Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 539

Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Zeci de kilometri de pârtii de schi din staþiunile Vãii Jiului, doar pe hârtie

La un pas de tragedie >>> PAGINA A 3-A

Transportul feroviar ºi rutier, afectate de iarnã >>> PAGINA A 4-A

Simota vine din nou în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel >>> PAGINA A 5-A

Rãzboiul declarat de primarul Cornel Resmeriþã împotriva cerºetorilor continuã ºi în 2014 >>> PAGINA A 7-A Valea Jiului ar putea fi înghiþitã de gaze mortale

Efecte dramatice ale minelor închise necorespunzãtor >>> PAGINA A 10-A

Perspectiva de a-ºi primi salariile cu întârziere i-a însãnãtoºit pe mineri

>>> PAGINA A 11-A

orim turism, dar nu avem soluþii. În ultimii ani se vorbeºte de dezvoltarea turisticã în Valea Jiului ca alternativã la minerit. În trei localitãþi din zonã au demarat lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile, însã acestea bat pasul pe loc din cauza lipsei banilor. >>> PAGINILE 8-9

A revenit zãpada, au reînceput hãlãduirile prin munþi >>> PAGINA A 13-A

Expoziþie la aniversare >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

La un pas de tragedie

ncident grav pe DN 7A, la limita dintre judeþele Hunedoara ºi Vâlcea, dupã ce un ºofer de tir a derapat ºi a ajuns cu remorca autovehiculului deasupra unei prãpastii de 18 metri. Evenimentul rutier a avut loc, la finele sãptãmânii trecute, în zona Groapa Seacã, pe DN 7A, iar ºoferul autotrenului a fost înºelat de aparatul GPS la Vâlcea ºi în loc sã vinã pe DN 67 pânã la Tg. Jiu, iar

apoi de drumul european E 79, a fost dirijat pe ºoseaua de altitudine de la Voineasa. ªoferul trebuia sã ajungã la Petrila cu mãrfuri, iar într-o curbã strânsã, mãrginitã de o prãpastie adâncã de 18 metri, nu s-a încadrat ºi a rãmas suspendat cu remorca deasupra hãului. Poliþiºtii spun cã a avut mare noroc, mai ales cã era în toiul nopþii, iar dacã ar fi ajuns în prãpastie totul s-ar fi sfârºit tragic. „Era un Tir de 40 de tone, ºoferul ne-a declarat cã l-a bãgat GPS-ul pe acolo, vroia

Misiune imposibilã pentru pompierii din Petroºani

ilitarii din cadrul Detaºamentului de Pompieri Petroºani au salvat o casã cuprinsã de foc care era situatã într-o zonã greu accesibilã. O familie din localitatea Jiu-Paroºeni care aparþine de municipiul Vulcan, a fost la un pas sã rãmânã fãrã agoniseala de-o viaþã dupã ce casa în care locuia a fost cuprinsã de un incendiu. Vecinii au vãzut focul care cuprinsese casa bãtrâneascã ºi au sunat imediat dupã ajutor. Pentru cã gospodãria este situatã pe un deal ºi singura cale de acces este o cãrare pe care se poate merge doar când este timp frumos, cu maºinii de teren sau cãruþa, oamenii au crezut cã de casa lor se va alege scrumul. Au avut însã noroc cã pompierii au ajuns într-un timp foarte scurt ºi printr-o manevrã folositã în zonele greu accesibile, au reuºit sã ajungã cu furtunurile cu apã ºi sã stingã incendiul. Acoperiºul locuinþei a fost afectat de foc, însã pompierii au salvat casa care s-ar fi fãcut scrum pânã a temelie. „În cursul dimineþii de astãzi (n.r. luni) am avut un incendiu în zona Jiu-Paroºeni, noi ne-am deplasat la faþa locului cu douã autospeciale de stingere, una de la punctul de lucru

sã vinã la Petrila. (…) La ora 1.40 a sunat pe 112 ºi la ora 2 ºi jumãtate au ajuns echipele cu utilaje, cu tot ce a trebuit ºi pânã dimineaþa l-au repus pe ºosea, iar apoi ºi-a continuat drumul ”, a declarat comisarul Ovidiu Zaharie, ºeful Poliþiei Petrila.

eschis turiºtilor

Anul acesta este pentru prima datã când drumul care leagã Petroºaniul de Voineasa este deschis circulaþiei rutiere pe timp de iarnã. Totuºi, autovehiculele de peste

12 tone nu au voie sã intre pe acest segment pânã la primãvarã. Artera a fost deschisã ºi deszãpezitã pentru ca turiºtii din vestul þãrii sã poatã ajunge la staþiunea de schi de la Vidra. „De la Drumuri Craiova ni s-a solicitat sprijin pe acest tronson de drum, pentru cã pânã la Voineasa o

Lupeni ºi cealaltã de la Petroºani. Am constatat cã arde acoperiºul casei ºi o anexã din lemn. Autospecialele n-au putut ajunge pânã la casa incendiatã deoarece n-au avut acces în zona respectivã, practic nu era drum ºi a trebuit sã organizãm un dispozitiv de aproximativ 400-450 de metri în pantã. Intervenþia a fost destul de grea, însã am ajuns la timp pentru cã putea fi ºi mai rãu”, a declarat comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram. Din primele cercetãri incendiul a izbucnit din cauzã cã proprietarii casei au aruncat cenuºa de la sobã în anexa din lemn. (Maximilian GÂNJU) GÂNJU)

Fondul clasei, ILEGAL

ºa-numitul “fond al clasei” a fost declarat drept ilegal. Acesta poate exista doar ca o iniþiativã a pãrinþilor ºi este ilegal dacã este gestionat de directorul sau profesorii unei unitãþi ºcolare.

sã fie practicabil ºi pe perioada iernii. Sunt utilaje care au acþionat la deszãpezire ºi se circulã, chiar ieri turiºtii au urcat la schi, la Vidra. Este primul an când circulaþia este deschisã, el a fost drum închis din 15 noiembrie ºi pânã în 15 aprilie. Este echipaj de poliþia rutierã, avem

colegii de la Poliþia Localã Petrila cu care ne ajutãm ºi la Groapa Seacã sunt cantonate utilajele pentru deszãpezire. Nu sunt probleme în privinþa circulaþiei”, a mai declarat ºeful Poliþiei Petrila. Maximilian GÂNJU

Peste 400 de amenzi aplicate în ultimele 24 de ore

oliþiºtii au aplicat peste 400 de amenzi, în ultimele 24 de ore, ºi au constatat cinci infracþiuni la regimul circulaþiei, informeazã Poliþia Românã. De asemenea, 28 de ºoferi au fost amendaþi pentru cã nu aveau anvelope de iarnã. "În urma controalelor efectuate în intervalul 26.01.2014, ora 05,00 — 27.01.2014, ora 05,00, poliþiºtii au constatat 5 infracþiuni la regimul circulaþiei ºi au aplicat 400 de sancþiuni contravenþionale, dintre care 28 pentru lipsa echipãrii autovehiculelor cu anvelope de iarnã, 1 administratorului de drum ºi 371 pentru alte abateri", precizeazã IGPR într-un comunicat remis, luni, AGERPRES. Precizarea a fost fãcutã de cãtre Ministrul Educaþiei, în contextual anchetei declanºate în cazul unei învãþãtoare din Capitalã, acuzatã cã le cerea cadouri pãrinþilor

Peste 7.500 de poliþiºti acþioneazã, suplimentar, faþã de dispozitivul curent, pentru evitarea evenimentelor rutiere cauzate de fenomene meteorologice specifice sezonului rece ºi acordarea sprijinului necesar persoanelor aflate în dificultate. Poliþia Românã atenþioneazã cã utilizarea anvelopelor de iarnã este obligatorie atunci când se circulã pe drumuri acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei. Totodatã, oamenii legii îi sfãtuiesc pe ºoferi ca în cazul interzicerii temporare a circulaþiei pe unele sectoare de drum, sã respecte indicaþiile agenþilor de circulaþie ºi a lucrãtorilor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale aflaþi în zonele afectate de zãpadã, pentru facilitarea intervenþiei echipajelor de deszãpezire ºi a autosalvãrilor.

elevilor. Pe de altã parte, fondul clasei cerut ºi gestionat de cãtre reprezentanþii unei ºcoli poate avea chiar ºi încadrare penalã. Totodatã, Ministerul Educaþiei urmeazã a solicita modificarea Codului Muncii, aceasta depinzând însã, de Parlamentul României. Solicitarea de bani ce urmeazã a ajunge în fondul clasei a fost recunoscutã drept o practicã uzualã ºi de cãtre unii din profesorii sau învãþãtorii din Valea Jiului. Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Transportul feroviar ºi rutier, afectate de iarnã

oate trenurile care trec prin Petroºani au întârziat cel puþin o orã, iar cãlãtorii au stat într-un tren peste 150 de minute, din cauza unei defecþiuni. Nu la fel se întâmplã ºi pe calea rutierã, iar autocarele care au început sã circule de luni dimineaþa au foarte mici întârzieri, deºi vin din zone cu zãpezi mari. Diana MITRACHE Nici un tren care a venit la Petroºani, ori care a plecat de aici, nu a ajuns la ora stabilitã. Fiecare garniturã a avut zeci de minute întârziere, iar un tren care se formeazã în Petroºani a plecat cu mai bine de douã ore întârziere, cã avea locomotiva defectã. „Am avut un tren InterRegio, cu o întârziere de 67 de minute. Este vorba despre 1921 de pe relaþia Bucureºti – Arad. De asemena, trenul de la Târgu Jiu pentru Timiºoara a tranzitat staþia Petroºani cu 65 de minute întârziere, tot din cauza zãpezii, iar la expediere, din Petroºani, pentru Craiova, trenul 2080, în loc sã plece la 4:40, a plecat la

