Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 541

Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cazul Ridzi a plecat de la o mare eroare de presã ºi de la ”lovitura” MediaPro

Vochiþoiu ºi-a pavat cu minciuni drumul spre grupul parlamentar al UNPR >>> PAGINA A 3-A

Senatorul “resturilor”, Haralambie Vochiþoiu, în topul chiulangiilor >>> PAGINA A 5-A

Oamenii strãzii ajung la urgenþã >>> PAGINA A 6-A

Exasperaþi de câinii fãrã stãpân >>> PAGINA A 7-A Strategie de atragere a investitorilor

Municipalitatea din Petroºani creioneazã o zonã industrialã >>> PAGINA A 10-A

Cu un ”copy-paste” al vechiului plan, edilii din Vulcan vor monopolul turismului în Valea Jiului >>> PAGINA A 11-A

analizã prezentatã dintr-un unghi neabordat pânã acum în cazul fostului ministru Monica Iacob Ridzi, singurul din Valea Jiului, a fost fãcutã de cotidianul.ro, care a pus cap la cap situaþii prezentate de Gazeta Sporturilor prin vestita ”eroare intenþionatã”, cu situaþii din teren, corelate cu documentele Ministerului Tineretului ºi Sportului care erau ”beton” ºi cu lovitura datã de MediaPro, care a scos la rândul sãu documente din care reieºea cã, de fapt, trustul a plãtit spectacolul în cauzã. >>> PAGINILE 8-9

Turiºtii aflaþi în dificultate pot cere ajutor apelând direct, folosind sintagma "salvamont" >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Vochiþoiu ºi-a pavat cu minciuni drumul spre grupul parlamentar al UNPR

aralambie Vochiþoiu ºi-a argumentat cu minciuni negocierile pentru postul de vicepreºedinte al grupului UNPR din Senat, dar ºi trecerea la acest partid politic de buzunar, care înseamnã ceva pe scena politicã româneascã doar în asociere cu PSD. Carmen COSMAN - PREDA

Surse bine informate din arcul politic spun cã, în timp ce plângea cu lacrimi de crocodil posibila dispariþie a grupului PP-DD din Senat, Haralambie Vochiþoiu negocia deja cu UNPR saltul din barca partidului care l-a propulsat în Parlament, chiar dacã prin redistribuire. ªi, mai mult decât atât, chiar Vochiþoiu ar fi încercat sã spargã grupul ºi sã-ºi convingã colegii sã pãrãseascã partidului lui Dan Diaconescu. Iar ca sã fie cât mai atractiv pentru partidul condus de Gabriel Oprea, Vochiþoiu ar fi susþinut cã va aduce împreunã cu el 13.000 – 15.000 de membri din judeþul Hunedoara ºi mai ales pe cei din conducerea judeþeanã a Organizaþiei PPDD Hunedoara.

u pleacã!

Numai cã lucrurile de acasã nu s-au potrivit niciodatã cu

cele din târg, dar preocupat sã-ºi asigure spatele, Vochiþoiu a uitat, pare-se, de înþelepciunea popularã ºi a convocat la începutul acestei sãp-

pe care le-ar pierde dacã ar migra alãturi de Vochiþoiu. La ei se aplicã legea aleºilor locali, spre deosebire de Haralambie Vochiþoiu care poate

îl duc la bun sfârºit. Partidul va merge înainte, nu se pune problema sã disparã chiar dacã, la fel ca orice formaþiune politicã, mai are ºi coborâºuri. Îi asigur pe cei care m-au votat, pe cei care m-au creditat cu încrederea lor cã nu voi pleca din PP-DD ºi cã voi lupta în continuare pentru interesul oamenilor, pentru proiectele pe care am de gând sã le promovez din postura de consilier judeþean din partea PPDD”.

e ºi vede ministrul Muncii. A uitat de scandalurile financiare

tãmâni o ºedinþã a Biroului Politic Judeþean al PP-DD, tocmai pentru a-ºi convinge colegii sã plece alãturi de el. Ghinion, însã, pentru cã o parte a celor prezenþi la ºedinþã s-au revoltat la propriu. Sunt oameni care au pus umãrul la campania electoralã din 2012, care au investit bani ºi timp ºi care au ajuns în funcþii de consilier local sau judeþean

zbura fãrã nici un risc din partid în partid, putând fi sancþionat doar de electorat la alegerile viitoare. Unul dintre cei care au decis sã rãmânã fideli partidului care i-a propulsat este consilierul judeþean Dorina Pleºcan. Întrebatã dacã are de gând sã-l urmeze pe Vochiþoiu, aceasta a declarat cã: „Am un mandat de consilier judeþean, de 4 ani, pe care vreau sã

Surprins, probabil, de faptul cã cei pe care miza nu se încoloneazã în spatele lui sã-l urmeze orbeºte, Haralambie Vochiþoiu – spun sursele noastre –le-a spus cã ar trebui sã-ºi reconsidere poziþia pentru cã, alãturi de PSD, va scoate

PNL de la guvernare ºi el va fi viitorul ministru al Muncii. Un post care i se potriveºte „mãnuºã”, dacã þinem cont de scandalul imens care a urmat plecãrii lui de la conducerea AJOFM Hunedoara. Astfel, în perioada mai 2001 iunie 2005 acesta a ocupat fotoliul de Director Managementul pieþei muncii în cadrul AJOFM Hunedoara. Ulterior, dupã schimbarea echipei managerile, un control efectuat de Serviciul de mãsuri active din cadrul Agenþie scotea la ivealã faptul cã, în perioada 2001-2004, fosta conducere a agenþiei, din care fãcea parte exact Vochiþoiu, a acordat credite de peste 24 de milioane de lei unor firme care ar fi trebuit sa creeze locuri de muncã pentru ºomeri. La vremea respectivã, directorul AJOFM; Vasile Iorgovan – Velichi, arãta cã "în urma controlului efectuat de Serviciul mãsuri active s-au stabilit penalitãþi de 2,4

milioane de lei pentru neocuparea forþei de muncã pe contracte de creditare încheiate în perioada 2001-2004. (…) În total, în aceastã perioadã s-au acordat credite de 24 de milioane de lei, dar au fost înfiinþate mai puþin de 10 noi locuri de muncã. Iorgovan Velichi mai spunea cã "o serie de firme sunt apropiate de fosta conducere". Una dintre acestea era "Consum Impex SRL" Cãlan, deþinutã de Haralambie Vochiþoiu împreunã cu fostul prefect de Hunedoara, Gabriel Joca, înfiinþatã în 1994. O altã firmã era "Eurojobs", la care Vochiþoiu a trecut imediat dupã plecarea din AJOFM Hunedoara. De precizat cã Eurojobs a avut sau are mai multe procese pe rol, tot pentru litigii comerciale, ºi, în plus, este ºi în atenþia Direcþiei Naþionale Anticorupþie, care instrumenteazã un dosar penal legat de cursurile de formare profesionalã derulate cu fonduri europene.

Riscã puºcãria pentru conducere fãrã permis

oi hunedoreni, unul de 38 de ani ºi celãlalt de 44, s-au ales cu dosare penale dupã ce au fost prinºi de poliþiºti la volan, deºi nu mai aveau dreptul de a conduce pe drumurile publice. Amândoi au fost prinºi de poliþiºtii din Caransebeº, în urma unui filtru. Maximilian GÂNJU

„Poliþiºtii au oprit pentru control un autoturism înmatriculat în Germania. Cu ocazia verificãrilor s-a constatat

cã autovehiculul era condus de cãtre H. Radu, în vârstã de 38 ani, din judeþul Hunedoara, care avea permisul de conducere anulat. Poliþiºtii l-au depistat pe E. Adrian, de

44 ani, din judeþul Hunedoara, care avea permisul de conducere suspendat. Conducãtorul auto a fost iniþial oprit pentru cã a depãºit viteza legalã de deplasare”, aratã poliþiºtii din judeþul vecin. Cei doi sunt cercetaþi acum pentru conducere a unui autoturism pe drumurile publice fãrã drept ºi riscã sã ajungã dupã gratii dacã vor fi gãsiþi vinovaþi.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Pericolele de pe acoperiº H ornurile înfundate ºi þurþurii sunt acum cele douã mari pericole care ne pândesc de sus. Singurii responsabili pentru a preveni evenimente nedorite sunt proprietarii clãdirilor, dar pompierii ne dau niºte sfaturi.

