Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 538

Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii au liderii pe care ºi-i meritã!

ProUrbis pentru comunitate >>> PAGINA A 4-A

Unirea cu Moldova, actualã ºi azi >>> PAGINA A 5-A

Înºelãciune cu locuri de muncã în strãinãtate >>> PAGINA A 6-A Dupã mai multe licitaþii eºuate

Blocul miliardarului Simota rãmâne la fel de scump >>> PAGINA A 7-A Straja va avea un Muzeu al Primului Rãzboi Modial

Erwin Rommel supranumit ”Vulpea deºertului” a învãþat sã lupte în Valea Jiului >>> PAGINILE 8-9

Cartonul detronat de plastic >>> PAGINA A 10-A Proces cu acuzaþii în „Dosarul Uricani”

Avocatul Ionaºcu contestã amenda >>> PAGINA A 11-A

Eroul din Polatiºte Un tip într-un spital de nebuni xact situaþia din mineritul Vãii Jiului! Gluma aceasta -Sunt Napoleon! Sunt Napoleon! tristã este o bunã ilustrare a ceea ce s-a întâmplat în - Ba nu eºti! spune altul. ultimii ani ºi se întîmplã ºi acum în rândul sindicatelor miniere din Valea Jiului. Fiecare lider de sindicat s-a crezut CINEVA ºi - De unde ºtii tu? - Pentru cã eu sunt Dumnezeu! a crezut cã poate sã facã ce vrea. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 13-A

Cabanierii se bucurã de ninsoare. Vor ieºi pe zero! >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014 Un tip într-un spital de nebuni -Sunt Napoleon! Sunt Napoleon! - Ba nu eºti! spune altul. - De unde ºtii tu? - Pentru cã eu sunt Dumnezeu! Exact situaþia din mineritul Vãii Jiului! Gluma aceasta tristã este o bunã ilustrare a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani ºi se întîmplã ºi acum în rândul sindicatelor miniere din Valea Jiului. Fiecare lider de sindicat s-a crezut CINEVA ºi a crezut cã poate sã facã ce vrea. De ce? Pentru cã, dupã modelul Miron Cozma, toþi liderii de sindicat ce s-au succedat în fruntea sindicatelor miniere s-au crezut niºte mici Dumnezei, care au putere maximã, care pot schimba directorii ºi chiar miniºtrii ºi, nu în ultimul rând, care pot face orice le trece prin minte cu banii minerilor, pe care îi strâng cu japca, sub pretextul aºa-zisei cotizaþii de sindicat benevole. Rezultatul: cei cu

Minerii au liderii pe care ºi-i meritã!

memoria scurtã îºi meritã soarta! Prin anul 2012 le dezvãluiam ortacilor cine este liderul de sindicat Petre Nica, zis Bebe, când, acest personaj, pe atunci preºedinte al sindicatului Muntele i-a scos pe mineri de la ºut cinci zile într-un aºa numit “protest spontan”. A rezolvat ceva cu asta? NIMIC! Din cauza liderilor de sindicat de la Muntele, ortacii au avut la vremea respectivã probleme cu plata salariilor, însã, cei din conducerea CNH de la acea vreme a reuºit sã facã în aºa fel încât oamenii sã nu sufere. Oamenii nu aveau nicio vinã cã liderii de sindicat i-au minþit. În ceasul al doisprezecelea ortacii

s-au trezit ºi, atunci, chiar au inventat un slogan: NICA, NICA, N-AI FÃCUT NIMICA! Un an mai târziu, undeva prin toamna anului 2013, deºi Petre Nica&Co. de la Sindicatul Muntele nu

s-a remarcat cu nimic în plan sindical, adicã activitate ZERO PENTRU OAMENI, alegerile sindicale l-au reconfirmat pe Nica la conducerea Sindicatului Muntele. La vremea respectivã

Investitorii fug de birocraþie

alea Jiului aºteaptã investitori. ªi nu un investitor care sã creeze câteva locuri de muncã, ci investitori care sã le ofere celor de aici mii de locuri de muncã. Pentru acest lucru este nevoie de un parc industrial, iar Consiliul Judeþean Hunedoara sprijinã dezvoltarea acestui aspect.

”Factorii sunt multiplii, în general nici în restul judeþului nu au venit foarte mulþi de câþiva ani încoace din cauza crizei economice. Acesta este principalul motiv. Unele capacitãþi economice s-au restrâns, noi facem eforturi. Este nevoie ºi de un parc industrial ºi în Valea Jiului pentru cã pe noua lege adoptatã anul trecut facilitãþile pot fi acordate doar în interiorul parcurilor industriale. Asta înseamnã

cã investitorii se vor orienta acolo unde sunt parcuri industriale ºi unde pot beneficia de facilitãþi. E greu de fãcut acest lucru, dar trebuie fãcute eforturi. E nevoie de minim 25 de hectare, iar Consiliul Judeþean are în vedere o asociere cu primãria ªoimuº pentru realizarea unui parc industrial ºi sper cã vom reuºi sau vom încerca ºi în Valea Jiului sã gãsim un asemenea perimetru ºi cu una sau alte dintre primãriile din Vale, acolo unde e terenul noi putem sprijini crearea infrastructurii pentru un parc industrial. Asta înseamnã sã vinã investitorii”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþena Hunedoara, Tiberiu Balint. În opinia responsabililor CJH, lipsa investitorilor se datoreazã condiþiilor de la

unele voci din sindicatele de la unitãþile miniere au arãtat cã alegerile au fost trucate, dar cum “verba volant, scripta manent”, Petre Nica a rãmas în vârful Muntelui. ªi tot pentru activitatea NULÃ pe care a depus-o în sindicat în sprijinul membrilor sãi, Petre Nica a mai crescut o treaptã ierarhicã în sindicatul condus de gorjeanul Marin Condescu. Mai exact, pentru cã Nica l-a ajutat pe Condescu sã nu îºi piardã scaunul de la Federaþia Naþionalã Mine Energie, organizându-i un simulacru de alegeri la Petroºani, Condescu, la schimb, l-a fãcut prim vicepreºedinte al Federaþiei. O mânã o spalã pe alta.... Dar sã revenim la zilele noastre. Care este valoarea liderilor de sindicat care se aleg hoþeºte? Exemplul cel mai recent: liderul maxim al minerilor din Valea Jiului, Petre Nica este refuzat zilele trecute de ministrul Niþã... Oare de ce ministrul Niþã i-a dat “reject” lui

nivel naþional. Birocraþia ºi fiscalitatea îi alungã pe cei care ar putea veni aici pentru a-ºi dezvolta investiþiile. ”La nivel general, la nivel naþional eu cred cã ºi investitorii aºteaptã un semnal care din pãcate încã nu a apãrut de îmbunãtãþirea climatului economic. Asta înseamnã scãderea TVAului, scãderea cotei din CAS care revine angajatorului ºi care din pãcate, din negocierile cu FMI sau la negocierile cu FMI nu a reuºit sã fie obþinutã în faza asta. Investitorii strãini aºteaptã semnale ca fiscalitatea, care ºi aºa e împovãrãtoare în România, sã scadã ºi sã devinã mai atractivã pentru ei. Acesta este unul dintre motivele macroeconomice pentru care eu cred cã nu vin investitorii, în afarã de contracþia a economiei modiale ºi faptul cã s-au restrâns în general investiþiile în zona Europei,

