Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 540

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Voluntariat în Casa Domnului

Încã o metodã de înºelãciune pe lângã cea de la telefon >>> PAGINA A 3-A

Îngheaþã de frig lângã tarabele din piaþã >>> PAGINA A 4-A

Necesar de cadre didactice ºi personal administrativ la UPET >>> PAGINA A 5-A Senator prin redistribuire

Haralambie Vochiþoiu sare în barca UNPR >>> PAGINA A 6-A

Liderul minerilor de la Livezeni acuzat cã a deturnat 150.000 de lei din banii ortacilor >>> PAGINA A 7-A

Redeschiderea minelor, aproape imposibilã >>> PAGINA A 11-A

Asociaþiile de ajutorare ºi Biserica au rãspuns solicitãrilor dascãlilor pentru a salva copiii Aninoasei >>> PAGINA A 12-A

Cabane inventariate în Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Poliþistul Sucilã, liber sã se plimbe oriunde

oliþistul de la Vulcan, acuzat de sex cu un minor, furt ºi pornografie infantilã este liber sã pãrãseascã oraºul, dar nu poate încã sã ia legãtura cu martorii. Decizia a fost aprobatã de instanþa de la Petroºani în aceastã sãptãmânã.

dupã amiazã, poliþistul acuzat de corupere de minori ºi pedofilie, poate sã plece oricând ºi oriunde, cu condiþia sã nu pãrãseascã graniþele þãrii. Totuºi, instanþa a decis cã poliþistului îi este interzis sã vorbeascã cu martorii. „La termenul de ieri (n.r luni, 27 ianuarie 2012), instanþa s-a pronunþat cu privire la o cerere formulatã de noi cu privire la modificarea controlului judiciar, în sensul cã noi am solicitat ca instanþa sã

Adrian Sucilã poate pãrãsi municipiul Vulcan, fãrã sã mai cearã permisiunea colegilor lui. De luni

Încã o metodã de înºelãciune pe lângã cea de la telefon

n nou tip de înºelãciune face victime printre hunedoreni, iar o femeie de 77 de ani a cãzut victimã tâlharilor. Pe lângã deja cunoscuta metodã „accidentul” ori a „premiului” câºtigat deºi cel peste care a dat dintr-o datã norocul nici mãcar nu a participat la vreun concurs, infractorii au o nouã modalitate prin care oamenii sunt lãsaþi fãrã economii. Tupeul tâlharilor nu mai are limite ºi-ºi abordeazã victimele direct din stradã. Un caz este cel al unei bãtrâne din Orãºtie care a fost lãsatã fãrã 10 mii de lei. „În data de 27.01.2014, în jurul orei 15:35, Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de cãtre o femeie din localitate, în vârstã de 77 de ani, cu privire la faptul cã în jurul orei 13:30, a fost acostatã pe strada Pricazului de cãtre douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, sub pretextul cã au fost trimise de fiica pãrþii

vãtãmate pentru a le da o sumã de bani. Cu acordul pãrþii vãtãmate, cele douã persoane s-au deplasat la domiciliul pãrþii vãtãmate cu autoturismul suspecþilor, dupã care femeia le-a dat celor douã persoane suma de 10.000 lei, iar acestea drept mulþumire i-au dat o pungã în care se aflã mai multe bijuterii dintr-un material galben despre care au afirmat cã ar fi aur ºi o bancnotã de 1.000 forinþi”, declarã subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Poliþiºtii din Orãºtie fac cercetãri în acest caz ºi încearcã sã-i prindã pe cei care au înºelat-o pe bãtrânã. Pentru a evita sã deveniþi victima unei infracþiuni de înºelãciune cu acest mod de operare, este bine sã analizaþi cu atenþie informaþiile primite ºi sã puneþi întrebãri referitoare la veridicitatea lor, dar, mai ales sã verificaþi informaþiile contactând telefonic ruda la care se face referire în solicitate. Maximilian GÂNJU

înlocuiascã mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea, cu obligaþia de a nu pãrãsi þara ºi sã îi ridice interdicþia de a lua legãtura cu martorii din dosar, întrucât au fost audiaþi toþi. Instanþa s-a pronunþat în cursul zilei de luni ºi a admis în parte cererea noastrã de modificare a controlului judiciar, în sensul de a înlocuit obligarea de a nu pãrãsi localitatea., cu cea de a nu pãrãsi teritoriul României, respingând cererea de modificare, referitoare la

Actualitate 3 contactul cu martorii”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul care îl apãrã pe Sucilã. Sucilã este cercetat pentru sex cu un minor de 16 ani. Aceste fapte s-au petrecut în anul 2012, ºi tot în acest dosar este acuzat cã ar fi furat 500 de euro. Sucilã a fost arestat în 4 iulie, acum 2 ani, iar din acest dosar a fost disjuns un altul ce are ca temã pornografia infantilã. Din aceastã sãptãmânã, însã, Adrian Sucilã este liber sã plece oriunde în þarã. Diana MITRACHE

În pericol fãrã a putea cere ajutor

ictimele unui accident sau turiºtii rãtãciþi în zona Groapa Seacã din Valea Jiului ar putea sfârºi tragic din cauzã cã nu pot cere ajutor. Zona este una foarte cãutatã de turiºti atât vara cât mai ales iarna. Aproape în fiecare iarnã sunt semnalate avalanºe în zona Groapa Seacã la limita dintre judeþele Hunedoara ºi Vâlcea, iar în mai multe rânduri turiºtii care tranzitau zona au fost la un pas de a fi înghiþiþi de tonele de zãpadã prãbuºite de pe versanþi. Au rãmas izolaþi ºi pentru a putea cere ajutor de la drumari, sã fie deblocat drumul, au fost nevoiþi sã meargã pe jos kilometri pânã au dat de zone cu semnal telefonic. La fel au procedat ºi ºoferii care au fost implicaþi în

accidente, iar autoritãþile din Hunedoara vor sã ia mãsuri pentru a evita eventuale tragedii. ªi drumarii care deszãpezesc DN 7A ºi sunt cantonaþi în zona Groapa seacã se plâng de aceiaºi problemã: lipsa comunicaþiilor. Accidentul aviatic din Apuseni a bãgat autoritãþile în alertã, mai ales cã în zona Groapa Seacã un simplu echipament, nu foarte costisitor, ar rezolva situaþia.

rumarii au soluþia

La cantonul drumarilor existã un post telefonic fix prin satelit, însã este nevoie de un amplificator de semnal astfel încât sã fie toatã zona acoperitã, iar în caz de necesitate cel aflat în pericol sã poatã cere ajutor prin 112. Conducerea Poliþiei Petrila care are în responsabilitate zona a fãcut demersurile necesare

pentru a se gãsi o rezolvare. „O sã facem ºi noi o adresã ca sã-i ajutãm pe cei de la Groapa Seacã (n.r. drumari, turiºti). Cei de la Groapa Seacã au telefonie fixã prin satelit ºi au spus cã dacã s-ar face un amplificator de semnal, ar fi acoperitã zona. ªi restul reþelelor ar putea fi semnal acolo pentru apel de urgenþã. Doamne fereºte, se întâmplã ceva acolo ºi chiar eºti mort”, a declarat comisarul Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila. Ultimul eveniment în zona Groapa Seacã a avut loc zilele trecute când un Tir a rãmas suspendat cu spatele remorcii deasupra unei prãpãstii adâncã de 18 metri. ªoferul a orbecãit în miez de noapte prin pustietate pânã a dat de o zonã cu semnal la telefon ºi a reuºit sã cearã ajutor la 112. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Societate noua de termoficare, ªi anul trecut, judeþul Hunedoara a fost fruntaº în privinþa copiilor rãmaºi orfani la Petroºani

C Termoficare SA Petroºani va fi istorie în scurt timp. În cadrul ºedinþei de Consiliu Local de sãptãmâna aceasta, aleºii petroºeneni vor vota pentru înfiinþarea unei alte societãþi de termoficare. Luiza ANDRONACHE

“În cadrul ºedinþei ordinare din data de 30 ianuarie, se vor discuta 30 de proiecte de hotãrâre. Dupã cel privind aprobarea bugetului pentru acest an, un proiect foarte important este cel al înfiinþãrii unei societãþi cu rãspundere limi-

tatã, cu denumirea SC Termoficare Serv SRL. Ne-am gândit sã o înfiinþãm având în vedere situaþia actualei societãþi, care nu mai poate fi redresatã, dar ºi pentru eventualitatea în care demersurile noastre prin Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã nu vor avea finalitate ”, ne-a declarat Adrian Negoe, secretar primãria Petroºani. Societatea

de termoficare de la Petroºani este în insolvenþã de ceva timp, iar angajaþii ºi bunurile acesteia vor reveni noii firme, care va porni de la zero, fãrã niciun leu datorie. Totuºi, intenþia celor ºase primãrii din Valea Jiului de a crea o societate unicã, cu un sistem centralizat de termoficare, pare tot mai greu de realizat, în condiþiile în care în vara anului trecut se vorbea de urgentarea demersurilor, pentru ca din iarna aceasta consumatorii sã plãteascã mai puþin, iar societatea sã funcþioneze. Ei bine, asta nu s-a întâmplat la începerea sezonului rece, drept urmare încã funcþioneazã vechile firme de termoficare, aproape toate în insolvenþã.