6:50, pentru cã a avut o defecþiune tehnicã la locomotivã”, a declarat Ioan Aonofriesei, responsabil cu traficul de cãlãtori în staþia CFR Petroºani. În tot acest timp, un tren a stat în staþia de la Bãniþa aproape 3 ore, din vina deszãpezirii. Cel mai probabil, în momentul deszãpezirii cãii rutiere din apropiere, nisipiul aruncat de pe carosabilul aflat la un nivel superior gãrii, a lovit pãrþile electrice ale liniei de înaltã tensiune din garã. Aºa se face cã traficul feroviar a

avut de suferit iar cãlãtorii au stat în tren, dar au primit ceai cald. „O problemã mai deosebitã am avut duminicã dimineaþã. Trenul 2705, pe relaþia Petroºani – Arad, a staþionat în staþia Bãniþa aproape 150 de minute, din cauza unei defecþiuni la linia de contact”, a mai precizat Ioan Aonofriesei. Lucrãtorii CFR au stat în staþii ºi au lucrat non-stop pentru ca macazele sã nu îngheþe. În tot acest timp, cãlãtorii care au ales autocarul, au fost în avantaj. Aici, imediat ce s-a dat drumul traficului, maºinile au avut doar mici întârzieri. „Se circulã biniºor. Nu sunt prea mari întârzieri. Vin de la Târgu Jiu ºi defileul e bun, se circulã bine”,

a spus un cãlãtor, care a coborât luni la prânz dintr-un autocar. Asta spun ºi responsabilii din autogarã, care nu au avut deocamdatã probleme. „Întârzieri sunt de 10 – 15 minute, la autocarele care vin din Târgu Jiu, Horezu,, iar mai mari sunt la cursele ce vin dinspre Bucureºti. Problema cu Bucureºtiul a fost

ceva mai delicatã. Pânã acum nu au circulat deloc, iar acum aºteptãm sã vedem cum sosesc. S-au deszãpezit drumurile ºi la Târgu

Jiu este bine, apoi spre Timiºoara, sau Cluj nu este zãpadã ºi circulãm bine”, susþine Adrian Popa , ºeful de la Autogara Petroºani. Toate arterele rutiere din judeþul Hunedoara au fost deszãpezite ºi singurele probleme sunt acum pe calea feratã, unde trenurile vin cu întârzieri mari. Cãlãtorii sunt sfãtuiþi sã se intereseze despre întârzierile garniturilor, înainte de a veni în garã.

Drumurile naþionale din judeþul Hunedoara sunt deschise circulaþiei

ici un drum naþional din judeþul Hunedoara nu este închis, însã pe unele porþiuni se circulã în condiþii de iarnã. Carmen COSMAN - PREDA Potrivit Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, pe toate drumurile naþionale din judeþul Hunedoara circulaþia este decshisã, însã ninsorile din ultima perioadã pot da bãtãi de cap conducãtorilor auto. Asta deºi drumarii au ieºit în teren ºi au împrãºtiat material antiderapant. Sunt însã porþiuni de drum naþional unde zãpada s-a depus pe carosabil. O astfel de situaþie este pe DN 7A, la limita dintre judeþul Vâlcea ºi Jieþ Hunedoara. Aici stratul de zãpadã are 1 –2 centimetri. De asemenea, pe DN 68 Caransebeº – Zeicani, carosabilul

este umed cu mici porþiuni de zãpadã de sub un centimetru.

tenþie maximã dacã plecaþi la drum Iar poliþiºtii recomandã maximã prudenþã celor care pleacã la drum cu maºina, mai ales dacã sunt nevoiþi sã circule în zonele în acre au fost semnalate condiþii meteorologice defavorabile. „Pentru a nu risca sã rãmâneþi înzãpeziþi, vã sfãtuim sã nu pãrãsiþi localitãþile de domiciliu, iar dacã sunteþi surprinºi în trafic, întrerupeþi cãlãtoria ºi adãpostiþivã în cea mai apropiatã localitate. Poliþia Românã recomandã evitarea

deplasãrii în zonele în care au fost semnalate condiþii meteorologice nefavorabile. Dacã, totuºi, nu puteþi amâna cãlãtoria din motive de maximã necesitate, informaþivã asupra condiþiilor de deplasare pe traseul ales, precum ºi despre condiþiile meteo rutiere prognozate pentru zona tranzitatã. La Dispeceratul Comandamentului Central de Iarnã, la numãrul de telefon 021.9360, puteþi obþine informaþii legate de traseul pe care urmeazã sã-l parcurgeþi, precum ºi starea acestuia”, spun reprezentanþii IGPR. De asemena, Poliþia Românã atenþioneazã cã utilizarea anvelopelor de iarnã este obligatorie atunci când se circulã pe drumuri acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Simota vine din nou în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel

upã ce ºi-a petrecut sãrbãtorile de iarnã în arest, Alin Simota va fi adus, marþi, din nou în faþa magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. Aceºtia judecã dosarul în care omul de afaceri este acuzat, alãturi de alte 13 persoane, pentru iniþiere, constituire de grup infracþional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Omul de afaceri Alin Simota a fost arestat preventiv în data de 12 iunie 2013, dupã ce a fost ridicat de acasã de mascaþi într-un dosar instrumentat de DIICOT. Gruparea infracþionalã este formatã din 14 persoane - din care face parte atât Alin Simota, fosta sa gardã de corp Cristian Litera, fosta soþie a lui Simota, Mirela Litera, precum ºi un poliþist. Aceºtia

sunt acuzaþi prin rechizitoriul procurorilor DIICOT de constituirea unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã

gravã. Astfel, potrivit documentului de trimitere în judecatã, între anii 2006-2012, cei 14 inculpaþi au constituit un grup infracþional organizat, specializat în comiterea unor infracþiuni de ºantaj ºi fapte de violenþã. Prejudiciul provocat

Adrian Sucilã vrea ridicarea interdicþiei

oliþistul din Vulcan a cerut judecãtorilor sã-l lase sã poatã vorbi cu martorii din dosarul în care este judecat, dar mai ales sã-l lase sã poatã pãrãsi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul Vulcan. Adrian Sucilã judecat la Petroºani pentru act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt a cerut preºedintelui de ºedinþã sã-i fie înlocuitã mãsura obligãrii de a nu pãrãsi localitatea cu obligaþia de a nu pãrãsi þara ºi ridicarea interdicþiei de a lua legãtura cu martorii din dosar. Cerea lui Sucilã ar fi trebuit analizatã de magistraþi la termenul de ieri, însã judecarea cauzei a fost amânatã pentru 17 februarie. Poliþistul are toate ºansele ca solicitãrile sã-i fie acceptate, cel puþin aceea de a putea pãrãsi localitatea de domiciliu în condiþiile în care, de un an de zile, acesta a respectat interdicþia judecãtorilor ºi nu a arãtat cã încearcã sã se sustragã judecãrii. Tot la termenul de luna viitoare, judecãtorul a cerut minorului -parte vãtãmatã sã prezinte „situaþia cu privire la întinderea pagubei materiale ºi a daunelor morale precum ºi date cu privire la faptele prin

care acestea au fost suferite”. Aceiaºi solicitare a fost fãcutã ºi cãtre tatãl acestuia, parte în dosar, magistratul cerând o situaþie cu privire la întinderea pagubei materiale ºi a daunelor morale precum ºi date cu privire la faptele prin care acestea au fost suferite de minor. Adrian Sucilã mai are pe rolul Judecãtoriei Petroºani un dosar în care este judecat pentru pornografie infantilã, dupã ce ar fi deþinut în calculatoarele sale fotografii cu minori în ipostaze pornografice dupã cum susþin procurorii. Poliþistul s-a declarat nevinovat în ambele dosare ºi contestã probele Parchetului. Maximilian GÂNJU

prin activitatea infracþionalã a fost calculat la peste 800.000 de euro, iar

dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei în cauzã riscã pânã la 20 de ani de închisoare.