Gerul ºi viscolul creeazã pericole ce ne pândesc de sus. Pe de o parte sunt þurþurii ce s-au format pe toate clãdirile din oraº ºi aproape cã nu este acoperiº care sã nu aibã mãcar unul, dacã

sociaþiile de proprietari au anumite obligaþii pe care trebuie sã le îndeplineascã la începutul anului, se aratã într-un comunicat de presã al Ligii Asociaþiilor de Proprietari Habitat. În cazul în care nu realizeazã aceste obligaþii, riscã amenzi de pânã la 3.000 de lei. Numai în Partroºani, existã câteva asociaþii de proprietari a cãror activitate este cel puþin dubioasã. Potrivit comunicatului de presã, asociaþiile de proprietari sunt obligate ca în primul trimestru al anului sã organizeze adunarea generalã ordinarã, care trebuie convocatã de preºedintele sau de comitetul executiv al asociaþiei. Neconvocarea adunãrii generale ordinare, cel puþin o datã pe an, în primul trimestru, de cãtre preºedintele sau de comitetul executiv al asociaþiei de proprie-

nu o perdea întreagã. Cei care locuiesc în astfel de imobile nici nu prea ºtiu ce au de fãcut, deºi sunt singurii rãspunzãtori, dacã o bucatã de gheaþã s-ar desprinde de sus. „Mã

deranjeazã ºi mã tem pentru cã s-au format atât de mari þurþurii aceºtia. Cã se poate sã cadã ºi cade la un bãtrânel ºi…. Eu stau la etajul IV, iar în dreptul geamului meu îi

dau eu jos, cu lopata ºi i-am ºi dat ºi acum sã vorbim la asociaþie pentru cã sunt mulþi ºi trebuie daþi jos sã nu se producã vreo nenorocire”, spune un bãrbat care locuieºte pe Strada Pãcii, un loc în care toate blocurile au þurþuri mari pe acoperiº. Asta, în timp ce alþii cred cã mai bine nu trec pe sub streaºinã. „Prefer sã nu trec pe sub bloc. E pericol mare, dar nu ºtiu cui trebuie sã ne adresãm sã scãpãm de ei”, susþine o altã femeie din acelaºi cartier. Pompierii ne lãmuresc cã sunt printre cei la care s-ar putea apela în astfel de situaþii ºi îi aratã pe proprietarii de clãdiri ca fiind singurii rãspunzãtori în cazul în care un þurþure s-ar

Asociaþiile de proprietari riscã amenzi de 3.000 de lei tari, constituie contravenþie ºi se sanctioneazã cu amendã de la 500 lei la 3.000 lei. În acelaºi timp, proprietarii trebuie anunþaþi referitor la data adunãrii generale cu cel puþin ºapte zile înainte ca aceasta sã aibã loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunãrii generale. Anunþul trebuie afiºat într-un loc vizibil sau informarea se va realiza pe bazã de tabel nominal convocator. Adunarea generalã a asociaþiei de proprietari poate adopta hotãrâri, dacã majoritatea proprietarilor membri ai asociaþiei de proprietari sunt prezenþi personal sau prin reprezentant legal, menþioneaza Liga Asociaþiilor de Proprietari Habitat. Dacã nu este întrunit cvorumul necesar de jumãtate plus unu, adunarea va fi suspendatã ºi reconvocatã în termen de

maximum 10 zile de la data primei convocãri. La adunarea generalã reconvocatã, dacã existã dovada ca toþi membrii asociaþiei de proprietari au fost convocaþi, hotãrârile pot fi adoptate, indiferent de numãrul membrilor prezenþi, prin votul majoritãþii acestora. Conform sursei citate, dovada convocãrii ºi reconvocãrii o constituie afiºul de la avizier ºi tabelul nominal convocator cu semnãturi. Aceeaºi sursã mai precizeazã ca procesul verbal al adunãrii generale se aduce la cunoºtinþa tuturor membrilor asociaþiei de proprietari. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ºedintei adunãrii generale vor trebui incluse, în mod obligatoriu: -analiza ºi aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli, -stabilirea fondurilor

de rulment ºi reparaþii, -remuneratia conducerii asociaþiei, -prezentarea situaþiei restanþierilor din cadrul asociaþiei ºi mãsurile luate, -situatia plãþilor cãtre furnizorii de servicii, -raportul cenzorului, -modalitatea de repartizare a diferenþelor de apã. sursa Romaniatv.net

desprinde de pe acoperiº. „Proprietarii clãdirilor sunt obligaþi prin lege sã îºi cureþe þurþurii pentru a nu pune în pericol trecãtorii, sau pe ei. Unde înãlþimile sunt mari ºi nu pot sã ajungã, pot apela ºi la firme autorizate, sau instituþii publice, cum suntem noi”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Tot de pe acoperiº ºi tot acum cã este ger, ne mai pândeºte un pericol. Asta chiar dacã nu locuim la bloc, ci la casã. Este vorba despre hornul care nu este în bunã stare ºi pompierii recunosc cã au avut mult de furcã în aceste zile din cauza

hornurilor. „Din pãcate, evenimentele se succed, sunt aproape zilnice. Îi sfãtuim sã îºi cureþe, pe cât posibil, hornurile de impuritãþile depuse, deoarece creeazã aprinderea ºi formeazã crãpãturi în horn care duc la aprinderea acoperiºului ºi incendierea casei”, a mai spus Avram. Ultimele evenimente au avut loc recent, iar în incedii au ars ºi case de vacanþã ºi locuinþele oamenilor, iar pompierii spun cã, una dintre cele mai grele intervenþii, de când a revenit zãpada, au avut-o la Paroºeni, într-un loc greu accesibil. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

enatorul de Valea Jiului, ajuns în Parlament în urma redistribuirii voturilor, Haralambie Vochiþoiu se regãseºte în fruntea clasamentului chiulangiilor de la muncã. Deci, ºi de aceastã datã, Cronica Vãii Jiului a avut dreptate în ceea ce-l priveºte pe senatorul “resturilor”, când în campania electoralã din 2012 i-a dezvãluit adevãrata faþã. Potrivit unui studiu al Institutului de Politici Publice (IPP),

Senatorul “resturilor”, Haralambie Vochiþoiu, în topul chiulangiilor Haralambie Vochiþoiu (PPDD), a avut o prezenþã la muncã în a doua sesiune din 2013 de sub un sfert din timpul efectiv de lucru, adicã, procentual de doar 23 la sutã (93 voturi din 396). ªi, sã nu credeþi cã Haralambie Vochiþoiu, ca un om corect ce este, nu-i aºa?, ar fi renunþat la remuneraþia de ordinul zecilor de mii de lei care îi revine unui senator, pentru cã a chiulit de la muncã. Domnule Vochiþoiu, câþi bani i-ai

Accidentatã pe trecerea de pietoni

femeie de 42 de ani din Petrila a ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgenþã Petroºani dupã ce a fost lovitã de o maºinã chiar pe trecerea de pietoni. Accidentul a avut loc în centrul localitãþii, iar ºoferul le-a spus anchetatorilor cã nu a vãzut-o pe femeie când s-a angajat sã traverseze, deºi în zonã sunt indicatoare care avertizeazã apropierea de trecerea de pietoni. „În data de 28.01.2014, în jurul orei 08:30, Alexandru S., de 56 de ani, din Petrila, în timp ce se conducea un autoturism pe strada Republicii din Petrila, din direcþia PetrilaPetroºani, nu a acordat prioritate de trecere pietonului Maerieta V., de 42 de ani, din Petrila, care se angajase regulamentar în traversarea strãzii, pe trecerea de pietoni”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Femeia a fost rãnitã grav ºi se aflã internatã la unitatea medicalã din Petroºani, unde medicii o supravegheazã mai ales cã a suferit o loviturã ºi la cap. ªoferul s-a ales cu dosar penal ºi este cercetat pentru vãtãmare corporalã din culpã. Maximilian GÂNJU

Alertã pe calea feratã

ompaniile feroviare, mai ales CFR Cãlãtori, au reinstituit comandamentul de iarnã din cauza viscolului. Aproape toþi lucratorii sunt pe traseu de mai bine de 24 de ore pentru a remedia defecþiunile pe calea feratã.

da unui angajat de-al tãu, dacã þi-ar urma exemplul ºi ar veni la muncã aºa cum te-ai dus tu? Dacã nu îþi mai place fotoliul de senator ºi te-ai plictisit puþin sã-þi umfli buzunarele în fiecare lunã cu zeci de mii de lei nemunciþi, ai putea sã revii acasã. Mãcar aºa, imaginea ºi aºa cenuºie a Vãii Jiului nu ar mai avea de sufererit ºi din cauza ta. ªi, dacã nu ºtiai, ar fi cât se poate de legal în condiþiile în care opinia specialiºtilor de la IPP prezenþa la minim jumãtate dintre

voturile finale exprimate în plenul fiecãrei Camere este o condiþie esenþialã pentru ca un ales sã îºi poatã exercita mandatul. "Nici un argument - în afara celor expres prevãzute de Regulamentele celor douã Camere - nu justificã un procent de prezenþã sub acest prag, cu atât mai mult cu cât intervalul orar în care se voteazã asupra variantelor finale ale proiectelor de lege este de aproximativ o orã pe sãptãmânã", se menþioneazã în studiul citat. În altã ordine de idei,

senatorul “resturilor”, Haralmbie Vochiþoiu se pare cã ºi-a gãsit partidul în care sã fugã, UNPR, adicã un partid format aproape în totalitate din trãdãtori. Pentru cei care au uitat le reamintim cã UNPR e partidul sub umbrela cãruia s-au adunat

Spãrgãtori de locuinþe reþinuþi de poliþiºtii hunedoreni

oliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale Hunedoara, sprijiniþi de colegii lor din judeþele Arad ºi Timiº au desfãºurat o acþiune vizând identificarea prezumtivilor autori ai unor spargeri de locuinþe din judeþul Hunedoara.