Nica? Simplu: aceasta este în momentul de faþã valoarea liderilor de sindicat! Dar nu ºi pe statul de platã, unde Nica are grijã sã fie pontat la lucru, chiar ºi sub pãmânt, deºi el poate fi observat mai mereu cu treabã prin centrul Petroºaniului. Cine poate, oase roade, dar ortacii care l-au ales nu mai au mult ºi se vor trezi cã nu mai au nici oase goale, iar la fel ca ei, toatã Valea Jiului. Numai dacã arunca un ochi peste munte, la colegul sãu Condescu, vedea cã minerii de acolo o duc ceva mai bine ºi nu sunt atât de învrãjbiþi cum sunt cei ce sapã în stratul de huilã. ªi asta pentru cã au nenorocul sã fie duºi spre pierzanie de un individ pe numele sãu Petre Nica, care deºi se aflã de câþiva ani în fruntea sindicatelor pânã acum nu a venit cu nimic concret pentru salvarea locurilor de muncã ale ortacilor. Sindicatele, în schimb, le-a dezbinat ºi mai mult, iar oamenii sunt din ce în ce mai deznãdãjduiþi. Marius MITRACHE

pentru cã în China au luat amploare”, a mai precizat sursa citatã. Conform noii legi, atragerea investitorilor înseamnã realizarea unui parc industrial de cel puþin 25 de hectare, pentru cã doar în incinta acestuia se pot acorda facilitãþi. primarii din Valea Jiului au ridicat de mai multe ori aceastã problemã, ei afirmând cã în zonã nu sunt disponibile asemenea locaþii. Investitorii ar fi nevoiþi sã se dezvolte pe verticalã. Monika BACIU

4 Actualitate

n data de 24 ianuarie 2014 forumul ProUrbis a aniversat doi ani de existenþã. În urmã cu doi ani, mai exact la data de 24 ianuarie 2012, într-o sugestivã Zi a Unirii, la Petroºani a luat naºtere un forum de dezbatere ºi implicare a cetãþenilor în viaþa comunitãþii locale. Iniþiat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, din dorinþa declaratã de a implica un numãr cât mai mare de cetãþeni în luarea deciziilor care privesc dezvoltarea comunitãþii locale ºi promovarea spiritului civic, forumul sugestiv intitulat “Pro Urbis” s-a bucurat de un impact deosebit în rândul oamenilor. ”A fost o idee generoasã ºi care a prins viaþã ºi spre deosebire de alte simpozioane, forumuri ºi întâlniri, forumul ProUrbis a avut ºi o finalitate practicã prin acþiunile care le-am fãcut ulterior discuþiilor care le-am avut în forum. Acesta a fost lansat acum doi ani de zile de 24 ianuarie, ºi cu acest scop de a fi uniþi în jurul comunitãþii ºi de a lucra pentru comunitate. Este una dintre cele mai bune metode pentru a educa tânãra generaþie, voluntariatul în toate domeniile ºi în urma acþiunilor pe care le-am fãcut cu ProUrbis au fost foarte mulþi voluntari, foarte mulþi tineri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Forumul ProUrbis numãrã zeci de membri. Aceºtia s-au implicat activ în realizarea de proiecte pe bazã de voluntariat pentru comunitate. Pãrintele Octavian Pãtraºcu este unul dintre membrii forumului care de altfel a ºi iniþiat o serie de activitãþi în cadrul

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

ProUrbis pentru comunitate

acestui forum. ”Propunerea a fost acceptatã ºi înfãptuitã ºi ne bucurãm. Aºteptãm acum sã se obþinã toate aprobãrile pentru recunoaºterea personalitãþii juridice ºi nãdãjduim cã atunci se va îmbunãtãþi ºi activitatea acestei asociaþii. Statul este destul de bogat ºi temeinic întocmit încât eu nãdãjduiesc cu optimismul care mã caracterizeazã cã va fi un loc ºi un mijloc de înfãptuire a multor proiecte pentru urbea noastrã. Primul proiect care l-am iniþiat a fost ziua verde ºi în fiecare an s-a organizat aceastã acþiune. Ea trebuie continuatã nu numai în ziua respectivã, ci ºi prin fiecare tânãr sau locuitor al urbei noastre care pune un pom ar trebui sã aibã ºi grijã de el. Trebuie udat, trebuie sprijinit cu un þãruº lângã el ºi ajutat sã creascã ºi sã se înmulþeascã. Spre aceasta trebuie sã ne îndreptãm în aceastã privinþã. Cât despre familie ºi importanþa ei familia este nucleul societãþii ºi dacã familiile sunt temeinic întemeiate ºi se lucreazã cu temeinicie ºi cu dragoste se vãd rezultatele imediat”, a spus preotul Octavian Pãtraºcu, unul dintre membrii Forumului ProUrbis. Acþiunile de voluntariat definesc mai multe asociaþii din localitate. Printre aces-

tea se numãrã ºi Crucea Roºie, care mereu a fost alãturi de cei aflaþi în necaz ºi care este membru al Forumului ProUrbis. ”Acþiunile de voluntariat sunt foarte importante pentru cã în ultimul timp se pune un accent deosebit pe voluntariat ºi noi suntem o organizaþie consacratã de voluntariat ºi o sã încercãm sã facem cum am fãcut ºi pânã acum, ºi anume sã atragem cât mai mulþi tineri în munca de voluntariat ºi mai ales cã facem din ProUrbis. Voi încerca sã atrag voluntari în aºa fel încât sã facem cât mai multe acþiuni voluntare în special ca sã cuprindã o activitate în folosul comunitãþii”, a spus Felicia Necºa, preºedintele Filialei de Crucea Roºie Petroºani. Exemple de voluntari avem ºi în rândul celor de la Caritas, care la fel ca ºi cei de la Crucea Roºie sunt mereu alãturi de semenii noºtri aflaþi în suferinþã. Partea socialã este cea care defineºte aceastã organizaþie. ”În primul rând forumul Pro Urbis este pentru comunitate ºi dezvoltã proiecte de toate tipurile, în primul rând pe parte socialã ºi de aceea ne aflãm ºi noi Caritasul în aceastã asociaþie. Este foarte bine sã avem multe direcþii de activitate ºi sã comunicãm

aceste direcþii de activitate ºi forumul ProUrbis asta face. Pune în legãturã membri ai comunitãþii din diferite domenii ºi aceºtia sunt capabili sã acþioneze unitar”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator Caritas Petroºani. Momârlanii sunt ºi ei ramura importantã a comunitãþii din Petroºani ºi din Valea Jiului. practic ei sunt fondatorii societãþii de aici, iar de aceea ºi momârlanii au un reprezentant în forumul ProUrbis. ”Am venit astãzi aici pentru a aduce un modest omagiu celor care au înfãptuit Unirea Principatelor Române. Prin pãstrarea tradiþiilor, noi încercãm sã ducem mai departe visul de aur al înaintaºilor noºtri, acela al identitãþii naþionale. În copilãrie mi-am iubit portul momârlãnesc,

l-am îmbrãcat de câte ori am avut ocazia, însã de câþiva ani momârlanii nu se mai îmbracã în straie naþionale, ceea ce ne-a dat de gândit ºi atunci ne-am propus cã dacã nu le mai îmbracã atunci sã le strângem într-o colecþie particularã a momârlanului. M-am gândit sã fac din casa noastrã bãtrâneascã din satul Slãtionioasa un muzeu al momârlanului în care sã pun al loc de ciste ºi sã le respect cu sfinþenie. O vãrbã din bãtrâni spune cã cine nu îºi poartã straiele nu îºi pãstreazã tradiþiile îºi pierde originea. Când intru în muzeul momârlanului îmi amintesc de origini, de copilãrie, cum eram atunci ºi cum e copilãria pentru generaþia tânãrã. Aceste obiceiuri strãbune sunt frumoase, ne definesc pe noi momârlanii ºi