Dosarul a ajuns pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia în data de 25 septembrie 2012, dar pânã acum magistraþii nu au fãcut prea mulþi paºi în acest dosar. Practic, pânã acum judecãtorii s-au pronunþat asupra cererilor formulate de inculpaþi privind înlocuirea mãsurii arestãrii preventive cu alte mãsuri ºi doar solicitarea fostei soþii a lui Alin Simota, Mirela Litera, a fost admisã. Car men COSMAN-PREDA

Procurorii Parchetului Alba Iulia audiazã martori în cazul accidentului aviatic din Apuseni

rocurorii Parchetului Curþii de Apel Alba Iulia au început de luni audierea martorilor în cazul accidentului aviatic din Munþii Apuseni. Aceºtia sunt localnici ºi membrii ai echipelor de salvare care au intervenit pentru salvarea celor cinci victime rãnite ºi pentru recuperarea trupurilor neînsifleþite ale lui Adrian Iovan ºi a Aureliei Ion. “În prezent echipa de procurori desemnatã cu instrumentarea acestei cauze procedeazã la audierea martorilor, ale persoanelor vãtãmate, audieri care se efectueazã ºi prin intermediul comisiilor rogatorii cu privire la persoanele ce domiciliazã pe raza altor judeþe”, declarã Augustin Lazãr procuror general al Parchetului Curþii de Apel Alba Iulia. Procurorul general al Parchetului Curþii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazãr, susþine cã pânã în prezent s-au efectuat mai multe acte printre care s-au ridicat ºi asigurat mijloacelor materiale de probã în vederea examinãrii ºi expertizãrii, respectiv s-au identificat persoanele care au cunoºtinþã despre modul ºi

împrejurãrile în care s-a produs accidentul inclusiv a persoanelor care au luat parte la operaþiunile de salvare ºi au început audierea acestora. “Dupã începerea urmãririi penale în cauzã s-a ordonat efectuarea de expertize tehnice, de expertize medico-legale, s-au solicitat date ºi înscrisuri de la diferite instituþii privind procedurile de zbor ºi acþiunile de salvare”, a precizat Lazãr. Ancheta accidentului aviatic din munþii Apuseni soldat cu decesul a douã persoane ºi cu vãtãmarea corporalã a altor cinci face obiectul dosarului penal nr. 41/P/2014 al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. Marius MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Examene reprogramate la UPET

xamene reprogramate. La Universitatea din Petroºani sunt înscriºi studenþi din majoritatea zonelor þãrii, însã majoritatea provin din zona Olteniei, acolo unde în aceste zile vremea a fãcut ravagii. Zeci de localitãþi sunt sub nãmeþi, iar traficul în zonã este limitat. Monika BACIU Pentru ca studenþii care provin din aceste zone sã nu fie afectaþi la învãþãturã, responsabilii Universitãþii din

Petroºani au luat mãsura de a reprograma examenele acestora. ”Am luat mãsuri pentru cã ne-am gândit la acest aspect. Nu puteam, probabil cã în

alte zone ºi am discutat ieri ºi la Minister sa fãcut un decalaj de douã-trei zile a sesiunii, am spus cã la noi nu e cazul, dar am luat mãsuri ca sã nu

fie trecuþi absenþi în cele trei zile ca în cazul în care studenþii nu au putut sã vinã la examene din cauza intemperiilor atunci îi reprogramãm, dar nu am decalat ca sã nu perturbãm, dar pentru cei care probabil avem studenþi din acele zone am luat aceastã mãsurã”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Majoritatea stu-

ªcoli autonome din punct de vedere energetic

nitãþile de învãþãmânt din municipiul Vulcan îºi produc o parte din energia electricã ºi termicã de care au nevoie dupã ce au fost montate panouri solare ºi pompe de cãldurã, în baza unui proiect cu finanþare europeanã derulat de municipalitate. Maximilian GÂNJU O singurã ºcoalã încã nu beneficiazã de sistemul acesta care aduce economii substanþiale la utilitãþi, iar municipalitatea vrea sã modernizeze ºi aceastã ºcoalã. Licitaþia pentru începerea lucrãrilor de reabilitare a fost lansatã, iar proiectul cuprinde modernizarea în întregime a

Colegiului Tehnic Mihai Viteazu din Municipiul Vulcan. Valoarea estimatã a contractului este de 6.066.684, 46 lei, bani cu care se vor reface clãdirea colegiului þi sala de sport prin compartimentãri, lucrãri la faþade, subsol, acoperiº dar ºi montarea de panouri solare ºi realizarea unui punct termic cu pompe de cãldurã.

„Acest proiect este unul foarte important pentru noi în acest an, Colegiul Tehnic Mihai Viteaz fiind singura instituþie de învãþãmânt care n-a fost modernizatã. ªi aici se vor face lucrãri ca ºi la celelalte ºcoli modernizate deja, vom instala pompe de cãldurã ºi panouri solare, iar la final liceul va fi un exemplu de cum trebuie sã arate o ºcoalã mod-

Vizitã „ºcolarã” în Spania

eprezentanþii elevilor de la ªcoala Generalã Nr. 2, din Colonia municipiului Petroºani, (aflatã în subordinea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”) au participat la o acþiune dedicatã îmbunãtãþirii relaþiilor dintre unitãþile ºcolare din Europa. Mircea NISTOR Acþiunea a fost organizatã în localitatea spaniolã Merida, unde au fost prezenþi elevi ºi cadre didactice din România, Italia, Polonia, Finlanda, Turcia, Estonia ºi Spania. România a fost reprezentatã de o ºcoalã generalã din Vãdeni, judeþul Brãila ºi cei din Petroºani. „Cu aceastã ocazie copiii au vizitat mai multe þãri ºi au avut ocazia sã vadã modul de viaþã din câteva þãri componente ale Uniunii Europene.

Eu zic cã au avut parte de o acþiune educativã ºi binevenitã”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Pe de altã parte, unitatea ºcolarã din Petroºani a încheiat, recent, un parteneriat cu o organizaþie non-guvernamentalã din localitate. Potrivit acordului, liceul a intrat deja în posesia unui laptop performant. „Ne bucurãm cã am reuºit sã încheiem acest parteneriat cu Asociaþia Information & Quality graþie cãruia am obþinut deja un lap-

ernã”, au declarat reprezentanþii Primãriei Vulcan. Aceºtia mai spun cã investiþiile deja fãcute la restul unitãþilor de învãþãmânt în asigurarea unei independenþe energetice se justificã pe deplin. „Aceste instalaþii reduc semnificativ costurile, pompele de cãldurã fac faþã fãrã probleme iar economiile la bugetul local sunt importante”, susþin edilii. Finanþarea acestui proiect este asiguratã din fonduri europene prin Programul Operaþional Regional - POR.

top acordat cu titlul de „Premiul Margareta Dima”. În cadrul aceluiaºi parteneriat vor fi acordate ºi alte câteva premii în bani. Acestea sunt destinate absolventului din seria curentã care va obþine cea mai bunã medie la examenul de bacalaureat sau cadrelor didactice, în vederea îmbunãtãþirii performanþelor lor didactice. Protocolul de parteneriat a fost încheiat pe o duratã de doi ani”, a mai spus Zina Galeº. În altã ordine de idei, luni, 27 ianuarie, vor fi afiºate rezultatele obþinute de elevi la simularea examenului de bacalaureat care s-a derulat în cursul sãptãmânii trecute.

denþilor care frecvenetazã cursurile instituþie de învãþãmânt superior din Petroºani sunt din judeþele din sudul þãrii. Aceºtia au posibilitatea de a sta în cãminele din campusul universitar pe perioada sesiunii, însã majoritatea se întorc acasã în aceastã perioadã. ”Sunt din tot judeþul Hunedoara studenþi ºi aici nu avem probleme, dar avem foarte mulþi studenþi ºi din Gorj ºi mã gândesc la

anumite localitãþi care sunt izolate fac imposibilã deplasarea studenþilor la examene ºi tocmai în aceastã idee venim în ajutorul lor. De regulã, în perioada sesiunii, majoritatea pleacã acasã ºi vin doar în ziua examenului”, a mai precizat rectorul. În prima zi a acestei sãptãmâni nu au existat cazuri în care studenþii care provin din sudul þãrii sã nu fie prezenþi la examene.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Rãzboiul declarat de primarul Cornel Resmeriþã împotriva cerºetorilor continuã ºi în 2014

rimarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã, a declarat rãzboi cerºetorilor anul trecut ºi spune ca va continua sã facã tot ceea îi stã în putinþã sã scape oraºul de aceastã tagmã, indiferent cât va dura. Într-o localitate în care economia este la limita subzistenþei, locurile de muncã sunt puþine, iar investitorii ºi mai puþini, numãrul celor care trãiesc din mila trecãtorilor este pe zi ce trece tot mai mare. Luiza ANDRONACHE Toate parcãrile supermarket-urilor sau ieºirile din magazinele din cartier sunt împânzite de cei care cer bani pentru a trãi. Unii sunt singuri, iar alþii vin în grup. Spre exemplu, sunt familii întregi care vin la cerºit, mamele cu copii de mânã, indiferent de timpul de afarã, doar, doar vor stârni mila publicã ºi vor cãpãta câþiva leuþi. Cei mai mulþi cerºetori au zonele lor favorite, pe care ºi le adjudecã printr-un fel de regulã a lor. Este bine ºtiut cã unii îºi fac veacul în parcarea unui

supermarket, iar ceilalþi în faþa altui magazin. De obicei nu prea îºi încalcã teritoriile, pentru cã atunci se lasã cu scandal între ei. Dar, s-a mai întâmplat ca atunci când au ieºit de la cumpãrãturi, oamenii sã nimereascã exact în mijlocul lor, în timpul “rãzboiului”. ªi, o mare problemã pe care cerºetorii o au, este aceea de atitudine. Unii dintre ei nu acceptã refuzul prea uºor ºi hãrþuiesc oamenii pe stradã pur ºi simplu.

u sunt locuri de muncã

Odatã cu adoptarea acestei mãsuri, de

interzicere a cerºetoriei în Municipiul Lupeni, cu siguranþã se vor isca ºi discuþii vizavi de locurile de muncã. De altfel, asta reclamã cei mai mulþi dintre cei care trãiesc din mila publicã, faptul cã nu au locuri de muncã. “ Autoritãþile nu au fãcut ºi nu vor crea niciodatã locuri de muncã, iar acest lucru trebuie sã se înþeleagã. Locurile de muncã sunt create de agenþii economici ºi de cei care care dezvoltã la modul general þara. Dar, sigur, voi fi contestat, dar nu este normal sã se întâmple aºa, pãrinþii sã îºi trimitã copiii la cerºit ”, a declarat Cornel

