Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 542

Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Muzeu minã sau minã muzeu?

Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului Lupeni >>> PAGINA A 3-A

România nu existã în Uniunea Minierã Europeanã, doar câþiva români >>> PAGINA A 4-A

Maieul ºi cãmaºa liberalului Costel Avram >>> PAGINA A 5-A

Vor bani în loc de bonuri de cãrbune >>> PAGINA A 7-A Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegal scos la luminã de modernizarea drumului spre Parâng >>> PAGINILE 8-9

Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente >>> PAGINILE 8-9

Bani direcþionaþi greºit la Uricani >>> PAGINA A 11-A

ã fie minã - muzeu sau muzeu al mineritului? Dilema este tot mai des adusã în actualitate în Valea Jiului ºi dupã ce Aninoasa a ratat ocazia de a avea o minã-muzeu, a venit rândul oraºului Petrila. Toate, în timp ce la Petroºani avem de ani buni un muzeu unic în þarã. >>> PAGINA A 7-A

Hummel aniversare cu zâmbete pe simezã >>> PAGINA A 13-A

Liber la distracþie în Straja! >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 31 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului Lupeni

echizitoriul refãcut de procurorii de la Petroºani în cazul ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni, Mariana Mateescu, a ajuns în instanþã, iar apãrãtorul acesteia a cerut un nou termen pentru studierea documentului. Tot la urmãtorul termen se va pronunþa instanþa cu privire la cererea de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale. Procesul în care este judecat ex-managerul Spitalului Municipal Lupeni, dr. Mariana Mateescu, a fost amânat pentru luna februarie. „A fost depus la dosar rechizitoriul refãcut ºi am solicitat un nou termen pentru a putea sã-l studiem ºi noi”, a declarat avocatul Daniel Tomescu, apãrãtorul Marianei Mateescu. La termenul de judecatã din luna decembrie, instanþa a decis restituirea dosarului la procurorul de caz pentru refacerea rechizitoriului, dupã ce au constatat neregularitatea actului de sesizare a instanþei. De asemenea, judecã-

torul de caz trebuie sã se pronunþe asupra cererii formulate de apãrãtor de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale, solicitarea urmând sã fie luatã în discuþie în data de 17 februarie, când a fost stabilit urmãtorul termen de judecatã. Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la

proape 200 de reclamaþii au fost depuse în cursul anului 2013 la Biroul de Protecþia consumatorului de la Petroºani. Locuitorii Vãii Jiului au devenit mai vigilenþi, iar pentru orice neregulã sesizeazã OPC-ul. Fie cã e vorba de aparaturi electrocasnice stricate, calitatea serviciilor de telefonie sau de creditele abuzive, toate aceste reclamaþii au ajuns pe masa inspectorilor OPC care au

începutul lunii iunie 2013, prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit

faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut. Car men COSMAN-PREDA

Zeci de copii au fost internaþi în spitale

ute de hunedoreni S au ajuns la spital din cauza infecþiilor acute respiratorii si a penumoniei. Din pacate, cei mai mulþi sunt copii cu vârsta de pânã la 14 ani.

Zeci de copii au ajuns în ultima perioadã la spital ºi asta din cauza infecþiilor respiratorii. Nu trece nici mãcar o zi fãrã ca cel puþin patru copii sã ajungã la secþiile de pediatrie din cadrul Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva cu diferite afecþiuni respiratorii. La fel se întâmplã ºi la Petroºani, unde numãrul celor care au suferit din cauza frigului, este din ce în ce mai mare. ªi, nici la nivelul întregului judeþ lucrurile nu sunt mai roz, mai ales cã numãrul hunedorenilor cu viroze respiratorii sau

Creditele abuzive, pe rolul instanþelor realizat ºi un top al celor mai reclamate produse ºi servicii. ”În anul 2013 la biroul Protecþiei Consumatorilor Petroºani s-au depus un numãr de 166 de reclamaþii care au fost soluþionate în mod favorabil ºi corespunzãtor solicitãrilor fãcute de consumatori într-un procent de

72%. S-a stabilit ºi un top al produselor ºi serviciilor reclamate mai frecvent de consumatori, primul loc fiind deþinut de produsele electrocasnice, electronice ºi tele-

foane mobile referitoare în primul rând la modul de acordare al garanþiei pentru aceste produse, respectiv întârzierea în soluþionarea respectivã, repararea, înlocuirea sau restituirea contravalorii acestor produse care se aflau în garanþie. Pe un loc doi ar fi serviciile de telefonie mobilã

pneumonii s-a dublat comparativ cu perioada similarã a anului trecut. Dintre cei peste 1.000 de hunedoreni cu infecþii acute respiratorii ºi pneumonii, cei mai mulþi sunt copii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 14 ani. Medicii specialiºti recomandã ca în timpul pauzelor de la ºcoalã, obligatoriu, sãlile de clasã sã fie aerisite ºi, bineînþeles sã fie respectate normele minime de igienã.

ºi fizã, de internet, televiziune prin cablu ºi satelit. S-a reclamat calitatea serviciilor, solicitarea unor despãgubiri de cãtre operatorii de servicii în cazul unor rezilieri înainte de termen a contractelor sau refuzul sau tergiversarea rezilierii contractelor în urma cererilor fãcute de consumatori. Un loc trei este deþinut de creditele bancare, s-au reclamat anumite comisioane introduse în contractele de credit. În primul rând s-au reclamat contractele de credit întocmite în perioada 2007-2008 fiind tratate în soluþionarea lor prin întocmirea unor procese verbale ºi transmiterea acestora în instanþã pentru ca instanþa sã stabileascã dacã anumite clauze contractuale sunt abuzive ºi sã dispunã scoaterea acestora din conþinutul contractelor”, a declarat Ion Roiu, comisar OPC Petroºani. În ceea ce priveºte contractele abuzive un locuitor al Vãii Jiului a câºtigat la prima instanþã. Astfel, banca este obligatã sã îi returneze

Luiza ANDRONACHE acestuia sumele aferente comisioanelor care au fost percepute ilegal. Deocamdatã sentinþa nu este una definitivã. ”Au fost înaintate pe parcursul anului 2013 un numãr de patru procese verbale de constatare care tratau fiecare un numãr de reclamaþii. Avem cunoºtinþe cã doar unul dintre aceste dosare a fost soluþionat de prima instanþã favorabil consumatorilor în sensul cã s-a acceptat ceea ce am stabilit noi în urma controlului cã o parte din clauze sunt abuzive. S-a dispus ca ele sã fie retrase din contractele de credit, iar consumatorilor sã le fie restituite sumele care au fost reþinute pentru comisioane considerate abuzive. Aceastã primã soluþionare încã nu a rãmas definitivã urmând ca probabil banca sã facã recurs ºi nu avem o decizie definitivã”, a mai precizat sursa citatã. În cursul anului 2013 a scãzut numãrul celor care au reclamat calitatea produselor alimentare. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