vreau sã le perpetuez ºi sã le vadã ºi turiºtii”, a spus Elena Mãlinesc, proprietarul Muzeului Momârlanului de pe strada Slãtinioara. Începând din acest an forumul ProUrbis va funcþiona sub altã formã, de personalitate juridicã sub denumirea de Casa proUrbis. ”Am fost onorat cã la ºedinþa constitutivã a acestei asociaþii cei 19 membri fondatori m-au ales preºedinte. Deja consiliul director a avut ºi prima ºedinþã ºi începe sã se contureze programul acestei asociaþii care sperãm sã cuprindã toate evenimentele care au fost pânã acum organizate de cãtre forum, dar ºi altele. Scopul principal pentru care a fost datã personalitatea juridicã acestui forum este aceesarea fondurilor din cadrul privat din România ºi din cadrul Uniunii Europene, astfel vom putea realiza lucruri foarte frumoase”, a declarat preºedintele Casei ProUrbis, Eduard Wersanski. Graþie acestui demers, câteva idei lansate, spre exemplu, de pãrintele ortodox Octavian Pãtraºcu sau de profesorul Lucia Muntean au devenit, în scurt timp evenimente de succes la care Primãria Petroºani s-a implicat activ. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Unirea cu Moldova, actualã ºi azi

cum 155 de ani avea loc prima Unire a românilor, iar vineri la Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a vorbit de Uniunea Europeanã, un alt fel de unire, în contextul actual. A fost ºi un bun prilej de a arãta cât este de unitã comunitatea de aici, la doi ani de la înfiinþarea Forumului Pro Urbis. Unirea de la 1859 a fost adusã în actualitate de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, la

Petroºani. Edilul din capitala Vãii Jiului le-a explicat celor prezenþi la manifestarea dedicatã acestui eveni-

ment, cum sentimentul poate fi trãit ºi în zilele noastre ºi dacã acum 155 de ani

înfãptuiam prin acte de eroism ºi gândire politicã, Unirea, astãzi putem vorbi despre unire în alþi termeni. ªi

tot de unirea cu Moldova a vorbit Iacob Ridzi. „Dacã ar fi sã facem o micã retrospectivã a perioadei de atunci, realizãm cã atunci s-a reuºit unirea Principatelor Române, Þara Românescã ºi Moldova, printr-o soluþie ingenioasã, politico-administrativã ºi anume alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ºi în Moldova ºi în Þara Românescã ºi atunci a fost fãcutã Unirea. Iatã cã astãzi vorbim din nou despre o veche temã, dar din nou actualã, este vorba despre unirea României cu Moldova.

ªedinþã la minã

Asta pentru a trage un semnal de alarmã, pentru cã nimeni din acest oraº nu este de acord cu demolarea totalã, aºa cum este prevãzutã în proiect. Mina Petrila ar urma sã fie demolatã în totalitate, iar locul în care s-a exploatat atâþia ani cãrbune, ar urma sã devinã zonã verde. Cel puþin aºa cuprinde proiectul de închidere a unitãþii miniere din Estul Vãii Jiului, dar edilii locali nu vor sã lase lucrurile aºa. Ei ºi-au propus ca prima ºedinþã din 2014 sã se þinã în acest loc. „ªedinþa ordinarã a Consiliului local va fi în data de 29

momentul în care Moldova va intra în UE ºi atunci va reveni acasã, în Europa ºi alãturi de România”, a

Noi anvelopãri

rimãria Petrila promoveazã mina care urmeazã sã se închidã în Estul Vãii Jiului ºi, pentru prima datã în istoria oraºului, edilii au decis sã þinã ºedinþa de consiliu din ianuarie în incinta minei.

Sigur cã nu se mai poate face în aceeaºi situaþie, ca acum 155 de ani, dar se poate face altfel ºi anume, în

M ianuarie, în incinta minei Petrila. În acest sens, am discutat cu conducerea societãþii de închidere, cu dl director Anghel, cu director de la mina Petrila, Jujan, care ne vor pune la dispoziþie ºi ne vor prezenta consilierilor, situaþia existentã a minei ºi situaþia juridicã a clãdirilor. ªi în funcþie de asta, vom încerca sã facem demersuri, aºa ca ºi anul trecut”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Mina Petrila intrã în programul de închidere în 2018, iar primele construcþii au fost deja demolate. Totuºi, la Petrila au ajuns specialiºti au gândit altfel acest loc ºi toþi cei care locuiesc în acest oraº doresc sã pãstreze o parte dintre clãdiri ºi sã mute în ele diferite instituþii, plus un muzeu al mineritului. Diana MITRACHE

ai multe imobile din Petrila vor intra într-un program de reabilitare termicã. Cel puþin acesta este planul administraþiei publice din localitate ºi a unor asociaþii de proprietari. În jur de 20 de imobile s-ar putea sã intre într-un program de reabilitare în acest an. ”În acest an vom încerca sã finalizãm actualul program în care suntem ºi în ºedinþa din 29 încercãm sã aprobãm urmãtoarele

spus Tiberiu iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani, ziua de 24 ianuarie are o dublã semnificaþie, fiind ziua în care a fost înfiinþat forumul Pro Urbis. Formul a adunat în rândurile sale oameni din toate domeniile, care au înþeles importanþa de a fi uniþi într-un scop comun, acela de a promova valorile locale ºi a ne ajuta reciproc. Forumul a împlinit doi ani ºi la începutul anului 2014 a fost transformat în asociaþie. Diana MITRACHE

blocuri care vor intra în programul de reabilitare. Asociaþiile de locatari care au depus cereri ºi ne-au transmis cã îºi doresc sã intre în programul de reabilitare acum încercãm sã vedem sub ce formã vom face urmãtorul program, sub ce formã va fi aprobat, pe vechea formã sau se va merge pe fonduri europene. Aproximativ cred cã avem vreo 15 sau 20 de solicitãri”, a declarat Vasile Jurca, viceprimar oraº Petrila. În decursul anilor la Petrila au fost reabilitate mai multe blocuri de locuinþe. La fel ca în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului unde s-au implementat astfel de programe, ºi la Petrila banii alocaþi acestui program au sosit cu întârziere. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Înºelãciune cu locuri de muncã în strãinãtate Hotãrât sã-ºi ia viaþa

n tânãr din localitatea Petrila este cercetat de poliþiºti pentru înºelãciune dupã ce a promis mai multor persoane cã le va duce la muncã în strãinãtate ºi le-a cerut o taxã sub pretext cã are nevoie de ea pentru a parafa contractele de muncã. Maximilian Gânju Bãrbatul de 19 ani a fost prins de poliþiºtii din Petroºani în urma unei razii organizate în cartierul Aeroport din localitate. Reuºise sã înºele douã persoane cãrora le-a cerut 400 de euro pentru a le duce la muncã în strãinãtate ºi dupã ce le-a luat banii s-a fãcut

nevãzut. Victimele au depus plângere pentru înºelãciune. „Poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul

Poliþiei Municipiului Petroºani au efectuat o acþiune în cartierul Aeroport din municipiul Petroºani, acþiune în urma cãreia l-au depistat pe DRAGOª T., de 19 ani, din Petrila, care se sustrãgea cercetãrilor, fiind pus sub învinuire pentru sãvârºirea infracþiunii de

înºelãciune. Poliþiºtii au stabilit cã suspectul, în perioada septembrie-noiembrie 2013, a pretins ºi primit de la douã pãrþi vãtãmate sumele de 100 de Euro, ºi respectiv 300 de Euro, sub pretextul ºi promisiunea intermedierii unor contracte de muncã în strãinãtate, fãrã a realiza însã acest lucru”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tânãrul este bãnuit cã a înºelat prin aceastã metodã mai multe persoane.

n pensionar din localitatea Petrila a fost descoperit mort în propria locuinþã, iar poliþiºtii spun cã s-a sinucis spânzurându-se cu o cordelinã de clanþa unei uºi. Maximilian GÂNJU Bãrbatul de 65 de ani care locuia singur într-un apartament din zona minei

descoperit în locuinþã nici un bilet de adio pentru a afla cauzele care l-au determinat pe bãtrân sã se sinucidã, însã dupã ce

Petrila, a vrut cu orice chip sã moarã ºi º-a tãiat ºi venele de la mâini cu un cuþit înainte de a se spânzura. Anchetatorii n-au

au stat de vorbã cu rudele acestuia au aflat cã omul ameninþase de mai multe ori cã va recurge la gestul extrem.