Societãþi cu probleme financiare ocietãþile de gospodãrire din Valea Jiului, probleme financiare. Societãþile de gospodãrire din Valea Jiului S au datorii de sute de mii de lei cãtre bugetul de stat. Potrivit ultimelor date centralizate la nivelul Agenþiei NAþionale de Administrare Fiscalã Hunedoara, aceste societãþi au datorii ce depãºesc suma de patru milioane de lei. Monika BACIU

regoterm, datorii de peste 3 milioane Societatea Pregoterm din Vulcan figureazã cu datorii de milioane cãtre bugetul de stat. Conform informaþiilor de la ANAF Hunedoara care sunt datate la finele lunii septembrie 2013, societatea are datorii de 3,322,551 de lei. Firma este executatã silit ºi s-a depus o cerere de deschidere a procedurii insolventei. Firma a fost înfi-

inþatã în 2009, preluând activitatea Almaserv, societate ce a intrat ºi ea în insovenþã.

societate din Lupeni, situaþie similarã Prestcom Hercules, o altã societate de gospodãrire din Valea Jiului are aceleaºi probleme, doar cã datoriile acesteia cãtre bugetul de stat sunt mai mici. Mai exact, societatea are de achitat suma de 335,483 de lei. Societatea a intrat în ”executare sili-

ta; a fost emis certificat de atestare fiscala pt. stingere obligatii cf. OG 17/2013”. Nici celelalte societãþi de gospodãrire din Valea Jiului nu sunt în altã situaþie. Toate acestea au datorii cãtre bugetul de stat ºi nu numai. Pe rolul instanþelor de judecatã au fost înregistrate mai multe dosare în care creditorii îºi cer banii. Responsabilii societãþilor spun cã problemele financiare se datoreazã ºi abonaþilor care nu îºi achitã dãrile pentru serviciile furnizate.

Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. De altfel, problema cerºetoriei este una valabilã în toatã þara. În Valea Jiului, în toate localitãþile, cerºetori sunt cu zecile ºi cei

mai mulþi sunt aceiaºi. Sunt familii întregi din Municipiul Petroºani, spre exemplu, care fac asta de ani de zile. Cei care acum sunt maturi, obiºnuiesc sã trãiascã în fiecare zi din mila noastrã, a tuturor, încã de când erau copii. La ºcoalã nu s-au dus niciodatã sau dacã au

fost, de-abia au fãcut clasele primare, locuinþe nu au, pentru cã stau pe unde apucã ºi mai mereu îi vedem pe la uºile primãriilor cerând o casã, iar cât priveºte achitarea vreunei taxe sau facturi, aºa cum fac toþi oamenii pentru a trãi, nici vorbã.

Taxele pe construcþiile speciale, resimþite ºi în minerit

axele pe construcþiile speciale afecteazã ºi domeniul minier. Începând din acest an, Guvernul a impus o serie de taxe care vor fi plãtite pentru construcþiile speciale ºi stâlpi. Monika BACIU

În acel ordin se face referire ºi la construcþiile subterane, astfel cã ºi acestea vor fi impozitate suplimentar. La nivelul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului s-au inventariat construcþiile care intrã sub incidenþa legii. ”Ne afecteazã întro oarecare mãsurã, dar având în vedere cã lucrãrile miniere subterane sunt lucrãri miniere destul de vechi care peste jumãtate din valoarea lor sunt amortizate, nu va fi o creºtere semnificativã a valorii, a taxelor pe construcþiile speciale. Cu siguranþã vom plãti, abia am fãcut o evidenþiere a lucrãrilor miniere care vor fi supuse acestor taxe”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

La începutul lunii noiembrie Guvernul a anunþat cã va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcþiile speciale exceptate pânã în prezent, reprezentând 1,5% din valoarea activului. Construcþiile speciale sunt acele construcþii care nu sunt realizate sub forma de incintã sau care sunt realizate sub forma de incintã, dar nu sunt destinate desfãºurãrii unei activitãþi. Sunt considerate constructii speciale sonde de þiþei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staþii de transformare ºi de conexiuni, precum ºi clãdirile ºi construcþiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reþele aeriene de transport ºi distribuþie a

energiei electrice ºi stâlpii aferenþi acestora, cabluri subterane de transport, instalaþii electrice. Tot în aceastã categorie intrã ºi canalizãri ºi reþele de telecomunicaþii subterane ºi aeriene, cãi de rulare, de incintã sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane ºi rampe de puþ, puþuri de minã, coºuri de fum, turnuri de racire, baraje ºi construcþii accesorii, diguri, construcþii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele ºi staþiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte ºi tuneluri, reþele ºi conducte pentru transportul sau distribuþia apei, produselor petroliere, gazelor ºi lichidelor industriale, reþele ºi conducte de termoficare ºi reþele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaþii tehnologice, rezervoare ºi bazine pentru depozitare.

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Zeci de kilometri de pârtii de schi din staþiunile Vãii Jiului, doar pe hârtie D

ltimele pârtii deschise în anul 2010 Conform unor centralizãri ale ministerului Turismului, ultimele pârtii de schi care au fost deschise în Valea Jiului dateazã din anul

2010. Atunci s-au inaugurat mai multe pârtii în Parâng.

pârtii de schi omologate în judeþul Hunedoara Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a publicat

pârtiile omologate la nivel naþional. În judeþul Hunedoara sunt omologate 13 pârtii pentru iubitorii sporturilor de iarnã, 12 dintre ele fiind în Valea Jiului. Cele 12 pârtii de schi din Valea Jiului au o lungime totalã de nici 8 kilometri, cel puþin asta reiese din statisticile ministerului de resort.

pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km”, se aratã pe unul dintre site-urile din Straja.

pârtie în cea mai nouã staþiune din Valea Jiului

pârtii în Petroºani

Conform listei de la MDRT, în Petroºani sunt omologate 5 pârtii de schi. Este vorba de pârtia Poiana, care are

425 de metri aceasta fiind consideratã dificilã, pârtia Telescaun 320 de metri având un grad de dificultate mediu. Urmeazã pârtiile consacrate din masivul Parâng. Pârtia A are 320 de metri aceasta fiind pentru începãtori, pentru cã este încadratã la grad de dificultate uºor, pârtia B 1200 de metri ºi pârtia C 250 de metri, cele douã fiind dificile, adicã pentru experimentaþi. Aceste pârtii sunt în administrarea SC Piatra SA. Societatea comercialã Piatra înfiinþatã în anul 2008 cu scopul de a construi o telegondolã în Parâng, dar ºi de a dezvolta domeniul schiabil din zonã, are în sfârºit un administrator

care sã rãspundã de patrimoniul firmei. În 2008, consilierii locali din Petroºani aprobau înfiinþarea unei noi societãþi comerciale, care sã funcþioneze în subordinea administraþiei publice locale ºi sã se ocupe de proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Câteva luni mai târziu, reprezentanþii Adunãrii Generale a Acþionarilor au numit ºi un administrator al societãþii, aceasta fiind Monica Ciurea, iar mai apoi, în regim part – time, a fost angajat ºi un contabil. Firma pleca la drum cu proiecte îndrãzneþe, cel puþin la nivel declarativ, iar reprezentanþii AGA spuneau, nici mai mult nici mai puþin, cã ºi-au propus sã facã ordine în munte, în aºa fel încât turiºtii sã fie atraºi ºi nu alungaþi din staþiune. În plus, SC Piatra SA ar fi trebuit sã preia în concesiune domeniul schiabil din Masivul Parâng – cu tot ceea ce cuprindea acesta – dupa implementarea proiectului de investiþii intitulat “Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng”. Iar pentru toate acestea s-au stabilit ºi salarii pentru cei doi angajaþi, respectiv contabilul plãtit cu ora ºi administratorul firmei, în regim full – time. Numai cã, recent, administraþia publicã

localã din Petroºani a decis sã treacã la capitolul istorie firmã din subordinea sa, pe motiv cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care a fost înfiinþatã. „Între timp, s-a schimbat legislaþia, iar noi nu mai avem voie sã concesionãm domeniul schiabil cãtre o societate din subordinea noastrã. Am decis sã o suspendãm pentru cã nu-ºi mai poate atinge scopul pentru care firma a fost înfiinþatã”, a declarat Marian Popescu, administrator public al municipiului Petroºani. Suma alocatã cãtre aceastã societate a fost de aproximativ 100.000 de lei, dar Popescu spune cã nu sau cheltuit toþi banii. Iar în ceea ce priveºte activitãþile derulate în cei peste 3 ani de activitate, acestea pot fi numãrate pe degetele

de la o mînã: o acþiune de ecologizare a staþiunii Parâng, întocmirea actelor necesare pentru autorizarea pîrtiilor, ori, împreunã cu reprezentanþii SALVAMONT, întreþinerea ºi marcarea traseelor montane. În Masivul Parâng mai este o pârtie administratã de S.C.Omb Montana 2004, aceasta fiind denumita pîrtia Europarîng care are o lungime de 350 de metri, fiind încadrata la categoria celor dificile. În masivul Parâng se poate schia pe pîrtii în lungime totalã de 2865 metri. În prezent, în Parâng se deruleazã proiectul Schi în România. Proiectul domeniului schiabil din Masivul Paring are o valoare de aproape 68 de milioane de euro ºi prevede construirea unei telegondole cu care turiºtii vor ajunge din

Petroºani în staþiunea Paring. În staþiune vor fi amenajate mai multe pîrtii de schi care vor însuma o lungime de 30 de kilometri. Pentru schiori vor fi pregãtite încã cinci instalaþii de teleschi, dar ºi facilitãþi pentru petrecerea timpului liber.

