii au fost pur ºi simplu terorizaþi de zgomotele pocnitorilor care s-au auzit ºi în creierul nopþii. “Pur ºi simplu nu mai rezist, nu mai pot sã dorm , sã stau liniºtitã în casã. Noapte de noapte se aud petardele ºi nu pot sã-mi închipui ce om bolnav poate sã le dea foc în scara blocului”, a afirmat locatara unui bloc de la strada Aleea Muncii din Vulcan. ªi, asta nu este tot. Din pãcate,

Î

ncã de la începutul lunii decembrie, poliþiºtii s-au tot lãudat cu acþiunile pe care au de gând sã le deruleze în pieþe ºi târguri pentru a preveni comercializarea ºi utilizarea articolelor pirotehnice , dar degeaba.

Ne întrebãm ce fel de acþiuni au reuºit ei sã facã ºi ce capturi au fãcut, în

2014 ar trebui sã fie anul inaugurãrilor

Î

n anul 2014, în Valea Jiului trebuie sã se finalizeze mai multe obiective de investiþii derulate atât de administraþiile locale, cât ºi judeþene.

Printre acestea se numãrã ºi unele proiecte “ grele” care au nevoie de fonduri de la centru, cum ar fi parte din Domeniul Schiabil din Parâng, mai exact telescaunul TS3, pentru care primãria Petroºani a solicitat un împrumut bancar. ªi în Vestul Vãii Jiului sunt douã investiþii mari,

Investiþiile de la Divizia Minierã, la un pas de concretizare

A

început numãrãtoarea inversã pentru stabilirea investitorului de la minele viabile din Valea Jiului. responsabilii Complexului Energetic Hunedoara au demarat procedura pentru retehnologizarea minelor viabile, iar în data de 15 ianuarie se vor deschide ofertele.

Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã echipamente miniere pentru unitãþile viabile.

Echipamentele miniere ce urmeazã a fi achiziþionate

sunt estimate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul contractului vor fi achiziþionate 312 bucãþi de echipamente tehnologice miniere pentru

EM lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni.

Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri proprii-Intreg contractul se

executa in sistem de finantare "credit" furnizor asigurat de catre furnizor.

Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran.

Pentru investitiile din minerit este posibil ca banii sã vinã din China, de la acelasi grup care este interesat si de investitiile de

spus cã vor veni.

De altfel, pânã acum, preþul materialelor de construcþie a tot crescut ºi clãdirea a fost vandalizatã, iar ce s-a stricat, a trebuit sã fie refãcut la loc. Pentru finalizarea construcþiei, care de-a lungul timpului a fost vandalizatã de nenumãrate ori, ar mai trebui câteva zeci de miliarde de lei vechi.

Luiza ANDRONACHE

unii oameni sunt atât de inconºtienþi de riscurile la care îºi expun copiii încât cu greu pot ºi numiþi pãrinþi. Chiar ei au cumpãrat acele petarde de amuzament ºi le puneau în mâna copiilor pentru a le da foc. Din pãcate, acest tip de “distracþie” a fãcut ca la Uricani, cel puþin, un copil sã ajungã de Revelion la Spital cu distrucþie a mâinii în care þinea o petardã atunci când a explodat. În aceste condiþii, ne tot întrebãm unde au fost poliþiºtii care s-au tot lãudat cã vor fi la datorie non stop pentru a asigura asigura paza ºi ordinea publicã pe perioada sãrbãtorilor.

Luiza ANDRONACHE

care vizeazã domeniile schiabile din Straja ºi Pasul Vâlcan, care la fel, au nevoie de fonduri pentru o parte din lucrãri, cel puþin. ªi când vine vorba de drumuri, Consiliul Judetean Hunedoara trebuie sa termine douã rute importante pentru Valea Jiului, asta daca toate lucrurile sunt in regula. “Vulcan – Pasul Vulcan va fi sigur finalizat.

Nu ºtiu dacã ºi Dealul Babii – Meriºor. Dacã firma spaniolã va continua investiþia acolo, se va face, dacã nu, vom prelua noi din nou drumul ºi îl vom moderniza cu banii noºtrii”, a declarat la Mintia, pentru care au achizitionat caietul de sarcini. Privatizarea CEH ar însemna ca un investitor strategic sã achizitioneze 51% din actiunile complexului. În vara anului 2013, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã, declara cã pentru retehnologizare minelor viabile este nevoie de o sumã importantã de bani, aceasta urmând a fi asiguratã din bugetul societãþii. ”Pentru retehnologizarea mineritului este nevoie de circa 60 de milioane euro pentru cele patru mine, iar

Tiberiu Balint, vicepreºedintele C.J. Hunedoara .

Ruta Dealul Babii – Merisor, care ar trebui sa scurteze drumul din Valea Jiului pana la Deva cu aproximativ 30 de km, a fost preluat de niste investitori spanioli care vor sa construiasca in acea zona cel mai mare parc eolian din regiunea de Vest. Astfel, ei s-au angajat ca fac si drumul, asta daca lucrurile vor merge bine.

Primãriile, la fel, au început anul trecut mai multe proiecte pe care le vor finaliza anul acesta.

Luiza ANDRONACHE cele 60 de milioane euro compania trebuie sã le asigure din profit, dacã sunt competenþi (managerii, n.r.), dacã nu, vin alþii', a spus ministrul Energiei în vara anului trecut.

Pentru retehnologizarea celor trei unitãþi miniere viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ofertele vor fi deschise peste douã sãptãmâni, în 15 ianuarie. Directorul general al CEH, Daniel Andronache declara cã sunt firme ce vor livra utilaje din þarã, din Europa, dar ºi din Asia.

Monika BACIU

8 Actualitate

Firmã nouã la paza minelor viabile inele care fac M parte din Divizia Minierã, structurã a Complexului Energetic Hunedoara, sunt pãzite de o altã firmã începând cu 1 ianuarie 2014.

Semnarea noului contract s-a fãcut în ultima zi a anului trecut.

“Contractul cu vechea firmã de pazã, respectiv Lux Guard, a fost un contract încheiat pe 7 luni, care a expirat la data de 1 ianuarie ºi cum paza la Complexul Energetic Hunedoara era asiguratã de firma Compact din Deva, aceasta a preluat ºi paza unitãþilor miniere.

Schimbul între cele douã firme s-a fãcut la 1 ianuarie fãrã probleme”, ne-a declarat Nicolae Drãgoi, director la Divizia Minerã.

Vorbim de firma SC Compact Security SRL, care pânã acum a asigurat ºi paza la restul obiectivele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara cu sediul în

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Municipul Deva.

Deocamdatã, la minele din Valea Jiului au fost pãstraþi în posturi aceeaºi angajaþi ai firmei Lux Guard cu sediul în Bucureºti. Însã, ei, anul trecut, nu de puþine ori au protestat pentru cã nu ºi-au încasat salariile.