Adrian Sucilã, moment de respiro pânã în luna februarie!

eºi iniþial magistraþii de la Petroºani au programat un termen pentru luni, 27 ianuarie, procesul poliþistului Adrian Sucilã, acuzat de act sexual cu un minor ºi corupere sexualã, a fost amânat pânã în luna februarie. Magistraþii au audiat pânã la aceastã orã martorii din dosar, iar acum se aºteaptã doar expertiza cerutã chiar de inculpat. Carmen COSMAN - PREDA

Adrian Sucilã, poliþistul vulcãnean acuzat cã l-a corupt sexual pe fiul minor al exviceprimarului din Vulcan Angela Stoica are un moment de respiro pânã în data de 17 februarie, când va ajunge din nou în boxa inculpaþilor. Termenul ce trebuia sã se desfãºoare luni la Judecãtoria Petroºani a fost amânat, mai ales cã acum se aºteaptã doar expertiza criminalisticã asupra vocii ºi a vorbirii. Expertiza a fost solicitatã chiar de Sucilã, care vrea sã îºi dovedeascã în acest fel nevinovãþia, iar acum se strâng elementele ce urmeazã sã fie expertizate. Judecãtorul de caz a admis cererea de efectuare a acestei expertize încã din luna octombrie, dar procesul este laborios. Prin intermediul acesteia se urmãreºte sã se verifice autenticitatea înregistrãrilor audio, identificarea persoanelor dupã voce ºi vorbire;

verificarea suporturilor ce conþin înregistrãrile, dacã acestea sunt originale; verificarea înregistrãrilor în vederea stabilirii dacã acestea au fost realizate odatã cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar, verificarea dacã înregistrãrile au fost efectuate de un echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în condiþiile în care Adrian Sucilã contestã discuþiile telefonice. Ridicat de la domiciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul

Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Sute de infracþiuni descoperite în doar patru zile de acþiune cu forþe sporite

ute de infractori au dat nas în nas cu aomenii legii, în urma unei ample acþiuni desfãºuratã la nivel naþional. În doar patru zile, poliþiºtii au depistat aproape 380 de infracþiuni, iar acþiune a avizat prevenirea faptelor antisociale ºi menþinerea climatului de ordine ºi siguranþã publicã. De asemenea, poliþiºtii au intervenit în aproape 950 de cazuri de nerespectare a normelor privind ordinea ºi liniºtea publicã ºi au sancþionat aproape 8.800 de conducãtori auto pentru încãlcãri ale legislaþiei privind circulaþia pe drumurile publice. Potrivit oficialilor IGPR, în perioada 20 – 23 ianuarie a.c., pentru prevenirea faptelor antisociale ºi menþinerea climatului de

ordine ºi siguranþã publicã, suplimentar faþã de activitãþile dispozitivelor curente de ordine ºi siguranþã publicã, la nivel naþional, au fost organizate 1.324 de controale, 347 de filtre ºi 9 razii. „Au fost depistate 379 infracþiuni, dintre care 165 în flagrant delict. Poliþiºtii au prins 253 de suspecþi de infracþiuni, dintre care 51 au fost reþinuþi ºi 28 arestaþi. De asemenea, 20 persoane urmãrite au fost depistate, 4 autoturisme semnalate ca fiind furate au fost gãsite, iar 9 arme (3 letale ºi 6 neletale) au fost identificate ºi ridicate pentru cercetãri”, spune oficialii Inspectoratului. Totodatã, poliþiºtii au aplicat 10.335 de sancþiuni contravenþionale, în valoare de 1.739.486 de lei ºi au confiscat bunuri în valoare de 1.373.939 de lei. Dea semenea, au intervenit ºi au apli-

cat 947 de sancþiuni contravenþionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea ºi liniºtea publicã prevãzute de Legea 61/1991, au aplicat 225 de sancþiuni prevãzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite ºi 57 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.

Cele mai multe sancþiuni aplicate au fost ca urmare a încãlcãrii normelor prevãzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaþia pe drumurile publice, respectiv 8.820, dintre care 69 pentru consum de alcool ºi 2.684 pentru încãlcarea regimului legal de vitezã. Pe de altã parte, oamenii legii au reþinut 428 de permise de conducere ºi au retras 223 de certificate de înmatriculare. Car men COSMAN-PREDA

Dupã mai multe licitaþii eºuate

Blocul miliardarului Simota rãmâne la fel de scump

u vrea sã vândã cu adevãrat, ori vrea sã scoatã maximum de profit. Lichidatorul judiciar al uneia dintre firmele patronate de Alin Simota nu lasã nici mãcar un leu din preþul de pornire a licitaþiei pentru blocul scos la mezat. Mai încearcã o datã. Lichidatorul judiciar al SC Simar SRL organizeazã o nouã licitaþie, în data de 7 februarie, în încercarea de a vinde blocul de locuinþe situat în municipiul Petroºani, lângã spital. Pânã acum, nimeni nu s-a arãtat interesat de acest ansamblu de locuinþe, care nu este finalizat, însã chiar ºi aºa, lichidatorul firmei Simar nu vrea sã lase deloc din preþul de pornire, de 5.280.000 lei, exclusiv T.V.A. De

precizat cã, cei care doresc sã se înscrie la licitaþie sunt obligaþi sã achite o garanþie de 10% din preþul de pornire.

alculele de acasã nu se potrivesc cu cele din târg Ansamblul de locuinþe a fost amenajat pe o fundaþie sãpatã încã din 1989 ºi pe care administraþia publicã din Petroºani i-a concesionat-o omului de afaceri pe o perioadã de 49 de ani contra sumei de 3 USD/mp/an. Iar pentru construcþia imobilului, Alin Simota a contractat un credit bancar. Calculele iniþiale erau profitabile, mai ales cã apartamentele urmau sã aibã finisaje de lux ºi au fost scoase la vânzare la preþuri cuprinse între 35.000 ºi 50.000 de euro. Numai cã nici un apartament nu a fost vândut, preþul fiind considerat prea mare, iar imobilul nu

a mai fost finalizat. În plus, nici ratele creditului nu au mai fost achitate, aºa cã banca a decis sã execute silit firma prin care omul de afaceri a contractat creditul, în contul datoriei. Blocul de locuinþe scos la vânzare are subsol, parter, douã etaje ºi mansardã, adicã în total 28 de apartamente, 19 garaje ºi 16 boxe. Firma Simar se poate transforma în piatra de moarã de la gâtul omului de afaceri Alin Simota. El a fost trimis în judecatã în data de 12 martie a anului trecut pentru evaziune fiscalã, iar procesul se judecã la Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. Alin Simota este arestat preventiv într-o altã cauzã, privind coordonarea unui grup specializat în acte comise cu violenþã, proces care se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia. Carmen COSMAN-PREDA

8 Documentar

Documentar 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Strajã va avea un Muzeu al Primului Rãzboi Modial