ârtiile din Straja nasc controverse în documentele oficiale În staþiunea montanã Straja sunt omologate doar cinci pârtii de schi. Platoul Soarelui în lungime de 465 de metri este administratã de S.C. Vest Week-end Com S.R.L. Urmeazã pârtiile administrate de omul de afaceri lupenean Emil Pãrãu prin Comexim R. Acestea sunt în numãr de patru.

Este pârtia Lupului în lungime de 519 metri, Constantinescu 1740 metri, Mutu 540 metri ºi Sfântu Gheorghe 700 metri. Astfel, în Straja se poate schia pe aproape 4 kilometri de pârtii, mai exact 3964 de metri. Existã site-uri care însã contrazic Ministerul Turismului ºi oferã informaþii despre numãrul mare al pârtiilor de schii din straja. ”În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu. Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km vor fi acoperiþi cu zãpadã artificialã din acest sezon (20122013). Cele 10 instalaþii de transport pe cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Noutãþi absolute: înlocuirea telescaunului cu o telegondolã modernã ºi construcþia noului telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, care

pârtii de schii însumeazã peste 24 de kilometri. În Prahova sunt omologate în total 24998 de metri de pârtii de schi.

nouã staþiune la Petrila?

Staþiunea Montanã din Pasul Vâlcan a luat fiinþã de puþin timp. Mai exact, de turism se vorbeºte în zonã din momentul în care a fost pusã în funcþiune telegondola. Aici însã este doar o pârtie în lungime de 395 de metri, pârtie administratã de Emil Pãrãu. El este primul care a pus bazele pârtiilor din staþiunea montanã Pasul Vâlcan, o staþiune turisticã controversatã la nivel naþional. În Straja, proiectul vizeaza unirea staþiunii cu Pasul

Administraþia localã de la Petrila a avansat în ceea ce priveºte demersurile pentru obþinerea tuturor avizelor de dezvoltare a domeniului schiabil din ªureanu. În zona unde vor fi amenajate pârtiile ºi se va monta instalaþia pe cablu nu vor fi construite cabane. Acestea vor fi amenajate de investitori privaþi în zona Lunca Florii. La Petrila, staþiunea va fi dezvoltatã, practic, de acelaºi investitor care a construit ºi pe partea de Alba. Anul trecut,e dilii de aici au încheiat un contract de asociere cu investitorii care au realizat domeniul schia-

Vâlcan. În judeþul Hunedoara mai este o pârtie omologatã. Cea din Masivul Retezat, ºi anume pârtia Râuºor de 780 de metri lungime, administratã de SC Gardora Travel Srl. Astfel, judeþul Hunedoara are doar 8004 de metri de pârtii, în timp ce în judeþul Prahova, renumitele

bil de la ªureanu ºi, în acelaºi timp, au fost demarate demersuri pentru modificarea ºi completarea Legii 526 pentru cuprinderea în anexe ºi a domeniului schiabil spre Petrila, adicã partea spre ªureanu. Documentaþia a fost depusã al minister, iar rezultatele sunt favorabile. Monika BACIU

8 Turism

Turism 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Zeci de kilometri de pârtii de schi din staþiunile Vãii Jiului, doar pe hârtie D

ltimele pârtii deschise în anul 2010 Conform unor centralizãri ale ministerului Turismului, ultimele pârtii de schi care au fost deschise în Valea Jiului dateazã din anul

2010. Atunci s-au inaugurat mai multe pârtii în Parâng.

pârtii de schi omologate în judeþul Hunedoara Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi a Turismului a publicat

pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km”, se aratã pe unul dintre site-urile din Straja.

pârtie în cea mai nouã staþiune din Valea Jiului

pârtii în Petroºani

Conform listei de la MDRT, în Petroºani sunt omologate 5 pârtii de schi. Este vorba de pârtia Poiana, care are

pârtii de schii însumeazã peste 24 de kilometri. În Prahova sunt omologate în total 24998 de metri de pârtii de schi.

nouã staþiune la Petrila?

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Valea Jiului ar putea fi înghiþitã de gaze mortale

Efecte dramatice ale minelor închise necorespunzãtor

alea Jiului ar putea fi ”înghiþitã” gaze dacã lucrãrile de închidere a unitãþilor miniere nu sunt executate corespunzãtor. Efectele exploatãrii zãcãmintelor de cãrbune sunt vizibile pretutindeni. În decursul anilor, mai multe zone ºi-au modificat geografia din cauza lucrãrilor subterane. Efectele nu sunt vizibile imediat, ci în cursul anilor. Specialiºtii în domeniul minier spun cã dacã lucrãrile de închidere nu sunt executate corespunzãtor existã riscul ca zãcãmântul de huilã sã se aprindã, iar la suprafaþã ar putea ieºi gaze nocive, chiar mortale. Monika BACIU ”Lucrãrile de subteran ale minelor active le observãm ºi în momentul de faþã dacã ne deplasãm în zonele se exploateazã. Dacã la mina Petrila urcãm dealul care e în imediata vecinãtate se observã cum este afectatã suprafaþa ºi chiar se observã pasul de prãbuºire a rocilor în urma exploatãrii. În cazul minelor care sunt închise, pot sã afecteze suprafaþa, dar mai puþin pentru cã noi ºtim cã efectul surpãrii rocilor încpnjurãtoare se transmite cu aproximativ 100 de metri pe an, deci exploatarea în Valea Jiului se face în aprixamativ 300 de metri, efectul exploatãrii se transmite în urmãtorii trei ani. Dacã am exploatat acum abia dupã trei ani simþim efectul la suprafaþã. La minele închise nu se mai pune atât de mult problema asupra efectelor suprafeþei, ci se pune problema dacã minele sunt închise corect, se respectã toate normele în ceea ce priveºte închiderea minelor respective, sã aibã grijã sã nu se stabileascã circuite de aer

între zona exploatatã cu cãrbune ºi suprafaþã astfel încât cãrbunele sã ia foc, iar gazele sã migreze spre suprafaþã. Noi fiind într-o depresiune, aici în Valea Jiului efectele autoaprinderii cãrbunelui într-o minã închisã ar fi dezastruoase. ªtim cã dioxidul de carbon rãmâne în vale, în depresiune ºi înseamnã cã întreaga populaþie ar trebui sã iasã la înãlþimi, astfel încât sã iasã din zona de poluare”, a declarat profesorul universitar

societãþi comerciale, care au realizat proiecte tehnice pentru închiderea minelor Petrila, Paroºeni ºi Uricani. ”S-au lansat proiecte pentru închiderea minelor ºi dacã respectã aceste proiecte atunci nu cred cã sunt probleme. Proiectele respective le-au câºtigat diferite societãþi economice. Lucrãrile de închidere a minelor trebuie fãcute dupã un proiect ºi dacã s-au respectat proiectele de

aproape se vine pânã în jurul puþurilor, apoi se închid puþurile ºi se construiesc diguri pentru închiderea puþurilor, se construiesc dopuri ºi sunt lucrãri care sunt proiectate”, a mai spus sursa citatã. 42 de kilometri lungime ºi 9 kilometri lãþime. Aceasta este suprafaþa minierã a zãcãmântului de huilã din bazinul Vãii Jiului. când s-au început primele exploatãri de cãrbune s-au luat în considerare mai multe aspecte. S-au realizat

doctor inginer, Eugen Cozma, profesor în cadrul Facultãþii de Mine. Închiderea minelor se face dupã anumiþi paºi concreþi. De aceste lucruri se ocupã în prezent mai multe

închidere, s-au fãcut pentru fiecare minã în parte, atunci nu vor fi probleme. Închiderea s-a fãcut pe etape. În primul rând se închid unitãþile de producþie, adicã abatajele ºi pe urmã din aproape în

pilieri de siguranþã în zonele populate, tocmai pentru ca aceste suprafeþe sã nu fie afectate de lucrãrile de exploatare din subteran. ”În Valea Jiului, toatã Valea Jiului

inclusiv Petroºaniul, se aflã pe zãcãmântul din bazinul minier Valea Jiului care se întinde pe 42 de kilometri de la est al vest între 9 ºi doi kilometri lãþimea zãcãmântului. Zãcãmântul are formã de ghiuvetã, în momentul când s-au proiectat minele s-au proiectat ºi pilieri de siguranþã în zonele unde existã centre umane, unde existã construcþii industriale, cursuri de apã, cãi ferate. Acolo s-au lãsat pilieri de siguranþã. Adicã cãrbunele în subteran nu se exploateazã, rezerva din pilierii de siguranþã intrã în rezerva din afara bilanþului, nu se ia în calcul. Unde s-au proiectat minele, s-au proiectat perimetre miniere în zone unde chiar dacã este afectatã suprafaþa în urma exploatãrii nu are efecte asupra zonelor umane. Acolo e zonã de pãdure, pãºune, unde efectele pot fi cu timpul, unde zona respectivã se stabi-

lizeazã, pot sã disparã cu timpul aceste efecte”, mai spune Eugen Cozma. În urma exploatãrii subterane a unui zãcãmânt se produce deplasarea rocilor din acoperiº, afectând integritatea terenului de la suprafaþã. Efectele scufundãrilor discontinue pot fi dramatice. Dat fiind caracterul lor dinamic, adesea au condus la pierderi de vieþi omeneºti, închiderea parþialã a unor mine ºi distrugerea de construcþii, instalaþii ºi echipamente situate la suprafaþã. Începerea exploatãrilor la suprafaþã dateazã abia din deceniul al VI-lea al secolului XIX-lea, datoritã amplasamentului marginal al acestei regiuni, a lipsei totale de infrastructurã rutierã care sã facã posibil accesul cãtre regiunile mai dezvoltate ºi a nivelului scãzut al industrializãrii faþã de cel al bazinelor carbonifere similare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Perspectiva de a-ºi primi salariile cu întârziere i-a însãnãtoºit pe mineri

S-

au însãnãtoºit brusc când au aflat cã s-ar putea sã primeascã banii cu întârziere dacã stau în foaie de boalã. Minerii din cadrul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Hunedoara au bãtut un nou record, dar de data aceasta pozitiv, adicã au acumulat foarte puþine zile de concediu medical, în urma unei decizii anunþate de conducerea CEH. Carmen COSMAN - PREDA Numãrul foilor de boalã acumulate de angajaþii minelor viabile din Valea Jiului, înglobate în Complexul Eneregtic Hunedoara, s-a înjumãtãþit. Responsabilii Diviziei Miniere din cadrul CEH spun cã nici o datã nu au stat mai bine ca în luna ianuarie, iar aceasta graþie unei mãsuri adoptate de conducere care nici mãcar nu a fost pusã în practicã, ci doar anunþatã.