V

echea firmã – asaltatã de proteste Paznicii angajaþi la unitãþile miniere din Valea Jiului au declaºat anul trecut în octombrie un protest spontan.

Oamenii erau nemulþumiþi cã de douã luni, de când au fost preluaþi de firma Lux Guard nu ºi-au luat salariile, iar

acesta a fost doar începutul protestelor.

Pe timpul protestelor, la gura unitãþilor miniere pe care le aveau în pazã, oamenii au mãrturist atunci cum muncesc ore suplimentare, nu au echipamente ºi pãzesc unitãþile miniere cu mâinile goale, în echipament de varã. În plus, atunci ei au recunoscut cã au fost puºi sã-ºi semneze demisiile în alb ºi nici salariile nu ºi le-au primit. Era, pe scurt, povestea tristã a celor care, în a doua parte a lui 2013, au pãzit unitãþile miniere de hoþi. „În contractul colectiv de muncã spune una, ei fac cu totul altceva. Noi am lucrat, în loc de 172 de ore, cât prevede sã lucreze un om obiºnuit, am lucrat 240, 250 de ore. Nu ne-au asigurat nici echipamente ºi suntem în þinute de varã,

vã daþi seama cum e pe timpul acesta (n.r luna octombrie). Dacã ne prinde fãrã cravatã au nemulþumuri, dar deocamdatã nici nu ne-a dat pantaloni sau pantofi. Eu sunt într-un post izolat ºi nu am iluminat corespunzãtor ºi îmi cumpãr becuri de casã, pe banii mei”, au spus la acea vreme

oamenii.

Toate sesizãrile de atunci ale paznicilor s-au confirmat, iar ITM a luat mãsuri ºi a avertizat angajatorii de la Lux Guard. „Aºa cum a rezultat ºi în momentul protestului, dotarea cu echipament de protecþie nu era în conformitate cu prevederile legale”, a spus Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM, la momentul protestului.

Mai mult, ºi regimul de lucru s-a confirmat cã e ilegal. Dupã ce lucrau în frig, fãrã haine ºi multe ore suplimentare, oamenii ºi-au primit pânã la urmã banii de salarii. Acum personalul a fost preluat de o nouã firmã.

Diana MITRACHE Luiza ANDRONACHE

Poate anul 2014 va aduce o nouã ºcoalã la Vulcan

D

acã anul 2014 tot se anunþã a fi bogat în inaugurãri ºi proiecte, poate cã se va reuºi ceea ce nu s-a putut în ultimele douã decenii.

care se doreºte cea mai mare unitate de învãþãmânt din localitate, cu 24 de clase, aºteaptã de la un an la altul fonduri, însã în fiecare an se gãsesc tot felul de scuze sau motive pentru care banii nu mai vin.

Reprezentanþii administraþiei au solicitat bani pentru aceastã ºcoalã ºi mereu li s-a

Deºi pare incredibil, este totuºi adevãrat. ªcoala generalã nr. 7 din Municipiul Vulcan se construieºte de circa 20 ani. Clãdirea gigant,

Vulcãnenii, terorizaþi de petarde ºi pocnitori sub ochii poliþiºtilor

condiþiile în care la Vulcan, cel puþin, sãrbãtorile s-au derulat sub semnul terorii.

Petardele ºi pocnitorile s-au vândut la colþ de stradã peste tot ºi copii cu 10 ani stãteau cu ele în mânã de Crãciun ºi Revelion. Oamenii au fost pur ºi simplu terorizaþi de zgomotele pocnitorilor care s-au auzit ºi în creierul nopþii. “Pur ºi simplu nu mai rezist, nu mai pot sã dorm , sã stau liniºtitã în casã. Noapte de noapte se aud petardele ºi nu pot sã-mi închipui ce om bolnav poate sã le dea foc în scara blocului”, a afirmat locatara unui bloc de la strada Aleea Muncii din Vulcan. ªi, asta nu este tot. Din pãcate,

Î

ncã de la începutul lunii decembrie, poliþiºtii s-au tot lãudat cu acþiunile pe care au de gând sã le deruleze în pieþe ºi târguri pentru a preveni comercializarea ºi utilizarea articolelor pirotehnice , dar degeaba.

Ne întrebãm ce fel de acþiuni au reuºit ei sã facã ºi ce capturi au fãcut, în

2014 ar trebui sã fie anul inaugurãrilor

Î

n anul 2014, în Valea Jiului trebuie sã se finalizeze mai multe obiective de investiþii derulate atât de administraþiile locale, cât ºi judeþene.

Printre acestea se numãrã ºi unele proiecte “ grele” care au nevoie de fonduri de la centru, cum ar fi parte din Domeniul Schiabil din Parâng, mai exact telescaunul TS3, pentru care primãria Petroºani a solicitat un împrumut bancar. ªi în Vestul Vãii Jiului sunt douã investiþii mari,

Investiþiile de la Divizia Minierã, la un pas de concretizare

A

început numãrãtoarea inversã pentru stabilirea investitorului de la minele viabile din Valea Jiului. responsabilii Complexului Energetic Hunedoara au demarat procedura pentru retehnologizarea minelor viabile, iar în data de 15 ianuarie se vor deschide ofertele.

Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã echipamente miniere pentru unitãþile viabile.

Echipamentele miniere ce urmeazã a fi achiziþionate

sunt estimate la o valoare de peste 349,017,487.00 RON. În cadrul contractului vor fi achiziþionate 312 bucãþi de echipamente tehnologice miniere pentru

EM lonea, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Lupeni.

Modalitatea de platã a echipamentelor miniere se realizeazã prin Fonduri proprii-Intreg contractul se

executa in sistem de finantare "credit" furnizor asigurat de catre furnizor.

Divizia Minierã din cadrul CEH a elaborat documentaþia necesarã pentru demararea unor investiþii semnificative în modernizarea activitãþilor de producþie din subteran.

Pentru investitiile din minerit este posibil ca banii sã vinã din China, de la acelasi grup care este interesat si de investitiile de

spus cã vor veni.

De altfel, pânã acum, preþul materialelor de construcþie a tot crescut ºi clãdirea a fost vandalizatã, iar ce s-a stricat, a trebuit sã fie refãcut la loc. Pentru finalizarea construcþiei, care de-a lungul timpului a fost vandalizatã de nenumãrate ori, ar mai trebui câteva zeci de miliarde de lei vechi.

Luiza ANDRONACHE

unii oameni sunt atât de inconºtienþi de riscurile la care îºi expun copiii încât cu greu pot ºi numiþi pãrinþi. Chiar ei au cumpãrat acele petarde de amuzament ºi le puneau în mâna copiilor pentru a le da foc. Din pãcate, acest tip de “distracþie” a fãcut ca la Uricani, cel puþin, un copil sã ajungã de Revelion la Spital cu distrucþie a mâinii în care þinea o petardã atunci când a explodat. În aceste condiþii, ne tot întrebãm unde au fost poliþiºtii care s-au tot lãudat cã vor fi la datorie non stop pentru a asigura asigura paza ºi ordinea publicã pe perioada sãrbãtorilor.