Mare, Simeria. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, în cauzã au fost identificaþi trei suspecþi, Dumitru M., de 44 ani, din localitatea Strâmtura, judeþul Maramureº, recidivist, în sarcina cãrui s-a documentat pânã în prezent sãvârºirea a 6 spargeri de locuinþe, comise pe timp de noapte, prin

Oamenii legii au efectuat 6 percheziþii domiciliare la locuinþele unor persoane suspecte din Deva, Arad, Fãget ºi Geoagiu, fiind descoperite ºi ridicate bunuri (unelte ºi scule mecanice) în valoare de aproximativ 200.000 lei, parte dintre ele provenite din furturi din locuinþe comise pe raza localitãþilor Veþel, Geoagiu, Rapoltu

Este alertã pe calea feratã. În urma noilor avertizãri meteo de ninsoare ºi viscol emise de Administraþia Naþionalã de Meteorologie, companiile feroviare anunþã cã trenurile vor circula conform reglementãrilor specifice condiþiilor de iarnã. În traducere, acest lucru înseamnã ca este posibil sã se înregistreze probleme ºi întârzieri semnificative, iar deja acest lucru s-a ºi întâmplat. Reprezentanþii CFR cãlãtori sunt în alertã încã de marþi seara. “Toate trenurile

sunt monitorizate ºi suntem cu toþi oamenii pe teren pentru a preveni pe cât posibil situaþiile neplãcute”, ne-a declarat Ioan Aonofriesei, responsabil CFR Cãlãtori Petroºani Ieri dimineaþã, un tren care trebuie sã circule pe ruta Tg. Jiu – Timiºoara a avut

foºtii PSD-iºti, care conduceau judeþul prin anii 2000 ºi, care au fost dezgropaþi de la groapa de gunoi a politicii de Gabriel Oprea. Deci, Hari, cel puþin politic, te-ai întors acasã! Marius MITRACHE

efracþie ºi escaladare, cu un prejudiciu de 7.400 lei, Gheorghe I., de 58 ani din municipiul Arad ºi Petru L., de 60 ani, din Fãget, ultimii doi cercetaþi pentru complicitate la furt calificat, în sarcina acestora reþinându-se faptul cã au înlesnit valorificarea bunurilor sustrase de cãtre Dumitru M. . Faþã de Dumitru M ºi Gheorghe I. s-a luat mãsura reþinerii pentru 24 de ore, aceºtia urmând sã fie prezentaþi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Deva cu propunere de arestare preventivã, în timp ce Petre L. este cercetat în stare de libertate. Cercetãrile continuã în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale, Dumitru M. fiind suspect ºi de comiterea altor spargeri similare de pe raza judeþului Hunedoara ºi în judeþele limitrofe. (M.M.)

întârzieri din cauza unei defecþiuni pe calea feratã si nu este exclus ca ºi alte garnituri sã ajungã în aceeaºi situaþie în zilele urmãtoare. De altfel, la valul trecut de ninsori, care s-a înregistrat în week-end, cel puþin trei trenuri au avut întârzieri mari, iar în aceastã situaþie, a

comandamentului de iarnã, companiile de transport feroviar pot anunþa anulãri de trenuri sau întârzieri de sute de minute. Cel mai rãu este de cãlãtorii care nu pot ºti de dinainte cum vin sau nu trenurile, pentru cã vorbim de situaþii imprevizibile. ªi, de vineri încolo, ne paºte o altã problemã, cea a îngheþului. Meteorologii anunþã temperaturi de pânã la - 20 de grade, ceea ce cu siguranþã va îngreuna ºi mai mult cãile de transport în comun. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Oamenii strãzii ajung la urgenþã

venit gerul ºi deja oamenii fãrã adãpost cautã soluþii sã supravieþuiascã. Þeava caldã de la termoficare nu mai este locul în care sã-ºi petreacã o noapte geroasã ºi atunci aceºti oameni ajung la spital. Medicii de la urgenþã confirmã cã sunt mulþi care ajung în fiecare noapte. Diana MITRACHE Gerul îi aduce pe oamenii fãrã adãpost, la urgenþã, în spitale. Cei mai mulþi sunt observaþi de trecãtorii care îi gãsesc îngheþaþi ºi sunã la salvare. Ei stau o noapte, se încãlzesc pe un pat sau o targã ºi dimineaþa pleacã din nou prin

zãpadã ºi ger. Medicii de la centrul de primire a urgenþelor din Petroºani spun cã astfel de cazuri sunt aºteptate chiar sã creascã numeric, din cauzã cã abia acum iarna îºi face simþitã prezenþa. „Pânã acum ne-am confruntat cu un numãr relativ mic,

pentru cã gerul de acum încolo se lasã. Au apãrut oameni ai strãzii, care pânã acum, datoritã timpului care le permitea, mai stãteau prin parcuri, prin scãri de bloc. În ultima perioadîã, însã, a crescut incidenþa persoanelor fãrã adãpost, a celor care consumã alcool ºi care

sunt aduºi în serviciul nostru de urgenþã. Îi þinem sub observaþie pânã dimineaþa, le dãm primele îngrijiri, iar apoi pleacã singuri”, a declarat dr. Liliana Dumitru, medic UPU SMURD Petroºani. În utimele zile, temperaturile au scãzut simþitor, iar oamenii strãzii, dacã au refuzat sã plece la adãpostul primãriei, cu siguranþã au ajuns pe un pat de spital. Gerul va continua sã îºi facã simþitã prezenþa ºi în urmãtoarele zile, iar numãrul cazurilor de la urgenþã ar putea sã creascã.

Temperaturile scãzute provoacã viroze respiratorii

”A

valanºã” de viroze respiratorii. Condiþiile meteorologice favorizeazã apariþia virozelor respiratorii. Zeci de persoane s-au prezentat la serviciile de urgenþã cu aceste afecþiuni. În aceastã perioadã când temperaturile sunt scãzute creºte ºi numãrul afecþiunilor cardiace sau a astmului. Monika BACIU ”În ultima perioadã ne-am confruntat cu un numãr mare de viroze ºi chiar de pneumonii interstiþiale. De asemenea a apãrut o incidenþã mai mare a astmului bronºic care datoritã spasmului care apare datoritã temperaturii

scãzute, a mediului ambian. Tot în ultima perioadã ne-am confruntat cu un numãr mare de crize de angine pectorale datorate de asemenea temperaturilor scãzute ºi vasospasmului. Persoanele care sunt cu afecþiuni cardiace, care sunt cu probleme cardiace, dar ºi respi-

ratorii ºi copiii sunt cei mai expuºi la viroze”, a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPUSMURD Petroºani. Persoanele care

suferã de afecþiuni cardiace, bãtrânii ºi copiii sunt sfãtuiþi de medici sã evite pe cât posibil plimbãrile în frig. Temperaturile scãzute

accentueazã apariþia diferitelor boli.

Bolnav psihic ºi violent pe stradã, la Petroºani

lertã la Petroºani dupã ce ieri, în jurul orei 12:30, poliþiºtii ºi paramedicii SMURD au fost sesizaþi despre prezenþa unui bãrbat pe stradã, în zona Mignon, aproape de Spitalul de Urgenþã, care prezenta simptome clare ale unei afecþiuni psihice. El era agitat, iar din declaraþiile martorilor sãrea la trecãtori ºi îi înjura. Luiza ANDRONACHE Când oamenii au vãzut cã bãrbatul este din ce în ce mai agitat, au chemat ajutor. Paramedicii ºi Poliþiºtii l-au imobilizat ºi l-au transportat pe bãrbat direct la Spital. “ Bãrbatul în vârstã de 55 de ani a fost dus direct pe secþia e Psihiatrie a Spitalului, fiind

însoþit de poliþiºti. El prezenta siptome de agitaþie psihomotorie, dar nu se afla internat la noi, nu era în evidenþe ”, a afirmat medicul de gardã din Serviciul de Urgenþã. Poliþiºtilor de la Ordine Publicã nu le-a fost foarte uºor sã îl imobilizeze, de altfel. “ Am fost sesizaþi prin 112 cu privire la prezenþa unui bãrbat în

Petroºani, care avea un comportament violent pe stradã. Apelul s-a fãcut de cãtre un martor ocular, iar dupã ce bãrbatul în vârstã de 55 de ani a fost dus la Spitalul din Petroºani, s-a cerut ºi sprijin pentru o patrulã care sã însoþeascã ambulanþa în vederea transportului la Spitalul de Psihiatrie Zam ”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Zeci de fracturi în câteva zile âini ºi picioare rupte. Cu aceste probleme s-au confruntat M medicii de la Serviciul de Urgenþã al

Spitalului din Petroºani în aceastã perioadã. Zeci de persoane au alunecat pe gheaþã ºi au ajuns la spital cu diferite fracturi. Numeroase au fost ºi cazurile accidentãrilor la munte. Monika BACIU