Erwin Rommel supranumit ”Vulpea deºertului” a învãþat sã lupte în Valea Jiului

uzeu al Primului Rãzboi Mondial în Straja. Erwin Rommel supranumit ”Vulpea deºertului” a învãþat sã lupte în România, mai exact în Valea Jiului, aici unde au avut loc mai multe bãtãlii în timpul Primului Rãzboi Mondial. Erwin Johannes Eugen Rommel a fost unul dintre cei mai distinºi ºi remarcabili feldmareºali ai Germaniei, ai Wehrmacht-ului ºi al celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, fiind totodatã unul dintre cei mai mari comandanþi militari germani. Monika BACIU Rommel a fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deºertului datoritã campaniilor militare reuºite pe care le-a repurtat pentru armata germanã în Campania din Africa de nord. Mai tîrziu, a fost numit comandantul forþelor germane menite sã se opunã invaziei aliaþilor din Normandia. „Vulpea deºertului" ºi-a început cariera de ofiþer de front în România, în Primul Rãzboi Mondial, în timpul luptelor de pe Valea Jiului. Feldmareºalul german Erwin Rommel este considerat un geniu militar care ar fi putut sã schimbe soarta celui de Al Doilea Rãzboi Mondial. Deºi este apreciat drept unul dintre cei mai capabili conducãtori ai

Wehrmacht-ului, armata germanã din perioada celei de-a doua conflagraþii mondiale, Erwin Rommel a cîºtigat o aurã de erou mitologic, ca urmare a implicãrii sale în atentatul cu bombã împotriva dictatorului nazist Adolf Hitler. De altfel, în urma eºecului atentatorilor, Erwin Rommel a fost nevoit sã se sinucidã. Atentatul organizat împotriva lui Hitler a rãmas în analele istorice sub denumirea de „Operaþiunea Valkiria".

uzeul Primului Rãzboi Modial în Valea Jiului Valea Jiului are istorie, doar cã aceasta trebuie descoperitã ºi arãtatã atît celor trãiesc aici cît ºi turiºtilor. Vrem sã avem un turism la standarde înalte, dar ne împiedecãm în lipsa banilor. Mai mulþi oameni de afaceri din Straja au o iniþiativã cu rãdãcini

istorice pe care vor sã o punã în practicã. ”Trebuie sã ne axãm ºi pe celelalte sezoane, primãvarã, varã, toamnã ºi sã nu mai încercãm sã trãim dintr-un singur sezon, care din pãcate anul acesta a fost unul dezastruos. La ora actualã sîntem cam pe pierderi fiecare, nici mãcar nu sîntem pe linia de plutire, dar sperãm sã putem face mai multe lucruri pentru varã, avem mai multe proiecte. Sperãm sã putem face un muzeu în Strajã, un muzeu Al Primului Rãzboi Mondial. În 1916 în munþii Vulcan au murit peste 5400 de români ºi în amintirea lor nu prea este nimic. Neapãrat dorim sã facem acest muzeu, poate vom fi ºi ajutaþi de cãtre Consiliul Judeþean, de cãtre Primãrie sã facem acest muzeu ºi sã le arãtãm turiºtilor ce s-a întîmplat acum 100 de ani în Straja ºi sperãm cã de la anul sau din 2016 cel puþin, la o sutã de ani, sã avem chiar

niºte evenimente de o sãptãmînã douã în Straja”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în domeniul turistic din Straja. Istoria, dar ºi natura prin frumuseþile cu care ne-a înzestrat ne ajutã sã promovãm turismul din Valea Jiului sub diferite forme. Deºi potenþialul turistic de ajutã, mai sînt multe de fãcut pentru cã zona sã fie la standarde înalte. ”Trãim într-o zonã deosebit de frumoasã, avem multe de arãtat, dar în primul rînd trebuie sã promovãm aceste lucruri, trebuie sã atragem turiºtii. Avem mult de lucru ºi trebuie sã facem lucruri elementare. În Straja trebuie canalizare, trebuie alei, trebuie cabanele în aºa fel încît turiºtii sã fie impresionaþi nu numai de frumuseþile naturii, dar ºi de ceea ce le oferim noi. Avem aici de lucru toþi, din pãcate o iarnã slabã ca acum nu avem cum sã facem ºi aceste investiþii mari. Trebuie sã fim ajutaþi”, a mai spus Emil Pãrãu. Cabanierii din Straja povestesc cã ºi în zilele noastre în munte se mai gãsesc gloanþe dar ºi alte obiecte ce dateazã de pe vremea Primului Rãzboi Mondial. În munþii Vîlcan, Primul Rãzboi Mondial este strîns legat de numele lui Erwin Rommel cel care era

supranumit ”Vulpea deºertului”. În anul 1914, la izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, Erwin Rommel a fost trimis sã lupte ca ofiþer pe frontul din Franþa. Pentru cã era considerat prea tînãr, Erwin Rommel nu a primit funcþii de comandã. Abia dupã ce a primit botezul focului tînãrul ofiþer a fost numit la comanda unei companii. Însã el s-a distins prin mai multe misiuni în care a dovedit curaj. În anul 1916, cînd România a intrat în rãzboi împotriva Puterilor Centrale, mai multe regimente, inclusiv Regimentul 6 Wurttemberg, au fost dislocate de armata germanã de pe frontul din Franþa pe cel din Transilvania, unde românii cîºtigaserã primele bãtãlii împotriva austro-ungarilor. În acelaºi regiment cu Rommel lupta viitorul feldmareºal Friedrich von Paulus, cel care a condus, în cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, armatele germane ºi române

încercuite la Stalingrad. Pe frontul românesc, Erwin Rommel ºi-a demonstrat capacitatea militarã în cursul luptelor de pe Valea Jiului. Tînãrul ofiþer a fost numit la comanda a ºase companii de mitraliori, care au învins mai multe unitãþi româneºti. Cu Erwin Rommel în prima linie, germanii au strãpuns frontul ºi au invadat Regatul României.

storicul Primului Rãzboi Mondial în Valea Jiului Însufleþitã de dorinþã arzãtoare de a elibera pãmîntul Transilvaniei de sub dominaþia strãinã, armata romanã a început, în noaptea de 14/15 august 1916, ofensiva pe frontul Carpaþilor. Trupele de acoperire ale celor trei armate au zdrobit rezistentele inamice, au pus stãpînire pe trecãtorile Carpaþilor Orientali ºi Meridionali ºi au

pãtruns simultan în Transilvania. În luptele purtate în bazinul Hategului ºi lîngã Orºova, în zona Timiºului de Jos, Bran, la sud de Sibiu, unitãþile romane au dovedit vitejie ºi mãiestrie militarã, au îmbinat cu succes focul cu manevrã prin surprindere în flancul ºi spatele dispozitivului inamic. În cursul lunii octombrie, forþele germane ºi austroungare au declanºat prima bãtãlie pentru cucerirea trecãtorilor Carpaþilor. Trupele inamice au reuºit, cu preþul unor mari pierderi, sã ocupe intrãrile nordice ale defileelor Bran, Predeal ºi Buzãu. Atacurile de flanc date în direcþia pasurilor Oituz ºi Ghimeº, cu intenþia de a deschide accesul pe valea Trotuºului ºi a ªiretului, au eºuat total. Aici inamicul s-a izbit de rezistenþã, de o dîrzenie fãrã seamãn, a Diviziei 15 infanterie, comandatã de generalul Eremia Grigorescu, a cãrei deviza „Pe aici nu se trece!" a devenit simbolul legendar al hotãrîrii întregii armate romane de a apãra pãmîntul scump al patriei. În ziua de 6 octombrie 19I6 printr-un vijelios atac la baionetã, ostaºii acestei mari unitãþi romane, supranumita de atunci „Divizia de fier", a aruncat pe inamicul pãtruns în forþa dincolo de linia fostei frontiere, producîndu-i grele pierderi. Nici încercãrile trupelor inamice de a pãtrunde pe valea Oltului, pe la Turnu Roºu ºi pe valea Topologului nu au avut mai mult succes.