Luiza ANDRONACHE

care vizeazã domeniile schiabile din Straja ºi Pasul Vâlcan, care la fel, au nevoie de fonduri pentru o parte din lucrãri, cel puþin. ªi când vine vorba de drumuri, Consiliul Judetean Hunedoara trebuie sa termine douã rute importante pentru Valea Jiului, asta daca toate lucrurile sunt in regula. “Vulcan – Pasul Vulcan va fi sigur finalizat.

Nu ºtiu dacã ºi Dealul Babii – Meriºor. Dacã firma spaniolã va continua investiþia acolo, se va face, dacã nu, vom prelua noi din nou drumul ºi îl vom moderniza cu banii noºtrii”, a declarat la Mintia, pentru care au achizitionat caietul de sarcini. Privatizarea CEH ar însemna ca un investitor strategic sã achizitioneze 51% din actiunile complexului. În vara anului 2013, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Niþã, declara cã pentru retehnologizare minelor viabile este nevoie de o sumã importantã de bani, aceasta urmând a fi asiguratã din bugetul societãþii. ”Pentru retehnologizarea mineritului este nevoie de circa 60 de milioane euro pentru cele patru mine, iar

Tiberiu Balint, vicepreºedintele C.J. Hunedoara .

Ruta Dealul Babii – Merisor, care ar trebui sa scurteze drumul din Valea Jiului pana la Deva cu aproximativ 30 de km, a fost preluat de niste investitori spanioli care vor sa construiasca in acea zona cel mai mare parc eolian din regiunea de Vest. Astfel, ei s-au angajat ca fac si drumul, asta daca lucrurile vor merge bine.

Primãriile, la fel, au început anul trecut mai multe proiecte pe care le vor finaliza anul acesta.

Luiza ANDRONACHE cele 60 de milioane euro compania trebuie sã le asigure din profit, dacã sunt competenþi (managerii, n.r.), dacã nu, vin alþii', a spus ministrul Energiei în vara anului trecut.

Pentru retehnologizarea celor trei unitãþi miniere viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ofertele vor fi deschise peste douã sãptãmâni, în 15 ianuarie. Directorul general al CEH, Daniel Andronache declara cã sunt firme ce vor livra utilaje din þarã, din Europa, dar ºi din Asia.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Petroºani - 90 de ani de la declararea ca oraº

L

a începutul anului 2014 s-au împlinit 90 de ani de la data în care, pe 4 ianuarie 1924, Petroºaniul a fost declarat oraº. Anunþul care sublinia transformarea comunei Petroºeni în oraºul Petroºeni a fost publicat în ziarul "Gazeta Jiului", anul III, nr. 3, pe prima paginã, în articolul de fond intitulat "Petroºeniul - oraº!".

Mircea NISTOR Sãrbãtorirea evenimentului a fost gãzduitã de Sala "Apollo" în data de 12 ianuarie 1924.

În anul în care "capitala" Vãii Jiului a fost declaratã oraº, Judeþul Hunedoara avea 10 plase (subdiviziuni ale judeþului în vechea împãrþire administrativã), o suprafaþã de 1.357.024 de iugãre cadastrale (7.810 kmp), un numãr de 320.428 de locuitori, dintre care 269.569 români, 39.978 unguri, 8.521 germani, 4.656 evrei ºi 4.704 de alte etnii.

Oraºul de reºedinþã era tot Deva ºi mai existau 11 secretariate comunale, 87 secretariate cercuale, la un numãr total de 425 de comune rurale ºi 4

comune urbane.

Plasa Petroºeni avea 14 comune rurale ºi o suprafaþã de 169.481 de iugãre cadastrale (975 kmp).

Populaþia totalã era de

60.053 de locuitori (62 de locuitori pe 1 kmp), dintre care 31.111 români, 19.663 unguri, 4.064 germani, 1.958 evrei ºi 3.257 de locuitori de altã etnie. Plasa Petroºeni era împãrþitã în 5 secretariate cercuale ºi anume : 1. Livezeni, Bãrbãtenii de Jos (Iscroni), 2. Lupeni, Bãrbãtenii de Sus, 3.

Petrila, Crivadia, Meriºor, Bãniþa, 4.

Uricani, Hobiceni, Câmpu lui Neag, 5.

Vulcan, Coroeºti, Paroºeni. În ceea ce priveºte istoria localitãþii Petroºani existã astãzi mai multe variante

diferite. Astfel, preotul Sebastian Stanca, nãscut chiar în Petroºani în anul 1878, considera cã aºezarea a luat fiinþã la începutul secolului al XVII-lea.

Potrivit unei danii datatã 1640, pe locul Petroºaniului de astãzi

trãia familia iobagului Bolia, proprietarii pãmântului fiind familiile Mãrginean (maghiarizat Marzsinay) ºi Cândea (maghiarizat Kendeffy), despãrþite între ele de apele pâraielor Maleia ºi Dâlja. Pe de altã parte, preotul Iacob Radu, din Lugoj, susþinea cã satul iniþial a fost înfiinþat în secolul al XVIII-lea de românii veniþi din nordul Judeþului Gorj de astãzi ºi din Þara

Haþegului. Pentru prima oarã, denumirea de Petroºani (sub forma Petroºan) este întâlnitã în Conscripþia din 17841787. În cea din anul 1818, despre Petroºani se pre-

cizeazã cã avea 96 de locuitori. Potrivit altor pãreri, primii locuitori ai municipiului Petroºani de astãzi au fost însã dacii (urmaºii lor purtând în prezent numele de momârlanioameni ai muntelui).

Au trecut 15 ani de la demararea ultimei mineriade n urmã cu 15 ani, în 4 ianuarie, în Valea Jiului Îplecarea izbucnea o nouã grevã generalã, continuatã prin minerilor, pe jos spre Capitalã. Greva din ianuarie 1999 s-a încheiat însã la Costeºti, odatã cu semnarea celebrei "Pãci de la Cozia".

Mircea NISTOR Dupã ce ºi-au petrecut în liniºte sãrbãtorile ºi minivacanþa de iarnã, la îndemnul lui Miron Cozma, în ianuarie, minerii au intrat în grevã generalã. Totul a pornit de la decizia Guvernului de a închide minele Dâlja, Bãrbãteni ºi Câmpu lui Neag. Greviºtii, aflaþi la ultima grevã de "importanþã naþionalã" au întocmit o listã de revendicãri printre care se aflau: menþinerea în activi-

tate a celor trei mine, plata la zi a salariilor ºi nu în ultimul rând, acordarea a douã de hectare de pãmânt ºi 10.000 de dolari, fiecãrui miner care va mai fi disponibilizat.