România nu existã în Uniunea Minierã Europeanã, doar câþiva români

niunea Minierã Europeanã are ca membri de la þãri, pânã la sindicate din minerit, exploatãri miniere, asociaþii ale profesioniºtilor din minerit, pânã la persoane fizice. Din Petroºani, UME are doi membri – Ioan Velica din partea Uniunii Maghiare din Dorog ºi prof. univ. dr. ing. A. Boyte. Preºedintele executiv al UME este nãscut la Timiºoara, iar tatãl sãu a fost director la Abrud. România nu este membrã a Uniunii Miniere Europene. Ileana FIRÞULESCU La întâlnirea inginerilor minieri, de la Petroºani, care a avut loc la începutul lunii ianuarie, Ioan Velica, inginer electromecanic, artist, scriitor, preºedinte al Ligii Scriitorilor din România Filiala Hunedoara, a întrebat specialiºtii prezenþi, de ce Valea Jiului, România nu fac parte din Uniunea Minierã Europeanã. Majoritatea a tãcut oarecum vinovatã, doar o voce s-a auzit ”Poate cã e mai bine aºa…” Uniunea Minierã Europeanã are ca membri entitãþi din minerit ºi energie, de la sindicate, asociaþii, exploatãri miniere

etc., pânã la persoane fizice. Primirea de noi membri se face dupã o perioadã de cunoaºtere, practic UME îºi alege membri. În fiecare an au loc, prin rotaþie în þãrile membre, ediþii ale Uniunii, pe durata unei sãptãmâni, iar limba oficialã este germana. Ioan Velica este membru al UME, din partea Uniunii Maghiare, din anul 2009, dar activeazã din anul 2001. ”Eu am fost prima datã acolo pentru a vedea cum au reuºit sã pãstreze tradiþiile din minerit în oraºe, sate, pentru cã la noi au început sã se piardã, ºi am avut tradiþii bogate de pe vremea austro-ungarã. Acolo chiar dacã s-au închis

mine, fiecare localitate care a avut o minã ºi-a amenajat pe cont propriu câte un muzeu, care se deschide când existã vizitatori. Da, existã ºi români în UME. De exemplu, preºedintele executiv al UME, Gogy Andraº, este nãscut la Timiºoara, iar tatãl sãu a fost

director la Abrud. Mai este unul din Cluj ºi de la noi, prof. Boyte. Eu sunt în UME din partea Uniunii Maghiare Dorog. Acolo am vãzut ºi un album cu Vulcanul… Preºedintele executiv chiar m-a întrebat unde este România, de ce nu face parte din UME. Culorile internaþionale ale mineritului sunt verde cu negru… Un lucru impresionant, la ei manifestãrile nu se anunþã, lumea vine pentru cã ºtie cã acolo sunt bunicii ºi pãrinþii lor, iar prezentatorii manifestãrii sunt tineri

din clasa a 9-a, care, implicându-se, înþeleg ºi preiau tradiþiile” – a declarat Ioan Velica, membru UME. Uniunea Minierã Europeanã editeazã ºi

o revistã care este expediatã tuturor membrilor sãi. Anul acesta, întrunirea UME va avea loc în Slovacia ºi este la a XVII-a ediþie.

Examenul maturitãþii, tratat cu imaturitate

u mai rãmas câteva luni pânã când absolvenþii claselor de liceu vor susþine examenul de bacalaureat. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt se organizeazã cursuri de pregãtire gratuite pentru elevi. Mai exact, profesorii vin în ajutorul elevilor în mod gratuit, însã se pare cã aceºtia nu au feedback-ul aºteptat. Monika BACIU ”Se apropie examenul de bacalaureat, la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva se organizeazã aceste pregãtiri care sunt susþinute în mod gratuit, voluntar de cãtre profesorii de la ºcoala noastrã. Interesul existã într-un procent de 5060%, noi încercãm sã avem o întâlnire cu toþi pãrinþii copiilor care sunt în clasa a XII-a ºi

sã îi informãm cu modul în care participã sau nu participã la aceste pregãtiri pe care pro-

fesorii le oferã”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Promovabilitatea de anul trecut nu a fost una îmbucurãtoare nici pentru elevi, dar nici pentru dascãli ºi pentru imaginea unitãþilor de învãþãmânt. Cei care nu au reuºit sã obþinã o medie pentru a promova acest examen nu sunt interesaþi de cursurile pe care dascãlii le oferã. ”La aceste pregãtiri poate veni oricine doreºte, dar nu vom avea astfel de cazuri momentan de elevi care nu au promovat examenul de bacalaureat în cursul anilor trecuþi. poate începând din al doilea semestru”, a mai precizat sursa citatã. Profesorii sunt pesimiºti ºi în ceea ce priveºte promovabilitatea din acest an. Potrivit acestora elevii sunt din ce în ce mai dezinteresaþi, lucru care nu va duce la altceva decât la un grad de promovare redus.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Maieul ºi cãmaºa liberalului Costel Avram

”A

m sprijinit ºi voi sprijini cât pot tinerii liberali pentru cã sunt de valoare. Doar cã în cazul ãsta, selecþia pentru viitori candidaþi la alegerile europarlamentare este precum în zicala cu maieul ºi cãmaºa. ªi sigur cã maieul îmi este mai aproape, adicã cel de aici, din Valea Jiului, Dan Marinescu. Raul Stoica, din Hunedoara, îmi este ºi el aproape, dar precum cãmaºa. Apoi sunt coordonator în Vale ºi este normal sã-mi sprijin liberalii în competiþii de acest fel pentru cã pregãtirea ºi reuºita lor de a se situa pe locuri onorabile sunt considerate ºi rezultate ale muncii mele, iar esecurile lor se rãsfrâng ºi asupra mea. Repet, amândoi sunt buni, doar cã unul este maieul, celãlalt – cãmaºa mea” – Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU

Dan Marinescu ºi Raul Stoica sunt cei doi tineri liberali care au ales sã fie incluºi în programul ”10 pentru Europa”, care este un gen de sondaj on line printre liberali pentru a testa notorietatea viitorilor candidaþi la alegerile europarlamentare. Este vorba de preºedintele Tineretului Liberal din Vulcan ºi preºedintele Tineretului Liberal din Hunedoara. La momentul documentãrii, Dan Marinescu se afla în top 10 cei mai votaþi tineri aflaþi în competiþie pentru a figura listele candidaþilor liberali. Raul Stoica se afla în urma acestuia cu o diferenþã de vreo

un tânãr din cei doi ai judeþului, parcã nu se cade. Este ca ºi cum un tatã se poartã diferit cu cei doi fii ai sãi. Liberalul ºef al Vãii Jiului ne-a contrazis precizând cã susþine toþi tinerii din PNL, dar…

200 de voturi. Votul pentru tinerii liberali a început în 15 ianuarie, iar în 25 ianuarie mulþi au exclamat ”hopaaa”, precum Arºinel în reclama tv. În respectiva datã, preºedintele PNL Petrila ºi coordonatorul liberalilor pe Valea Jiului, Costel Avram, a distribuit pe

vestita reþea de socializare on line profilul/prezentarea lui Dan Marinescu, de pe site-ul concursului. Postarea sa a atras ca un magnet voturile colegilor de partid, care l-au propulsat pe Dan Marinescu peste câteva locuri bune spre top 10. Dar sã susþii doar

”Am sprijinit ºi voi sprijini cât pot tinerii liberali pentru cã sunt buni. Doar cã în cazul ãsta este precum în zicala cu maieul ºi cãmaºa. ªi sigur cã maieul îmi este mai aproape, adicã cel de aici, din Valea Jiului, Dan Marinescu.

PRM strânge semnãturi pentru Vadim

RM-iºtii strâng semnãturi ca sã îl ducã pe Vadim în Parlamentul European. Acesta este planul pentru acest an, iar celor din Hunedoara le revine un procent impresionat. Cei de la România Mare, însã, spun cã nu se tem cã nu vor trece pragul, datã fiind conjunctura politicã actualã. Diana MITRACHE Au nevoie de 200.000 de semnãturi, ca sã ajungã sã îl propunã pe Corneliu Vadim Tudor ca ºi candidat de la PRM în

Parlamentul European. Reprezentanþii acestei formaþiuni din judeþul Hunedoara ºi implicit din Valea Jiului sunt optimiºti ºi spun cã misiunea va fi floare la ureche în

contextul actual. „Eu cred cã la europarlamentare vom avea un rezultat bun, pentru cã filiala judeþeanã Hunedoara

este printre primele filiale din þarã. S-a decis mobilizarea tuturor organizaþiilor judeþene din þarã, pentru a-l sprijini pe dom-

Raul Stoica îmi este ºi el aproape, dar precum cãmaºa. Apoi sunt coordonator în Vale ºi este normal sã-mi sprijin

maieul, celãlalt – cãmaºa mea” – a declarat coordonatorul libelalilor din Valea Jiului, Costel Avram.

liberalii în competiþii de acest fel pentru cã pregãtirea ºi reuºita lor de a se situa pe locuri onorabile sunt considerate ºi rezultate ale muncii mele, iar esecurile lor se rãsfrâng ºi asupra mea. Repet, amândoi sunt buni, doar cã unul este