”În ultima perioadã datoritã temperaturilor scãzute de afarã ºi apariþiei gheþuºului atât pe strãzi cât ºi pe trotuare ne-am confruntat cu un numãr mare de traume, fracturi, entorse luxaþii, datorate fie cãderilor accidentale la schi sau la sãnuiuº, sau fie cãderilor accidentale pe stradã. De asemenea au fost ºi câteva accidente rutiere, dar nu soldate cu victime cu afecþiuni deosebit de grave care sã nece-

site trimiterea în serviciile superioare de specialitate. Toate aceste cazuri se datoreazã ºi vremii, dar ºi neatenþiei pacienþilor care se deplaseazã pe strãzi când este gheþuº”, a declarat Liliana Dumitru, medic de gardã UPUSMURD Petroºani. Cei mai mulþi pacienþi care s-au prezentat la serviciile de urgenþã cu fracturi au fost copiii ºi bãtrânii, persoane al cãror sistem osos este destul de vulnerabil.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Exasperaþi de câinii fãrã stãpân

ntr-o singurã zi trei persoane au fost muºcate de câinii maidanezi din zona de nord a municipiului Petroºani. Zeci de petiþii vin de la localnici pe adresa municipalitãþii, iar semnatarii lor reclamã aceeaºi problemã: sunt exasperaþi de numãrul mare de câini agresivi. Maximilian GÂNJU

Doi elevi ºi un adult au fost muºcaþi de câinii comunitari în decurs de numai câteva ore. Atacul a avut loc în Petroºani pe strada 1 Mai, o zonã unde numãrul patrupedelor s-a înmulþit peste mãsurã, iar odatã cu venirea zãpezii, haitele sunt înfometate. Ajung mai greu la hrana din containerele de gunoi, iar de foame atacã trecãtorii. Mai grav este cã în zona respectivã se aflã ºi o grãdiniþã ºi dacã nu se vor lua mãsuri este doar o chestiune de timp pânã când un copil va fi încolþit de maidanezi. „Dimineaþa fetiþa mea se duce la ºcoalã ºi trebuie sã treacã pe strada unde sunt haitele de câini. Pe acolo am învãþat-o sã meargã, sã

nu fie lovitã de maºini, dacã ar merge pe marginea DN 66. Ieri a fost muºcatã

fiica mea de picior, prin spate s-a nãpustit un maidanez ºi norocul ei a fost cã avea douã perechi de pantaloni pe ea, cã e frig. A zgâriat-o doar, dar

putea fi mai rãu dacã se întãrâtau ºi ceilalþi câini. Acum este speriatã ºi nu mai vrea sã meargã singurã la ºcoalã. Cineva trebuie sã ia mãsuri pentru cã nu se mai poate”, spune Nicu, tatãl fetiþei muºcatã de câini. La întoarcerea de la ºcoalã, în aceeaºi zi un alt copil a fost muºcat de aceiaºi câini. „Sunt vreo

zece câini care trãiesc pe lângã containerele de acolo. Când vin de la muncã trebuie sã am un par în mânã pentru a-i þine la distanþã. M-au prins ºi pe

Hingherii - misiune imposibilã!

n timp ce câinii fãrã stãpân din Valea Jiului se înmulþesc aproape de la o zi la alta, hingherii care acþioneazã aici au o misiune imposibilã: sunt doar patru pentru mii de patrupede. Cramen COSMAN - PREDA

În Valea Jiului sunt sute sau chiar mii de câini fãrã stãpân, care se înmulþesc parcã de la o zi la alta. Pe de o

parte este vorba despre înmulþirea pe cale naturalã, iar pe de altã parte continuã sã fie aduºi din alte pãrþi. Iar misiunea hingherilor care ar trebui sã-i prindã ºi sã-i

ducã în cele douã adãposturi, de la Petroºani ºi Uricani, unde sã fie sterilizaþi, deparazitaþi ºi crotaliaþi, este practic imposibilã. În tot acest areal acþioneazã doar patru hingheri: doi la Centrul de al Petroºani ºi doi la Uricani. „Conform reprezentanþilor din Valea Jiului ai Serviciului judeþean pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân, în aceastã zonã sunt patru hingheri: 2 la Petroºani ºi 2 la Uricani, cu specificaþia cã cei de la Uricani nu deþin nicio maºinã specialã pentru

mine, vin prin spatele tãu ºi te muºcã. Am fãcut plângere cãtre Primãria Petroºani, sã-i strângã, sã facã ceva cu ei pentru cã este dezastru”, spune Claudiu.

ute de reclamaþii

La SPADPP Petroºani sunt înregistrate sute de reclamaþii, mai ales dupã ce municipalitatea Petroºani a

cedat adãposturile de câini ºi serviciul de ecarisaj cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara. Pentru cã lucrurile se miºcã greu, edilii îºi reactiveazã un

transportul animalelor fãrã stãpân”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. ªi, în consecinþã, aceºtia se descurcã cum pot ºi se împart între cele cinci localitãþi care compun Valea Jiului. „Miercuri, au desfãºurat activitãþi la Lupeni, iar joi ºi vineri vor fi în municipiul Petroºani. Conform reprezentanþilor

compartiment care sã se ocupe mãcar de câinii agresivi. „Cereri ºi plângeri de la populaþie avem zilnic ºi noi le direcþionãm lor (n.r. Serviciului). Sunt foarte multe reclamaþii în acest sens, iar joi (astãzi) în ºedinþa de consiliu vom delega ºi serviciul de ecarisaj, a intrat în vigoare ºi noua lege, iar în douãtrei luni spun cã vom curãþa Petroºaniul de câinii fãrã stãpân. Noi avem un compartiment ºi o sã urgentãm lucrurile, o sã supraveghem activitatea, însã tot ei o sã se ocupe”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPPPrimãria Petroºani. Potrivit acestuia o vinã pentru numãrul mare de câini pe strãzi o au ºi cei care susþin cã sunt iubitori de animale dar nu se îngrijesc de ele. „Eu sunt iubitor de câini, am crescut la þarã, ºtiu ce înseamnã ºi iubesc animalele. Eu dacã vreau sã þin un câine îl þin la mine acasã, þine-l domnule în casã, în curte. Vaccineazã-l, deparaziteazã-l, întreþine-l. Nu îl iau ºi-i dau drumul apoi pe stradã. El de foame devine agresiv, asta este situaþia”, mi spune Viºan.

Serviciului judeþean pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân, acþiunea de strângere a câinilor de pe strãzi va continua, dar cu resursele menþionate”, a mai spus Taºcã. De precizat cã în Valea Jiului, iubitorii de animale pot încã sã adopte un câine fãrã stãpân. Aici nu s-a început, deocamdatã, acþiunea de eutanasiere a patrupedelor, chiar dacã legea permite

acest lucru. În Valea Jiului sunt douã adãposturi pentru maidanezi, însã de capacitate micã. Unul funcþioneazã la Petroºani, în Colonie, ºi are 150 de locuri. Cel de-al doilea este în Uricani, situat pe un teren ce a aparþinut fostei Mine Valea de Brazi, în zona Puþului 8. Adãpostul are o capacitate de 90 câini, în 22 de padocuri.

8 Politic

analizã prezentatã dintr-un unghi neabordat pânã acum în cazul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi, singurul din Valea Jiului, a fost fãcutã de cotidianul.ro, care a pus cap la cap situaþii prezentate de Gazeta Sporturilor prin vestita ”eroare intenþionatã”, cu situaþii din teren, corelate cu documentele Ministerului Tineretului ºi Sportului care erau ”beton” ºi cu lovitura datã de MediaPro, care a scos la rândul sãu documente din care reieºea cã, de fapt, trustul a plãtit spectacolul în cauzã. Deºi ambele seturi de documente erau ”beton” conform casetelor tehnice, deputatul Monica Iacob Ridzi a fost judecatã ºi condamnatã la prima instanþã…

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Cazul Ridzi a plecat de la o mare eroare de presã ºi de la ”lovitura” MediaPro

Cotidianul.ro consemneazã cã fostul ministru PD-L al Tineretului ºi Sportului Monica Iacob-Ridzi a fost condamnat de instanþa de fond la 5 ani închisoare cu executare. Nimeni nu ºi-a dat seama însã cã o eroare mare de presã ºi intervenþia surprinzãtoare a ºefilor unui trust de presã i-au fost fatale lui Ridzi. Adãugând ºi situaþiile pro ºi contra fostului ministru, reiese cã dosarul are lipsã multe rãspunsuri, deºi ”expertizele” vorbesc, ceea ce poate rãstuna situaþia actualã.

platformã ”confundatã” cu o scenã Scandalul „Ridzi” s-a declanºat în iunie 2009, în urma unei informaþii apãrute în „Gazeta Sporturilor”, unde se spunea cã ministrul Tineretului ºi Sportului ar fi aprobat plata unei sume de 75.000 de euro pentru scena de la

Costineºti, unde s-a desfãºurat un spectacol în seara zilei de 2 mai 2009. S-a publicat ºi o pozã a scenei. Numai cã poza publicatã a reprezentat o eroare de presã. Pentru simplul fapt cã nu era vorba de scena pe care s-a desfãºurat spectacolul respectiv, ci de o banalã platformã din lemn (cum sunt pe foarte multe plaje din þarã sau strãinãtate) ºi unde în cursul zilei se produc dansatori sau soliºti amatori. O platformã care de regulã poate aparþine chiar proprietarului unei plaje sau dacã este construitã de o firmã, sau comandatã de vreo instituþie, nu poate costa mai mult de 500 de euro. Evident, suma uriaºã plãtitã de minister ºi poza cu pri cina a fãcut ca subiectul sã se rostogoleascã în întreaga mass-media ºi s-a creat o emoþie uriaºã în opinia publicã. Presa a început sã investigheze (în continuare meritul principal le-a revenit celor de la