Dupã mai multe runde de negocieri purtate la Petroºani între liderii greviºtilor ºi reprezentanþii Guvernului, cu toatele eºuate, Miron Cozma a luat decizia de a pleca cu toþi minerii spre Bucureºti. Astfel, în dimineaþa zilei de 18 ianuarie, circa 10.000 de ortaci au

plecat (vrând-nevrând) pe jos, cãtre Capitalã.

Marea victorie "minereascã" a fost înregistratã 3 zile mai târziu la Costeºti, unde aproximativ 3.000 de jandarmi au fost luaþi prizonieri de cãtre cei aproape 25.000 de mineri ºi "reprezentanþi ai altor categorii sociale", strânºi pe drum de ortacii plecaþi din

Valea Jiului. Dupã înfrângerea suferitã de cãtre forþele de ordine la Costeºti, Gavril Dejeu, ministrul de interne ºi-a pierdut fotoliul, locul sãu fiind ocupat de Dudu Ionescu, care l-a destituit imediat pe generalul Gheorghe Lupu, coordonatorul trupelor de la BumbeºtiJiu ºi Costeºti.

Ultimul pas al mineriadei demaratã în data de 4 ianuarie 1999 l-a reprezentat semnarea "Pãcii de la Cozia", care astãzi se ºtie bine cât ºi cum a fost respectatã de cãtre guvernanþii din acea perioadã. Minele au fost închise, liderii minerilor (chiar ºi cei de conjuncturã) au fost arestaþi, disponibilizãrile continuã ºi astãzi, iar cei 10.000 de dolari ºi cele 2 hectare de pãmânt au rãmas la stadiul de simplã promisiune.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Parcurile acvatice din Valea Jiului, în atenþia Consiliul Judeþean Hunedoara

C

onsiliul Judeþean Hunedoara, planuri pentru perioada 2014-2020. Valea Jiului este în atenþia responsabililor Consiliului Judeþean Hunedoara care vor sã respecte promisiunile fãcute în urmã cu ceva timp. În contextul în care mineritul se restrânge, reprezentanþii CJH au în vedere dezvoltarea turismului în Valea Jiului prin crearea unor noi atracþii pentru turiºti.

Monika BACIU ”În ultimii ani zona Vãii Jiului se confruntã cu serioase probleme în ceea ce priveºte numãrul ºomerilor, ca urmare a restrângerii activitãþii miniere care era principala ocupaþie a locuitorilor acestei zone a judeþului Hunedoara. O mare oportunitate a prezentului cât ºi a viitorului apropiat o reprezintã dezvoltarea turismului, aici fiind condiþii propice pentru practicarea atãt a sporturilor de iarnã cât ºi a drumeþiilor în sezonul estival. Pentru a veni în sprijinul autoritãþilor locale, Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu Consiliul Local al Municipiului Petroºani în anul 2012 în scopul realizãrii în comun a proiectului de dezvoltare zonalã Complex de agrement - Parc acvatic ”PETROAQUA” Petroºani. Acestã asociere a fost aprobatã prin Hotãrârea nr. 197/2012 a Consiliului Judeþean Hunedoara ºi urmare acestui fapt este necesarã elaborarea unei documentaþii tehnicoeconomice, faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþii

Complex de agrement - Parc acvatic ”PETROAQUA” Petroºani”, se aratã în documentele CJH. Acelaºi proiect ar urma sã fie realizat ºi în municipiul Lupeni. ”În acelaºi sens, Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat ºi cu Consiliul Local al Municipiului Lupeni în scopul realizãrii în comun al unui proiect de dezvoltare zonalã intitulat Complex de agrement - Parc acvatic ”AQUALUPE” Lupeni. Acestã asociere a fost aprobatã prin Hotãrârea nr. 196/2012 a Consiliului Judeþean Hunedoara. Pentru realizarea acestui obiectiv de investiþii este necesarã elaborarea unei documentaþii tehnico-economice la faza studiu de fezabilitate denumitã Complex de agrement - Parc acvatic ”AQUALUPE” Lupeni”, se mai aratã în documente.

Pentru realizarea acestor investiþii consilierii judeþeni au aprobat la finele lunii decembrie a anului trecut, achiziþionarea ºi elaborarea documentaþiilor tehnicoeconomice la faza studiu de fezabilitate.

Astfel, în Municipiului

Petroºani se doreºte construirea unui ansamblu de construcþii de agrement de tipul unui „parc acvatic” format din bazine de înot pentru adulþi, bazine pentru tobogane, piscine pentru relaxare ºi distracþie, bazine de apã pentru copii, cu mobilier de joacã pentru micuþi, zonã de

plajã, amenajãri pentru activitãþi sportive (fotbal pe plajã, volei pe plajã, tenis cu piciorul), completate de o zonã comercialã ºi de alimentaþie publicã, dar ºi de o zonã terapeuticã unde se va face fitness, saunã ºi masaj. Aceleaºi date le are ºi Complexul de

agrement – parcul acvatic “AQUALUPE” din Lupeni. Ambele proiecte vor sã se foloseascã de potenþialul turistic mare, dar insuficient valorificat al Vãii Jiului, recomandat de relieful atât cu valoare peisagisticã, dar ºi prin posibilitãþile

diversificate de practicare a turismului, de la schi, drumeþii, alpinism, speo-turism la odihnã ºi recreere.

Pânã în prezent, turismul zonal este recomandat doar de proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan.

Pentru ambele proiecte, Consiliul Judeþean Hunedoara va realiza ºi promova documentaþiile tehnice aferente proiectului, va asigura sau accesa fondurile necesare pentru finanþare, va aloca fonduri pentru cofinanþare ºi pentru promovarea bazelor acvatice, va urmãri lucrãrile ºi va monitoriza activitatea operatorului complexului de agrement.

ApaServ Valea Jiului are de încasat peste 16 milioane de lei

P

rimãriile, cu datorii cãtre furnizorul de apã potabilã. Responsabilii de la societatea de apã din Valea Jiului au realizat un bilanþ al anului care tocmai a trecut. Existã ºi puncte forte, dar ºi puncte slabe.

Monika BACIU S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A nu înregistreaza în prezent nici o datorie restanta la bugetul consolidat al statului.

Potrivit responsabililor societãþii, soldul creanþelor a scazut cu 1.663.265,42 lei, reprezentând un procent de 9,3%. Gradul de încasare raportat la facturile curente a crescut si este în procent mediu de 70%, comparativ cu 54%.