În concluzie, dacã eºti tânãr liberal ºi ai norocul sã dai peste un preºedinte sau, în cazul acesta, un coordonator care n-are astâmpãr ºi te promoveazã masiv, eºti norocos. Vorba înþelepþilor: ”Comunicarea este esenþa lucrurilor”, dar mai precis ”procesul de comunicare are un caracter dinamic, orice comunicare are, dupã momentul iniþierii, o anumitã evoluþie, se schimbã ºi schimbã persoanele implicate în proces”.

nul Corneliu Vadim Tudor sã intre din nou în Parlamentul European”, a declarat în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, Mihai Irimie, preºedintele PRM Hunedoara, primarul comunei ªoimuº, singurul primar PRM din Hunedoara. Pentru asta, însã, au de strâns semnãturi. „Pe linie de partid, am început deja demersurile ºi acþiunea de strângere de semnãturi, pentru cele 200.000 de semnãturi la nivel

naþional pe care PRM trebuie sã le depunã ca sã depunã lista pentru PE, iar noi credem cã o sã fie cu succes. Nu vor fi, cu siguranþã, probleme pentru realizarea acestui obiectiv”, a adãugat ºi Emanuel Andronache, preºedintele PRM Petrila. PRM-iºtii din Hunedoara cred cã vor putea sã adune cel puþin 10.000 de semnãturi în acest sens, deºi recunosc cã le-au mai plecat membrii, de când au pierdut reprezentativitatea ºi nu au trecut de pragul minim la ultimele alegeri.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Motivaþi sã înveþe

sociaþie pentru ajutorarea ºcolii. Elevii colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani sunt stimulaþi sã obþinã rezultate bune la învãþãturã prin acordarea unor premii. Unitatea de învãþãmânt a realizat un parteneriat cu o asociaþie în acest sens. ”E o asociaþie infiinþatã, Asociaþia Information Quality al cãrei preºedinte este doamna Lupu Dima Laura. Cu aceastã asociaþie ºcoala noastrã a avut norocul sã realizeze un parteneriat în care de comun acord am stipulat câteva dintre obiective. Mi se pare un lucru deosebit ca o asociaþie sã rãspundã cu atâta

promptitudine nevoilor ºcolii. A fost instituit premiul Margareta Dima în onoarea doamnei inspector Dima Margareta, care a fost colega noastrã ºi care a avut funcþia ºi de inspector la discipline tehnice ºi funcþia de director al acestui colegiu. Acestb premiu Margareta Dima va fi acordat ºefului de promovoþie ºi constã într-un laptop performant. Pot sã îl vadã absolvenþii ºi e un stimulent pentru ei ºi material ºi implicit sã aibã rezultate cât mai bune la învãþãturã”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie

Leonida Petroºani. Dacã elevii obþin rezultate bune la învãþãturã, meritul este ºi al dascãlilor care îi îndrumã. Astfel ºi profesorii vor primi un premiu la sfârºitul anului. ”De asemenea s-a insituit ºi un premiu în bani pentru cel care va avea cea mai mare medie la bacalaureat din absolvenþii seriei curente ºi ce mi-a plãcut a fost cã nu au fost uitaþi nici dascãlii. A fost instituit ºi un premiu în bani pentru profesorul anului, urmând ca criteriile sã fie stabilite prin consiliu de administraþie”, a mai precizat sursa citatã. Tot aceastã asociaþie a donat ºcolii calculatoare performante ºi alte echipamente necesare în ceea ce priveºte tehnica de calcul. Monika BACIU

Povestea merge mai departe

Irina Bodea-Radu ºi Bianca Holobuþ joacã-n deplasare!

nþeleg nevoia continuã a românului de manelizare excesivã prin intermediul a tot ceea ce e la-ndemânã (ziare, TV, radio etc.), de a aprecia manechine, dive ºi prinþese, de a spune un ipocrit ºi mincinos „nu mai pot cu Drãguºanca!”.

Dar fetele astea chiar fac o treabã miºteaux ºi-ar merita mult mai multã atenþie decât... tocãtoarele de bani ale moºnegilor ºi problemele lor existenþiale, legate de þoale, maºini, cluburi ºi... buze. Buze... mari. Anul acesta, protagonistele spectacolului „Despre sexul femeii un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia”

(Irina Bodea-Radu ºi Bianca Holobuþ) vor trece tulburãtoarea poveste dincolo de hotare. Piesa scrisã de Matei Viºniec ºi regizatã de Muriel Manea se va juca în deplasare, la Viena (Austria) ºi la Roma (Italia). Pe Irina Bodea-Radu (Dorra) ºi pe Bianca Holobuþ (Kate) le puteþi

urmãri sâmbãtã, 1 februarie de la ora 18:00, în spectacolul ce va trece graniþa, „Despre sexul femeii un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia”. Preþul unui bilet este de 15 lei, iar locurile sunt limitate. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

În Valea Jiului se cautã hornari

ompierii din Valea Jiului au din ce în ce mai multe incendii din cauza izolaþiilor electrice necorespunzãtoare ºi a surselor de cãldurã. Dar, cele mai multe în aceastã perioadã, sunt la casele care au ºi coºuri de fum. „Una din principalele cauze a incendiilor cu care ne confruntãm în fiecare an la începutul sezonului rece, este a necurãþãrii coºurilor de fum. An de an avem de-a face cu aceastã situaþie”, a declarat Adrian Avram, comandat Detaºamentul de Pompieri Petroºani. De altfel, pompierii recomandã tuturor proprietarilor de case sã cureþe bine hornurile înainte de iarnã, atunci când ar trebui fãcut focul. Dar, ºi aici, oamenii au o altã problemã. În Valea Jiului mai sunt puþini hornari, meseriaºi care ºtiu sã lucreze profesionist. Pe vremuri, în Colonia Petroºani, cel puþin, la început de iarnã veneau hornari de peste tot ºi îºi ofereau serviciile. Acum, nimeni nu mai este interesat de aceastã meserie ºi fiecare proprietar îºi curãþã singur coºul de fum. ªi nu o face bine întotdeauna. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Muzeu minã sau minã muzeu? ã fie minã - muzeu sau muzeu al mineritului? S Dilema este tot mai des adusã în actualitate în Valea Jiului ºi dupã ce Aninoasa a ratat ocazia de a avea o minã-muzeu, a venit rândul oraºului Petrila. Toate, în timp ce la Petroºani avem de ani buni un muzeu unic în þarã. Diana MITRACHE La Aninoasa, proiectul a rãmas în stadiul de proiect, iar la Petrila se tot vorbeºte despre cum va renaºte oraºul cu o Minã - muzeu. Ultimele discuþii au avut loc miercuri la Petrila, dar despre eficienþa unei astfel de investiþii încã nu se poate vorbi. Petroºaniul are un astfel de muzeu, unic în þarã, Muzeul Mineritului, însã nici nu se pune problema

sã fie în profit. Pe an se vând câteva mii de bilete, dar printre vizitatori nu se numãrã doar turiºtii, ci ºi copiii sau studenþii din Petroºani. Poate doar

dacã va fi promovat, odatã cu înfiinþarea centrului de informare turisticã. „Eu zic cã este un punct de atracþie turisticã specific zonei

noastre. Muzeul Mineritului, deocamdatã, este singurul din România de acest profil, mai este unul la Brad, Muzeul Aurului, dar este altceva, iar turiºtii care vin în Petroºani cred cã ºi-ar dori sã treacã ºi pe la muzeu”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care, însã, se fereºte sã dea sfaturi despre eficienþa unei mine-muzeu, dupã modelul Petrila sau Aninoasa. Turismul local este promovat ºi turiºtii ºtiu cã dacã vin la Petroºani, pot ajunge ºi la Muzeu ºi la Peºtera Bolii, obiectiv ce a atras constant turiºtii chiar ºi de peste hotare, pentru cã a fost promovat. „Peºtera Bolii, de