ii de copii din judeþul Hunedoara ºi-au pierdut în ultimii ani un pãrinte ºi au rãmas orfani. Ei au fost astfel privaþi de prezenþa unuia sau a ambilor pãrinþi ºi au rãmas în grija rudelor sau a statului. Dar, chiar dacã primesc pensie de urmaº, cãldura unei mame sau îndrumarea fermã a tatãlui, sunt lucruri care nu pot fi înlocuite sub nicio formã. Luiza ANDRONACHE

ei mai mulþi, în Valea Jiului În judeþul Hunedoara existã 16.850 de persoane care beneficiaza de pensii de urmaº. Aici se încadreazã atât cele cu vârsta pana la 26 de ani, care au rãmas fãrã unul sau chiar ambii pãrinþi, dar ºi unul dintre soþi, care a rãmas vãduv. În ceea ce priveºte tinerii rãmaºi orfani, numãrul celor care locuiesc în Valea Jiului este chiar mai mare cu cel cumu-

Îngheaþã de frig lângã tarabele din piaþã

ara se topesc de cald, iarna îngheaþã de frig. Este vorba de þãranii care îºi duc veacul în Piaþa Agroalimentarã de la Dacia din Petroºani. Înfofoliþi cu multe bluze, cãciuli în cap ºi cu ºosete de lânã aºa stau þãranii ºângã puþinele produse pe care le au pe tarabe. Ei spun cã sunt nevoiþi sã stea sã îngheþe de frig lângã tarabe pentru a mai câºtiga un bãnuþ. Monika BACIU ”Luãm ciorapi de lânã în picioare, ne înfofolim ca sã nu îngheþãm aici. Stau pânã la ora 2-3 ºi apoi plec acasã. Dimineaþã mai bem un ceai cald. Vin de la Pui, meritã sã vin pentru cã dacã nu curge picurã. Tai porci, vin cu slãninã, cârnaþi, toamna bag în borcare. Sunt care mai vin care sunt singuri ºi bãtrâni ºi fac”, spune o comerciantã care vine tocmai de la Pui pentru a vinde câteva

borcane cu zarvazat ºi cartofi. Oamenii spun cã nu doar ei îngheaþã, ci le îngheaþã ºi marfa pe tarabe. ”E foarte frig, mergem de colo pânã colo ca sã ne încãlzim

cã nu putem sã stãm. Ce sã facem altceva. Vin dimineaþa ºi stau pânã la ora douã, în perioada asta jucãm ca fluturii pe mãrãcine. Mai îngheaþã ºi marfa, cartofii, ouãle”, spune

o altã vânzãtoare. Sunt ºi vânzãtori mai cãliþi. Cu câteva haine în plus, oamenii nu se plâng de frig, deºi în piaþã este aproape la fel de frig ca afarã, doar cã diferenþa este cã înãuntru nu bate vântul. ”E mai bine de cum

lat pe tot judeþului. Astfel, aici sunt 1.185 de beneficiari, iar în restul teritoriului 1.700. „Avem 2885 beneficiari, vorbim de copii ºi persoane între 0 ºi 26 de ani, dintre care elevi ºi studenþi, sunt 1885. Copii de la 0 la 16 beneficiazã de pensie de urmaº indiferent dacã urmeazã sau nu o formã de învãþãmânt, iar cei de la 0 la 26 de ani, doar dacã urmazã o ºcoalã, conform legilor din România, a

declarat Ilie Toma, director la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara. Urmaºii cu vârsta de pânã în 26 de ani, care îºi continuã studiile, dar figureazã ºi ca angajaþi, au dreptul de a beneficia de pensia de urmaº, indiferent de salariul primit.

a fost în piaþa cealaltã. E iarnã, noi suntem obiºnuite, þãrãncile sunt cãlite. Nu mã pot plânge, sunt îmbrãcatã bine. Mã bucur cã sunt lãsatã sã vând produsele, laptele cã altceva nu vindem cã nu avem ce. Nu se stricã acum laptele”, spune o altã vânzãtoare. Precupeþii vin la

piaþã chiar ºi atunci când afarã temperaturile sunt scãzute sau ridicate doar pentru a mai câºtiga un leu în plus. Majoritatea dintre aceºtia sunt în vârstã, unii pensionari, iar alþii nu, pentru care banii rezultaþi din marfa vândutã reprezintã o sursã de venit importantã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Necesar de cadre didactice ºi personal administrativ la UPET

niversitatea din Petroºani cautã cadre didactice, dar ºi personal administrativ. Responsabilii Universitãþii din Petroºani au scos la concurs mai multe posturi pentru cadrele didactice. Zece posturi sunt disponibile la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. Majoritatea dintre acestea se adreseazã conferenþiarilor, posturile fiind distribuite la nivelul celor trei facultãþi. ”Avem ºi posturi de cadre didactice, avem nevoie ºi de posturi în zona administraþiei. Posturile pentru cadrele didactice au fost prevãzute în statele de funcþiuni încã din toamnã, în urma unei analize preliminare vizând posibilii candidaþi care sã îndeplineascã condiþiile pentru prezentare la concurs. Aici mã refer la posturile mari, dar chiar ºi la postul de ºef de lucrãri, lector, dar în special la postul de conferenþiar ºi profesor”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Etapa de depunere a dosarelor s-a încheiat, iar concursul propriu-zis va avea loc în perioada 12-14 februarie 2014. Rezultatele finale vor fi afiºate în perioada 24-25 februarie. Posturile didactice de la UPET au fost scoase la concurs în conformitate cu Legea Educaþiei Naþionale

mi compãtimesc televizorul. ÎSãracul de el stã ºi strânge praf, o adevãratã risipã de cristale lichide, dar în bucãtãrie dominã tubul catodic. Televizorul acela vechi de când eram eu mic stã mai tot timpul pornit, de cele mai multe ori pe televiziuni de ºtiri, sau cum le spune mama, politicã.

Trebuie, totuºi sã clarific un lucru, mama nu spune asta din ignoranþã, chiar dimpotrivã. Tot ce spune e uºor ironic la adresa televiziunilor, dar ºi a politicienilor. În acest sens tind sã îi dau dreptate, existã prea multã politicã în România, dar proble-

nr. 1/2011 ºi a Hotãrârii Guvernului de aprobare a Metodologiei cadru pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare din învãþãmântul superior nr 457/2011 cu completarile ulterioare, Universitatea din Petrosani anunþã scoaterea la concurs a posturilor didactice vacante în sem. I al anului universitar 20132014. Anunþul a fost publicat în Monitorul Oficial al

României, partea a III-a, nr. 518 din 18.12.2013. ”Pânã în momentul de faþã nu au apãrut dosare în plus faþã de posturile afiºate. Este libertatea fiecãruia sã-ºi depunã dosarul numai cã nu este chair atât de simplu. Sunt niºte exigenþe pe care trebuie sã le îndeplineºti ºi se verificã la depunerea dosarului dacã sunt îndeplinite criterile pentru cã altfel nu se poate depune dacã nu sunt îndeplinite criterile, sunt condiþii care sunt impuse de regulamentul intern cât ºi la nivel naþional”, a mai precizat sursa citatã. Potrivit conducerii instituþiei de învãþãmânt superior, în acest sistem nu se poate discuta de un deficit

de cadre didactice. ”Niciodatã în învãþãmânt nu poþi ocupa posturile 100% pentru cã eºti condiþionat de mai mulþi factori, eºti condiþionat nu neapãrat de cifrã de ºcolarizare pe care o primeºti dar se produc anumite perturbaþii ºi pe parcurs abandonuri, repetenþii, se desfinteaza anumite formaþii de studiu ºi studenþii transferându-se la alte specializãri înrudite la alte programe de studi în funcþie de obtiunile lor ºi atunci niciodatã nu poþi sã acoperi ºi niciodatã în 40 de ani de activitate nu ºtiu sã se fi ocupat în mãsurã de 100% posturile”, a mai precizat rectorul. Nici la capitolul personal administrativ, Univeristatea

Petroºani nu stã tocmai bine. Aici se cautã în special portari, dar ºi în acest caz condiþiile sunt stricte. ”Avem necesar de personal, deocamdatã am reuºit sã scoatem la concurs pentru posturi de portar, noi avem destul de multe zone de învãþãmânt, corpuri ºi cãmine studenþeºti care necesita, ºi la cãminele studenþeºti este vorba de pazã pe trei schimburi. Deocamdatã nu putem sã ne gândim sã ocupãm 100% pentru cã este acea condiþie care înainte era de 7 la 1, când trebuiau sã plece ºapte pentru a se putea ocupa un post, acum este 1 la 1, dar posturile vacante nu se considera în acest calcul. Deocamdatã ne mulþumim cu atât, vor mai apãrea pensionari din sector ºi atunci vom putea scoate posturi în acest sens Pentru portari sunt conditi destul de stricte în sensul cã trebuie sã aibã autorizarea poliþiei pentru aºa ceva. Se face o pregãtire în acest sens dupã care se susþine un examen, fãrã aceasta autorizare nu poate fi admis”, a mai declarat Aron Poantã.