La data de 20 noiembrie 2013, uunitaþi

bugetare, înregistrau datorii de 136.498,69 de lei, dintre care primariile din Valea Jiului datorau furnizorului de apã suma de 46.504,87 de lei, iar Spitalul de Urgenþã Petroºani avea o datorie de 102.801,32 lei. Nici în ceea ce îi priveºte pe agenþii economici situaþia nu a fost altfel. ApaServ Valea Jiului avea de recuperat de la acestea sume de peste 5 milioane de lei. Cele mai mari datorii erau înregistrate în rândul

populaþiei ºi anume peste 10.990.863,58 de lei. În ceea ce priveºte datoriile populaþiei cele mai mari sume restante se înregistreazã în rândul abonaþilor casnici, peste opt milioane de lei, aceºtia fiind urmaþi de asociaþiile

de proprietari cu peste douã milioane de lei. Pentru recuperarea creanþelor reprezentanþii ApaServ Valea Jiului au aplicat mai multe mãsuri. Au fost întocmite 15.881 somaþii de plata pentru clienþii cu debite restante, s-au încheiat un numar de 686 angajamente de plata, conform procedurii de esalonare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

B

oboteazã, serbata în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sãrbãtorilor de iarnã ºi are, pe lîngã înþelesurile creºtine momentul naºterii spirituale a Mîntuitorului trãsãturi de mare sãrbãtoare popularã. În ajunul Bobotezei se pregãteºte o masã asemãnãtoare cu masa din ajunul Crãciunului.

Pe masa din "camera de curat" se aºterne o faþã de masã, aleasa special pentru acest moment, sub faþã de masã se pune fan sau otava iar pe fiecare colþ se pune cîte un bulgãre de sare.

Deasupra se aºeazã douãsprezece feluri de mîncare: coliva - grîu piºat, fiert, îndulcit cu miere ºi amestecat cu nucã pisatã -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ("gãluºte") umplute cu crupe, borº de "burechiuse" sau "urechiuºele babei" borº de fasole albã în care se fierb colþunaºi mici, umpluþi cu ciuperci, ce au colþurile lipite în formã de urechiuºe -, borº de peºte, peste prãjit, "vãrzare" - plãcinte de post umplute cu tocãtura de varzã acrã -, plãcinte cu mac etc.

Pînã la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mîncare iar, imediat dupã sfinþirea mesei, parte din bucate sînt adãugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli ºi pentru a fi bune de prãsilã".

Altã datã, dupã ce preotul rostea Troparul Botezului ºi stropea cu agheasmã în casã ºi pe gospodari, era invitat sã se aºeze pe laviþã.

Sub lãicerul de pe laviþã erau aºezate, din timp, boabe de

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

TRADIÞII ªI OBICEIURI DE BOBOTEAZÃ.

Ziua în care se alungã spiritele malefice

porumb - "ca sã stea cloºtile pe ouã" - ºi busuioc - "ca sã vinã petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tîrziu, în descîntecele de dragoste. În semn de rãsplata se dãdeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere ºi covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aºezã cel mai frumos fuior de cînepã. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaþii: se credea cã de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morþilor sau ca Maica Domnului va face din cînepã un voloc cu care va prinde sufletele morþilor din iad pentru a le ridica în rai, scrie crestinortodox.ro.

A

junul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, în egalã mãsurã, ºi un moment favorabil farmecelor, descîntecelor ºi altor practici magice. Dimineaþa, înainte de aprinderea focului, se strîngeau cenuºa din soba ºi gunoiul din casa pentru a fi pãstrate pînã în primãvarã, cînd se presãrau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice ºi a le proteja de gujulii".

Fanul de sub faþã de masã ºi bulgãrii de sare se adãugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli ºi de duhurile rele". În acelaºi scop era folositã ºi agheasma luatã de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea cã dacã, în dimineaþa Ajunului de Boboteazã, pomii erau încãrcaþi cu promoroaca, aceºtia vor avea rod bogat.

De asemenea, se credea cã animalele din grajd vorbesc la miezul nopþii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. În aceastã zi erau interzise certurile în casã ºi nu se dãdea nimic cã împrumut, nici mãcar jãratec din focul din vatrã. În seara de Ajun se sãvîrºeau practici de aflare a duratei vieþii. Înainte de culcare, se luau cãrbuni din vatrã ºi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea cã primul care va muri, va fi cel al cãrui cãrbune se va stinge mai repede.

B

oboteaza sfinitirea apei

În ziua de Boboteaza are loc sfinþirea apei, în timpul slujbei de Iordan.

Pregãtirea acestui moment se face, ºi astãzi, cu multã atenþie, în fiecare comunitate. Locul de desfãºurare a slujbei se alege împreunã cu preotul satului, de obicei într-un spaþiu mai larg - unde sã fie cel puþin o fîntînã -, în imediata vecinãtate a unei ape curgãtoare, în gospodãria unui om sau în curtea bisericii.

Pentru acest moment se aduce apã, care se punea în vase mari de lemn ºi, tot acum, se taie, la rãu, o cruce mare de gheaþã. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla în mod normal în curtea bisericii, se desfãºoarã întreg ceremonialul religios, la care participã toatã

suflarea comunitãþii.

Dupã slujba de sfinþire a apei, transformatã în agheasmã, fiecare sãtean îºi ia apã sfinþitã în vasele de lemn sau de sticlã cu care a venit de acasã. Pe drumul de întoarcere ei strigã "Chiraleisa"- pentru belºugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului ºi pentru creºterea cît mai mare a cînepii - ºi toarnã cîte puþinã agheasma în toate fîntînile întîlnite în cale. Odatã ajunºi acasã, oamenii sfinþesc cu agheasmã sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadã, casa ºi interiorul casei.

B

oboteaza practici populare de purificare a spaþiului ºi de alungare a spiritelor malefice Boboteaza cumuleazã elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creºtine adãugîndu-se practici populare de purificare a spaþiului ºi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se fãcea, cîndva, prin focuri ºi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca.

Aceastã manifestare

avea loc imediat dupã sfinþirea apei cînd tinerii se retrãgeau pe locuri mai înalte, avînd asupra lor cãrbuni aprinºi ce fuseserã folosiþi anterior la aprinderea secaluselor, ºi aprindeau focurile de Boboteaza.

Rugul era fãcut din vreascuri ºi frunze uscate strînse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cîntau ºi dansau în jurul focului ºi sãreau peste foc, atunci cînd acesta se mai potolea, în credinþa cã vor fi feriþi, astfel, de boli ºi de pãcate. La plecare, fiecare lua cãrbuni aprinºi cu care, odatã ajunºi acasã, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folositã ca încãrcãtura pentru secaluse crezînd cã, în acest fel, casa va fi feritã de primejdii, mai ales de trasnete. În cele trei zile, cît tine Boboteaza în Bucovina, existã sate în care vecinii, prietenii ºi rudele obiºnuiesc a se colinda reciproc, dupã cum existã comunitãþi în care, în aceste zile, reapar mascaþii. Tinerii, mascaþi în babe ºi moºnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gãsesc fete de mãritat, obiceiul fiind o reminiscenþã a cultului moºilor ºi strãmoºilor precum ºi a unor vechi practici fertilizatoare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Agheasma - mai preþioasã în aceste zile

S

ute de credincioºi se înghesuie la bisericile din Valea Jiului sã ia agheasmã, apa sfinþitã care sã-i apere de boli ºi sã le aducã bunãstare.