ªeful Marelui cartier general austro-ungar declara într-un raport adresat comandamentului suprem: „Romanii se aparã atît de crîncen, încît un succes hotãrîtor nu este de aºteptat decît numai prin aducerea de forþe importante din partea noastrã". Nereuºind sã-ºi deschidã prin forþa drumul cel mai scurt spre Bucureºti, inamicul a încercat o loviturã prin surprindere pe Valea Jiului, executînd la 10 octombrie o puternicã acþiune ofensivã împotriva poziþiilor aparate de Divizia 11 infanterie. Dupã ce au depãºit slabele rezistente ale elementelor de acoperire de pe fosta frontierã din zona muntoasã, forþele inamice au înaintat pînã la nord de Tîrgu Jiu. Contraatacul viguros al trupelor romane, dat la 14 octombrie 1916, a provocat o mare deruta în rîndul inamicului a cãrui retragere precipitatã nu s-a mai oprit decît pe poziþiile iniþiale de plecare la ofensivã. La aceste lupte a luat parte cu o însufleþire patrioticã impresionantã populaþia satelor din zonã ºi îndeosebi locuitorii oraºului Tîrg Jiu, bãtrîni, femei, copii, bãrbaþi nemobilizati pentru front, care, înarmaþi cu puºti de vînãtoare sau cu arme luate de la rãniþi, au respins un detaºament german ce încerca sã treacã podul de peste Jiu. În luptele din Valea Jiului din octombrie 1916, printre cei ce ºi-au jertfit viaþa pentru apãrarea patriei ameninþate s-a aflat

ºi generalul Ion Dragalina, comandantul Armatei 1 romane, rãnit mortal în zona acþiunilor de luptã. Prima bãtãlie a trecãtorilor luase sfîrºit printr-un eºec general al planurilor comandamentului german, dar defensiva româna devenea din ce în ce mai grea. Noi divizii ale Puterilor centrale erau aduse de pe alte fronturi pentru a zdrobi rezistenþa forþelor romane. Prima bãtãlie a trecãtorilor luase sfîrºit printr-un eºec general al planurilor comandamentului german, dar defensiva româna devenea din ce în ce mai grea. Noi divizii ale Puterilor centrale erau aduse de pe alte fronturi pentru a zdrobi rezistenta forþelor romane. În cursul lunii noiembrie 1916 inamicul, cu forþe sporite, a declanºat cea de a doua bãtãlie a trecãtorilor, atacînd simultan, pe mai multe direcþii. Gruparea generalului Kuhne a atacat cu 7 divizii poziþiile noastre de pe Valea Jiului aparate de o singurã divizie romanã. În ciuda disproporþiei forþelor, românii s-au luptat cu dîrzenie în faþa oraºului Tîrgu Jiu, dar au fost nevoiþi sã se retragã. Dupã ce a ocupat Craiova, aceastã grupare a forþat Oltul ºi a început înaintarea spre Bucureºti. Concomitent, alte douã grupãri inamice îºi îndreptau eforturile ofensive în aceeaºi direcþie: dinspre nord, gruparea generalului Kraft, care reuºise sã pãtrundã pe Valea

Oltului; dinspre sud, gruparea generalului Kosch, care forþase Dunãrea la, Zimnicea. Pentru a face faþã acestei situaþii deosebit de grave, comandamentul suprem român a pregãtit o mare operaþie contraofensiva care a rãmas în istorie sub denumirea de „Bãtãlia pentru Bucureºti". Planul bãtãliei prevedea oprirea cu orice preþ a înaintãrii inamicului dinspre vest ºi nordvest, în timp ce forþele Armatei de Dunãre, puse sub comanda generalului Prezan, urmau sã atace gruparea generalului Kosch, socotitã ca cea mai periculoasã. Din nefericire, acest plan temerar nu a putut fi realizat. În fata imensei superioritãþi numerice a forþelor invadatoare, trupele române, obosite, slab dotate cu armament ºi muniþii, cu rîndurile rãrite din luptele anterioare, nesprijinite de aliaþi, au încercat zadarnic, printr-o supremã sforþare, sã stãvileascã pe duºman. Marea bãtãlie de pe Neajlov ºi Argeº, deºi încãrcatã de numeroase episoade în care vitejia ºi spiritul de jertfã al ostaºilor români s-au vãdit din nou cu putere, s-a încheiat în defavoarea forþelor române. Un factor nu lipsit de importanþã care a condus la acest insucces l-a constituit imprudenþa a doi ofiþeri de stat major care, fiind luaþi prizonieri, au lãsat sã cadã în mîinile inamicului planul bãtãliei conceput de comandamentul român. Aflînd secretul manevrei proiectate de români, generalul Falkenhayn a putut lua mãsuri imediate de contracarare,

apropiindu-ºi victoria. La 23 noiembrie 1916, armatele inamice intrau în Bucureºti, în vreme ce trupele române începeau retragerea spre est, luptînd pe aliniamente succesive în întreg spaþiul dintre Carpaþi ºi Dunãre. În ultimele zile ale lunii decembrie a luat sfîrºit campania româna din 1916. Epuizarea potenþialului combativ al forþelor inamicului nu îi permitea acestuia continuarea luptelor în condiþiile unei ierni aspre. Astfel, frontul s-a stabilizat; linia focului se întindea de pe Carpaþii Orientali, pe cursul inferior al ªiretul ºi Dunãrea maritimã. Acest front era menþinut de o armatã românã – Armata 2, compusã din ºase divizii - ºi de trei armate ruse. Campania anului 1916 se încheia cu un rezultat nefavorabil. Douã treimi din teritoriul statului român erau ocupate (circa 100 000 km. p. ºi 3,5 milioane de locuitori), intrînd sub administraþie militarã ºi un regim de jaf ºi exploatare sãlbaticã a tuturor bogãþiilor þãrii, de teroare la adresa populaþiei care nu reuºise sã se refugieze în Moldova. În cei doi ani de ocupaþie România a fost jefuitã de 1 140 809 tone produse petroliere, peste 1,7 milioane tone cereale, milioane de animale mari ºi ovine, maºini ºi utilaje. Puterile Centrale n-au putut totuºi sã scoatã România din rãzboi. Acþiunea României a dus la uzura ºi diminuarea capacitãþii combative a Puterilor Centrale în favoarea Antantei. Armata românã a pierdut circa 250 000 oameni - morþi, rãniþi ºi dispãruþi.

8 Documentar

Documentar 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Strajã va avea un Muzeu al Primului Rãzboi Modial

Erwin Rommel supranumit ”Vulpea deºertului” a învãþat sã lupte în Valea Jiului

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Cartonul detronat de plastic

ârtia nu mai este o afacere. Asta au constat cei care, acum câþiva ani, umblau peste tot ºi colectau cartoane ºi maculaturã, iar acum cei care au centre de colectare abia dacã îºi plãtesc chiria. Trendul îl reprezintã plasticurile, care se vând de 8 mai scump ºi, tocmai de aceea, zeci de oameni sunt vãzuþi zilnic pe strãzi cu cãrucioare burduºite cu sticle din plastic. Nimeni nu mai colecteazã acum hârtie sau carton, iar vremurile comuniste în care adunam maculatura au apus demult.