Ora de jurnalim, Colegiul Naþional ”Mihai Eminescu” Petroºani

Lumea politicã actualã (ºi de ce îmi dã dureri de cap)

ma este cã a o înþelege e la fel de dificil ca ºi gãsirea acului

în carul cu fân, doar cã fânul încearcã sã-þi percheziþioneze

buzunarele. E cam multã ceaþã aici în þara celor care vor avea drept de vot anul viitor. Presa tinde sã aibã aceeaºi opinie, în puþinele momente de luciditate. Am ciudata senzaþie cã televiziunile invitã politicieni doar ca sã-ºi batã joc de ei. Nu vreau sã fiu rãu, dar cred cã meritã. O trezire din când în când nu stricã, mai ales când oricum stricã scaunele din Parlament cu momentele lor subite de narcolepsie. Dar sã îi lãsãm sã doarmã, pânã la urmã se vor trezi cum mã trezesc eu în fiecare

dimineaþã când mã trezeºte tata sã merg la ºcoalã. Tot genul hominidae, chiar tot regnul animalier este fãcut de ruºine de acest specimen, iar Pãmântul nu e deloc mulþumit. Gaia îºi revarsã mânia peste noi, ne îneacã în ploi, ne zguduie pãmântul de sub picioare, miroase a '77 ºi eu am doar o întrebare pe buze, unde pot sã mã ascund? Nu vreau sã mor, nici sã iau parte la ritualurile cleptomanice ale politicii româneºti. Uneori simt cã singura soluþie este sã mã târãsc într-un

Monika BACIU colþ de camerã, sã-mi acopãr faþa cu mâinile ºi sã plâng, preferabil când plouã. Dar nu sunt un susþinãtor al plângerii fãrã propunere de soluþii, iar în cazul acesta singura soluþie este sã facem pace, mãcar pentru câteva minute ca sã nu fim cãlcaþi de compresorul european. Mi-e fricã de Armaghedonul economic care se grãbeºte spre noi cu viteza gândului, vreau sã vãd România cum renaºte din cenuºã ca pasãrea Phoenix. Dar pânã atunci, hai mai bine sã ne adunãm toþi în jurul focului ºi sã cântãm împreunã "Bunã þarã, rea croialã, mama ei de rânduialã. Ãia hoþi, ãºtia hoþi, mama lor la toþi!" Cãtãlin ªipeþan, clasa a XI-a

6 Politic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Senator prin redistribuire

Haralambie Vochiþoiu sare în barca UNPR

upã ce a ajuns în Senat prin redistribuire din partea PPDD, pentru cã alegãtorii din Valea Jiului nu l-au creditat cu suficiente voturi pentru a accede în Parlament fãrã emoþii, Haralambie Vochiþoiu trãdeaza iar politic. Carmen COSMAN

Haralambie Vochiþoiu a anunþat ieri ca va trece la UNPR, împreunã cu majoritatea colegilor lui din Senat. Asta dupã ce grupul parla-

mentar al PPDD era oricum la un pas sã se desfiinþeze din cauzã cã nu avea suficienþi membri. Iniþial, acesta anunþa doar posibilã afiliere a grupului PPDD din senat pe care el îl conduce,

pentru ca marþi sã nuanþeze ºi sã anunþe o trece „in corpore” la UNPR. Potrivit unei declaraþii pe care a fãcut-o marþi, motivele care l-au determinat sã se îndrepte spre UNPR sunt acelea cã ”este un proiect politic tânãr, viguros ºi cu oameni serioºi. Mandatul de senator nu este proprietatea mea personalã, ci a celor 13.000 de oameni care m-au votat". În plus, Vochiþoiu susþine cã a

primit garanþii din partea conducerii UNPR cã, mãcar parþial, problemele ridicate de oamenii care i-au cerut ajutorul vor fi soluþionate. Anunþul de trecere la UNPR va fi fãcut luni, 3 februarie, în plenul Senatului, iar Vochiþoiu spune cã nu va pleca singur, ci alãturi de majoritatea senatorilor care fac parte din PPDD. Vochiþoiu a ajuns în fruntea PPDD Hunedoara în urma unor alegeri contes-

Doi tineri liberali hunedoreni, înscriºi în lupta pentru europarlamentare

oi tineri liberali din judeþul Hunedoara s-au înscris în lupta pentru europarlamentare în cadrul proagramului PNL "10 pentru Europa". Cei doi tineri sînt presedntele filialei TNL Hunedoara Raul Stoica ºi vicepreºedintele filialei TNL Hunedoara ºi preºedinte TNL Vulcan, Dan Marinescu.

În program vor fi înscriºi în jur de 40 de tineri din peste 10.000 de membrii ai TNL România, iar la finalul etapelor care trebuiesc parcurse în acest program doar 10 tineri se vor califica pe listele de Europarlamentare ale PNL. Deºi voturile online pentru acest program au început din 15 ianuarie candidaþii încã se mai pot înscrie pînã la 30 ianuarie, iar ultima zi de vot este 15 februarie.

10 pentru Europa este un proiect interactiv de construire a unei cariere politice ºi un nou standard de transparentã în selecþia candidaþilor, prin care tinerii competenþi ai României vor ajunge pe lista Partidului Naþional Liberal pentru alegerile europarlamentare din mai 2014. Prin probele variate, proiectul va perfecþiona pregãtirea celor mai talentaþi tineri politicieni din

România. Axat pe inovaþie, 10 pentru Europa aduce în prim plan individul, tînãrul pasionat de politicã, liderul interesat de evoluþia þãrii sale ºi a construcþiei europene, ca factor de dezvoltare naþionalã. Plaftorma online le permite competitorilor sã-ºi împãrtãºeascã ideile, viziunea ºi strategia pentru dezvoltarea României în cadrul Uniunii Europene. Prin organizarea evenimentelor locale

ºi regionale, ei îºi vor prezenta strategiile în faþa cetãþenilor României. Fiecare concurent îºi va dovedi abilitãþile de comunicare, cunoºtinþele despre Uniunea Europeanã, leadershipul ºi puterea de argumentare în cadrul evenimentelor de dezbatere a agendei europene. De asemenea, fiecare competitor îºi va putea promova soluþiile privind temele actuale de dezbatere din Parlamentul European. Concursul este organizat de Tineretul Naþional Liberal ºi de Cluburile Studenþeºti Liberale, cu sprijinul Partidului Naþional Liberal.

tate ºi dupã ce a fost exclus din PSD. În luna mai 2011, nu mai puþin de 154 de membri ai PSD petroºani au semnat o sesizare împotriva lui Vochiþoiu, care era liderul organizaþiei ºi pe care îl acuzau de comporatemnt dictatorial, dar ºi faptul cã ar fi încãlcat statutul partidului în repetate rânduri. „Printre cele mai

grave acuzaþii care i s-au adus sunt modul în care vorbeºte cu oamenii, înlocuirea a 17 membri din Consiliul municipal al PSD Petroºani fãrã a respecta prevederile statutare, precum ºi înlãturarea unor membri valoroºi din partid”, explica la momentul respectiv liderul PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Liderul minerilor de la Livezeni acuzat cã a deturnat 150.000 de lei din banii ortacilor

enunþ penal pe numele liderului de sindicat de la EM Livezeni, Adrian Jurca. Foºtii colegi din Sindicatul „Muntele” îl acuzã cã nu a decontat 150.000 de lei, bani strânºi din cotizaþiile ortacilor. În loc de documentele justificative, Jurca a pãrãsit sindicatul. Carmen COSMAN Liderul de sindicat de la Mina Livezeni, Adrian Jurca, este acuzat cã a deturnat aproximativ 150.000 de lei din cotizaþiile minerilor strânse în anul 2013, bani pentru care nu a depus nici pânã acum, în ciuda numeroaselor somaþii, documente

justificative. Cotizaþiile au fost colectate în perioada în acre sindicatul de al Livezeni era afiliat la Sindicatul „Muntele”, cu reprezentativitate la nivelul Complexului Eneregtic Hunedoara, însã banii nu au mai ajuns niciodatã în conturile acestei formaþiuni sindicale. Conducerea Sindicatului „Muntele”

a redactat deja denunþul penal pe numele lui Adrian Jurca, pentru deturnare de fonduri, pe care îl vor înainta Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. De asemenea, pentru nedepunerea documentelor contabile, se pregãteºte o nouã plângere ce va fi remisã cãtre DNA

Un adãpost mai mare pentru oamenii strãzii din Petroºani

rimãria municipiului Petroºani face calculele pentru a vedea în ce condiþii adãpostul pentru persoanele care dorm pe strãzi poate fi mutat într-o altã locaþie, unde sã fie extins. Carmen COSMAN Actuala locaþie are doar cinci locuri, care sunt ocupate de la începutul iernii, dupã ce aici s-au refugiat pentru a trece de nopþile geroase patru bãrbaþi ºi o femeie. Iar edilii din Petroºani au identificat o nouã locaþie, la fostul Comisariat, unde a fost mutat ºi sediul Poliþiei Locale, dar aceasta trebuie amenajatã.