Maximilian GÂNJU

Oamenii ºi-au întors faþa cãtre bisericã mai mult decât oricând, mai ales dupã anul greu prin care au trecut ºi-ºi pun speranþa în Dumnezeu cã o sã treacã cu bine ºi de 2014. Înarmaþi cu sticle

de plastic, bidoanele de vin sau alte recipiente rãmase de la sãrbãtori, oamenii se încoloneazã în faþa bisericilor cu circa o orã înainte ca preoþii sã încheie slujba de sfinþire, de teamã cã nu vor apuca „apa tãmãduitoare”.

Cei mai mulþi au renunþã la ulcioare sau carafele cu care

odinioarã se aducea de la bisericã agheasma ºi chiar dacã nu toþi reuºesc sã-ºi îndese o crenguþã de busuioc sfinþit în sticlele de plastic, important este cã au credinþã iar apa este „la fel de purã ºi fãrã busuioc”. „Nu are treabã în ce iei apã, cã o fi

bidonul în care a fost vin sau suc sau cã este canã de porþelan. Dacã ai credinþã în Dumnezeu ºi sticla este curatã poþi lua agheasmã. Este ºi mai practic sã iei în bidon de plastic pentru cã o duci mai uºor acasã. Apa aceasta este tãmãduitoare ºi ne ocroteºte de boli indiferent în ce este dusã acasã”, spune Lucian, un pensionar din Petroºani.

Boboteazã la peste 1.500 de metri altitudine

Z

iua de 6 ianuarie reprezintã o mare sãrbãtoare pentru toþi românii creºtini, fiind ziua în care Domnul Iisus Hristos s-a arãtat lumii ºi a fost botezat în apa Iordanului de cãtre Sfântul Ioan. În aceeaºi zi se þine ºi sãrbãtoarea Botezului, prima dintre cele ºapte taine, fãrã de care nu te poþi numi creºtin.

Mircea NISTOR Ca un fapt inedit, nu numai pentru Valea Jiului, ci ºi pentru întreaga Românie, în Lupeni, mai exact în Masivul Straja, sfinþirea

tudinea de peste 1.500 de metri este unicã în România ºi reprezintã un eveniment deosebit pentru toþi turiºtii din Masivul Straja", susþin salvamontiºtii din Lupeni.

apei se desfãºoarã sus în munte. Dacã în alte regiuni din þarã scufundarea crucii în apã are loc în Dunãre sau în Marea Neagrã, la nivelul zero ºi este intens mediatizatã, în Straja, evenimentul se deruleazã la altitudinea de aproape 1.700 de metri.

Mai exact, în locul în care izvorãºte apa Strajei, loc amplasat la cota 1.700 ºi de unde butoiul cu apã sfinþitã este transportat pânã la schitul din Straja de cãtre salvamontiºti, cu ajutorul akiei.

"Pentru noi este deja o tradiþie. De ani buni, cu ocazia Bobotezei, transportãm cu akia apa sfinþitã de la izvorul Strajei pânã la schit ºi la Crucea Eroilor, unde se deruleazã slujba religioasã. Cred cã aceastã sfinþire a crucii la alti-

La români, ziua de Boboteazã cuprinde motive specifice tuturor sãrbãtorilor de Crãciun: local se colindã, se fac ºi se prind farmecele sau descântecele, se aflã ursitul, se fac proorociri ale timpului ºi belºugului în noul an.

O pondere deosebitã o deþin actele rituale ºi practicile magice de profilaxie ºi purificare.

La riturile creºtine de sfinþire a apei -aghiasma- umblatul preoþilor cu botezul ºi scufundarea crucii în apã, poporul a adãugat altele noi.

Aghiasma mare se face undeva lângã o apã. Oamenii iau aghiasmã, îºi stropesc gospodãria ºi pãstreazã ceea ce a mai rãmas.

Alimentele specifice acestei sãrbãtori sunt piftia ºi grâul fiert.

Tradiþia de Boboteazã, pãstratã cu orice chip

C

hiar dacã vremea le va da planurile peste cap ºi nu va fi suficientã zãpadã pentru akii, salvamontiºtii din Straja recunosc cã nu vor abandona tradiþia. Ei sunt pregãtiþi sã facã faþã slujbei devenitã tradiþionalã la Crucea de pe vârful Straja ºi vor aduce apa cu alte mijloace de transport, dacã akia nu va funcþiona.

Diana MITRACHE Aºa cum ne-au obiºnuit, salvamontiºtii sunt cei care ºi în 2014, de Boboteazã, vor umple butoaiele cu apã de la toate izvoarele din creierul munþilor ºi o aduc cãlugãrului de la Schitul din Straja sã o sfinþeascã ºi sã o împartã credincioºilor, care în aceastîã zi vin de jos din oraº, sã fie mai aproape de Dumnezeu. „Nu putem dezamãgi pe nimeni ºi nici nu o

vom face. Dacã nu vom putea sã folosim schiurile ºi akia, ca sã transportãm butoaiele cu apa ce o vom împãrþi credincioºilor, atunci o aducem cu ATVurile, ori cu spatele o cãrãm ºi tot vom þine tradiþia”, a mãrturisit George Resiga, ºeful echipei Salvamont, care este gata sã plece luni dimineaþã în creierii munþilor.

La fel afirmã ºi Emil Pãrãu, cel care a iniþiat Boboteaza la 1.700 de metri altitudine ºi care acum

spune cã va face tot posibilul ca vremea sa nu strice plãcerea oamenilor. „Gerul Bobotezei nu mai este ce ºtiam noi ºi acum e mult mai cald, dar vom þine sãrbãtoarea cu orice preþ, apoi vom împãrþi credincioºilor apa pe care o vom aduce ca în fiecare

an, din munþi”, a spus Emil Pãrãu.

Acesta este cel de al 18 an consecutiv, în care în Straja credincioºii vor urca ca sã se roage ºi sã fie mai aproape de Dumnezeu, într-un loc unic, la Crucea ridicatã pe vârful muntelui, acolo unde un cãlugãr va sluji în aceastã zi.

La slujbã vor asista turiºtii veniþi în staþiune, dar ºi localnicii, care urcã an de an la schit cu acelaºi scop, sã aducã acasã apa sfinþitã de cãlugãr.