GSP, dar ºi alte medii de informare au avut contribuþia lor), iar Parlamentul, la iniþiativa PNL ºi PSD, a decis constituirea unei comisii speciale de anchetã, cunoscutã sub numele de „comisia Ridzi”. O comisie care a lucrat bine ºi care în baza raportului elaborat a determinat intervenþia DNA. Iatã cum, de la o pozã eronat publicatã, s-a ajuns la o anchetã în toatã regula în Parlament. Este adevãrat, pe cortul din

spatele scenei exista sigla MTS. Se impune o întrebare: dacã s-ar fi publicat în pozã scena de concert, una profesionistã ºi cu toate dotãrile specifice unui spectacol de amploare, s-ar mai fi ajuns la constituirea comisiei parlamentare ºi în cele din urmã a intervenþiei DNA? Este greu de dat un rãspuns post factum. Totuºi, la vremea respectivã, ziarul Cotidianul (aici nu a fost luatã în seamã platforma prezentatã iniþial în media), în urma unei anchete fãcute la patru firme specializate în construirea ºi utilarea scenelor pentru concerte rock, a ajuns la concluzia cã scena de concert de la Costineºti nu avea cum sã coste mai mult de 30 – 35.000 de euro…

ediaPro i-a dat lovitura lui Monica Ridzi În cadrul comisiei au fost prezentate zeci de documente de la MTS. Chiar dacã era vizibil cã MTS contractase pentru

organizarea evenimentului din 2 mai de la Costineºti douã sau trei firme care aveau aceeaºi adresã, documentele erau „beton”. Toþi subalternii Monicãi Ridzi audiaþi au dat declaraþii clare, care o scoteau din cauzã pe ºefa lor ºi întreg ministerul. Mai mult, Cristina Trãilã, ºefa ANEREMAP, instituþie care a verificat contractele MTS, a declarat ºi a prezentat ºi ea documente cã s-a respectat ad-literram legalitatea. Se pãrea cã, în ciuda dezvãluirilor din presã ºi a strãdaniilor parlamentarilor din comisie (cei de la PDL au apãrat-o pe colega lor), rezultatul urma sã fie unul favorabil… Pe 2 iulie a explodat însã bomba. ªefi din trustul de presã MediaPro au venit cu documente din care reieºea cã evenimentul din 2 mai de la Costineºti a fost organizat de cãtre acest trust de presã. S-au pus pe masã documente din care reieºea cã scena a fost plãtitã de

MediaPro, ºi nu de MTS, cã aparatura de lumini, instalaþiile de sonorizare au fost plãtite de MediaPro, ºi nu de MTS, cã 10 artiºti au fost plãtiþi de MediaPro ºi doar 2 artiºti de cãtre MTS etc. Din acest moment, tot eºafodajul apãrãrii Monicãi Iacob Ridzi a cãzut. Practic, 95% din ce apãrea în documentele MTS cã ar fi plãtit, apãrea ca plãtit ºi de MediaPro (precum copilul cu douã moaºe - n.r.) Din ”spusele” Media Pro reiese cã MTS a fost doar „tolerat” ca sã se „lipeascã” de manisfestare cu un banner ºi atâta tot. În

zilele urmãtoare s-a descoperit cã ºi la concertul din Bucureºti - tot din 2 mai 2009 - din parcul IOR s-a recurs la aceeaºi metodã. Ce apãrea în documente cã ar fi plãtit MTS - artiºti, scenã, aparaturi etc. apãrea ca plãtit ºi de alte entitãþi private ºi care nu aveau nici o

legãturã cu MTS. Toatã tevatura a avut ca scop reliefarea faptului cã, dintr-odatã, au dispãrut sume foarte mari de bani, care în documentele MTS apãreau ca fiind plãtite, dar care nu se regãseau pe teren pentru cã Media Pro a susþinut, tot cu documente, cã a fãcut plata... La vremea respectivã, dar ºi acum, mai mulþi politicieni ºi analiºti au susþinut ºi susþin cã banii „dispãruþi” au intrat în campania electoralã pentru europarlamentare a Elenei Bãsescu, dar, deºi s-au cãutat cu înverºunare, nu au fost

gãsite probe concrete. Deci, pânã la urmã, unde-s banii, care au fost justificaþi prin documente de douã ori – o datã de MTS, apoi de Media Pro? Nimeni nu ºtie, doar presupune! Mulþi dintre cei care au urmãrit cazul ºi care nu au cãzut pradã înverºunãrii dezbaterii ºi etichetãrii doar pentru cã nu este vorba de politicianul ºi partidul preferat, cred cã acest dosar ridicã, încã, multe întrebãri, iar soluþia, la prima instanþã, pare a fi una discutabilã, care poate fi rãsturnatã. Ileana FIRÞULESCU

8 Politic

Politic 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Cazul Ridzi a plecat de la o mare eroare de presã ºi de la ”lovitura” MediaPro

ediaPro i-a dat lovitura lui Monica Ridzi În cadrul comisiei au fost prezentate zeci de documente de la MTS. Chiar dacã era vizibil cã MTS contractase pentru

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Strategie de atragere a investitorilor

Municipalitatea din Petroºani creioneazã o zonã industrialã

etroºaniul nu dispune de teren pentru dezvoltarea unui parc industrial, dar chiar ºi aºa autoritãþile gândesc un proiect pentru realizarea unei zone industriale în vederea atragerii investitorilor. Carmen COSMAN - PREDA Dezvoltarea municipiului Petroºani se poate face cu forþe proprii, din interior spre exterior, iar atragerea investitorilor constituie o prioritate pentru autoritãþi. Activitatea minierã se

restrânge de la un an la altul, iar turismul, despre care se vorbeºte de ani de zile, nu poate constitui, cel puþin la acest moment, o alternativã realã. Edilii au înþeles cã ajutorul de la „centru” nu este întotdeauna cel scontat, aºa cã lucreazã la proiecte

viabile de atragere a investitorilor în aceastã zonã. „În acest an, în municipiul Petroºani se vor face demersuri pentru

realizarea unei zone industriale în perimetrul fostei Preparaþii Livezeni. Mergem pe ideea unei zone industriale

întrucât suprafaþa de teren care existã acolo nu este propice pentru realizarea unui parc industrial, pentru care, conform legii, este nevoie de o suprafaþã mai mare”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Iar edilii din Petroºani gândesc ºi o strategie

Sondaj INSCOP: 66,7% dintre români considerã cã þara se îndreaptã într-o direcþie greºitã

ai mult de jumãtate dintre români considerã cã România se îndreaptã într-o direcþie greºitã, potrivit unui sondaj realizat în ianuarie 2014 de INSCOP Research ºi remis miercuri AGERPRES. Astfel, rugaþi sã îºi exprime punctul de vedere cu privire la direcþia cãtre care se îndreaptã þara, 23,6% dintre respondenþi cred cã România se îndreaptã într-o direcþie bunã, în timp ce 66,7% apreciazã cã direcþia este una greºitã, iar 9,7% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. Potrivit INSCOP Research, o analizã comparativã cu mãsurãtoarea efectuatã în februarie 2013 aratã cã ponderea celor care cred cã þara se îndreaptã într-o direcþie bunã a scãzut uºor cu douã procente, de la 25,6% la 23,6%. Ponderea

celor care cred cã þara se îndreaptã într-o direcþie greºitã este relativ similarã, în condiþiile în care, în februarie 2013, 65,9% indicau direcþia greºitã, pentru ca în ianuarie 2014, 66,7% sã opteze pentru aceastã variantã de rãspuns. Acelaºi document relevã faptul cã bãrbaþii sunt uºor mai optimiºti decât femeile, în timp ce categoria 35-49 de ani indicã în proporþie mai mare 'o direcþie bunã' decât categoriile de vârstã aflate la cele douã extreme — tinerii ºi bãtrânii — care sunt ceva mai pesimiºti. Persoanele

active ºi cele cu venituri mari sunt mai optimiste, în timp ce din punctul de vedere al mediului de rezidenþã nu se remarcã diferenþe de opinie între populaþia din mediul rural, respectiv din mediul urban. În ceea ce priveºte dinamica economicã, 21,6% dintre români cred cã economia României va avea o evoluþie pozitivã în acest an, 29,1% declarã cã economia va stagna, în timp ce 44,6% cred cã economia României va avea o evoluþie negativã, iar 4,7% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. Comparativ cu feb-

ruarie 2013, creºte atât ponderea celor care cred cã economia va avea o evoluþie pozitivã (de la 19,3% în februarie, la 21,6%), cât ºi a celor care cred cã economia va avea o evoluþie negativã (de la 41,2%, la 44,6%). În schimb, scade ponderea celor care cred cã economia va stagna de la 31,2% la 29,1%, precum ºi a celor care nu au o opinie formulatã de la 8,3% anul trecut, la 4,7% în ianuarie 2014. Chestionaþi asupra propriului nivel de trai în 2014, comparativ cu 2013, 17,2% dintre respondenþi opineazã cã acesta va fi mai bun, 40% considerã cã va fi la fel, iar 36,6% sunt de pãrere cã nivelul lor de trai se va deteriora raportat la anul anteri-