Singurii care mai ajung la centrele de colectare a maculaturii sunt reprezentanþii diferitelor firme, care cautã astfel sã scape de hãrtiile nefolositoare. Asta, în timp ce la containere, acolo de unde colectau oamenii sãraci hârtia, nimeni nu îi mai dã importanþã. De vinã este preþul prea mic, spun cei care se ocupã cu astfel de afaceri, care au deveni deja pãguboase. La centrul din Colonia municipiului Petroºani, cândva un loc în care ajungeau zilnic zeci de oameni, este acum pustiu. Înconjuraþi de câinii de pazã, cei care au centrul în custodie ne spun cât le este de greu ºi cum au involuat lucrurile, odatã cu scãderea preþului. „Cel

puþin de un an de zile nu mai colecteazã nimeni. Preþul este foarte scãzut ºi nu mai meritã sã umble oamenii prin oraº

dupã cartoane”, spune Adriana Negoi, proprietara centrului de colectare. Dacã ar lãsa sticlele de plastic ºi ar colecta

hârtie, ori carton, oamenii ar câºtiga 10 bani pe kilogram, în timp ce pentru un kilogram de sticle din plastic, primesc de 8

ori mai mult. Aºa se explicã cum a scãzut piaþa, iar cei de la centre îºi amintesc de vremurile bune. „Pe vremuri, pe lunã, adunam

ºi 10 -12 tone. Mergea binde, acum, la douã luni, dacã adun 2 sau 3 tone”, mai spune femeia. ªi dacã vi se pare cã hârtia este mai uºoarã, atunci aflaþi cã nici cu fierul vechi nu mai merge. Asta pentru cã nu se mai gãseºte fier vechi peste tot, iar un kilogram poate fi adunat dupã ore întregi de lucru. „De unde atâta fier? Nu mai este nici fier. Am vecini care au centru de fier, dar nu le mai merge deloc”, a mai precizat Adriana Negoi. Singura afacere este cea cu sticle din plastic, iar zeci de oameni trãiesc încã din colectarea acestora de la tomberon. Neoficial, dupã o statisticã a lor,

cel puþin 15 persoane din Petroºani trãiesc printre gunoaie. Selecteazã zilnic PET-urile din tomberoane, pe care le duc la centrele de colectare ºi îºi asigurã pâinea pentru ziua respectivã. Muncesc de dimineaþa pânã seara pentru a strânge din tomberoanele de gunoi PET-urile aruncate de alþii, iar mai apoi le încarcã în saci ºi le carã pânã la centrele de colectare de la Petrila. „PET-manii” câºtigã în acest fel o pâine cinstitã, fãcând colectarea selectivã pe

A venit iarna cu zãpadã cu tot A venit iarna, însã, din fericire, judeþul Hunedoara ºi, implicit Valea Jiului nu au fost grav afectate de ninsoare. Poliþiºtii de la rutierã spun cã nu sunt drumuri închise în judeþ ºi nici nu au fost evenimente grave în acest week-end. Chiar dacã stratul de zãpadã s-a aºternut în ultimele zile, responsabilii cu deszãpezirea au fãcut faþã. Nu au fost drumuri blocate ºi nici evenimente rutiere. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, pânã duminicã dimineaþã, nu au fost evenimente cauzate de ninsori. „Pânã duminicã

dimineaþã la ora 08.00: în judeþul Hunedoara se circula normal, în condiþii de iarnã. NU sunt drumuri blocate,

localitãþi izolate, fãrã energie electricã etc. ºi NU s-au inregistrat evenimente rutiere pe timpul nopþii”, a

care autoritãþile locale nu au reuºit încã sã o implementeze.„Câºtig câte 30 - 40 de lei pe zi, în funcþie de câte kilograme facem. Dar, e greu. De vreo 4 ani m-am apucat sã strâng bidoane. Înainte trãiam din cartoane, dar nu se mai colecteazã ºi am început sã strâng bidoane. Suntem vreo 7-8 prin Aeroport, 7-8 pe aici, prin centru. Toþi trebuie sã mãnânce o pâine”, ne spune un bãrbat, care trãgea dupã el un cãruicor cu plastic. Diana MITRACHE

precizat într-un comunicat remis presei Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Potrivit CNADR, în judeþul Hunedoara un singur drum este cu polei ºi ºoferii care tranziteazã DN 68 între km 3+500 ºi 47+000, între Caransebeº ºi Zeicani, trebuie sã ºtie cã drumul este umed cu portiuni de zapadã sub 1 cm. Mai mult, pentru a face faþã ninsorii, începând cu ora 5,00 dimineaþa în ziua de 26.01.2014 ºi pânã la ora 07:00, pe tronsoanele arondate Secþiei de Drumuri Deva s-a acþionat cu douã autoutilaje ºi au fost împrãºtiate pe carosabil 11 tone material antiderapant pe DN68, respectiv pe A1. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Proces cu acuzaþii în „Dosarul Uricani”

Avocatul Ionaºcu contestã amenda

fost zarvã mare la procesul în care se judecã accidentul de la mina Uricani. Avocatul apãrãrii, Daniel Ionaºcu, cel care o substituie pe Paula Iacob, a cerut sã îi fie ºtearsã amenda pentru cã nu s-a prezentat la termenul anterior. Instanþa a admis în final cererea, dar a cerut ca avocatul sã facã dovada cã a lispsit motivat. Diana MITRACHE Ionaºcu a lipsit la mai multe termene pânã acum ºi pentru cã, la începutul acestui an, a fost din nou absent, avocatul tocmit de la Bucureºti a considerat cã i s-a pus la îndolialã calitatea de om de cuvânt. Înainte de a începe propriuzis procesul în care trebuiau audiaþi martorii, avocatul a þinut sã facã zarvã ºi sã-ºi exprime vocal pãrerea. Ionaºcu a susþinut în faþa instanþei de la Petroºani cã lucreazã la cel de al 6-lea doctorat ºi la termenul anterior l-a sunat pe preºedintele completului de

judecatã ºi i-a motivat telefonic lipsa sa. ‚Eu cu doamna preºedinte, personal, am vorbit ºi am cerut amânarea pentru ora 14,00, când ajung. Constat cu stupoare cã în salã s-a pus problema altfel. Am o rugãminte, cel puþin cu mine, sã nu se vorbeascã ceea ce nu este adevãrat. Pentru cã atunci am o altã problemã. Dacã eu sunt într-o anumitã discuþie driblat, adicã una vorbesc ºi alta se face, am rugãmintea personalã, ca indiferent cine este, acea persoanã sã nu mai stea de vorbã cu mine ºi nici sã intre în dosarele mele. Pentru cã

nu cred în cuvântul ei”, a spus Daniel Ionaºcu, avocatul apãrãrii. Daniel Ionaºcu îi apãrã pe doi dintre inculpaþii în dosarul exploziei de la Uricani în care ºi-au pierdut viaþa 5 oameni, iar pânã acum a lipsit la mai multe termene. Tocmai de aceea a iscat o micã revoltã în sala de judecatã, unde a cerut desfãºurãtorul convorbirii cu preºedintele judecãtoriei din Petroºani, pentru cã spune el, nu a ajuns la proces din motive obiective. „Dacã puneþi problema lipsei avocatului, trebuie sã ºtiþi douã lucruri. Una: cã avocatul este om, care se miºcã într-un spaþiu determinat, absolut circumscris timpului. În contextul acesta, pot sã aparã probleme mai importante, decât cele pentru care vin aici ºi atunci am pus o cerere de amânare”, a mai adãugat avocatul Ionaºcu. La termenul de vineri au fost programaþi pentru