„Administraþia localã are în vedere ca, în acest an, sã prindã în buget mutarea adãpostului într-o nouã locaþie. Intenþionãm sã amenajãm o zonã pentru bãrbaþi, una pentru femei, precum ºi un spaþiu comun cu mese ºi scaune. Locaþia este identificatã, dar trebuie amenajatã”,a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Edilii analizeazã acum proiectul de

buget pe anul acesta, pentru a putea cuprinde ºi cheltuielile pe care le implicã amenajarea noului adãpost pentru oamenii strãzii, în condiþiile în care în clãdirea unde funcþioneazã acum extinderea acestuia este imposibilã. Oamenii strãzii sunt primiþi în adãpost noaptea, între orele 22:00 ºi 8:00, dar, aºa cum spuneam, acum sunt doar 5 locuri, toate ocupate, în timp ce doritori ar mai fi. Poliþiºtii locali din Petroºani au identificat, pânã acum, 13 oameni ai strãzii care acum se încãlzesc pe þevile de termoficare ori prin clãdirile pãrãsite, în lipsa unui acoperiº deasupra capului. Poliþiºtii locali fac în permanenþã patrule, mai ales de când temperaturile au scãzut, asta pentru a preîntâmpina eventualele decese cauzate de hipotermii.

dacã Jurca nu va da curs solicitãrii pânã în data de 8 februarie. De precizat cã problemele nu sunt noi, iar demersurile celor de la „Muntele” dateazã încã din toamna anului trecut. „În data de 8 septembrie, în Conferinþa Sindicatului „Muntele” acesta ºi-a depus mandatul din funcþia de vicepreºedinte. La acel moment a fost somat sã desemneze o altã persoanã care sã se ocupe de gestionarea fondurilor depuse în subcontul deschis pentru Livezeni, dar acets lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, sprijinit ºi de conducerea societãþii, a virat în alt subcont cotizaþiile respective. Ulterior, a fost somat sã depunã documentele contabile care sã ateste modul în care a cheltuit banii, dar a fãcut un pas înapoi, pãrãsind organizaþia sindicalã. Nu a depus documentele justificative pentru cotizaþiile strânse pe tot parcursul anului 2013”,a explicat preºedintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica.

ãzbunare sindicalã?!

Pe de altã parte, demersul lui Nica poate fi privit ºi ca o rãzbunare, pentru cã retragerea lui Adrian Jurca împreunã cu

minerii afiliaþi a pus în dificultate Sindicatul Muntele, acre se luptã pentru reprezentativitate la nivelul CEH. Procesul se aflã în faza de apel la Tribunalul Hunedoara ºi are termen în data de 31 ianuarie, iar acum Muntele se bazeazã pe o majoritate extrem de fragilã. Practic, orice plecare din structura sindicalã poate duce la pierderea reprezentativitãþii în favoarea altei structuri care reprezintã interesele minerilor din Valea Jiului, mai ales cã vorbim despre o fãrâmiþare a miºcãrii sindicale din zonã.

robleme vechi cu legea ºi banii Nu este pentru prima datã când liderul de la Livezeni se aflã în atenþia organelor de cercetare penalã ºi, de fiecare datã, problemele au

fost tot de naturã financiarã. În urmã cu doar câþiva ani, acesta era cercetat pentru cã ar fi împrumutat 26.000 de lei de la o unitare bancarã din localitate, fãcând uz de documente false. Practic, acesta s-ar fi folosit de datele personale ale unui coleg de serviciu, iar chestiunea a ieºit la ivealã dupã ce persoana respectivã a fost somatã de bancã sã restituie împrumutul despre care susþinea cã nu ºtie absolut nimic. De asemenea, Adrian Jurca este acuzat cã a jucat banii minerilor de la Livezeni în tot felul de afaceri pãguboase, dupã ce ar fi vrut sã-l copieze pe liderul minerilor din Gorj, Marin Condescu, dar fãrã succes. Jurca a înfiinþat mai multe societãþi, folosind cotizaþiile ortacilor, care au sfârºit înglodate în datorii.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Dileme legate de sex? Iatã rãspunsurile de care ai nevoie

exul este un subiect extrem de relaxant pentru unii oameni, însã la fel de stînjenitor poate fi pentru alþii. Specialiºtii citaþi de Herald Sun au încercat sã gãseascã rãspunsuri general valabile pentru bãrbaþi ºi pentru femei, soluþii pentru cele mai cunoscute dileme pe care oamenii le au în materii de relaþii sexuale.

ât de des trebuie sã facem sex?

Aproape toatã lumea doreºte cifre ºi targeturi de atins, însã specialiºtii recomanda cuplurilor tinere sã facã amor de douã sau trei ori pe sãptãmînã, în vreme ce

partenerii trecuþi deja de prima tinereþe ar trebui sã aibã relaþii intime o datã, de douã ori pe sãptãmînã sau o datã la patru nopþi. În orice caz, nu este recomandat sã facem din frecvenþã actelor sexuale un scop, deoarece asta ne afecteazã relaþiile.

ât de mult ar trebui sã dureze o partidã de sex?

Nu existã o duratã care sã fie consideratã normalã, însã existã anumite medii. Totul depinde de cum se simt persoanele care fac asta, de relaþia pe care o au, de ceea ce îi motiveazã sã facã amor, dar ºi de contextul în care are loc partidã.

Un bãrbat ar trebui sã ajungã la orgasm, în medie, dupã circa 5,4 patru minute de la penetrare, susþin specialiºtii. Dacã acest lucru se întîmplã în cel mult douã minute, atunci e posibil ca bãrbatul sã aibã o problemã, iar dacã nu se întîmplã

deloc cã bãrbatul sã ajungã la orgasm, atunci este cazul sã apelaþi la un medic. În medie, o femeie are nevoie de circa 20 de minute de preludiu înainte de penetrare, deºi ºi în cazul persoanelor de sex feminin o partidã de amor pe fugã

poate fi amuzantã, spun specialiºtii.

medie poate avea între 11,25 ºi 18,75 de centimetri în erecþie. În cazul unor bãrbaþi, diferenþa de dimensiune dintre starea flascã ºi cea erecta nu este mare. În orice caz, la fel ca ºi în cazul organelor genitale feminine, ºi cele masculine au tot felul de forme ºi dimensiuni.

unctul G chiar existã?

Specialiºtii susþin cã anumite cercetãri au demonstrat cã existã o zonã situatã în partea superioarã a vaginului, care atunci cînd este stimulatã produce plãcere intensã. Totuºi, anumiþi specialiºti exclud existenþa

aºa numitului punct G, susþinînd cã fiecare femeie în parte are zone ale organului genital mai bogate în terminaþii nervoase, dar ºi zone mai puþin receptive la plãcere.

um ºtii dacã partenerul/ partenera are o problemã sexualã?

Indiferent dacã problema o are bãrbatul sau femeia, mai devreme sau mai tîrziu trebuie sã comunicaþi despre aceste probleme. Totul trebuie fãcut în cuvinte frumoase, astfel încît celãlalt sã se simtã iubit. Nu judeca ºi nu acuza, ci propune o

ât de mare trebuie sã fie un penis de dimensiune medie? Existã organe genitale masculine de toate mãrimile, astfel cã un penis de dimensiune

rezolvare cu calm a lucrurilor. În cazul bãrbaþilor, ejacularea precoce este cea mai comunã problemã ce þine de sexualitate. Ea poate fi însã rezolvatã cu uºurinþã printr-un tratament recomandat de medic. ªi sã nu uitaþi: comunicarea în cuplu este esenþialã în astfel de situaþii! În cazul femeilor,

probleme de naturã sexualã apar adesea pe fond hormonal sau din cauza pilulelor contraceptive. La fel ca ºi în cazul bãrbaþilor, femeile care au un apetit sexual scãzut sau care nu mai simt plãcere în a face sex trebuie sã consulte un medic, iar problemele pot fi rezolvate cu ajutorul unui tratament. Ziar e.com

Ce sã mâncaþi pentru a vã îmbunãtãþi viaþa sexualã

unteþi gata de o parS tidã de amor, dar vã este foame. Ce e de fãcut?