Vor bani în loc de bonuri de cãrbune

oºtii mineri solicitã menþinerea gratuitãþilor la energia termicã ºi electricã mãcar pânã în 2018, când se încheie programul de închidere a minelor neviabile. În plus, pensionarii cer ºi acordarea acestor gratuitãþi în bani ºi nu în “naturã” cum se întâmplã acum. Maximilian GÂNJU Reuniþi în ºedinþã ortacii aflaþi în pensie au fãcut demersuri pe lângã conducerea Casei Judeþene de Pensii, astfel ca iniþiativa lor sã ajungã la

factorii de decizie din Guvern, respectiv ministerul Muncii ºi cel al Economiei. Pensionarii din Valea Jiului care primesc în baza “decretului” compensãri la energia termicã ºi electricã sunt îngrijoraþi de legea

emisã de guvernarea Boc, care stipuleazã cã bonurile de cãrbune ºi pentru electricitate se acordã pânã la finalul lui 2014. Aceºtia au cerut “abolirea” legii ºi emiterea unei noi

prevederi prin care bonificaþiile acordate încã de pe timpul regimului comunist sã fie menþinute ºi de la 1 ianuarie 2015. “Pensionarii minieri doresc menþinerea ºi prelungirea legalitãþii pentru a putea primi în continuare aceste drepturi pânã în anul 2018, când am înþeles cã anumite mine vor fi închise. Eu am fost invitat la ºedinþã pentru a informa

când a intrat în acest circuit ºi a fost amenajatã, am discutat cu cei de la Petro Aqua, care au în custodie peºtera, este vizitatã. Sunt turiºti interesaþi ºi au venit anul trecut foarte mulþi. Am prevãzut sume de bani pentru promovarea tuturor obiectivelor de la noi, ºi mai mult decât atât, vom semna ºi contractul de finanþare cu Ministerul Dezvoltãrii pentru Punctul de Informare Turisticã”, a

mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi, convins fiind cã acest centru îºi va dovedi eficienþa în promovarea obiectivelor de la noi din oraº ºi a turismului montan. Proiectul pentru punctul de informare va fi semnat luna viitoare, iar construcþia obiectivului va începe imediat ce va veni ºi finanþarea, aºa încât sã existe un loc în care turiºtii sã poatã fi informaþi.

autoritãþile, iar eu dau mai departe doleanþele lor, respectiv prefectului ºi ministerului”, a declarat dupã întâlnirea cu pensionarii din Valea Jiului, Ilie Toma, director executiv Casa de Pensii Hunedoara. Timp de un an de zile aceste gratuitãþi de care se bucurã pensionarii din minerit au fost sistate, iar acest lucru a dus la mai multe proteste de stradã organizate la Petroºani de cãtre ortaci.

bani, motivând cã în prezent sunt puºi de mai multe ori pe drumuri pentru a intra în posesia lor. “Toatea aceste facilitãþi, dânºii doresc sã fie trecute de la Ministerul Economiei la cel al Muncii. (...) Vor ºi tranformarea beneficilor suplimentare în bani. Transportul, impozitul, ei trebuie sã meargã sã le plãteascã ºi sunt oameni bãtrâni, bolnavi, iar cheltuielile le revin lor”, a mai declarat directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Circa 10.400 de pensionari care au lucrat în minele din Valea Jiului beneficieazã anual de aceste facilitãþi.

uºi pe drumuri

Foºtii mineri mai cer sã transformarea acestor facilitãþi în

8 Turism

Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente M

ii de turiºti sunt aºteptaþi în acest week-end la munte, acolo unde stratul de zãpadã bãtãtoritã depãºeºte 25 de centimetri, mai ales cã începe ºi vacanþa elevilor. Pârtiile sunt excelente, iar vremea este numai bunã pentru iubitorii sporturilor de iarnã. Ninsorile din ultimele zile ar putea sã salveze sezonul de iarnã pe care mulþi investitori din turismul montan îl vedeau deja ca ºi compromis. Vremea este numai bunã pentru practicarea sporturilor

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegal scos la luminã de modernizarea drumului spre Parâng

rumurile judeþene care fac legãtura între Staþiunile Parâng ºi Straja vor fi reabilitate de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi numai pentru studiile de fezabilitate sunt prevãzute câte 20.000 de lei pentru fiecare. de iarnã, iar pârtiile sunt pregãtite pentru turiºti. În Staþiunea Straja stratul de zãpadã bãtãtoritã este, în medie, de 25 de centimetri ºi

cel puþin patru pârtii sunt în stare excelentã. În plus, instalaþiile de transport pe cablu au fost verificate ºi sunt funcþionale. „Pe o scarã de 1 la 10, starea pârtiilor este de nota 9. Întreaga zonã schiabilã sau, altfel spus, toþi cei 18 kilometri ai domeniului schiabil, este în stare foarte bunã. Instalaþiile de transport pe cablu sunt funcþionale”, a declarat ºeful formaþiunii Salvamont Lupeni, George Resiga. Joi, în Straja erau deja circa 800 de turiºti, dar se aºteaptã ca numãrul acestora sã creascã considerabil în week - end.

ãpadã din belºug în Parâng

ªi în Parâng sezonul poate fi salvat de ninsorile care au transformat staþiune aîntr-un punct de atracþie turisticã. „Stratul de zãpadã este de 30 – 40 de centimetri ºis e schiazã în condiþii foarte bune atât pe pârtia de sub telescaun, cât ºi pe pârtia B. Din pãcate, pârtia A, care este cea mai popularã pentru cã aici pot schia ºi începãtorii, degeaba a fost bãtutã pentru cã teleschiul, care este proprietate particularã, este oprit”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii

Salvamont Petroºani. Salvamontiºtii sunt la datorie ºi sunt pregãtiþi sã intervinã în cazul în care va fi nevoie, dar îi îndeamnã pe turiºti sã respecte regulile, aºa încât numãrul accidentelor sã fie limitat pe cât posibil.

eleschi de decor

Teleschiul care deserveºte pârtia A aparþine de Gerom, societatea controlatã de fostul prefect Aurelian Serafinceanu. În ultimii ani, însã, turiºtii s-au plâns cã este doar de decor ºi cã nu funcþioneazã. Din acest

Asociere pentru dezvoltarea turismului în Parâng

sociaþia „Mândra”, a cabanierilor din Parâng îºi unesc eforturile cu reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, aºa încât împreunã sã poatã dezvolta turismul indiferent de anotimp.

Dupã modelul cabanierilor din Straja, reuniþi în Asociaþia Pro Straja, investitorii în turism din Parâng au solicitat oficialilor Consiliului Judeþean sã se asocieze pentru a dezvolta ºi promova turismul. „Avem din partea celor de la Asociaþia „Mândra” o cerere de

asociere cu Consiliul Judeþean, în aºa fel încât ceea ce am demarat în Straja sã revinã realitate ºi în Parâng. Intenþionãm, la fel, sã facem o asociere între Consiliul Judeþean ºi asociaþia cabanierilor pentru finanþarea unor proiecte pentru Staþiunea Parâng”, a declarat Adrian Zvâncã, consilier judeþean din partea PNL. Astfel, în urma discuþiilor purtate cu cabanierii, în Parâng este nevoie de

motiv, în ultimele douã sezoane, administraþia publicã din Petroºani a decis sã plãteascã chirie cãtre firma care îl deþine în proprietate, pentru ca acesta sã fie funcþional. Anul acesta, însã, nu s-a ajuns la un consens. „Teleschiul a fost închiriat douã sezoane în anii anteriori, însã în acest an, cel puþin pânã în acest moment, nu s-a ajuns la nici un acord cu proprietarul instalaþiei”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Car men COSMAN-PREDA realizarea infrastructurii în zona Parâng, alimentarea cu apã potabilã ºi realizarea unui sistem de canalizare, realizarea de activitãþi de divertisment ºi agrement pentru turiºti pe toatã perioada anului ºi promovarea staþiunii Parâng în vederea atragerii turiºtilor. „Mã bucur cã avem sprijinul executivului Consiliului Judeþean Hunedoara în aºa fel încât turismul în Valea Jiului sã înceapã sã miºte, în zonele în care Consiliul Judeþean are autoritate, bineînþeles”, a mai spus Zvâncã. Pe de altã parte, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, spune cã acolo unde CJ Hunedoara nu are autoritate se poate colabora cu autoritãþile locale, absolut necesarã pentru aducerea staþiunilor la standardele necesare pentru a fi acreditate ca staþiuni turistice ºi sã aducã ºi venituri celor care investesc în aceastã activitate. Car men COSMA-PREDA

Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, vine cu veºti bune pentru turiºti: atât în Straja, cât ºi în Parâng se va putea ajunge cu maºina. „De anul acetsa vom începe lucrãrile pentru finalizarea drumului de la Straja ºi pentru continuarea drumului din Parâng, de la km 6+ 600, la km 11+ 600, pânã la releul din Parâng. Aceasta este bucata de drum judeþean care va fi modernizatã. Proiectul este ceva mai vechi, însã actualizarea lui dureazã douã sãptãmâni”, a declarat la Petroºani Tiberiu Balint. Potrivit proiectului tehnic, pentru drumul spre Parâng sunt prevãzute ºi trei supratraversãri ale drumului judeþean, aºa încât sã nu fie afectate pârtiile ce se intersecteazã cu aceastã cale de acces.

arcãrile ar putea scoate la luminã ºi turismul la negru

Pe de altã parte, oficialul spune cã în Parâng, la fel ca ºi în Straja, trebuie elaborat un regulament, împreunã cu asociaþia cabanierilor, accesul cu

maºinile în staþiune sã nu ducã al blocarea circulaþiei. Iar Balint este de pãrere cã în acest fel s-ar putea rezolva, mãcar parþial, ºi problema turismului la negru. „La cabane sã aibã acces cei acre sunt cazaþi, în funcþie de numãrul de locuri de parcare pe care fiecare le are. Noi credem cã lucrul acesta va contribui ºi la ieºirea la suprafaþã a celor care fac cazare ilegal. Unii spun cã e vilã personalã ºi au 10 camere, numai cã în acest caz vor primi un singur loc de parcare. Dacã ºi-o declarã ca ºi pensiune primeºte mai multe locuri de parcare, în funcþie de câte locuri are”, a explicat Tiberiu Balint. Potrivita cestuia, lucrãrile de modernizare a celor douã drumuri vor demara în acest an. Car men COSMAN-PREDA

8 Turism

Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente M

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegal scos la luminã de modernizarea drumului spre Parâng

ãpadã din belºug în Parâng

eleschi de decor

Asociere pentru dezvoltarea turismului în Parâng

arcãrile ar putea scoate la luminã ºi turismul la negru

Pe de altã parte, oficialul spune cã în Parâng, la fel ca ºi în Straja, trebuie elaborat un regulament, împreunã cu asociaþia cabanierilor, accesul cu

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Tinerii dezbat provocãrile contemporane impozion S Internaþional. Astãzi (vineri-n.r.)

Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este gazda unui simpozion internaþional care îi are în prim-plan pe tineri. Evenimentul se aflã la a cincea ediþie. ”În data de 31 ianuarie la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani organizãm simpozionul internaþional denumit Tinerii ºi provocãrile contemporane. Acest simpozion am reuºit sã îl organizãm în decursul a cinci ani de zile, la care vor participa în jur de 250-300 de

profesori de la noi din Petroºani ºi din întrega þarã, iar ca ºi numãr de elevi avem în jur de 300 de elevi care s-au înscris sã participe cu lucrãri la acest simpozion pe care noi îl organizãm împreunã cu o comisie care a pus lucrurile foarte bine la punct. Suntem convinºi cã va ieºi foarte bine”, a

declarat Lucian Resmeriþã directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. La Petroºani vor veni cadre didactice din þarã, dar ºi de peste hotare. ”Invitaþi avem atât de la Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara, pe domnul Sile Pop ºi poate

va mai veni ºi un alt inspector, avem ºi de la primãria municipiului Petroºani ºi foarte mulþi profesori de la noi de la colegiu ºi din întreaga Vale a Jiului. Avem câteva parteneriate ºi cu câteva ºcoli din Bucureºti, dar ºi þãri strãine. Simpozionul îi are pe tineri ca temã principalã ºi temele din acest an sunt puþin difersificate ºi echipa de coordonare s-a ocupat de acest lucru”, a mai precizat sursa citatã. Structurat sub fomã de concurs acest simpozion va cuprinde

mai multe secþiuni: Secþiunea eseisticã, Secþiunea Voluntariat ºi Educaþie civicã, Secþiunea Educaþie antreprenorialã, Secþiunea Educaþie pentru sãnãtate, Secþiunea Educaþie ecologicã, ºi secþiunea Schimburi interculturale.

Copiii au citit poezii ale autorilor romani, au schimbat pãreri despre opera lui Caragiale, de la naºterea cãruia s-au

împlinit joi 162 ani”, a declarat Delia Grosu, bibliotecara ce a iniþiat sãptãmâna culturalã la bibliotecã. În plus, copiii au

La lucrãrile simpozionului vor participa reprezentanþi de la Association din Taize, Sou Gjorche Petrov – Prilep – Macedonia, Privat High School Tourism – Bulgaria, Cagdas Yasam Okolu Istambul, General Secondary School Burrel, Region Diber, Albania. Monika BACIU

Caragiale, „gustat” de copii speciali ece copii cu cerinþe speciale ºi alþi 10 cu Z perormanþe remarcabile la învãþãturã au ajuns la Biblioteca municipalã din Petroºani. A fost un prilej sã afle ºi ei cine a fost Caragiale ºi cât de frumoasã este opera sa. Au discutat chiar

liber între ei cum au fost impresionaþi de câte un personaj, dar au ºi recitat poezii. „La Biblioteca Municipalã

Petroºani s-a desfãºurat activitatea cu tema “Luna Culturii Naþionale “la care au participat 10 elevi cu cerinþe educaþionale speciale ºi 10 elevi capabili de performanþã, coordonaþi de doamna prof. Frãguþa Ciurea. Activitatea este inclusã în proiectul: “ Lumea în care trãim“, proiect iniþiat de Biblioteca în parteneriat cu ªcoala gimnazialã nr.7 Petroºani.

venit cu desene prin care au ilustrat personajele lui Caragiale. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Bani direcþionaþi greºit la Uricani

au aproape un miliard de lei vechi pentru a þine câþiva bãtrâni într-un centru de la Lupeni. Dacã mai pun ºi banii alocaþi pentru cei care sunt acum la Unitatea medicalã de la Uricani, atunci ar fi chiar suma necesarã funcþionãrii spitalului. Diana MITRACHE

Asta spune consilierul local Daniel Moraru, care þine cu orice preþ sã redeschidã unitatea medico-socialã din Vestul Vãii Jiului.

Moraru susþine cã a fãcut mai multe calcule ºi i-au dat sumele necesare, fãrã prea mari eforturi. „opt dintre bãtrânii de la Uricani sunt internaþi într-un centru din Lupeni, pentru care noi trebuie sã plãtim

anual 83.520 de lei. Punem la socotealã cã, de câþiva ani buni, noi nu reuºim sã pornim unitatea de asistenþã medico –socialã, unitate în care ar putea sã fie internate ºi aceste persoane, iar de bãtrânii noºtri se ocupã alþii. Dacã adãugãm la aceastã sumã cu cei aproape 100.000 de lei care se duc anual pe salariile celor de la unitatea medicalã ºi pe întreþinerea centrului, deºi nu funcþioneazã,

Proprietãþi pierdute pentru imposibilitate de platã

umãrul datornicilor cãtre sucursalele bancare din Valea Jiului creºte de la o lunã la alta, iar în aceeaºi mãsurã ºi numãrul bunurilor scoase de bãnci la mezat. Maximilian GÂNJU Aflaþi în „crizã economicã” foarte mulþi dintre locuitorii celor ºase localitãþi ale Vãii Jiului, cu credite la

bãnci, au ajuns în situaþia de a nu-ºi mai putea achita ratele scadente. Din acest motiv, în unele cazuri, s-a ajuns chiar la „executarea” restanþierilor. Astfel,

numai în cursul lunii trecute, bãncile din Valea Jiului au demarat procedurile de executare a circa 20 de garanþii imobiliare. Mãsura a fost luatã în cazul celor care nu ºi-au putut achita la timp