14 Program & Horoscop

10:20 Ora Regelui (r) 11:15 În grãdina Danei (r) 11:45 Universul credinþei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Festivalul Internaþional de Circ de la Monte-Carlo 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Luana Show (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 11:40 12:00 meu 13:00 14:00 meu 16:00 17:00 19:00 20:00 20:30 23:00

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Knight Rider Teleshopping Mireasã pentru fiul Observator Mireasã pentru fiul Observator Acces direct Observator Observator special Top Chef Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Jerry Maguire (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Scandalul majoretelor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pasagerul 57 22:00 Strãin la uºa ta 23:45 CSI New York 0:30 Pasagerul 57 (r)

21 martie *** 20 aprilie Þineþi neapãrat sã fiþi gospodar ºi se pare cã reuºiþi. Sunteþi într-o formã fizicã foarte bunã ºi aveþi ºanse sã terminaþi tot ce vã propuneþi. Nu vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza investiþiilor pentru casã! În curând veþi sta mai bine cu banii.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Bunã seara, România

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

0:30 Regina (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþi câteva schimbãri prin casã ºi aveþi ºanse sã vã descurcaþi.

Trebuie sã alergaþi puþin ºi sã faceþi niºte cheltuieli. O rudã mai în vârstã se oferã sã vã ajute cu bani. Profitaþi de ocazie!.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august În fine, aveþi resursele financiare pentru a face în casã schimbãrile pe care le visaþi. Pentru aceasta, trebuie sã mergeþi la cumpãrãturi împreunã cu partenerul de viaþã.

Odihniþi-vã mai mult!

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Juventus Roma 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Juventus Roma 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Fotbal: Napoli Sampdoria 14:15 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal: Napoli Sampdoria 15:30 ªtirile Digi Sport 16:00 Fotbal: Milan - Atalanta 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: Milan - Atalanta 18:00 Digi Sport Special 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Real Madrid

*** 21 mai

22

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi mai mult de problemele casnice.

Dimineaþa aveþi ocazia sã cumpãraþi o casã la un preþ bun sau sã faceþi un schimb avantajos. Partenerul de viaþã vã susþine.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

22

Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie activitãþilor casnice, chiar dacã vã preocupã chestiunile de afaceri. La serviciu, intuiþia vã ajutã foarte mult, dar este indicat sã þineþi cont ºi de pãrerile colegilor.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Utopia (r) 16:15 Poveste de dragoste (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

Copiii vã apreciazã planurile de reamenajare a locuinþei, însã ar fi bine sã þineþi cont ºi de pãrerile partenerului de viaþã.

Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste proastã în legãturã cu o rudã ºi sã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie.

23 august *** 22 septembrie Puteþi sã terminaþi o lucrare în casã, începutã acum câteva zile.

O rudã mai în vârstã din familie vã ajutã financiar, însã încearcã sã vã impunã ideile sale. Evitaþi o ceartã care ar putea sã afecteze relaþiile de familie.

Spre searã, primiþi un cadou.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul, pentru cã vã puteþi baza pe ajutorul celor din jur.

Nu vã enervaþi dacã cineva din prea mult zel vã bate la cap cu tot felul de sfaturi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu este recomandabil sã vã programaþi treburi importante, pentru cã pot surveni evenimente neprevãzute. Dimineaþa aveþi de alergat pentru a rezolva câteva probleme ale casei.

Este o zi favorabilã activitãþilor legate de cãmin ºi de afaceri.

Acum este momentul sã vã puneþi ideile în practicã, mai ales cã beneficiaþi ºi de ajutorul familiei.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi hotãrât sã ieºiþi din tipare ºi începeþi o lucrare complexa, la care vã gândiþi de mult. Puteþi sã faceþi schimbãri importante în casã. De asemenea, faceþi câteva drumuri scurte, în interesul familiei.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Se pare cã aveþi problemele de naturã sentimentalã ºi nu este exclus sã deveniþi melancolic. Vã reveniþi dupã-amiazã, când vã dedicaþi activitãþilor casnice.

Puteþi avea succes la lucrãri de reparaþii, zugrãvit, mutat mobilã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Încã o mamã inconºtientã

NATALIA ARE Bebeluº abandonat în trenul Petroºani - Craiova NEVOIE DE va fi cercetatã pentru rele oliþiºtii încearcã din rãsputeri sã dea de urma femeii tratamente aplicate NOI! P care, chiar la începutul acestui an, ºi-a abandonat minorului ºi abandon. bebeluºul în toaleta unui tren care mergea de la Petroºani la Craiova. Oamenii legii nu exclud posibilitatea ca aceasta sã fie din judeþul Hunedoara ºi fac cercetãri pe tot traseul trenului.

Carmen COSMAN - PREDA Când trenul a ajuns în gara Craiova, a fost descoperitã grozãvia.

Poliþiºtii Postului de Poliþie Transporturi Feroviare Craiova au fost sesizaþi de un revizor cã, la verificarea garniturii trenului de cãlãtori 2082, care circulã pe relaþia Petroºani - Târgu Jiu Filiaºi - Craiova, chiar în toaleta primului vagon, a

fost gãsit un bagaj abandonat.

Iar bagajul s-a dovedit a fi un copil de care mama lui a încercat sã scape. Astfel, într-o sacoºã din rafie a fost gãsit un bebeluº care a fost transportat cu o ambulanþã la Spitalul de Urgenþã Craiova, fiind internat la clinica de terapie intensivã. Bebeluºul este o fetiþã care cântãrea când a

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

fost gãsitã 2,260 kilograme, avea 46 de centimetri ºi era nãscutã de trei-patru zile, mama acesteia nefiind asistatã la naºtere. Acum, oamenii legii încearcã sã dea de urma celei care a adus copilul pe lume, iar mai apoi l-a abandonat ca pe un bagaj nefolositor.

Dacã va fi gãsitã, femeia

Dosare penale pentru „zmeii ºoselelor”

S-

au crezut zmei pe ºosele dar s-au ales cu dosare penale dupã ce poliþiºtii i-au gãsit în culpã.

Carmen COSMAN - PREDA La Petroºani, pe strada Cloºca, un echipaj al poliþiei rutiere a identificat în trafic un pseudo-ºofer în vârstã de 23 de ani, care se urcase la volan deºi nu avea permis de conducere.

La Petrila, în schimb, un ºofer de 46 de ani a ieºit ziua în amiaza mare cu maºina pe drumum public deºi bãuse.

Când a fost prins de poliþiºti, bãrbatul avea o concentraþie alcoolicã în aerul expirat de 0,56 mg/l.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Anul trecut, o faptã similarã a îngrozit municipiul Petroºani. O tânãrã de numai 21 de ani a nãscut singurã acasã, apoi s-a descotorosit de el ca de un obiect nefolositor. La aruncat la ghena de gunoi învelit doar în niºte cârpe murdare, dar un angajat de la Serviciul de Salubritate l-a auzit ºi l-a salvat. O perioadã bebeluºul a stat într-un centru de plasament din Hunedoara, iar acum a ajuns la bunica lui acasã.

Tânãra se aflã la închisoare, unde are de ispãºit 6 ani de detenþie, asta dupã ce fapta ei i-a îngrozit ºi pe anchetatorii care au spus cã tânãra are cu adevãrat profilul unei criminale.