Dacã vã gîndiþi sã înghiþiþi repede o cola, conform unor pãreri cum cã în pub-uri oamenii care consumã o astfel de bãuturã sînt frumoºi, slabi, sexy ºi au aerul cã debordeazã de apetitul de a face sex sãlbatic, este cea mai proastã soluþie. Elite Daily, citatã de Slate, enumerã cîteva alimente ce afecteazã sãnãtatea sexualã: bãuturile carbogazoase, hamburgerul sau hot-dog-ul, chipsurile, cocktail-urile, îngheþatã, paºtele ºi alte produse fast-food. Pentru cã, aºa cum în 2013 un studiu explica legãtura dintre alimentaþie ºi viaþa sexualã, "existã din ce în ce mai multe dovezi cã unele componente ºi vitamine conþinute în alimente

îmbunãtãþesc capacitatea sexualã ºi însãºi experienþã". Amatorii de junk food trebuie sã ºtie cã viaþa lor sexualã pare sã fie uºor compromisã. În schimb, consumatorii de cereale ºi de alte alimente, greºit considerate a fi nerecomandate, se pot bucura de o viaþã sexualã normalã. Junk food-ul, plin de zahãr ºi glucide, creºte nivelul de glucozã în sînge, ceea ce duce la obosealã ºi un libidou scãzut. De asemenea, este indicat sã evitaþi cartofii prãjiþi, deoarece sînt plini de acizi graºi trans (otrava

din alimente). Atunci, ce soluþii aveþi la îndemînã spre îmbunãtãþirea vieþii sexuale? Nucile "nu amelioreazã libidoul, ci performanþã, mîncate mai ales dupã o masã copioasã. Ele împiedica contractarea arterelor ca rãspuns la efort fizic". ªi peºtele este bun. Comentînd un studiu american, publicaþia Huffington Post explica, recent, cã sardinele, macroul sau somonul sãlbatic sînt surse excelente de acizi graºi Omega 3 (nu asemenea celor nocivi din cartofii prãjiþi). Aceºti acizi îmbunãtãþesc circulaþia. În plus, Omega 3 din peste ajuta la creºterea nivelului de dopaminã din creier, ceea ce duce la o mai bunã performanþã sexualã. "Cercetãtorii aratã cã atunci cînd oameniii îºi schimbã regimul alimentar tipic occidental (bogat în grãsimi ºi conservanþi artificiali) pentru unul mai mediteranean, apetitul pentru sex creºte", arata sursa citatã. Ziar e.com

Cum te face sexul mai inteligentã ª tii deja cã sexul îþi face sistemul imunitar

mai puternic ºi chiar te face mai frumoasã.

Dar ºtiai cã te face ºi mai inteligentã? Aflã ºi tu ce au mai descoperit oamenii de ºtiinþã.

educe stresul

Atunci când eºti foarte stresatã, nu mai reuºeºti sã reþii anumite detalii la fel de uºor ºi nici nu mai ai aceeaºi putere de concentrare ca de obicei. Sexul te relaxeazã ºi reduce eliberarea hormonului stresului în organism - cortizolul. Iar pentru cã eºti mai relaxatã, mai calmã, ºi memoria ta funcþioneazã mai bine.

libereazã endorfine

În urma reacþiilor chimice din organism din timpul sexului, sunt eliberate endorfinele în

organism, cele care te faci sã te simþi bine, te scapã de dureri ºi te liniºteºte în momentele de anxietate. Pe lângã toate acestea, pentru cã reuºeºti sã te relaxezi destul de mult, poþi sã dormi ºi sã te odihneºti mai bine, iar un creier odihnit "funcþioneazã" mult mai bine.

xigeneazã creierul

Nu doar zona intimã se bucurã de circulaþia mai puternicã în timpul sexului, ci ºi creierul se oxigeneazã mai bine în timpul actului. Studiile au demonstrat cã activitatea creierului - în special atenþia ºi puterea de concentrare - este îmbunãtãþitã timp de câteva ore dupã exerciþii fizice sau sex. Unica.r o

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Dileme legate de sex? Iatã rãspunsurile de care ai nevoie

ât de des trebuie sã facem sex?

Aproape toatã lumea doreºte cifre ºi targeturi de atins, însã specialiºtii recomanda cuplurilor tinere sã facã amor de douã sau trei ori pe sãptãmînã, în vreme ce

ât de mult ar trebui sã dureze o partidã de sex?

poate fi amuzantã, spun specialiºtii.

unctul G chiar existã?

aºa numitului punct G, susþinînd cã fiecare femeie în parte are zone ale organului genital mai bogate în terminaþii nervoase, dar ºi zone mai puþin receptive la plãcere.

um ºtii dacã partenerul/ partenera are o problemã sexualã?

ât de mare trebuie sã fie un penis de dimensiune medie? Existã organe genitale masculine de toate mãrimile, astfel cã un penis de dimensiune

Ce sã mâncaþi pentru a vã îmbunãtãþi viaþa sexualã

unteþi gata de o parS tidã de amor, dar vã este foame. Ce e de fãcut?

Cum te face sexul mai inteligentã ª tii deja cã sexul îþi face sistemul imunitar

mai puternic ºi chiar te face mai frumoasã.

Dar ºtiai cã te face ºi mai inteligentã? Aflã ºi tu ce au mai descoperit oamenii de ºtiinþã.

educe stresul

libereazã endorfine

În urma reacþiilor chimice din organism din timpul sexului, sunt eliberate endorfinele în

xigeneazã creierul

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Paza minelor neviabile costã peste 6 milioane

xis Corporate Security va asigura paza ºi protecþia ”zonelor verzi”. Societatea deºi este executatã silit pentru neplata dãrilor cãtre bugetul de stat, continã sã îºi adjudece contracte pe bandã rulantã. Monika BACIU

aza la unitãþile neviabile Societatea Axis Corporate Security a câºtigat o licitaþie organizatã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru paza obiectivelor miniere. Societatea a câºtigat contractul al cãrei valoare este de 6,638,853 RON. Conform informaþiilor de pe SEAP, societatea va pãzi cele trei obiective miniere, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani timp de trei ani, adicã pânã în anul 2017, asta în condiþiile în care mina Petrila îºi va lichida activitatea anul viitor.

xis Corporate Security, contracte bãnoase cu statul român Axis Corporate Security, contracte de peste 5 milioane de lei cu instituþiile din subordinea Guvernului. Firma ginerelui lui Vasile Blaga, Axis Security, a câºtigat în ultimele luni mai multe contracte cu instituþiile din subordinea guvernului. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu Compania Naþionalã de Drumuri

ºi Autostrãzi (CNADR). La începutul anului, Axis Corporate Security ºi-a mai adjudecat un contract de peste 15,7 milioane de lei tot de la CNADR. Firma ginerelui liderului lui Vasile Blaga a câºtigat, în luna aprilie, în asociere cu compania multinaþionalã G4S Secure Solutions cinci contracte de asigurare a pazei pe autostrãzile din sudul României în valoare totalã de 15,7 milioane de lei.

contracte, patru la CNADNR Opt contracte ºi-a adjudecat firma Axis Corporate Security. Valoarea acestora este de 4.909.756 de lei. Patru din cele opt contracte câºtigate sunt la la CNADNR. Astfel, CNADNR a atribuit un contract de

951.552 ed lei pentru pazã, protecþia ºi securitatea obiectivelor din cadrul DRDP Timiºoara. Contractul a fost atribuit în data de 11 septembrie a anului curent. Tot cu CNADNR Axis a câºtigat contractul pentru serviciile de pazã pentru Varianta Ocolotiroare a municipiului Sibiucontract în valoare de 199.728. acesta a fost atribuit la data de 7 iulie 2013. Tot un contract de servicii de asigurare paza, protecþie ºi securitatea pentru obiectivele din cadrul DRDP Timiºoara a fost atribuit de CNADNR celor de la Axis Corporate Security în luna iunie, contract în valoare de 747.187 lei. Între Compania Naþionalã de Drumuri ºi Autostrãzi din România ºi firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga a mai fost întocmit un act

adiþionat pentru servicii de asigurare paza, protecþie ºi securitate pentru obiectivele din cadrul DRDP Timiºoara 437.091 lei.

xis Corporate Security ºi minele din Valea Jiului Firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga este specializatã ºi în spectrul minier din Valea Jiului. societatea ºi-a adjudecat în luna iulie a acestui an un contract pentru paza obiectivelor pentru Mina Petrila, Mina Paroseni ºi Mina URicani – contract în valoare de 527.980 lei. Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Tot la SNÎMVJ, Axis a mai obþinut un contract de 686.941 de lei pentru paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor pentru sucursalele SNIMVJ. Acest contract a fost încheiat în data de 20 martie 2013.