or iar 6,2% dintre români nu au ºtiut sau nu au rãspuns la aceastã întrebare. "Comparativ cu evaluarea generalã a nivelului de trai ºi a economiei în cazul cãreia tinerii par mai pesimiºti decât media, tinerii sunt mai optimiºti decât celelalte categorii de populaþie în ceea cea priveºte evaluarea nivelului propriu de trai în 2014 faþã de 2013. Deºi nu cred foarte mult în evoluþia elementelor exterioare, asociate sferei publice (direcþia þãrii, economia), tinerii sunt probabil mai încrezãtori în strategiile personale de succes care le-ar putea îmbunãtãþi viaþa. În schimb, persoanele de 50-64 de ani sunt mult mai pesimiste decât celelalte categorii de populaþie,

pentru a transforma Petroºaniul într-o zonã atractivã pentru cei care doresc sã dezvolte aici afaceri. „Ne gândim la un proiect complet pentru atragerea de investitori. Se lucreazã la o strategie în acest sens, iar zona industrialã reprezintã un punct important al acestei strategii”, a mai spus Taºcã. fosta Preparaþie a cãrbunelui de la Livezeni a fost pusã la pãmânt, iar terenul a fost ecologizat pe banii Bãncii Mondiale. A rezultat o suprafaþã de 12 hectare de teren ce va fi datã în folosinþã investitorilor. declarând cã vor avea un nivel de trai mai prost în 2014. Sunt oamenii care se apropie sau se aflã în pragul vârstei de pensionare, mult mai puþin mobili decât tinerii ºi care se simt mai vulnerabili comparativ cu restul populaþiei în ceea ce priveºte nivelul propriu de trai prognozat pentru acest an", susþine Remus ªtefureac, director INSCOP. Sondajul citat a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului 'Adevãrul', în perioada 16 — 21 ianuarie 2014. Volumul eºantionului a fost de 1.054 persoane ºi este reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eºantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Cu un ”copy-paste” al vechiului plan, edilii din Vulcan C

vor monopolul turismului în Valea Jiului

puse a se realiza, realizarea alimentãrii cu apã a instalaþiilor de producere a zãpezii artificiale ºi amenajarea si semnalizarea a douã trasee montane: Pasul Vulcan – zona Straja si Pasul Vulcan – localitatea Schela din judeþul Gorj.

oncurenþa scade eficacitatea. Cel puþin asta se deduce din analiza SWOT realizatã de reprezentanþii primãriei Vulcan care considerã concurenþa în domeniul turistic o ameninþare. S-a întocmit planul de dezvoltare a localitãþii pentru prioada 2014-2020, iar în principal acesta este un ”copy-paste” al vechiului plan. Multe s-au dorit, puþine s-au realizat.

lanuri vechi, adaptate la timpuri noi Planurile administraþiei locale de la Vulcan pentru aceastã nouã perioadã de dezvoltare sunt în mare parte aceleaºi ca ºi cele din perioada 2007-2013. Au fost bifate câteva puncte precum modernizarea bulevardului, introducerea sistemului de apã ºi canal, dar nu în toate zonele localitãþii, modernizarea infrastructurii de învãþãmânt ºi realizare pe jumãtate a dezvoltãrii domeniului schiabil din Pasul Vâlcan. Acum noul

plan actualizat cuprinde continuarea lucrãrilor la crearea unei baze turistice în Pasul Vâlcan însã ameninþarea vine tocmai din partea concurenþei. În anumite domenii concurenþa atrage dupã sine ºi lucruri pozitive. În acest caz am putea sã ne referim la turiºtii care ar avea de unde sã aleagã. Potenþialul turistic oferã posibilitãþi variate pentru practicarea sporturilor de iarnã, trasee turistice pentru drumeþii, agrement si odihnã. Dezvoltarea turismului în zonã a început sã ia amploare

îndeosebi dupã 1990, pe raza municipiului existând trei zone de agrement. Zona de agrement „Pasul Vulcan ” – oferã în peste 80 locuri de cazare si diferite trasee turistice montane – se aflã situatã în partea sudicã a localitãÞii la aproximativ 7 km. De localitate, accesul fãcându-se de la DN66 A, pe DJ 664, drum betonat pe o porþiune de aproximativ 3 km. ”Modernizarea acestei zone turistice a demarat începând cu un obiectiv de investiþii important si anume construirea unei telegondole, pe o lungime de transport

de 3.087 m, cu plecare de la cota +770 m si sosire la cota +1.310 m, capacitatea de transport a acesteia fiind de circa 1.800 persoane/orã. Lucrãrile de investiþii în cadrul subprogramului „Schi în România” vor continua si în anii urmãtori prin realizarea mai multor obiective”, se aratã în

Numãrul mic de studenþi afecteazã programele universitare rograme de studiu P comasate sau conservate. Lipsa studenþilor face ca universitãþile din þarã sã renunþe la anumite programe de studiu. Nici Universitatea Petroºani nu face notã discordantã. Ministrul educaþiei afirma la un moment dat cã mai multe specializãri din cadrul instituþiilor de învãþãmânt

superior vor dispãrea. Este vorba practic de conservarea anumor programe.

”Aceasta este o problemã internã a universitãþilor, dar la un moment dat universitãþile pot decide dacã anumite specializãri sau programe de studiu sã intre în conservare, dintr-un simplu motiv ºi esenþial pentru cã nu are cãutare ºi

noul plan strategic întocmit la Vulcan. Pe viitor, când se vor relua plãþile, se are în vedere construirea a unei telegondole între cotele 1310m – 1620 m, amenajarea si dotarea completã a cinci pârtii de schi, realizarea instalaþiei de alimentare cu energie electricã pentru necesarul instalaþiilor pro-

atunci nu-l desfiinþezi dar îl laºi în conservare pentru cã este acreditat sau autorizat, nu scoþi posturi la concurs pentru programul respectiv”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Pânã acum la UPET nu au existat cazuri de acest gen, însã pe viitor nu este exclusã conservarea programelor de studiu unde locurile nu vor fi ocupate. Pânã acum au fost implementate anumite soluþii de compromis. ”Anul acesta nu am avut situaþii de acest gen. Vom vedea în perspectiva dacã vom avea programe de studiu care nu vor mai întruni numãrul de solicitãri

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

ârtie de schi de 400 de metri

Administraþia localã de la Vulcan se mândreºte cu o pârtie de schi în noua staþiune. Fix 400 de metri are aceasta, iar mulþi considerã cã telegondola duce spre nicãieri, adicã spre pârtia de schi de 400 de metri. ”Pârtia de schi are o lungime de 400 m, fiind dotatã cu o instalaþie de transport pe cablu pentru practicarea sporturilor de iarnã”, se mai aratã în document. Monika BACIU

pentru cã existã o cifrã alocatã ºi noi alocam în funcþie de cifrã generalã pe buget ºi pe taxe. Program de studiu cu mai puþini de 20 de studenþi cum am hotãrât pentru anul I nu poate fi eficient nici economic ºi nici din punctul de vedere al cadrelor didactice. La programele de studiu din acelaºi domeniu sau înrudite, anumite discipline le facem comune. În domeniul mecanic sau în aceastã zonã, analiza are cam aceeaºi structurã sau bazele electrotehnicii, se face ºi la energeticã ºi la electromecanicã. Este ºi normal ca acel curs sã se facã cu toþi studenþii de la acele specializãri”, a mai precizat sursa citatã. Universitãþile din þarã, dar ºi cea de la Petroºani se confruntã în ultimii ani cu lipsa studenþilor. Numãrul mic al celor care urmeazã cursurile universitare se datoreazã ºi gradului redus de promovabilitate al examenului de bacalaureat. Monika BACIU

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Turiºtii, în pericol de incendiu

Î Inventatorul Corneliu Birtok-Bãneasã, “premiantul fãrã premiu”al sfârºitului de sãptãmânã Inventatorul Corneliu BirtokBãneasã, cel care a reuºit sã impresioneze foruri internaþionale prin ingeniozitatea sa. Corneliu BirtokBãneasã a inventat un filtru de aer supraaspirant, care reduce consumul de carburant, mãrind în acelaºi timp puterea motorului pe care este montat acest dispozitiv. Rezultatele sale la nivel mondial îl recomandã, cred iniþiatorii proiectului “ Premianþii fãrã premii”, pentru a fi recompensat public cu privire la modul în care face cunoscutã România. Toþi cei care doresc sã-l cunoascã pe Corneliu o pot face sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Corneliu BirtokBãneasã este recunoscut la nivel mondial pentru crearea ºi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanþa de a reduce consumul de carburant cu pânã la 15%. Nãscut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Bãneasa ºi-a descoperit atracþia pentru automobile ºi mecanica auto din copilãrie, cu ocazia participãrii la cursuri de aeromodele ºi la curse de karting. A gãsit mereu o plãcere în repararea ºi îmbunãtãþirea bicicletelor prietenilor sãi, iar mai târziu a maºinii tatãlui, fiind condus tot timpul de dorinþa de perfecþionare ºi

dobândind prin muncã asiduã o înþelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare. Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat sã continue cercetarea ºi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supraaspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventicã pentru tineret, în anul 2007. Corneliu BirtokBãneasã spune cã participarea la diverse simpozioane ºtiinþifice ºi saloane de inventicã naþionale ºi internaþionale i-a adus recunoaºtere ºi l-a încurajat sã performeze ºi sã aducã

noi contribuþii lumii auto. Punctul culminant în cariera excepþionalã a inginerului român a fost obþinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenþia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un rãspuns la nevoile societãþii contemporane ºi trateazã o problemã tehnicã ºi economicã. Pe lângã reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurãtor. La fiecare 100 km parcurºi, datoritã reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon ºi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugã valoare socialã invenþiei tehnice a inginerului hunedore-

an. Corneliu BirtokBãneasã se bucurã de recunoaºtere internaþionalã prin participarea la saloanele de inventicã din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb ºi Kuweit, în cadrul cãrora a obþinut numeroase premii ºi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint ºi douã medalii de bronz. Corneliu BirtokBãneasã, care se ghideazã dupã motto-ul “Fiþi încãpãþânaþi ºi urmaþi-vã visul!”, susþine cã locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenþã este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiþie”. De asemenea, el este un mare susþinãtor al românilor, despre care declarã cã „au descoperit o stare de excelenþã continuã, dea lungul timpului, în domenii precum sport, informaticã, matematicã ºi multe altele”.