„N-am stat niciodatã mai bine. La nivelul lunii ianuarie

regulã era de 9 – 10%”, a declarat Nicolae Drãgoi, direc-

nivelul CEH, s-a decis ca plata foilor de boalã sã se facã cu întârziere, lucru permis de lege. Asta în condiþiile în care o bunã parte dintre minerii bolnavi în acte intrau în foaie de boalã pentru cã primeau salariul integral, faþã de colegii lor

aceasta, care se pare cã dã roade, vine dupã ce fostele conduceri ale Companiei Naþionale a Huilei Petroºani au încercat din rãsputeri sã stãvileascã fenomenul numãrului mare de zile de concediu medical, care afecta grav producþia, ºi au apelat chiar ºi la ajutorul Casei de Asigurãri de Sãnãtate pentru a-i depista ºi sancþiona pe medicii care dãdeau cu prea mare largheþe concedii medicale.

4.000 de zile de concediu medical într-un an

procentul este de 4,6% la nivel de Divizie Minierã, iar de

torul Diviziei Miniere din cadrul CEH. Acesta spune cã, la

care sunt plãtiþi în funcþie de producþia realizatã. Iar mãsura

Anul trecut, cei 4925 de angajaþi de la minele viabile din Valea Jiului – Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni – au reuºit sã

Fãrã importuri de huilã!

u vom mai importa huilã. Asta au cerut ºi au aprobat membrii Consiliului de Administraþie al Societãþii de Închideri de Mine, iar ca ºef al acestui for a fost ales un reprezentat al ministerului. Directorul Aurel Anghel are un plan de extracþie, dar ºi unul de disponibilizare a personalului. Diana MITRACHE

În 2014 nu CEH nu va mai importa huilã, aºa cum s-a întâmplat pânã acum. Asta au decis reprezentanþii Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, în urma ºedinþei Consiliului de Administraþie. Tot ei au planificat ºi producþia de huilã pentru acest an. „S-a discutat, ca principalã

temã, evitarea importului, prin producþia de cãrbune în lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, chiar pe tot anul, dacã ne luãm dupã previziunile potrivit cãrora va fi un an secetos”, a declarat Aurel Anghel, directorul general SNÎMVJ. Minerii de la unitãþile aflate pe închidere au de scos cam 430.000 de tone de huilã ºi Consiliul de Administraþie a aprobat

contractul de livrare. „Noi, prin programele generale de exploatare, avem cuprins, pe anul 2014, o producþie de 430.000 de tone. Avem înaintat un contract la CEH, pe o producþie de 430.000 de tone, contract care a fost supus aprobãrii CA al CEH ºi aprobat ºi în zilele urmãtoare primim contractul în forma sa finalã, semnat de toþi factorii de decizie din CEH, a mai adãugat Anghel. Pentru cã tot s-au întâlnit în AGA, cei de la Societatea de închideri de mine au aprobat ºi componenþa Consiliului de Administraþie, iar acesta va fi condus de un reprezentant de la minister. „S-a ales preºedintele Consiliului de Administraþie în persoana domnului Dan

Cârlan, director de cabinet al ministrului secretar de

adune nu mai puþin de 114.606 zile de concediu medical. Un numãr impresionant, dar net inferior celui din anii precedenþi. De exemplu, în 2012 s-au înregistrat 150.000 de zile de foaie de boalã, e drept la un numãr de 7.433 de angajaþi. Minerii au suferit de diverse afecþiuni, dar cele mai multe zile de concediu medical au fost acordate pentru boli obiºnuite, ºi abia apoi pentru boli profesionale. Pe de altã parte, specialiºtii în domeniu atrag atenþia cã angajaþii unitãþilor extractive sunt tot mai bãtrâni ºi mai bolnavi. Astfel, media de vârstã este de 42 – 43 de ani, în condiþiile în care un miner care are vechimea necesarã se poate pensiona la 45 de ani.

stat Maricel Popa”, a conchis Aurel Anghel. În plus, pentru minerii de la subunitãþile aflate în program de închidere, existã prevãzut pentru anul 2014 ºi un program de disponibilizare. Acesta, însã, va intra în vigoare în ultimele luni, tocmai pentru a putea face faþã producþiei contractate cu Complexul Energetic Hunedoara.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Prognoza meteo pânã pe 9 februarie Administraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a evoluþiei valorilor termice ºi a precipitaþiilor în intervalul 27 ianuarie - 9 februarie, pentru toate regiunile din þarã ºi la munte. Estimarea este realizatã folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie duratã (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

anat

Pânã pe 2 februarie, temperaturile vor marca o creºtere treptatã, astfel încât maximele diurne ajung pânãla 4 grade. Între 2 ºi 5 februarie valorile termice maxime scad cu aproximativ 2 grade Celsius, iar apoi

vremea se va încãlzi uºor ºi treptat, urmând ca, la sfârºitul celei de a doua sãptãmâni de prognozã, sãse atingãmedii termice de 5…6 grade la amiazã. În ceea ce priveste evoluþia minimelor nocturne, acestea vor creºte de la -9 grade pânãspre 0 grade în intervalul 27 ianuarie – 2 februarie, apoi vor marca o scãdere uºoarã ºi se vor menþine între -4 ºi -2 grade pânãla sfârºitul intervalului de prognozã. În jurul datei de 29 ianuarie vor fi ninsori pe arii extinse, dar nu foarte importante cantitativ, apoi probabilitatea pentru precipitaþii mixte va fi mai ridicatãîntre 1 ºi 4 februarie.

ransilvania

Pânã spre sfârºitul primei sãptãmâni vremea rãmâne rece, cu medii ale temperaturilor minime de 10…-8 grade ºi ale maximelor de -5…-4 grade. Pe 1 – 2 februarie regimul termic va

Numãrul cazurilor de cancer de piele s-a dublat xpunerea îndelungatã la soare duce la apariþia cancerului. Noi E cazuri de cancer de piele. Boala seco-

lului XXI loveºte sub diferite forme. La nivelul judeþului Hunedoara, doar în anul 2013 au fost depistate 15 noi cazuri de cancer de piele. Monika BACIU Numãrul acestora este mai redus faþã de cele descoperite în anul 2012, atunci când 19 persoane au fost identificate ca suferind de aceastã afecþiune. Chiar ºi aºa la nivelul judeþului sunt în evidenþe în anul 2013, 114 cazuri de

persoane care suferã de cancer de piele cu o creºtere de aproape sutã la sutã faþã de anul 2012 atunci când au fost luaþi în evidenþã 57 de bolnavi. Melanomul este o forma de cancer cutanat care isi are originea in celulele producatoare de pigment denumite melanocite.

marca o creºtere de aproximativ 7 grade Celsius, temperaturile apropiindu-se de mediile multianuale specifice perioadei din an. A doua sãptãmânã de prognozãva debuta cu o tendinþãde uºoarãrãcire, valorile termice vor scãdea cu 2…3 grade pânã la jumãtatea sãptãmânii, pentru ca la sfârºitul intervalului de prognozãsãse revinã la un regim termic diurn normal pentru prima decadãa lunii februarie, cu maxime, în medie, de 2 grade Celsius. Probabilitatea de precipitaþii va fi mai ridicatãpe 29 ianuarie, când acestea vor fi sub formã de ninsoare, apoi între 1 ºi 4 februarie, când, trecãtor, pot fi ºi lapoviþe sau ploi.