Pe vremea fostului SNH, Axis a mai câºtigat un contract de 119.952 de lei pentru servicii de monitorizare a obiectivelor sucursalelor SNH SA. Pentru cele trei contracte din spectrul minier Axis Corporate Security a primit 1.334.873 de lei. Firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga a câºtigat un contract de servicii de pazã, monitorizare ºi intervenþie la obiectivele MCDR – contract în valoare de 289.080 de lei atribuit de cãtre Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane (MCDR) atribuit pe 29.04.2013.

ontracte câºtigate în asociere Alte cinci licitaþii au fost câºtigate de asocierea formatã din SC G4S Secure Solution (Lider)- SC Axis Corporate Security SRL. Cele douã societãþi au câºtigat contracte pentru asaigurarea pazei patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixe pe autostrãzile A1, A2 ºi A3. Cele cinci contracte au o valoare totalã de 15.769.020,91 de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerþului, asociat unic ºi administrator la Axis Security SRL este în prezent Aurora Mariana Rudeanu, mama lui Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga. Pânã de curând, Ionuþ Rudeanu deþinea 50% din acþiunile firmei. Ionuþ

Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, este angajat la cabinetul senatorului PSD Cosmin Nicula. Ionuþ Rudeanu este la ”rãdãcini” stomatolog. Ginerele lui Vasile Blaga are 26 de ani. Este nepotul fostului baron local PSD, Mihai Rudeanu, preºedinte CJ în perioada guvernãrii Nãstase. Acesta s-a lansat în afacerea cu firma de protecþie ºi pazã Axis Security în 2009. Primul contract mare cu statul l-a câºtigat la doar o lunã de la înfiinþare prin asocierea cu Nei Guard, firma deþinutã de Mihai Neicu, unul din oamenii lui Miron Mitrea în timpul Guvernãrii Nãstase. Majoritatea contractelor din ultimul an au fost câºtigate de Axis Corporate Security la CNADNR. Compania Naþionalã De Autostrãzi ªi Drumuri Naþionale din România SÃ este o companie de interes strategic naþional ce funcþioneazã sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine condus de ministrul delegat Dan Sova. Principalele obiective ale Companiei pentru perioada urmãtoare sunt reprezentate de dezvoltarea reþelei de autostrãzi, construirea unei reþele de drumuri expres ºi realizarea de centuri ºi variante ocolitoare pentru oraºele mari, potrivit descrierii oficiale de pe site-ul companiei.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Redeschiderea minelor, aproape imposibilã

edeschiderea minelor de cãrbune, proces costisitor ºi aproape imposibil. În urmã cu câteva zile, mai mulþi miniºtri au lansat ipoteza potrivit cãreia mai multe mine de cãrbune din þarã ar putea fi redeschise. Potrivit specialiºtilor în domeniu acest lucru este aproape imposibil la minele care deja au fost închise, dar investiþiile aferente ar presupune costuri exorbitante. Monika BACIU

”Redeschiderea este posibilã, dar cu niºte investiþii enorme în Valea Jiului. În momentul de faþã nu ºtiu cine ar mai putea face investiþiile respective. Înainte, spre exemplu Mina Dâlja a fost închisã în 1923, s-a deschis în 1965, dar cu investiþii enorme, ca ºi cum ai deschide un nou zãcãmânt. Aproape cã nu

mai putem vorbi ca sã redeschidem mina prin aceleaºi lucrãri. Trebuie executate alte lucrãri de suprafaþã, proiectate ºi executate ca ºi când ai deschide o minã nouã. Aceasta comportã niºte cheltuieli enorme. Nu ºtiu cine ar mai putea în condiþiile actuale sã suporte astfel de cheltuieli. Dacã am fi în bazinul Gorjului ar fi mult mai simplu. Acolo

se sapã o galerie de coastã, ajungem la zãcãmânt ºi exploatãm. Aici zãcãmântul se aflã la o adâncime destul de mare. Am ajuns la Mina Petrila la o adâncime de aproximativ 900 de metri, adâncimea de exploatare. Vã daþi seama cât costã sãparea unui puþ de 900 de metri. Redeschiderea se poate face din punct de vedere tehnic, dar cu cheltuieli enorme”, a declarat

Preþul gazelor în România va creºte cu 150% în urmãtorii cinci ani

reþul gazelor va creºte cu 150% pânã în 2019, când piaþa va fi complet liberalizatã, iar populaþia ar putea suferi un ºoc al preþurilor dacã nu se vor lua mãsuri de eficienþã ºi economisire, este de pãrere Aureliu Leca, expert în domeniul energetic ºi preºedinte executiv al Asociaþiei Române pentru Promovarea Eficienþei Energetice. 'România trebuie sã-ºi liberalizeze preþurile la energie, iar ºocul va fi la gazele naturale, unde preþul va creºte cu 150% în cinci ani, când se va finaliza procesul de liberalizare, faþã de preþurile de la începutul acestui proces (anul 2012 n.r.)', a spus Leca. Potrivit acestuia, majorarea preþului va mãri grupul consumatorilor care nu-ºi vor putea plãti facturile, iar ajutoarele sociale nu vor fi suficiente. 'Consider cã eficienþa energeticã ºi economisirea

consumului sunt principalele soluþii pentru aceastã problemã. România are un potenþial uriaº de economisire de energie. Noi nu am avut pânã acum aceastã mentalitate, întrucât am fost o þarã bogatã în astfel de resurse. Directivele europene ne obligã sã reducem cu 20% consumul de energie pânã în 2020, iar dacã nu luãm în serios aceastã problemã, riscul de a nu realiza aceastã obligaþie este destul de mare', a menþionat Leca.

El a subliniat faptul cã existã douã zone unde România poate sã realizeze paºi mari pentru eficienþa energeticã. 'În primul rând, este vorba de clãdiri, care înseamnã 40% din întregul consum de energie din România, mai mult decât industria. Clãdirile din prezent au pierderi de energie de 40-50% cel puþin, ceea ce este imens, pentru cã au fost construite în perioada când energia era foarte ieftinã', a susþinut expertul. Potrivit acestuia al doilea sector unde trebuie luate mãsuri de eficientizare este cel al sistemelor de termoficare, care sunt foarte vechi ºi supradimensionate. Intensitatea energeticã a României, adicã acea cantitate de energie care se consumã pentru a produce 1% din PIB, este în prezent de peste douã ori mai mare decât media europeanã, se aratã în Cartea Albã a Eficienþei Energetice, lansate joi. În acelaºi timp, consumul casnic anual de energie pentru încãlzire este, în România, 265 de kWh pe metru pãtrat, faþã de 125 de kWh pe metru pãtrat, cât este media europeanã.

profesorul universitar doctor inginer, Eugen Cozma, profesor în cadrul Facultãþii de Mine. Ar mai exista o variantã aceea de deschidere a unor fronturi de lucru din minele care în prezent funcþioneazã. Specialiºtii au ºi exemple în acest caz. ”Am putea deschide mine, dar din structura actualelor mine care nu au fost închise. Ar fi mult mai simplu. Spre exemplu câmpul minier Iscroni s-ar putea deschide din câmpul minier Livezeni sau sã spunem câmpul minier Petrila Sud se poate deschide din câmpul minier Livezeni, dar sã proiectãm structurã pentru deschiderea unei mine ºi sã executãm structura e mult mai complicat. Un alt exemplu este cel de la mina Paroºeni. S-a cedat blocul zero cã nu mai aveau rezerve ºi a cedat blocul zero de la Mina Lupeni ºi îl exploateazã din mina Paroºeni, fiind douã mine învecinate. Aºa se mai poate pune problema. E mult mai uºor. Înainte de 1989 se punea problema pregãtirii minelor în blocuri, adicã concentrarea minelor pentru reducerea efectivelor TESA, cadrelor de conducere ºi se punea

problema ca mina Lonea, mina Petrila, Lonea Pilier, Petrila sud, Dâlja toate sã fie conectate printr-o galerie în subteran ºi întreaga producþie sã se concentreze la mina Petrila ºi sã fie extrasã la mina Petrila ºi sã existe numai o singurã conducere administrativã la Petrila ºi celelalte sã fie sectoare de producþie, dar între timp a apãrut 1989 ºi am abandonat proiectul”, a mai precizat sursa citatã. Redeschiderea minelor de cãrbune închise în România de-a lungul timpului ar fi un pas important pentru economie, care ar putea crea zeci de mii de locuri de muncã, aceasta este pãrerea ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu. De altfel, oficialii Ministerului Economiei anunþau anul trecut cã susþin ideea redeschiderii unor mine, mai ales cã se înregistreazã sute de cereri în aces sens.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Asociaþiile de ajutorare ºi Biserica au rãspuns solicitãrilor dascãlilor pentru a salva copiii Aninoasei

roiectelor profesorilor din oraºul Aninoasa, primul oraº falimentar al României, li s-au asociat organizaþii de ajutorare din þarã ºi strãinãtate, cu sedii în Valea Jiului, pentru salvarea copiilor din localitate. 27 de copii, care sunt cuprinºi în proiectul pentru prevenirea abandonului ºcolar, beneficiazã ºi de o masã caldã pe zi. Se fac demersuri pentru a deschide o cantinã pentru copiii proveniþi din familii defavorizate. Iniþiativa aparþine unei asociaþii germane condusã de Elke Rudolf. Ileana FIRÞULESCU

Dupã ce oraºul Aninoasa a intrat în faliment, dascãlii de la ªcoala Gimnazialã ”Sfânta Varvara”, cu structura Iscroni, au fãcut front comun pentru a salva copiii acestei localitãþi, care este moartã din punct de vedere economic ºi administrativ. S-a înfiinþat Asociaþia ”Pro Aninoasa”, profesorii au iniþiat ºi implementat proiecte pentru a preveni abandonul ºcolar, ”ªcoalã dupã ºcoalã” ºi ”Vreau sã fiu olimpic”. Acþiunile ºcolii, condusã de Elena Pascu, au avut ca þintã stimularea

elevilor ºi trezirea spiritului de competiþie. Iniþial, profesorii au pornit singuri, dar dezvoltarea relaþiilor cu asociaþii de ajutorare, au fãcut ca elevii Aninoasei sã se bucure de toatã atenþia. La acþiunile ºcolii au rãspuns cu sufletul Asociaþia de Ajutorare din Ortenau - Germania, care are un sediu ºi în Aninoasa, preºedinte, Elke Rudolf ºi vicepreºedinte doamna Dunca- Alb Lucreþia. Vãzând

proiectul ”Dupã ºcoalã, pentru ºcoalã”, prezentat nemþilor de Elke Rudolf la sediul central din Germania, acestia au hotãrât sã sprijine financiar masa celor 27 de elevi care sunt cuprinºi în Proiectul educaþional