n plin sezon de iarnã, când turiºtii sunt aºteptaþi sã vinã în staþiunile de munte, pompierii ne vorbesc despre imposibilitatea de a acþiona reapid. Sigur cã, fiecare cabanã are un stingãtor de incendii, dar în cazul unor incendii de proporþii, pompierii aºteaptã doar sã urce cu telescaunul cu bidoane de apã în spate. Diana MITRACHE

Situaþia a rãmas neschimbatã în ultimii ani ºi în Parâng, dacã izbucneºte vreun incendiu, atunci proprietarul cabanei, dupã ce sunã la 112, trebuie sã aºtepte sã urce pompierii. Iar asta poate dura ore bune, pentru cã mai întâi trebuie strãbãtut traseul pânã la telescaun, iar de acolo, fiecare cum apucã. „Ca de fiecare datã, dacã ia foc o cabanã în Parâng, urcãm cu mijloace private, sau cu telescaunul”, recunoaºte Adrian Avram, comandantul

detaºamentului de pompieri din Petroºani. Mai mult, cu ani în urmã, s-a vorbit despre înfiinþarea unui post permanent în Parâng, pentru pompieri, însã, ºi acesta este doar un vis, la fel ca ºi domeniul schiabil, care nu se mai vede adus la luminã. „ S-a vorbit despre un post permanent la capul de întoarcere al telegondolei, dar asta în momentul în care ºi telegondola ºi toate utilitãþile ar fi fost fãcute”, a mai adãugat Adrian Avram. În Straja, deºi aglomeraþia de cabane este ºi mai mare faþã de Parâng, turiºtii mai au o ºansã, deoarece, dacã drumul este curãþat, atunci pompierii pot ajunge mult mai repede.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Sute pe pensionari vor primi pensii mãrite ute de pensionari vor S primi mai mulþi bani anul acesta. Foºtii ortaci ºi nu numai vor beneficia în cursul acestui an de creºterea pensiilor asta dupã ce acestea vor fi recalculate. Pensionarii din cadrul Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului au avut o întâlnire cu directorul casei Judeþene de Pensii Hunedoara

care le-a explicat în ce constã aceastã acordare a indicelui de corecþie. ”E o zonã dificilã, ca ºi noutãþi vã transmit creºterea punctului de pensie cu 3,96% adicã la o valoare de 790,8 lei pentru punctul de pensie, acordarea indicelui de corenþie pentru cei care au intrat în sistemul de pensii dupã 1 ianuarie 2011, indicele de corecþie este 1,12 pentru cei din anul 2011, 1,17 pentru cei din anul 2012 ºi 2013 care sunt nou intraþi la

pensie. Indicele de corecþie se acordã ca o compensare a mãririi exagerate pentru vârsta de pensie care este 65 de ani la bãrbaþi ºi 63 de ani la femei. Le va creºte puþin pensia cu 1,12 pentru cei din anul 2011, ºi 1,17 pentru cei din 2012 ºi 2013. Încã sistemul informatic la nivel naþional nu i-a preluat pe toþi, dar dupã luna martie vor primi toþi pensiile corectate”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Potrivit unui proiect de ordonanþã de urgenþã, publicat pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice, pensiile acordate în perioada 2011 — 2013 vor fi recalculate în baza unor indici de corecþie de 1,12 ºi, respectiv 1,7, iar drepturile de pensie rezultate în urma aplicãrii acestor indici se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013. De prevederile acestui proiect de ordonanþã vor beneficia aproximativ 247.000 de persoane, iar drepturile bãneºti reglementate de respectivul document se achitã în anul 2014.

Primesc cheile pentru blocurile din Petrila u s-au mutat în noile locuinþe N sociale din Petrila, pânã ce nu au semnat toate actele ºi ºi-au fãcut contracte la utilitãþi. Astãzi este ziua în care oamenii care au primit repartiþii se mutã efectiv în noile case.

Monika BACIU

Eroii neamului revin în actualitate eºi în ultimii D ani au trecut într-un con de umbrã, eroii neamului sunt acei ostaºi care au apãrat patria. Ei ºi-au dat viaþa pe câmpul de luptã pentru a elibera þara de sub ocupaþia strãinã.

Au luptat pe front, iar pentru asta sunt consideraþi eroi. 40 de martiri ai neamului românesc îºi dorm somnul de veci în Cimitirul Eroilor din Petroºani. Subfiliala Asociaþiei Cultul Eroilor Regina Maria are în vedere refacerea cimitirului unde crucile de pe morminte simbolizeazã gloria celor cãzuþi pentru patrie. ”Asociaþia Cultul Eroilor Regina Maria din Petroºani numãrã 30 de membri atât cadre militare cât ºi personal civil ºi am avut o discuþie cu

domnul primar ºi sperãm ca în acest an cu bani puþini sã încercãm sã îl modernizãm, sã schimbãm bordurile, biscuiþii, sã vopsim crucile ºi sã încercãm sã le ºi rescriem. Nu cred cã o sumã prea mare, în jur de 10-20 de mii de lei”, a declarat Costel Postolache, vicepreºedintele Subfilialei Asociaþiei Cultul Eroilor Petroºani. Reprezentanþii Asociaþiei sperã ca în acest an eroii neamului românesc sã aibã ºi un monument. De doi an se luptã pentru realizarea acestui edificiu, însã pânã acum nu s-a reuºit realizarea lui. ”Sper din tot sufletul cã anul acesta de Ziua Armatei, dacã nu cel târziu la 1 Decembrie sã ne bucurãm de acest monument al eroilor. Am avut o discuþie ºi cu dom-

nul primar ºi colegii din Consiliu vom ajunge în faza în care va trebui sã facem o schiþã al acestui monument ºi sã se demareze executarea lui”, a mai precizat sursa citatã.

Momentul istoric consemnat la 25 octombrie 1944 a intrat în conºtiinþa naþionalã a românilor drept ziua în care a fost eliberatã ultima brazdã de pãmânt românesc de sub ocupaþia nazistã ºi în care a fost anulat, de drept, Dictatul de la Viena. Devenitã simbol al tuturor bãtãliilor ºi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rãmas întipãritã în sufletele românilor ca zi în care þara îºi sãrbãtoreºte Armata ºi pe cei care au fost ºi sunt în slujba ei. Monika BACIU

Potrivit responsabililor din Primãria oraºului Petrila, joi la orele prânzului, viitorii locatari ai blocurilor sociale construite în acest oraº sunt aºteptaþi sã îºi primeascã ºi cheile. Asta dupã ce, la sfârºitul anului trecut, fiecare ºi-a vãzut apartamentul sau garsoniera, iar pânã acum ºi-au perfectat contractele la utilitãþi. „Proprietarii sunt aºteptaþi la ora 16,00 în acelaºi loc în care au semnat ºi contractele, respectiv la Casa Pensionarilor din localitate, ca sã îºi primeascã fiecare cheia de la apartament”, au declarat responsabilii primãriei Petrila. Un numãr de 64 de familii din Petrila, din totalul celor aproape 600 câte sunt pe lista de prioritãþi pentru o locuinþã socialã, au primit repartiþii în aceste blocuri. Ei au trebuit sã încheie contracte cu furnizorul de apã, cu cel de gaz, pentru cã fiecare locuinþã are centralã proprie ºi cu furnizorul de enrgie electricã, iar dupã ce toate acestea au fost finalizate, edilii au decis sã facã pasul final. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea (r) 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 În cãutarea unui erou

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Pasãrea pe sârmã 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Paradisul furat (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragostea, un teren înºelãtor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nea Mãrin Miliardar 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Domnul Brooks

21 martie *** 20 aprilie Puteþi sã începeþi o afacere nouã sau sã vã gândiþi la investiþii pe termen lung. Dimineaþa sunteþi în formã ºi plin de entuziasm, spre bucuria partenerului de viaþã. Relaþiile cu prietenii sunt excelente. Cei din jur vã apreciazã munca.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pruncul, petrolul ºi ardelenii 21:45 Asta-i România!