Bani aprobaþi pentru asistaþii social

dilii din Petroºani au votat un proiect de hotãrâre prin care alocã bani pentru toate activitãþile sociale din oraº. De la centrele de asistenþã, pânã la ajutoarele de încãlzire, ori tichetele valorice de sãrbãtori, toate au fost inventariate, evaluate ºi apoi supuse votului consilierilor. Diana MITRACHE Sute de oameni beneficiazã de ajutoare de la primãrie, iar ca sã îºi susþinã activitatea de voluntariat, organizaþiile din localitate primesc la început de an un buget cu care sunt nevoite sã se descurce. Sumele au fost defalcate ºi

propuse spre a fi analizate, iar cei mai nãpãstuiþi locuitori ai municipiului Petroºani, vor primi ºi în acest sprijin din banii bugetului. „Ca ºi în anii trecuþi se vor lua mãsuri pentru protecþia socialã a familiei, în special, pentru cei defavorizaþi, prin acordarea de beneficii sociale.

ar putea sã ne dea exact acea sumã care sã fie contribuþia Consiliului Local la funcþionarea spitalului”, a precizat Daniel Moraru, consilier PRM la Uricani. Mai mult, Moraru

vine ºi cu un alt exemplu ºi aratã cum cu 400.000 de lei, la Hunedoara funcþioneazã o unitate medio-socialã similarã, cu 60 de paturi. La Uricani, unitatea are

30 de paturi ºi de ani buni stã închisã, iar bolnavii parcurg zeci de kilometri pânã la Lupeni, ca sã nu vorbim de situaþia în care trebuie sã ajungã la Petroºani.

ratele la credit, timp de mai multe luni ºi nu s-au interesat de reeºalonarea datoriei. Totodatã, executarea silitã se aplicã ºi în cazul în care datornicul nu a ajuns la nicio înþelegere cu banca.

Ca ºi pânã acum, continuãm o sã dãm ajutoarele sociale, alocaþiile pentru susþinerea familiei, ajutoare de urgenþã, acele subvenþii din bugetul local la apã, la energia electicã. Se vor acorda ca ºi pânã acum, de Paºti, acele tichete valorice, pentru alimente”, a declarat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani. Toate aceste facilitãþi, plus multe alte ajutoare care vor ajunge în acest an la centrele sociale din Petroºani, au fost evaluate ºi sumele de bani au fost aprobate în ºedinþa de consiliu.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Programa ºcolarã, modificatã nevoilor existenþiale

paniola sau italiana înlocuiesc încet-încet limba francezã. Dacã pânã acum câþiva ani elevii aveau în programa ºcolarã limba francezã ca a doua limbã de studiu, în ultimii ani limba lui Voltaire este înlocuitã cu cea a lui Cervantes sau a lui Dante Aligheri. Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani este unul dintre locaþiile unde elevii învaþã italiana sau spaniola. Conducerea a luat aceastã mãsurã dupã ce s-a observat o creºtere a numãrului celor care aleg sã plece în cele douã þãri în cãutarea unui trai mai bun. Monika BACIU

”La noi la liceu am hotãrât ca limba a doua italiana ºi spaniola. Atât la liceu cât ºi la gimnaziu. Observ cã elevii au atracþie pentru aceste limbi. Zic eu cã le ºi foloseºte pentru cã foarte mulþi dintre absolvenþi se îndreaptã sã gãseascã locuri de muncã fie în Italia, fie în Spania ºi aceasta a fost ºi ideea noastrã de am introdus faþã de tradiþionala limbã francezã care era limba a doua ºi studii, am introdus ºi italiana ºi spaniola. În general acesta este unul din motivele pentru care ei pleacã acolo (Italia sau Spania) pentru cã ºi pãrinþii lor sunt acolo. Fie cei de la Seral care au o anu-

mitã vârstã ºi pot sã îºi gãseascã cu uºurinþã un loc de muncã în aceste þãri ºi o mare parte din elevii noºtri au deja pãrinþii plecaþi ºi atunci studiazã ºi reuºesc sã se adapteze mult mai uºor când fac reîntregirea familiei în aceste douã þãri”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Limba francezã nu

va dispãrea din programa ºcolarã a elevilor. Cel puþin asta este concluzia cadrelor didactice. ”Eu cred cã nu va dispãrea limba francezã ºi ar fi ºi pãcat sã disparã. Cu cât mai multe limbi cunoscute mi se pare cã e foarte bine pentru tinerii noºtri, pentru noi ºi pentru þãrile din comunitatea europeanã. Sub nicio formã nu va dispãrea

Tinerii ºi examenele

pozitiv, mai sunt de pãrere psihologii. Totul depinde însã de tipologie fiecãrui elev în parte ºi mai ales de voinþa pe care acesta o are de a se ridica ºi performa. “Orice eºec poate însemna ºi o reprioritizare a nevoilor ºi relaþiilor inter-umane. Poate cã acesta îi face mai conºtienþi ºi responsabili vizavi de viitorul lor, iar mulþi dintre elevii care au picat Bacul, cu siguranþã anul acesta vor fi mai maturi din punct de vedere emoþional, cel puþin”, a precizat un alt psiholog din Municipiul Petroºani. Odatã cu venirea primãverii,

dolescenþii care au reuºit sã promoveze examenele de Bacalaureat din ultimii doi ani, sunt inteligenþi din punct de vedere afectiv ºi emoþional. Luiza ANDRONACHE Cei care au picat, însã, au un nivel al responsabilitãþii ºi realitãþii subdezvoltat, astfel cã cei mai mulþi dintre ei nu par a avea remuºcãri sau manifestãri ale conºtiinþei, pentru cã sunt totuºi realiºti ºi recunosc faptul cã nu prea au învãþat. Eºecul este însã

perceput altfel de tineri, dependent sau independent de voinþa lor. “Eºecul la un examen este un lucru complex, care îºi are rãdãcinile în relaþia pãrinte-copil ºi profesor-elev. Tinerii care au promovat sunt bine ancoraþi în realitate ºi au deja interesele prioritizate”, susþin psihologii ºcolari din Valea Jiului. Dar, chiar ºi eºecul trebuie privit

limba francezã, dar e foarte bine cã e completatã de mai multe limbi ºi cu cât tinerii cunosc mai multe limbi cred eu cã e foarte bine”, a mai precizat sursa citatã. Dacã profesorii de limba englezã sau francezã sunt mult mai numeroºi, în ceea ce-i priveºte pe cei care predau italina sau spaniola situaþia stã cu totul ºi cu totul altfel. Cu greu se gãsesc cadre didactice care sã cunoascã aceste limbi. Ba mai mult sunt cazuri în care cadrele didactice ale cãror posturi s-au restrâns au urmat cursuri post-universitare de limbã italianã sau spaniolã. ”E într-adevãr o problemã în cãutarea acestor profesori pentru cã profesoara noastrã de spaniolã e din Orãºtie. Ea locuieºte aici la noi. Am reuºit sã îi oferim condiþii minime de cazare în cãminul nostru. ªi la Italiana avem o profesoarã din Deva care vine, în afarã de asta colegii noºtri care au predat englezã sau alte emoþiile se vor acutiza pentru elevii din anii terminali, care urmeazã sã susþinã examenul maturitãþii.

discipline au fãcut un post-universitar, o reconversie profesionalã pentru cã au vãzut cã anumite discipline dispar ºi s-au introdus aceste discipline noi unde ar fi fost o niºã pentru a gãsi un loc de muncã. În ceea ce priveºte dascãlii este o problemã, dar în scurt timp se va rezolva”, a mai spus Zina Galeº. Elevii par sã fie atraºi de noile cursuri de limbã strãinã. Ei chiar sperã ca o datã ce au deprins cunoºtineþele minime de conversaþie îºi vor gãsi rostul mult mai uºor în þãrile strãine.