ªi-au luat vacanþã

n Valea Jiului, pânã în prezent, nici o unitate ºcolarã nu ºi-a sistat activitatea din cauza frigului sau a zãpezii. În schimb, unii dintre elevi ºi-au luat singuri câteva zile de vacanþã, nereuºind sã ajungã la cursuri, din cauza troienelor ºi a drumurilor greu practicabile. Maximilian GÂNJU

În situaþii de acest gen s-au aflat copiii din satele de munte din întreaga Valea Jiului. Probleme provocate de zãpadã au întâmpinat ºi copiii din satul Dâlja Mare, de lângã Petroºani, sau cei care locuiesc

pe dealurile din preajma oraºului Uricani. Pe de altã parte cursurile nu vor fi întrerupte nici dupã ninsorile anunþate de meteorologi începând de astãzi-miercuri, dat fiind faptul cã drumurile vor fi practicabile dau asigurãri autoritãþile locale.

de prevenire a abandonului ºcolar. Preºedinta Elke Rudolf doreºte, ºi pentru asta face demersurile necesare, ca din anul ºcolar 2014- 2015, sã deschidã o cantinã, unde elevii din familiile aflate în dificultate, sã serveascã zilnic o

masã caldã, dupã terminarea cursurilor. Din semestrul al IIlea, în cadrul ªcolii Gimnaziale “Sfânta Varvara” Aninoasa, se deruleazã Proiectul educaþional “Vreau sã fiu olimpic”, care cuprinde ºi anul ºcolar 2014- 2015. A rãspuns promt la susþinerea acestui proiec, S.C. ADARCO INVEST S.R.L., prin Emilia Dãrãban, director vânzãri. În plus, cu sprijinul S.C

ADARCO INVEST S.R.L., s-a instalat un sistem sonorizare la ªcoala Gimnazialã “Sfânta Varvara” Aninoasa, prin care, pauzele elevilor ºi dascãlilor sunt întreþinute cu muzicã ambientalã. De precizat cã acþiunile sfârºitului de an 2013, cu sãrbãtorile care aduc bucurie în sufletul copiilor, ªcoala Gimnazialã “Sfânta Varvara“, a fost sprijinitã de Centrul Comunitar “Speranþã pentru Colonie“ din

Petroºani (susþinutã de Marea Britanie), Asociaþia “Sfânta Filofteia” din Lupeni, Asociaþia “Caritas” din Alba- Iulia, Biserica Ortoxã din Aninoasa, cu hramul “Sfântul Nicolae”, Biserica Ortodoxã din Petroºani, cu hramul “Sfânta Varvara”, Asociaþia “Casa Pro Urbis Petroºani”. Au fost ºi întreprinderi care au sãrit în ajutorul copiilor Aninoasei, efectuând mici reparaþii pentru ca ºcolile sã fie funþionale...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Voluntariat în Casa Domnului

anti Anica din Petroºani este una dintre persoanele care vin în fiecare zi la Biserica Sfânta Varvara. De aproape 14 ani, femeia în vârstã de 70 de ani le întinde o mânã de ajutor celor mai puþin fericiþi. Aceasta oferã mâncare celor 70 de persoane care vin în fiecare sãptãmânã aici, la bisericã, unde primesc hranã caldã. Doamna Anica a lucrat înainte în alt domeniu, însã de câþiva ani vine la bisericã, unde spune ea, îºi gãseºte liniºtea sufleteascã. Femeia oferã un exemplu de voluntariat, exemplu care nu þine cont de vârstã. Monika BACIU ”Vin în jur de 70 de persoane, în special bãtrâni, cam 50, restul sunt copii. Toþi sunt din zonã. Nevoiaºi suntem cu toþii, nu numai ei, nici noi nu suntem bogaþi sau avuþi, dar oricum avem o situaþie un pic mai bunã. Eu vin aici pentru cã aici îmi gãsesc liniºtea, pacea sufleteascã, trupeascã ºi tot ce pot gãsi mai bun. Vin aici din anul 2000. Chiar dacã am lucrat o perioadã, aici veneam când eram liberã. Sâmbãta ajutam la fãcut de mâncare. Dupã ce am ieºit la pensie veneam tot timpul. Prima datã nu prea eram la bucãtãrie, ci mai mult duceam mâncare la bãtrânelele care nu erau în putere sã ajungã aici. Lumea mã vedea ºi zicea cã iar plecam încãrcatã, dar nu ºtia cã luam de aici prosoapele, pe care le spãlam acasã, pentru

cã aici (n.r. la bisericã) nu aveam unde sã le spãlãm. Dar cine nu ºtia zicea cã le luãm de aici ºi le cãrãm cu totul acasã. Diferã faþã de ce am fãcut înainte. O muncã dacã nu o faci cu dragoste ºi cu plãcere nu va ieºi niciodatã. Trebuie sã ai plãcere ºi dragoste pentru un lucru care îl faci”, spune Anica Ciuchinã, voluntar la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani.

sociale. Biserica Sfânta Varvara din Petroºani este singura din localitate care dispune de o cantinã socialã, unde aproape o sutã de persoane nevoiaºe din zonã vin aici în fiecare sfârºit de sãptãmânã ºi beneficiazã de o masã

au ce mânca, nu au venituri, sunt necãjiþi ºi bolnavi ºi aceia sunt luaþi în considerare. Asta e menirea noastrã, sã îi ajutãm pe

”Din pãcate nu se prea întâmplã lucrul acesta (ca oamenii ajutaþi sã vinã la rândul lor sã ajute la treburile de la bisericã-

semenii noºtri! Noi nu stãm sã îi judecãm care sunt pricinile pentru care oamenii nu au ce mânca, ci în momentul în care îi vedem necãjiþi ºi cã au nevoie de mâncare, cãci asta încercãm sã le oferim. Nu încurajãm cerºetoria, nu încurajãm ca cineva sã vinã sã ne cearã bani, ci încercãm sã le dãm mâncare dacã au nevoie, din ce primim ºi noi din alte pãrþi. De ceva vreme Mãnãstirea Prislop ne ajutã foarte mult ºi atunci dânºii ne trimit alimente”, spune preotul Iulian Sãlaje. Sunt ºi cazuri în care persoanelor cãrora li se întinde o mânã de ajutor refuzã sã întoarcã acest gest. Sunt persoane în putere care la rândul lor ar putea sã îi ajute pe cei care le oferã de mâncare însã nu o fac pentru a nu fi judecaþi.

n.r.), dar suntem ºi noi vinovaþi pentru cã în momentul în care semnãm un contract prin care noi încercãm sã îi autãm pe dânºii, cã trebuie fãcutã o astfel de hârtie, noi le punem în vedere lucrul acesta. Sunt mulþi oameni care ar putea sã vinã sã dea zãpada sau sã adune hârtiile din jurul bisericii. E ºi vina lor, dar e ºi vina noastrã,

ãrãcia, boala sau nepãsarea duc la apariþia cazurilor sociale grave Mulþi dintre petroºãneni au drame neºtiute de alþii, însã puþini dintre cei care sunt mai norocoºi le cunosc poveºtile de viaþã. Biserica este una dintre instituþiile care se apleacã asupra acestor probleme

caldã. Ba mai mult, unora li se oferã ºi pachete cu alimente pe care sã le ia acasã. ”În mãsura în care se poate, îi ajutãm pe cei care au nevoie ºi ne solicitã. Sâmbãta avem în jur de 70-80 de persoane, ancheta socialã e fãcutã, preponderenþi sunt copiii ºi bãtrânii, dar sunt ºi alte persoane care nu

cã eu, din ce am învãþat, oamenii se simt bine când primesc ceva. Trebuie ºi ei sã ofere ceva, chiar dacã nu li se solicitã ceva special, ºi atunci se considerã ca niºte cerºetori. Demnitatea lor e cumva pusã la îndoialã. Pe de altã parte avem ºi un alt aspect cã nu îi cunoaºtem foarte bine ºi nu putem sã lãsãm pe oricine prin curtea bisericii sau prin bisericã. Ei trebuie supravegheaþi pentru cã sunt oameni care, sãracii, au probleme. Nu suntem noi în stare sã le rezolvãm pe acestea, nu putem noi sã facem consiliere psihologicã, nu e menirea noastrã”, a mai spus preotul. Biserica Sfânta Varvara este singura din municipiul Petroºani care dispune de o cantinã socialã.