7 grade, iar a minimelor de -10…-12 grade, pentru ca în jurul datei de 31 ianuarie regimul termic sã mai scadã cu aproximativ 4 grade. Abia pe 1 ºi 2 februarie temperatura aerului va marca o creºtere semnificativã, temperaturile diurne vor atinge medii de -3…-2 grade, iar cele nocturne vor urca spre 5… -4 grade. În cea de a doua sãptãmânãde prognozã, regimul termic va avea o scãdere uºoarã la început, dar cãtre week-end vremea se va încãlzi din nou, atingându-se medii termice de -6 grade noaptea ºi 2 grade ziua. Probabilitatea de ninsoare va fi mai mare pe 27 ºi 29 ianuarie, precum februarie, când va ninge în general slab cantitativ.

oldova

În prima sãptãmânã, vremea va fi deosebit de rece, geroasã, mai ales în cursul nopþilor ºi al dimineþilor. În primele zile, media valorilor maxime va fi de -8…Aceste celule devin anormale, cresc necontrolat si invadeaza in mod agresiv tesuturile din jur. Chiar daca melanomul este mai putin frecvent decat alte tipuri de cancer de piele este cel mai grav. Melanomul poate fi vindecat daca este depistat si tratat in stadiile incipiente cand este localizat doar la nivelul pielii. In stadiile mai avansate, se poate raspandi sau metastaza pe cale hematogena (prin sange) sau limfatica (prin limfa) la alte organe sau la oase, in aceste cazuri fiind mai putin probabila vindecarea.

ltenia

În primele trei zile vremea va fi cu mult mai rece decât în mod normal la aceastã datã, ºi abia între 31 ºi 1 februarie temperaturile vor creºte, de la -5 la 1 grad la valorile maxime ºi de la 9…-8 pânã la -1 grad la valorile minime nocturne. Ulterior, vremea se va rãci din nou, iar temperaturile nocturne vor scãdea,

în medie, cu 6 grade, în timp ce maximele diurne se vor menþine în jurul unei valori medii de 0 grade Celsius. O uºoarã tendinþãde creºtere, cu 1…2 grade, se va manifesta abia la sfârºitul intervalului de prognozã. Va ninge în jurul datei de 29 ianuarie, iar între 1 ºi 4 februarie va creºte probabilitatea pentru precipitaþii mixte, pe arii extinse.

a munte

Pânã spre sfârºitul primei sãptãmâni regimul termic se va menþine relativ con-

stant, cu medii de 6…-4 grade ale temperaturilor maxime ºi de -12...-10 grade ale celor minime. Dupã 31 ianuarie vremea se va încãlzi uºor, spre valori medii cu aproximativ 6 grade mai ridicate pe 2...3 februarie. A doua sãptãmânã de prognozã va fi caracterizatã prin temperaturi maxime între -4 ºi 0 grade ºi minime între -10 ºi -7, cu cele mai scãzute valori la mijloc de sãptãmânã. Va ninge pe 29 ianuarie ºi, din nou, în intervalul 1 – 4 februarie. În rest, probabilitatea pentru precipitaþii va fi redusã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Actualitate 13

A revenit zãpada, au reînceput hãlãduirile prin munþi

inerea trecutã a reînceput sã ningã astfel cã zilele week-end-ului recent încheiat au reprezentat pentru fiecare locuitor al Vãii, care se respectã cât de cât, un bun prilej de a arãta cât de mult respectã ºi el natura ºi miºcarea în aerul liber. Mircea NISTOR Aºa cã (virgulã) cu mic, cu mai mare, lumea bunã de prin Valea Jiului ºi nu numai, ºi-a încãrcat rubedeniile prin gipane ºi au urcat cu toþii pânã în vârful muntelui. Adicã, în special, pe la Straja ºi Parâng, pe acolo pe unde unii mai cu dare de mâini ºi-au tras ºi câte o „cãbãnuþã” mai mult sau mai puþin modestã. Apropo, pânã în vârful muntelui nu este prea mult spus pentru cã animalele putere de prin motoarele maºinilor 4 ori 4 îi duc pe proprietarii autovehiculelor superdotate chiar pânã în buza pârtiei. Odatã ajunºi la locul în care se practicã sporturile de iarnã, oamenii ieºiþi la aer ºi-au scos de prin port-bagaje sau cabane pungile de plastic, capacele de dublu V plus C sau în cazurile mai fericite schiurile, skate-boardurile sau snow-

mobilele ºi au purces sã facã sport. De iarnã. Bineînþeles, ustensilele necesare practicãrii sporturilor sunt însoþite de costumele fiþoase scoase ºi ele la promenadã ca sã vadã lumea ce bazaþi sunt unii dintre vãijieni. Bineînþeles, în sânii mamei naturã nu lipsesc manelele date la maximum ºi bericile sau ºpriþurile, cã doar de aia face omul sport. ªi pentru cã sportul solicitã un efort superomenesc ºi berurile curg precum fluviile, adicã superbine. În acest timp, odatã cu ultimul sfârºit de sãptãmânã, staþiunile din Vale s-au transformat în niºte vãi ale gunoaielor ºi aici nu este vorba despre iubitorii de munte, ci despre artefactele pe care le lasã în urmã. Adicã (virgulã) cutii de bere, sticle de sucuri, ºervete ºi ºerveþele ºi alte chestii „ecologice”. Crizã economicã mondialã? Da de unde... Protipendada Vãii urcã sãptãmânal

la munte ºi consumã bine, tot ce prinde, nefiind afectaþi de criza lansatã prin USA ºi în numele cãruia se înmulþesc ºi ºomerii din Rromânia. Deci, se poate spune cã criza sau îndelungata lipsã a zãpezii nu a afectat defel cheful de distracþie al oamenilor ºi nici nu a bãgat la naftalinã snobismul. Ba, din contrã! Dar ce sã facã omul de rând când însuºi Zeus, adicãtelea primul bãrbat al þãrii, recte Traian Bãsescu, mai coboarã ºi el pe pãmânt (din când în când), adicã pe pârtiile de schi, pardon snowmobil? Ce-i drept ºeful statului nu a ajuns prin Valea Jiului dar, pentru cã este ºi el om, mai merge, din când în când ºi el pe la munte, chiar dacã este vorba despre Predeal sau Covasna. Pentru deconcentrare, soluþiile prezidenþiale sunt aceleaºi ca ale omului de rând ºi anume pãdurea, zãpada ºi uneori viteza prin zãpadã ºi pãdure.

Poate, uneori, ºi altele... Una peste alta, pânã aici toate sunt bune, pentru cã omul mai are ºi dreptul de a se distra puþin. Chiar dacã pârtiile se umplu de-a valma de celofaniºti, pungiºti, schiori, ATV-iºti, sãnieri, snow-mobiliºti, sau pur ºi simplu de gurã-cãscãtori care nu au ceva mai bun de fãcut pe acasã. Partea proastã e cã toþi aceºtia urcã la munte cu maºinuþele proprii ºi fiecare vrea sã ajungã cu automobilul cât mai sus ºi departe. Ba vor ºi parcãri dar ºi drumuri cât mai libere. ªi dacã nu le au pe astea atunci se plâng. „Problema asta cu parcãrile chiar este o problemã, dar sunt ºi prea multe maºini ºi dacã vine fiecare cu maºina, atunci chiar nu are pe unde sã o lase pe lângã staþia de

Vrând-nevrând, câþiva au ajuns ºi la adãpost

ãpada ºi frigul i-au determinat pe câþiva oameni ai strãzii din Petroºani sã se refugieze în adãpostul amenajat de cãtre autoritãþile locale. De câteva zile, 5 sãrmani îºi petrec noaptea aici, între orele 22:00 ºi 8:00. Cu începere de marþi aceºtia urmeazã a primi, pe lângã îngrijire medicalã ºi hranã, oferitã de cãtre Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã. Mircea NISTOR “Noi îi culegem de pe strãzi ºi le oferim cazare ºi asistenþã. În prezent, în fiecare noapte, avem 5 persoane care vin sã doarmã aici”, a declarat Nicolae Stãncioiu, ºeful Biroului de Ordine ºi Liniºte Publicã din

cadrul Poliþiei Locale a municipiului Petroºani. Poliþiºtii locali din Petroºani au identificat, pânã acum, 13 oameni ai strãzii. Cei mai mulþi dintre aºaziºii “boschetari” din Petroºani preferã sãºi petreacã nopþile pe þevile de termoficare. Mai exact, acolo

unde ºi-au improvizat niºte adãposturi temporare. “La adãpost, le oferim condiþii foarte bune dar, cei mai mulþi dintre ei, refuzã sã vinã aici ºi preferã sã doarmã prin clãdirile pãrãsite sau, chiar, afarã. În ceea ce priveºte, noi nu-I putem sili sã vinã la adãpost. Dacã

nu vor. Pe de altã parte, ne continuãm acþiunile de identificare ºi ajutorare a oamenilor strãzii. Mai ales în aceastã perioadã în care temperaturile exterioare sunt scãzute ºi ºi-a fãcut apariþia ºi zãpada. Asta, pentru cã nu ne dorim sã înregistrãm cazuri de decese datorate hipotermiei. În plus, pe cei care suferã de mai multe boli, îi ducem la spital”, a mai spus Nicolae Stãncioiu.

plecare a telescaunului. Însã, sunt ºi unii care au maºini puternice care urcã pânã sus în munte. Am avut surpriza sã întâlnesc un jeep care vroia sã o apuce pe o pârtie. Când le-am spus celor doi tineri care erau din Timiºoara sã lase maºina ºi sã urce la cabanã pe jos, tipa care era toatã îmblãnitã ºi pe tocuri, cu lap-top-ul sub braþ, s-a rãzvrãtit cã ea nu poate merge pe jos câteva zeci de metri. Cam ãºtia sunt oamenii care vin la munte”, a spus unul dintre salvamontiºtii din Valea Jiului. „Când eram copil, drumul nu era asfaltat, telescaun nu exista, cabane erau doar câteva, dar era mult mai frumos. Atunci chiar fãceai sport pentru cã mergeai pe jos câþiva kilometri buni, urcai în munte tot pe jos ºi fãceai o singurã coborâre pentru cã se însera ºi trebuia sã pleci acasã. Acuma ãºtia urcã la munte

mai mult sã se distreze ºi sã se îmbete ºi noi trebuie sã-i culegem”, a declarat un alt salvamontist. Pe de altã parte, noii practicanþi ai sporturilor de iarnã le dau din plin de lucru ºi medicilor, care trebuie sã repare membrele rupte de cãtre alunecãtorii pe pârtii. ªi în acest an, în staþiunile montane din Valea Jiului, nu au fost deloc puþine cazurile de acest gen, picioarele, mâinile sau coastele fracturându-se în ritm industrial. Nu-i însã nimic, pentru cã aºa îºi mai aminteºte ºi omul cã s-a ozonificat ºi s-a dat cu punga la munte, când îºi priveºte cicatricele. În plus, în afara „fracturiºtilor”, unii se mai ºi pierd prin munþi, dându-le de lucru salvamontiºtilor care trebuie sã-i caute prin nãmeþi. Cei care se pierd pleacã un pic în cãutarea unei oaze de liniºte ºi dupã ce o gãsesc, nu mai identificã drumul spre cabanã ºi lanseazã SOS-uri telefonistice. Din fericire, în acest an nici un turist nu a fost pierdut de tot, cel puþin pânã în prezent. Cam aºa aratã în prezent staþiunile montane de prin Valea Jiului. Pline de tot felul de neaveniþi, maºini ºi alte deºeuri. Dar asta este ºi turismul va continua sã se dezvolte ºi pe mai departe...