”Mi se pare frumoasã spaniola. Mã va ajuta pe viitor. Vreau sã plec în Spania, sã lucrez acolo”, spune un elev. ”Mã va ajuta pe viitor pentru cã în Spania dacã ºtii limba poþi sã îþi gãseºti un loc de muncã, pot sã comunici mai repede cu persoanele ºi mã va ajuta pe viitor”, spune un alt elev. În ultimii ani programa elevilor a fost corelatã cu nevoile de zi cu zi. Dupã finalizarea studiilor mulþi aleg sã plece peste hotare pentru aºi gãsi un loc de muncã, iar cunoaºterea limbilor strãine este esenþialã în vederea reuºitei.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Hummel aniversare cu zâmbete pe simezã

rtistul plastic Robert Hummel a descreþit chipurile tuturor celor care au vrut sã îi fie alãturi în ziua în care a aniversat 45 de ani. La cafenea, între artiºti, prieteni ºi oameni simpli, Hummel a expus 14 caricaturi ºi toþi protagoniºtii au râs pe sãturate. Robert Hummel s-a sãrbãtorit ºi ne-a fãcut sã-l sãrbãtorim aºa cum ºtie el mai bine, prin muncã. Pe de o parte, a creat 14 portrete caricaturizate, iar pe de altã parte, ne-a adus pe noi la muncã

ºi l-am felicitat alãturi de toþi prietenii lui. Galeria din cafenea nu este o premierã, pentru cã Hummel mai are antecedente în acest domeniu, el fiind primul care a adus arta între oameni ºi nu

oamenii la galeria de artã. „Nu este prima datã când participãm ºi organizãm aºa ceva. Este un cadru inedit, întradevãr, pentru cã în afara celor pe care i-a expus autorul lucrãrilor expuse pe pereþi, poate sã intre oricine. Iar acesta este un lucru foarte important, pentru cã aducem, nu omul în sala de expoziþii, ci exponatele mai aproape de oameni”, a declarat Lavinia Hulea, directorul

În Valea Jiului nu sunt bone

n judeþul Hunedoara poþi numãra pe degetele de la o mânã persoanele calificate sã stea cu copiii în timp ce pãrinþii sunt la serviciu sau îºi vãd de treburile zilnice. Activitatea de baby-sitter este extrem de rãspânditã, nu doar în þãrile occidentale, ci ºi în oraºele mai mari ale þãrii, însã în judeþul nostru nu are

cãutare. Cele câteva persoanele calificate, din partea de nord ºi nu din Valea Jiului, oferã pãrinþilor posibilitatea de a lãsa copilul acasã la ele ca la orice grãdiniþã, timp de opt ore pe zi. Cei mici beneficiazã de activitãþi didactice, hranã si activitãþi în aer liber în spaþiu de joacã amenajat în curtea casei. Totul în schimbul unei sume de circa 500 de lei. Cei mai

mulþi pãrinþii din zona noastrã, însã, nu au curajul sã îºi lase copiii cu bonele, oricât de calificate ar fi acestea ºi mai ales, nu au bani. “Nu pot sã-mi permit sã-mi las copilul cu altcineva decât cu vreun alt

membru al familiei mele. Nu îmi permit. Cu banii ãia pot sã cumpãr copilului ºi altceva”, a declarat o mãmicã din Petrosani. Dar, de cealaltã parte, la polul opus, mai sunt ºi câþiva, puþini ce-i drept, care sunt foarte ocupaþi cu job-ul, ºi care spun cã ar apela oricând la serviciile unei bone autorizate dacã ar exista vreuna aici. Luiza ANDRONACHE

Casei de Culturã a Studenþilor Artistul Robert Hummel a fost mereu un luptãtor pentru promovarea frumosului, iar la aniversare a fost bucuros sã fie înconjurat de atât de mulþi prieteni. „Expoziþia este un pretext pentru faptul cã e bine sã ne întâlnim mãcar atunci când un om face 45 de ani. E o cumpãnã în viaþã Expoziþia de astãzi este un pretext ºi, cu atât mai mult, mã bucur cã suntem împreunã cu toþii. Astãzi am expus 14 lucrãri, cã am zis cã 14 cu 45 merge mai bine ºi spun cã aº fi preferat sã am 14 ani ºi sã fac 45 de lucrãri. Din pãcate nu se mai poate întoarce timpul, dar satisfacþia mea este cu atât mai mare cu cât punctãm evenimentul acesta împreunã”, aºa ºi-a întâmpinat Robert Hummel prietenii. La 45 de ani, toþi cei prezenþi au þinut sã

se laude cu anii în care l-au avut alãturi pe prietenul lor Robert Hummel ºi fiecare a fãcut-o în felul sãu. „Eu îl cunosc pe Robi de 21 de ani. Ne-am întâlnit pe treptele redacþiei Matinal, de pe vremuri, l-am cunoscut între timp, ºtiam cã el încerca sã publice caricaturi în presã ºi între timp, drumurile s-au despãrþit, dar prietenia a rãmas”, a spus Ionel Zmãu, cel care cocheteazã cu jurnalismul ºi este preºedintele Asociaþiei Les Amis de la France, în timp ce poetul Ioan Dan Bãlan a recunoscut cã participã la o premierã. „Cred cã este printre rarele posibilitãþi rpin care cele douã se pot împerechea. Adicã desenul caricatural ºi o zi onomasticã. Mi se pare cã este ieºit din comun. Aceastã parte ieºitã din comun este cu atât mai atractivã, mai spectaculoasã pentru ºi noi ºi, bineînþeles cã am venit aici sã ne bucurãm de un asemena eveniment”, a adãugat ºi Ioan Dan Bãlan, poet, prieten cu Hummel. Cei expuºi pe simeze s-au amuzat ºi au vorbit, la rândul lor, fiecare despre cum a fost surpins sã se regãseascã în calitate de personaj la vernisaj în cafenea. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

12:15 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Pe urmele lui Avraam 16:50 Superconsumatorul (r) 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Calea Europeanã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ultimul rãzboinic al aerului

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Nea Mãrin Miliardar (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzboiul minþii 22:30 Virgina americanã 0:00 Rãzboiul minþii (r)

21 martie *** 20 aprilie Nu ezitaþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi acte oficiale! Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi aveþi succes în afaceri. Aveþi ocazia sã luaþi hotãrâri bune pentru cãmin. Partenerul de viaþã vã susþine iniþiativele. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor Cizme deocheate Faci faþã, faci bani

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua - IFK Goteborg 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - IFK Goteborg 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:30 Avanpremierã Ligue 1 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã La Liga 17:00 Avanpremierã Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin: HC Dunãrea Brãila - ASC Corona Braºov 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi succes în afaceri ºi spor la tot ce faceþi în gospodãrie. Prietenii ºi familia vã susþin, deºi s-ar putea sã aibã pãreri diferite. Nu începeþi mai multe treburi deodatã. Riscaþi sã nu terminaþi nici una. Dupã-amiazã vã viziteazã o persoanã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu cãlãtoriþi ºi evitaþi întâlnirile cu prietenii, pentru cã s-ar putea sã nu fiþi în cea mai bunã formã. Cei din jur nu sunt dispuºi sã vã accepte ideile ºi nu este exclus sã suferiþi o dezamãgire din partea unor persoane apropiate.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:45 14:45 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Acordaþi mai multã atenþie problemelor ce þin de familie ºi de cãmin. S-ar putea ca planurile de îmbunãtãþire a situaþiei financiare sã nu fie realiste. Dacã insistaþi sã le puneþi în practicã, existã riscul sã suferiþi un eºec.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o sumã considerabilã de la o femeie mai în vârstã din familie. Puteþi sã începeþi o curãþenie generalã, lucrãri de reparaþii etc. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþi cu partenerul de viaþã din cauza cheltuielilor inevitabile.

Sunteþi preocupat sã rezolvaþi problemele casei. S-ar putea sã faceþi rost de bani pentru a cumpãra aparaturã electrocasnicã nouã. Nu vã grãbiþi, pentru cã un prieten vã poate spune de unde sã cumpãraþi mai ieftin.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deºi se pare cã aveþi multe de rezolvat, odihniþi-vã ºi menajaþivã sãnãtatea. Împreunã cu partenerul de viaþã, doriþi sã faceþi schimbãri în cãmin. Nu ezitaþi! Vor avea o influenþã beneficã asupra relaþiei de cuplu.