14 Program & Horoscop

10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Killer Karaoke

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mihai Viteazul II (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Paradisul furat 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rãzbunãtorul 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Inamicul nevãzut 0:30 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Este momentul sã vã folosiþi inspiraþia ºi creativitatea la locul de muncã sau în afaceri. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Evitaþi sã îi faceþi reproºuri partenerului de viaþã ºi aveþi mai multã rãbdare.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:45 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Jumãtatea mea ºtie (r) Asta-i România! (r) WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Espanyol 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Espanyol 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua Dinamo Kiev 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Steaua Dinamo Kiev 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Zi bunã pentru realizãri importante pe plan social ºi material. Profitaþi de ocaziile care apar, pentru cã aveþi ºanse sã obþineþi câºtiguri frumoase! Aveþi rãbdare ºi nu forþaþi lucrurile. Lãsaþi totul sã curgã de la sine!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Simþiþi nevoia sã faceþi ceva deosebit, sã ieºiþi din ºabloane. Încercaþi, este mai bine decât sã vã pierdeþi timpul cu nimicuri! Puteþi face schimbãri în casã sau sã cãlãtoriþi. Nu investiþi sume mari fãrã sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi ocazia sã faceþi o schimbare importantã pe plan profesional: fie gãsiþi alt loc de muncã, fie sunteþi avansat. Oricum, partenerul de viaþã nu este mulþumit, pentru cã va trebui sã munciþi mai mult. Nu luaþi hotãrâri în grabã.

Dimineaþa aflaþi o veste rea cu privire la o persoanã cunoscutã ºi sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea chiar sã plecaþi într-o cãlãtorie. Partenerul de viaþã reuºeºte sã vã liniºteascã ºi vã ajutã sã vã limpeziþi gândurile.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În prima parte a zilei aveþi o stare confuzã la serviciu ºi la o întâlnire cu prietenii. Nu începeþi mai multe treburi deodatã. Fiþi mai prudent când vorbiþi, pentru cã s-ar putea sã nu vã puteþi respecta promisiunile! 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãti la serviciu, din cauzã cã sunteþi stresat de problemele bãneºti. Pãstraþi-vã calmul, altfel puteþi avea probleme cu sãnãtatea din cauza stresului. Ascultaþi sfaturile unui prieten.

0:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Campionul 22:30 9 0:15 Campionul (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Dupã-amiazã plecaþi într-o cãlãtorie în care aveþi mari satisfacþii pe plan social ºi financiar. Întâlniþi o persoanã care vã propune o colaborare nesperat de avantajoasã. Acceptaþi oferta.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute, cu care partenerul de viaþã nu este de acord. Este posibil chiar sã ajungeþi la ceartã. Spre searã, primiþi un telefon care vã schimbã programul pentru a doua zi.

O rudã apropiatã vã invitã la o petrecere în ultima clipã. Cheltuielile pe care sunteþi nevoit sã le faceþi vã depãºesc ºi trebuie sã vã împrumutaþi. Nu vã faceþi probleme, pentru cã totul se rezolvã.

21 decembrie *** 20 ianuarie La serviciu au loc schimbãri neaºteptate. Este posibil sã se manifeste nemulþumirile acumulate în timp. Nu semnaþi liste de adeziuni, pentru cã s-ar putea sã vã legaþi la cap fãrã sã vã doarã.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa primiþi o veste despre o moºtenire ºi deveniþi agitat. Dupã-amiazã vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie împreunã cu întreaga familie. Este posibil sã aveþi dificultãþi de comunicare cu colegii ºi cu prietenii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Sezon bun pentru impozite

n doar douã sãptãmâni de la demararea încasãrilor impozitelor ºi taxelor locale mai bine de 10% dintre petroºeneni ºi-au achitat deja dãrile locale. Ca de obicei, cei mai mulþi dintre cei care au trecut pragul Biroului de Impozite ºi Taxe Locale au fost pensionarii, interesaþi de a beneficia de reducerea de 10%. Aceasta este valabilã pânã la data de 31 martie în cazul celor care îºi achitã integral impozitele ºi taxele. Mircea NISTOR În parantezã fie spus, din acest an, în Petroºani dãrile cãtre bugetul local au fost majorate cu 16%. „Pânã în prezent, circa 1.500 de persoane ºi-au plãtit impozitele, aproape 700 dintre acestea beneficiind de bonificaþia în valoare de 10%. Pe cei care vor

veni în zilele urmãtoare îi rog sã ne aducã ºi copiile dupã buletin ale soþului, soþiei ºi copiilor pentru a le putea întocmi actele de coproprietar. Aceasta este una dintre cerinþele Codului Fiscal. Pe de altã parte, în luna februarie, societãþile comerciale sau deþinãtorii de cabane vor primi decizia privind suma ce o au de

plãtit în acest an: Aceasta se referã la impozitul constând în taxa pe teren, pe clãdiri sau cea de salubritate”, a precizat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani. În altã ordine de idei, în acest an sunt scutiþi de plata dãrilor locale veteranii de rãzboi, revoluþionarii, persoanele cu dizabilitãþi, precum ºi donatorii de sânge care de-a lungul anului trecut au avut 3 donãri.

Pierdere Pierdut certificat constatator aparþinând firmei SARDI MIREL ADRIAN FISHMASTER Î.I., F20/167/2010, CUI 26573729, cu sediul în Petroºani, str. Aviatorilor, Bl. 28, Sc. 2, Et. 4, Ap. 39. Îl declar nul.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

VÂNZÃRI

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Ianuarie 2014

Cabane inventariate în Parâng

oate cabanele din staþiunea Parâng vor fi inventariate ºi numerotate. Mãsura vine în sprijinul turiºtilor, dar ºi a autoritãþilor cu competenþe în zona de munte. Diana MITRACHE Edilii din Petroºani au decis sã inventarieze cabanele din staþiunea de munte Parâng. Asta dupã ce le-au dat adrese de contact ºi celor care sunt proprietari în zona Rusu. Mãsura va spijini turiºtii,

dar ºi jandarmii sau salvamontiºtii care sunt solicitaþi sã intervinã la diferite incidente, ori în cazul turiºtilor care se pot rãtãci. Totul va fi posibil în scurt timp, iar decizia a fost luatã de comun acord cu cabanierii.

„Cabanierii au avut solicitãri ca, pe modelul din zona Rusu, sã cãutãm soluþii pentru a da, fie denumiri de strãzi, fie mãcar numere, cabanelor pe care ei le deþin în masivul Parâng. Astfel cã acum, în cel mai scurt timp, cãutãm sã vedem cum putem sã rãspundem în mod favorabil solicitãrilor acestora”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Un an turistic “mulþumitor”

eºi noul an se aflã abia la debut, numãrul celor care trec pragul agenþiilor de turism din Petroºani este unul deosebit de mare. Cei mai mulþi dintre aceºtia doresc sã beneficieze de reducerile aplicate celor care îºi achiziþioneazã un bilet de odihnã sau tratament în cadrul unui program de înscrieri timpurii. Mircea NISTOR Reducerile sunt de 40%, putând ajunge ºi pânã la 50%. “Putem spune cã noul a debutat promiþãtor, þinând cont de numãrul celor care vin pentru a-ºi rezerva bilete în staþiunile de odihnã, încã de pe acum. Cei mai mulþi doresc sã-ºi rezerve bilete pe litoralul românesc al Mãrii Negre dar ºi în Bulgaria sau Turcia”, a declarat Rodica ºerban, managerul unei agenþii de turism din Petroºani. În ceea ce priveºte

bilanþul anului trecut, cei mai mulþi dintre operatorii din turism din Valea Jiului considerã cã anul 2013 a fost unul “mulþumitor” în

ceea ce priveºte veniturile. “Anul trecut nu a fost nici unul foarte bun dar nici unul foarte slab. Într-un singur cuvânt pot sã-l declar drept “mulþumitor”. Spun asta pentru cã putea sã fie mult mai rãu, pentru noi, operatorii din turism”, a mai spus Rodica ªerban. Pe de altã parte, în aceastã perioadã a anului, cei mai mulþi dintre turiºti solicitã bilete în staþiunile balneo - climaterice din þarã.

Dorina Niþã spune cã asta ar fi ºi în avantajul salvamontiºtilor, sau a jandarmilor, care sunt solicitaþi sã intervinã la diferite cabane. Cu atât mai mult cu cât, oficial, în Parâng cabanele care oferã cazare se numãrã pe degetele de la o singurã mânã. „Dacã se dã un apel la 112, oricine este turist ºi nu ºtie unde se aflã, sã

poatã spune, cu cât mai mare precizie, unde este localizat, aºa încât sã se scurteze timpul de intervenþie”, a mai adãugat Dorina Niþã. În urmã cu un an, cabanierii din zona Rusu au cerut autoritãþilor locale sã primeascã nume la strãzi ºi numere la construcþiile lor. Asta pentru cã mulþi dintre ei au renunþat la locuinþele din oraº ºi nu aveau posibilitatea sã primescã nici mãcar corespondenþa la noile locuinþe din munte. În plus, în Straja toate cabanele au primit numere ºi orice turist care vine la munte ºi se cazeazã nu are nevoie decât sã iasã la uºa cabanei ºi sã vadã unde stã exact.