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Din Þara de Foc la Tijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 România vãzutã altfel 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort (r) 20:30 Cântec de iubire

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Supremaþia lui Bourne 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Întreabã-i pe copii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mihai Viteazul II 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Detectiv fãrã voie 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Inamicul nevãzut 0:30 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi mult de alergat pentru niºte acte legate de o moºtenire. Spre searã, vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes familial, împreunã cu partenerul de viaþã. Este un moment favorabil planurilor de viitor.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:30 Rezumat Spania 16:30 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal Club 18:15 Fotbal: Steaua Dinamo Kiev 19:00 ªtirile Digi Sport 19:15 Fotbal: Steaua Dinamo Kiev 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European 22:00 Fotbal: Real Madrid

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu o afacere rentabilã, care vã va îmbunãtãþi radical situaþia financiarã. Relaþiile cu prietenii ºi cu rudele sunt foarte bune. În partea a doua a zilei, aveþi musafiri care vã fac o deosebitã plãcere.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Intuiþia vã ajutã sã faceþi schimbãri importante în plan social. Pentru aceasta, însã, sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, împreunã cu un prieten. Profitaþi de acest moment favorabil. Rezultatele muncii de acum se vor vedea în curând. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Iubire interzisã (r)

23 iulie *** 22 august

Dimineaþa aveþi ºansa sã gãsiþi un serviciu mai bine plãtit sau sã fiþi promovat. Veþi avea responsabilitãþi mai mari, dar ºi câºtigurile vor fi pe mãsurã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã. Þineþi cont ºi de sfaturile unei persoane cu experienþã.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã întâmpinaþi probleme financiare, însã nu este cazul sã vã demoralizaþi. Aveþi mai mult noroc dupã-amiazã. O rudã apropiatã vã propune o colaborare pe termen lung. Dacã acceptaþi, vã veþi îmbunãtãþi situaþia financiarã.

Aveþi succes pe plan sentimental ºi în societate. Dupã-amiazã, primiþi veºti bune, din cauza cãrora vã schimbaþi programul. Este o zi bunã pentru planuri de viitor, în legãturã cu o afacere. Þineþi cont de intuiþie

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Relaþiile cu prietenii au de suferit din cauza principiilor pe care le susþineþi cu încãpãþânare. Întrebaþi-vã dacã nu cumva cei din jur au dreptate. Prietenii vã ajutã sã treceþi mai uºor peste o deziluzie sentimentalã.

Dimineaþa faceþi planuri de vacanþã împreunã cu persoana iubitã. Sunteþi bine dispus, pentru cã vã simþiþi înconjurat de prieteni adevãraþi. Þineþi cont de sfaturile unei persoane cu experienþã.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie importantã. Astãzi puteþi sã vã faceþi proiecte de viitor ºi sã vã folosiþi cunoºtinþele teoretice.

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi sã vã faceþi planuri în legãturã cu pornirea unei afaceri. Prietenii ºi partenerul de viaþã vã susþin ºi vã ajutã cu sfaturi utile. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o disputã cu un membru al familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Traversaþi un moment favorabil, în care aveþi posibilitatea sã vã asumaþi noi responsabilitãþi sau sã începeþi o activitate extraprofesionalã. Puteþi avea succes în activitãþile intelectuale.

21 februarie *** 20 martie Nu vã faceþi un plan strict pentru astãzi. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar dupã-amiazã aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Bazaþi-vã pe intuiþie!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Podul “pericol” de la piaþã va fi reparat de primãrie

amenii care merg spre piaþã pe strada Carol Schreter din Petroºani, se tem sã mai traverseze podul peste pârâul Maleia din cauzã cã tabla de pe partea pietonalã este veche, mâncatã de ruginã, pocneºte ameninþãtor la fiecare pas, iar construcþia oricând s-ar putea prãbuºi. Luiza ANDRONACHE

Local ºi au declarat cã vor face tot posibilul sã remedieze problema.

Mulþi trecãtori preferã sã traverseze pe carosabil, printre maºini decât prin zona destinatã lor. Ei spun cã nu este normal ca într-o zonã circulatã intens sã nu se ia masuri pentru siguranþa lor. “Tabla de pe pod s-a degradat în timp ºi nimeni nu a fãcut nimic. Mi-e teamã sã mai merg pe aici”, ne-a spus o localnicã. Autoritãþile locale au discutat de acest lucru în ºedinþa Consiliului

În urmã cu trei ani, o boalã necruþãtoare a rãpit dintre noi pe marele atlet

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

“ Este cunoscutã problema, a fost adusã în discuþie ºi sigur vom prinde repararea acestui pod în planul de investiþii din acest an”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Pânã când se va repara efectiv podul, oamenii sperã sã nu se întâmple vreun accident în urma cãruia cineva sã fie rãnit.

ªTEFAN MIHALY, multiplu campion naþional ºi balcanic, antrenorul multor generaþii. Cu recunoºtinþã ºi respect, mulþumim în mod special, cumnaþilor Elena ºi Alexandru Mihaly, precum ºi celor ce au fost alãturi de noi. ªtefan Cristin - fiu ºi Aurelia Mihaly

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

VÂNZÃRI

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 Ianuarie 2014

Expoziþie la aniversare

Robert Humel este artistul din capitala Vãii Jiului, care a promovat an de an arta, fie cã vorbim de picturã, ori sculpturã ºi tot el este cel care a iniþiat seria întâlnirilor cu arta în public. Pentru prima datã în istoria municipiul Petroºani, Humel a adus arta într-o cafenea, acum câþiva ani ºi a expus mai ales caricaturi. Vernisajul are loc miercuri, la cafenea, începând cu ora 14.00.

rtistul plastic Robert Hummel, cel care a þinut sus steagul în domeniul artei la Petroºani, împlineºte 45 de ani. Este momentul în care a vrut sã organizeze un eveniment inedit, o expoziþie de caricaturã, cu mult umor, cu politicieni locali, oameni de media ºi oameni obiºnuiþi. Locaþia este ºi ea ineditã. Diana MITRACHE Robert Hummel împlineºte o vârstã rotundã ºi vrea sã vinã cu ceva nou ºi inedit. Va fi o expoziþie, peste o altã expoziþie. Sunt caricaturi ale unor oameni de lângã noi, oameni pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, dar ºi oameni care nu sunt cunoscuþi publicului. Caricaturile vor fi expuse pe simeze chiar în ziua de naºtere a artistului, în locul în care deja i-a familiarizat pe clienþi, pentru cã este un bar din centrul oraºului. „Nu am nimic de ascuns. Este la împlinirea celor 45 de ani, miercuri, în 29 ian-

uarie ºi m-am gândit sã punctez momentul cu o expoziþie de caricaturã în continuarea uneia deja existente. Este o premierã, deci, cã punem expoziþie peste expoziþie, sau expoziþie adãugatã la expoziþie, tot în acelaºi spaþiu, unde am iniþiat o galerie de artã, cu ocazia expoziþiei trecute. Continuãm, de data aceasta cu oameni simpli, din zonã, din cartier, din oraº. Foarte mulþi o sã mã întrebe cine sunt. Sunt oameni simpli, printre care am pus ºi câteva repere din viaþa politicã sau din lumea presei locale”, a spus Robert Humel, artist plastic.

Universitatea de la Baru ar putea funcþiona din toamnã

niversitatea de la þarã, din Comuna Baru, mai exact, ºi-ar putea deschide larg porþile pentru studenþi în toamna acestui an. Luiza ANDRONACHE În Comuna Baru funcþioneazã de ceva timp o secþie a Universitãþii Babeº Bolyai din Cluj, iar studenþii, în special pe perioada verii, vin aici sã facã practicã. Proiectul, unul îndrãzneþ pentru o comunã, nu doar cã a reuºit sã fie implementat, ci îºi aratã utilitatea pentru studenþii care studiazã Geografia la aceastã universitate. “În momentul de faþã în Comuna Baru, studenþii fac practicã ºi cercetare. Cred cã ºi etapa a doua va fi

funcþionalã, dupã ce conducerea universitãþii va ajunge sã se ocupe ºi de filialele din teritoriu. Am avut o intalnire cu domnul rector si am decis in prima fazã sa facem doar cursuri post universitare, pentru ca

pentru cele la zi, demersurile sunt puþin mai complicate”, a declarat Daniel Rãducanu, primarul Comunei Baru. Parteneriatul cu Universitatea Babeº Bolyai a fost început pentru a aduce educaþia aproape de tinerii Comunei Baru, ai Þãrii Haþegului ºi ai judeþului Hunedoara. Este un proiect greu, la care se lucreazã de câþiva ani.