Dimineaþa aflaþi cã vi se anuleazã o delegaþie. Nu vã enervaþi. Oricum, nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor. Este momentul sã preluaþi iniþiativa în problemele casei ºi în relaþiile sentimentale.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Puteþi avea succes în activitãþi casnice. Dimineaþa câºtigaþi o sumã importantã de pe urma unei afaceri ºi începeþi sã vã faceþi planuri de viitor, împreunã cu partenerul de viaþã.

Dacã doriþi sã faceþi schimbãri în casã, acum este momentul. Este o zi bunã pentru reamenajãri, mutat sau schimbat mobilã, zugrãvit etc. Vã puteþi baza pe ajutorul prietenilor.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi original ºi vã hotãrâþi brusc sã schimbaþi ceva prin casã. Pentru aceasta, sunteþi nevoit sã faceþi câteva drumuri scurte. Organizaþi-vã eficient ºi profitaþi de acest moment favorabil.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã nu fiþi prea comunicativ. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi pe cele de naturã sentimentalã. Ar fi bine sã nu vã ocupaþi de probleme importante, care necesitã putere de concentrare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Informaþii eronate, turiºti pãcãliþi

uriºti cu orice preþ. Sunt cabanieri în Valea Jiului care apeleazã la orice metode pentru a-ºi atrage turiºtii. Mulþi dintre cei care deþin cabane în staþiunile montane din Valea Jiului le promoveazã pe site-urile de specialitate. Doar cã nu mereu informaþiile publicate pe site sunt veridice. Odatã ajunºi la faþa locului turiºtii nu prea au opþiuni. Monika BACIU Este cazul unor turiºti care au reclamat la Oficiul pentru Protecþia Consumatorului faptul cã proprietarul unei cabane dintr-una din staþiunile montane din Valea Jiului a afiºat pe site un preþ care nu a coincis cu realitatea de la faþa locului. În urma verificãrii sesizãrii de cãtre inspec-

torii OPC, proprietarul a fost nevoit sã restituie diferenþa de bani. ”În anul 2013 s-au înregistrat la OPC Petroºani un numãr de 7 reclamaþii. Sunt soluþionate toate în favoarea consumatorilor. Probabil datoritã faptului cã nu a nins în aceastã perioadã de sãrbãtori, pe activitatea de turism începând cu anul 2014

s-au înregistrat doar douã reclamaþii care au fost soluþionate favorabil consumatorilor. Una se referã la o informare incorectã, la o diferenþã detarif de cazare între cel practicat în momentul în care a ajuns consumatorul sã fie cazat ºi cel pe care l-a vãzut iniþiat pe pagina de internet a pensiunii respective. Administratorul a fost obligat sã returneze diferenþa de tarif încasat în plus faþã de cea prezentatã

Program nou la Tribunalul Hunedoara Începând cu data de 30.01.2014 programul de relaþii de publicul la compartimentele REGISTRATURÃ, ARHIVÃ, ARHIVÃ FALIMENTE, APOSTILE din cadrul Tribunalului Hunedoara se va desfãºura dupã urmãtorul orar: REGISTRATURÃ: - luni - vineri: orele: 08:30 - 13:00; ARHIVÃ: - luni-vineri: orele: 08:30 - 13:00; ARHIVÃ FALIMENTE: - luni-vineri: orele: 08:30 - 13:00; APOSTILARE ACTE: - luni - joi: orele: 09:00 - 12:00;

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

pe site-ul de internet”, a declarat Ion Roiu, comisar OPC Petroºani. Potrivit reprezentanþilor OPC numãrul

sesizãrilor care fac referire la serviciile turistice din Valea Jiului a scãzut în ultimii ani. Acest lucru înseamnã fie cã proprietarii de pensiuni oferã servicii de calitate, fie cã turiºtii nu raporteazã toate neregulile.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014

Liber la distracþie în Straja!

ãpada aºternutã în staþiunea din municipiul Lupeni dã posibilitatea administratorilor staþiunii sã inaugureze investiþia care ar urma sã atragã la munte nu doar iubitorii schiului ci ºi pe cei ai altor sporturi mai puþin serioase. Maximilian GÂNJU Snow tubing, sau colacul tras pe pârtie, este noua distracþie pregãtitã turiºtilor, iar de astãzi - vineri se inaugureazã a doua pârtie din România pe care se poate practica acest

“sport”. Investiþia realizatã de adminsitratorii Staþiunii Straja ar fi trebuit inaguratã încã de la începutul acestui sezon, însã zãpada puþinã a amânat momentul. Pârtia de snow tubing este amenajatã pe Platoul Soarelui din Straja, are o lungime de 200 de metri,

iar o instalaþie care trage un colac – în care se aºeazã turistul - de la baza pârtiei pânã în vârf, unde colacul este desprins ºi coboarã cu vitezã la vale pe traseul de tubing. Noua pârtie este prevãzutã sã deserveascã pânã la 500 de turiºti pe orã, iar deocamdatã preþul pentru o singurã urcare este de 3 lei. Administratorii pârtiei se gândesc însã sã implementeze ºi un

O nouã competiþie montanã în Parâng

n luna februarie, în Masivul Parâng, se va derula o competiþie dedicatã sportivilor “de iarnã”. Întrecerea se va derula pe douã secþiuni ºi anume alergare montanã, respectiv schi de turã. Manifestarea este organizatã de cãtre Asociaþia Spotivã Bike & Run Petroºani, startul întrecerilor urmând a fi dat în data de 22 februarie, cu începere de la ora 18:30, de la intrarea pe pârtia B, de jos. Mircea NISTOR

“Ceea ce ne dorim, în principal, este sã scoatem lumea la miºcare. Apoi, pe aceastã cale, dorim sã promovãm zona turisticã Valea Jiului”, a declarat Avram Iancu, preºedintele Asociaþiei “Bike & Run” Petroºani, organizatoarea întrecerilor. Competiþia la care, pânã în prezent, s-au înscris 27 de competitori se va derula pe timp de noapte. “Este o premierã pentru Valea Jiului ºi pot sã spun cã astfel de întreceri nocturne

sunt foarte interesante. Toþi concurenþii vor avea ca ºi echipament obligatoriu o lanternã frontalã care le va ilumina drumul”, a mai spus Avram Iancu. Întrecerile nocturne vor fi supervizate de cãtre salvamontiºtii din Parâng. “Chiar dacã întrecerile se vor derula pet imp de noapte noi, ca organizatori, sunt sigur cã nu vom avea competitori rãtãciþi prin munþi. Spun acest lucru þinând cont de faptul cã vom asigura toate condiþiile necesare pentru ca nimeni sã nu

se piardã. Nu de alta dar, salvamontiºtii din Petroºani vor fi alãturi de noi ºi vor asigura buna desfãºurare a întrecerilor la care, deocamdatã, avem nun mai puþin de de 27 de înscriºi”, a precizat organizatorul întrecerilor Asociaþia sportivã “Bike & Run”, cea care va organiza întrecerile competiþiei intitulate “Parângul Night Challenge” ºi care se vor derula pe o distanþã de 4,5 kilometri, cu o diferenþã de nivel de 1.000 de metri, a fost înfiinþatã anul trecut.

sistem pe cartelã, pentru mai multe urcãri, aºa cum se întâmplã la instalaþiile de teleski, iar dacã un turist va dori sã intre de mai multe ori pe pârtie, preþul ar

urma sã fie mai mic. Turiºtii care vor urca în acest weekend la Straja, începând de sâmbãtã, mai au parte de o suprizã. Preþul unui bilet la telegondola din staþiune a fost micºorat printr-o decizie a Consiliului local Lupeni. Astfel, de la 1 februarie, preþul pentru un abonament de 1-4 zile pentru adulþi va fi de 70 de lei/zi, iar pentru copii de 42 lei/zi. Ieftinirea tarifelor are ca scop atragerea unui numãr cât mai mare de turiºti în staþiunea Straja.