COMEMORARE Familia Chirculescu din Vulcan anunþã cu adâncã durere cã în data de 3 ianuarie s-au împlinit 8 ani de când ne-a pãrãsit pentru totdeauna, la nici 55 de ani de viaþã, VALERIU BÎRGÃU, fost preºedinte al Uniunii Scriitorilor din judeþul Hunedoara, un om ºi un prieten deosebit.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 Ianuarie 2014

Mii de turiºti, zeci de accidentaþi ºi puþinã zãpadã

M

ii de turºiti au urcat la munte ºi-au fãcut rezervãri din timp ºi s-au trezit înghesuiþi pe câteva petice de zãpadã, acoperitã din loc în loc cu pâlcuri de pãmânt. Asta, deºi administratorii pârtiilor s-au cãznit ºi o fac ºi în continuare, în fiecare noapte sã creeze zãpada artificialã. Fãrã succes, însã, recunosc învinºi cu toþii, deoarece, „ce facem noapte pe pârtii, o ia la vale sub formã de apã, ziua la soare”.

Diana MITRACHE Încãlzirea globalã ºia fãcut simþitã prezenþa în toate staþiunile de munte din zona Vãii Jiului ºi cu greu se mai poate schia acum. Aºa se explicã ºi numãrul mare al accidentelor care se produc în zonele cu zãpadã, acolo unde se înghesuie toþi sã schieze ºi se lovesc unii de alþii. În plus, dacã nu sunt atenþi, se accidenteazã

ºi la teleschiuri ºi cad din cauza pâlcurilor cu pãmânt. „În douã sãptãmâni, între Crãciun ºi Revelion, am avut peste 40 de accidente, iar ambulanþele au venit aici în munte de vreo 20 de ori la cazuri destul de grave.

Am avut cel puþin 4 traumatisme craniocerebrale grave, multe entorse, dar ºi lovituri dure la coloana vertebralã. Sunt mulþi schiori, puþine locuri cu zãpadã ºi de aceea e aglomeraþie mare.

Se lovesc ºi la teleschi, unii coboarã mai sus, alþii mai jos ºi se trezesc cu crosele de

la teleschi în cap. E cumplit de greu sã facem faþã ºi totul din lipsa zãpezii, pentru cã nu putem interzice schiatul, atâta timp cât aceºti oameni au venit special pentru asta de departe”, a declarat George Resiga, ºeful Salvanmont Straja.

De vremea prea caldã se plâng ºi cabanierii, care spun cã au constatat un fenomen ciudat.

Turism medical la Geoagiu Bãi taþiunile balneoclimaterice, lipsã de personal.

S Responsabilii Ministerului Turismului au în vedere dezvoltarea turismului balneoclimateric, însã au fost identificate anumite neajunsuri. Este vorba de lipsa personalului calificat în domeniu.

Monika BACIU ”O problemã ridicatã de cãtre reprezentanþii Autoritãþilor Locale a fost lipsa personalului medical specializat. În vederea creãrii contextului acestei specializãri a decis cã este necesarã regândirea Legii 95/2006 privind reform în domeniul sãnãtãþii. În acelaºi timp, pe partea legislativã Ministerul Sãnãtãþii lucreazã la modificarea legii privind rãspunderea civilã pentru a crea un cadru favorabil turismului balnear”, se aratã în documentele Ministerului Turismului.

Responsabilii ministerului de resort au în

vedere aplicarea ai multor mãsuri pentru revigorarea turisticã a staþiunilor balneoclimaterice.

Aceºtia au în vedere îmbunãtãþirea politicii de recrutare a personalului în funcþie de nevoile de dezvoltare a staþiunilor, ghizi, animatori, translatori. În sprijinul forþei de muncã se urmãreºte crearea unor programe de formare profesionalã pe baze de tratament. În acelaºi timp, pentru a facilita dezvoltarea pe specificul staþiunilor ºi pentru a promova o paletã variatã de servicii de tratament balnear se intenþioneazã formarea de pachete turistice naþionale.

”Aceastã definire a pachetelor va face ca promovarea cu ajutorul agenþiilor de turism sã se realizeze într-un mod mai eficient atât pe plan intern cât ºi internaþional. Aceastã iniþiativã va fi urmatã ºi de crearea unor pachete adresate turismului social, mãrind astfel accesul la aceste

programe, dar ºi prelungind perioada de ocupare a bazelor turistice”, se mai aratã în documentele ministerului. Reprezentanþii Ministerului Turismului poartã discuþii cu cei de la Sãnãtate pentru a integra tratamentele balneare în actul medical. ”Pentru a veni în sprijinul promovãrii acestui tip de turism de niºã se doreºte crearea unui ghid pentru turism de sãnãtate.

Pe de altã parte se urmãreºte integrarea tratamentelor balneare

„E mai cald în munte, decât jos în oraº. S-a constatat în acest sezon o inversiune a temperaturilor, ceva ce pânã acum nu întâlneam decât foarte rar. Nu mai ºtim ce sã facem sã se simtã bine turiºtii. I-am dus la Peºtera Bolii, i-am plimbat spre Transalpina, am tãiat porcul cu ei ºi i-am antrenat în pregãtirea grãtarelor afarã, ca sã

în actul medical în vederea inversãrii accentului spre prevenþie ºi întreþinere ca ºi urmare reducere a stresului asupra sistemului medical convenþional. ”, se mai aratã în document.

Astfel, la sfârºitul anului trecut (2013n.r.) la Târgu Mureº a avut loc Forumul de Sãnãtate unde s-a urmãrit elaborarea unui plan de informare a medicilor de familie cu privire la oferta de turism balnear atât pentru participanþii din þarã

uite cã nu prea e zãpadã”, recunosc cabanierii, iar termometrele le confirmã teoria. În oraº, sâmbãtã la prânz erau 4 C, în timp ce în Straja, temperatura urcase la 7 C. Nici în staþiunea de schi Transalpina nu a fost prea bine ºi tot din cauzã cã zãpada a fost puþinã ºi ziua se topeºte tot ceea ce reuºesc sã acopere tunurile folosite la maxim pe timpul nopþii. Cu toate acestea, mii de oameni au urcat frecvent ºi în aceastã staþiune de schi, pentru a schia, atât cât s-a putut.

Cabanierii, dar ºi salvamontiºtii sperã sã ningã ºi asta s-ar putea întâmpla abia peste vreo douã sãptãmâni, când sunt anunþate temperaturi mai scãzute ºi precipitaþii în zone de munte. cât ºi pentru cei din strãinãtate.

La nivelul judeþului Hunedoara se gãseºte staþiunea balneoclimatericã Geoagiu Bãi.

Apele minerale din staþiunea Geoagiu Bai sunt termale ºi mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier ºi hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase ºi cu o uºoarã radioactivitate.

Apele mezotermale minerale ale staþiunii Geoagiu Bai se folosesc în curã internã ºi în curã externã.