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 La Liga World 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Levante 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Barcelona Levante 16:00 Fotbal Club 17:00 Fotbal: Dinamo Korona Kielce 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Dinamo Korona Kielce

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã reîntâlniþi un prieten vechi care vã propune sã faceþi afaceri împreunã. Meritã sã încercaþi, însã ar fi bine sã nu renunþaþi la prudenþã. Dupãamiazã sunteþi invitat la o petrecere ºi vã hotãrâþi sã mergeþi în ultima clipa.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Intuiþia vã ajutã sã prindeþi o afacere care vã va îmbunãtãþi simþitor situaþia financiarã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie unei persoane mai în vârstã din familie.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþã nouã. Puteþi sã intraþi în afaceri, pentru cã aveþi ºanse sã începeþi sã lucraþi pe cont propriu. Dormiþi mai mult, ca sã nu vã extenuaþi. Puteþi sã þineþi cont de intuiþie.

Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã primiþi o sumã mare de bani, probabil o moºtenire. Pãstraþi-vã capul pe umeri ºi abþineþi-vã de la speculaþii. Gândiþi-vã ºi la aºteptãrile partenerului de viaþã!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Traversaþi o perioadã favorabilã pe toate planurile, în care aveþi ocazia sã rezolvaþi probleme importante. Nu este exclus sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþe.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Sunteþi într-o formã deosebitã, de care ar fi bine sã profitaþi. Este o zi bunã pentru afaceri ºi cãlãtorii, dar puteþi avea succes ºi pe plan sentimental. Aveþi ocazia sã câºtigaþi bani în plus, pe lângã salariu. Nu sunt probleme cu sãnãtatea. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Cavalerul nopþii

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa reuºiþi sã faceþi rost de banii necesari pentru a începe o afacere. Ar fi bine sã vã asociaþi cu un prieten, de preferinþã unul care se pricepe.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi un program foarte încãrcat. Sunteþi nevoit sã faceþi o mulþime de drumuri. Urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie importantã. Ar fi bine sã îi arãtaþi partenerului de viaþã cã îi apreciaþi eforturile.

Pe plan financiar începe sã vã zâmbeascã norocul. Puteþi câºtiga o sumã frumoasã, dacã vã hotãrâþi sã colaboraþi într-o afacere. Cei din jur au încredere în capacitãþile dumneavoastrã ºi vã cer ajutorul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã gândiþi cã aþi putea ºi dumneavoastrã sã începeþi o micã afacere. Fiþi realist ºi luaþi în serios eforturile care vã aºteaptã! Nu refuzaþi sã mergeþi în vizitã la rude.

21 februarie *** 20 martie Este o zi foarte importantã pe plan sentimental. Fie vã îndrãgostiþi, fie relaþiile cu persoana iubitã trec într-o nouã etapã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã faceþi griji din cauza banilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Bugetul Oraºului Uricani nu a stârnit interes public NATALIA ARE

nele primãrii din Valea Jiului au organizat deja dezbaterea publicã pentru buget, iar altele urmeazã sã o facã. La Uricani, însã, pânã acum, niciun locuitor al urbei, conform edilului ºef, nu a fãcut vreo solicitare de dezbatere privind modul cum vor fi distribuiþi banii publici anul acesta. Luiza ANDRONACHE “Nu s-a fãcut nicio solicitare, dar eu pot sã spun cã am tot felul de dezbateri cu câte un cetãþean, doi, care mã mai întreabã. Discut cu cei care vin la primãrie sau cu care mã întâlnesc în oraº”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. În privinþa aprobãrii bugetului pentru anul în curs, primarul Dãnuþ Buhãescu a afirmat

cã acest lucru se va întâmpla undeva în luna februarie ºi cã pânã atunci mai aºteaptã sugestii. Prioritar pentru anul acesta este continuarea lucrãrilor începute anul trecut, mai afirmã edilul. Aproape de sfârºitul lui 2013, la Uricani a început proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere. Valoarea proiectului este de 11.200.000 de lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã in administraþia publicã se supune consultãrii publice:

“PROIECT DE HOTÃRÂRE PRIVIND STABILIREA PRETURILOR MEDII ALE PRODUSELOR AGRICOLE PENTRU ANUL 2014” Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoare de recomandare, cu referire la acest proiect de hotãrâre , se pot depune în scris la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, prin poºtã la adresa: Deva-330025, Bld.1 Decembrie 1918 nr.28, judeþul Hunedoara sau prin intermediul poºtei electronice la adresa: relaþiicupublicul_cjh@yahoo.com, pânã la data de 10 februarie 2014.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

În total, aici urmeazã sã fie reparate douã bulevarde, trei strãzi ºi douã poduri. Banii sunt veniþi de la Uniunea Euroeanã, Guvernul României, iar primãria are ca ºi contribuþie o cotã de 2 %. Durata proiectului este de 12 luni calendaristice.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Ianuarie 2014

Turiºtii aflaþi în dificultate pot cere ajutor apelând direct, folosind sintagma "salvamont"

uriºtii aflaþi în dificultate în zona montanã trebuie sã sune la Dispeceratul Naþional Salvamont, folosind sintagma "salvamont", prin apãsarea tastelor corespunzãtoare literei, un dispecer urmând sã redirecþioneze apelul cãtre formaþia Salvamont pe raza cãreia se aflã persoanele care au nevoie de ajutor. La acest numãr pot fi cerute ºi informaþii privitoare la starea traseelor turistice. Salvamontiºtii îi sfãtuiesc pe turiºtii care doresc sã urce la munte în aceastã perioadã sã îºi estimaeze

timpul necesar efectuãrii excursiei, în aºa fel încât sã existe o marjã de siguranþã de o orã de luminã, dupã terminarea acesteia. De asemenea, în afara echipamentului de iarnã obligatoriu, trebuie sã

existe în permanenþã în rucsac o lanternã cu baterii proaspete pentru fiecare participant, evitând astfel situaþii neplãcute. Totodatã, în cazul excursiilor cu autoturismul, salvamontiºtii recomandã turiºtilor sã aibã încãlþãri ºi îmbrãcãminte de iarnã ºi o lanternã, pentru situaþiile în care sunt nevoiþi sã se deplaseze pe jos, iar maºinile nu trebuie sã fie parcate la baza pantelor mari, fãrã pãdure, încãrcate cu zãpadã. Riscul de producere a avalanºelor este de gradul al patrulea la altitudini de peste 1800 de metri, în zona cu climat subpolar, iar la altitudini de sub 1800 de metri este de gradul al treilea. Avalanºe se pot produce ºi în

Week-end cu vibraþii pozitive pe Transalpina Ski Resort

a SKI RESORT TRANSALPINA Vidrã, va avea loc în week-end-ul 8-9 februarie 2014, un eveniment inedit, plin de vibraþii pozitive ºi premii surprizã. Administraþia pîrtiei a pregãtit un concurs de slalom uriaº, intitulat Cupa Allianz-Tiriac-Auto Schunn, iar echipa Kaya Foundation din Bucureºti a pregãtit, ceea ce se doreºte a fi prima ediþie din Transalpina Dub Avalanche, un party în aer liber cu muzica dub ºi reggae.

Transalpina Dub Avalanche este un nou concept de eveniment al celor de la Kaya Foundation, prin care se doreºte sã se facã cunoscutã zona turisticã Vidrã, Voineasa. Tot pe platoul staþiunii Vidrã au organizat în toamna 2013 festivalul “One Love Gathering”. Vibraþiile pozitive se vor simþi pe întreaga pîrtie cu ajutorul sistemului de sunet construit manual ºi botezat Kogaion Sound System. Alãturi de Kaya ºi sistemul Kogaion vor veni

din Cluj, Chu The Ju ºi Eujah de la Genmaica/Sucleeu, din Timiºoara, Vru Dubz, SE ºi Sagaman de la High Culture Sound System, din Iaºi, K.A.Z.E., iar din Bucureºti vor fi prezenþi Zekarjah, Deeproots, Rastahfairy, General Escu ºi Lazio. “Pentru cã atmosfera sã fie completã, în acelaºi weekend are loc ºi prima ediþie a Cupei AllianzTiriac AutoSchunn, un concurs de slalom uriaº într-o singurã manºã, cu medalii,

cupe, diplome ºi multe premii surprizã. Înscrierea este gratuitã, iar participanþii la concurs vor avea reduceri la transportul pe cablu”, spune Ramona Fodor, director marketing Ski Resort Transalpina . Pentru cã nici un vizitator sã nu se plictiseascã, la baza pîrtiei va avea loc ºi Ediþia a-2-a a concursului “Frumosul Lotrului”, un concurs interactiv, care va antrena ºi mai tare atmosfera. Cu o priveliºte unicã în România, Transalpina Ski Resort va invita sã-i cunoaºteþi traseele, acestea întinzîndu-se pe o lungime de 8 km, cu pãrþii de dificultãþi diferite, în cel mai spectaculos week-end din 2014!

zonele mai joase, împãdurite, unde se pot forma scurgeri de zãpadã de dimensiuni medii. Conform scalei europene de risc de avalanºã, în cazul gradului patru de risc, mare, stratul de zãpadã este puþin stabilizat pe numeroase pante suficient de înclinate, declanºarea fiind probabilã

chiar ºi printr-o slabã supraîncãrcare. În cazul gradului al treilea de risc, însemnat, stratul de zãpadã este mediu sau puþin stabilizat pe numeroase pante suficient de înclinate, declanºarea fiind probabilã chiar ºi printr-o slabã supraîncãrcare, pe numeroase pante suficient de înclinate fiind posibile în anumite situaþii unele declanºãri spontane de avalanºe medii ºi câteodatã chiar mari.