Ionaºcu a pariat cã pierde procesul de la Mina Petrila

„A

m fãcut pariu pe holurile Tribunalului”. Asta spune avocatul Daniel Ionaºcu ca sã motiveze cã ºtia cã, dacã nu este ascultat ºi lãsat sã meargã pe varianta propusã de el, clienþii sãi vor ajunge la puºcãrie. Diana MITRACHE Trei dintre foºtii ºefi ai minei Petrila, din timpul exploziei din 2008, au ajuns la puºcãrie, iar avocatul Daniel Ionaºcu, cel care a substituit-o pe Paula Iacob de câteva ori spune cã a ºi pariat cã se va întâmpla aºa. Din pãcate, cel care a ajuns sã îi apere pe inculpaþi la un momentdat, susþine cã ar fi putut sã facã mai mult, dacã era lãsat. „Nu am

început procesul acela, nu am condus ideile acelui proces din perspectiva apãrãrii, iar pe de altã parte, la Tribunalul din Târgui Jiu, în contextul a tot ceea ce s-a vorbit acolo, am fãcut pariu ºi cu clienþii ºi cu adversarii, cã în contextul în care nu suntem lãsaþi sã dezvoltãm ideile, care sunt servite din lege, se va lua aceastã condamnare. Am fãcut pariu pe holul Tribunalului ºi mi s-

a spus, da, facem pariu cã nu aveþi dreptate ºi am avut! Nu am pierdut nimic acolo! Asta pentru cã în raport cu clientul, eu pot sã spun cum este legal ºi cum trebuie fãcut ºi el spune NU! ªi nu ai ce sã faci”, a motivat Daniel Ionaºcu faptul cã a pierdut procesul „Petrila”. Cei trei foºti ºefi de la Mina Petrila, Aurelian Necula, Gheorghe Roºu ºi ªtefan Ungur, au fost arestaþi, în decembrie 2013, dupã ce Curtea de Apel Craiova a respins recursurile acestora. Cei trei au fost judecaþi pentru ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de

infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii. În noiembrie 2008, la Mina Petrila, în urma unor explozii consecutive ce au avut loc în subteran, 13 mineri ºi-au pierdut viaþa, iar alþi 15 au fost rãniþi. Avocatul asistent al Paulei Iacob spune, însã, cã nu crede cã se va întâmpla la fel ºi în dosarul Uricani. „Mizez pe corectitudinea interpretãrii juridice. (…) Sper sã nu piardã din nou bunul simþ în faþa neruºinãrii oamenilor., care nu ºtiu cã oricând putem fi noi în locul acela. Care nu ºtiu cã atunci când judeci un dosar trebuie sã fii absolut competent sã faci treaba asta ºi atunci sã o faci cu maxim profesionalism”, a conchis Ionaºcu.

audieri mai mulþi martori, dar înainte de a trece la asta, instanþa a trebuit sã accepte poziþia avocatului Ionaºcu, însã, i-a cerut sã prezinte dovada cã a lipsit motivat, ca sã îi poatã anula amenda. Daniel Ionaºcu a fost amendat cu 300 de lei la termenul precedent, pentru cã a lipsit ºi nici nu a trimis un înlocuitor. Procesul intentat foºtilor ºefi ai minei Uricani, responsabili de explozia de pe galeria principalã în care au murit 5 electricieni, este abia la început, deºi se împlinesc în februarie 3 ani de la nefericitul accident. Pânã acum au fost audiaþi câþiva martori ºi avocaþii apãrãrii au cerut refacerea unor expertize în subteran. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocatul Paula Iacob ºi asistentul sãu Daniel Ionaºcu. În acest proces sunt cercetaþi patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã,

Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, care au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã. Cinci electricieni ºi-au pierdut viaþa la mina Uricani în luna februarie, acum 3 ani, în urma unei explozii care s-a produs pe galeria principalã, acolo unde lucrau la un transformator, dar ºi despre acest aspect, avocatul Ionaºcu are dubii. „În procesul acesta, ne place sã vorbim româneºte, dupã metoda aceea fundamentalî în care un om salveazã un avion de la 2.000 de metri ºi când ajunge jos îngheaþã de frig, cã ceilalþi nu reuºesc sã îl gãseascã. Ei, cam aºa este ºi dosarul acesta. Cineva schimbã permisul de lucru, nu are nicio treabã omul acela ºi rãspund astãzi niºte oameni, care întâmplãtor erau acolo. Pãi e de bun simþ? Existã Dumnezeu? Mã amendeazã pe mine, deºi mi s-a spus cã pot sã nu vin”, a conchis Daniel Ionaºcu.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Spectacol la indigo - lupta pe acþiuni culturale dintre PNL ºi PSD Petrila

NL Petrila a organizat un amplu spectacol la Casa de Culturã ”Ladislau Schmidt” pentru a marca Unirea Principatelor Române, dar nu i-a fost uºor! Conducerea oraºului - PSD – a ºicanat cât s-a putut ºi s-a hotãrât sã organizeze ºi ea un spectacol pe repede înainte. Afiºele PNL ºi PSD aratã cã ambele spectacole vor fi susþinute de aceleaºi trupe ºi ansabluri folcorice, cu câteva excepþii... Junii Petrilei au lipsit din spectacolul PSD. Chestie de simpatii ºi antipatii. Ileana FIRÞULESCU 23 ºi 24 ianuarie au fost zile pline de manifestãri culturale care au marcat împlinirea a 155 de ani de la unirea principatelor române. La Petrila, a fost un adevãrat tur de forþã, la propriu, între PNL ºi PSD. PSD, pentru a arãta cine este ”stãpânul” – primar, viceprimar, consilieri, directori - , au permis liberalilor accesul/închirierea sãlii Clubului Cultural ”Ladislau Schmidt” din Petrila, în data de 23 ianuarie, pentru cã brusc le-a venit ideea sã organizeze ºi ei un speectacol. Dacã nu ar fi fãcut-o, probabil cã aveau parte de blamul populaþiei în sensul cã o organizaþie localã ”micã” le-ar fi luat-o înainte... Liberalilor nu li s-a permis cu prea mult timp înainte accesul în

salã pentru a-ºi amenaja scena ºi chiar sar fi dat ordin sã fie scoºi afarã invocânduse un regulament al respectivului club. Cu toate acestea, spectacolul susþinut de copii de excepþie ai Petrilei, formaþii ºi trupe cu experienþã sa desfãºurat timp câteva ore bune, iar la final s-a jucat Hora Uinirii. Au evoluat elevi ai Colegiului Tehnic Constantin Brâncuºi, ai ºcolii I.D. Sîrbu, Clubul Copiilor, ansablurile Nedeia Petrileanã, Bujorii Muntelui, Junii Petrilei etc. Sala de spectacole a Casei de Culturã ”Ladislau Schmidt” a fost arhiplinã. Solidari, liberalii din alte localitãþi ale Vãii Jiului au onorat inviþaþiile. Nu au lipsit nici consilieri ai PSD, chiar preºedintele comisiei de culturã a Consiliului Local Petrila, Cornel Preda...

Localnicii au declarat cã de multã vreme nu a mai rãsunat Petrila de cânt ºi joc. ”Nici nu am ºtiut cã Petrila are aºa minuni de copii. Copila care a cântat Imnul m-a impresionat, ºi slavã Domnului, l-am ascutat de zeci de ori! A rãsunat toatã clãdirea aia ºi m-am uitat la cei din salã cã erau impresionanþi ºi ei, aºa cum stãteau acolo în picioare, cu respect. Profesorii ãºtia sunt aur curat. Aþi vãzut câte ºtiau copiii ãia despre þarã ºi români. ªi dacã esti supãrat pe þara asta, copiii ãºtia te fac s-o iubeºti ºi sã-i vezi partea bunã”- a declarat, vãdit impresionatã, Ana Mioara Ianc, fost contabil la fosta Preparaþie Petrila. ”Soþii Doda fac minuni cu copiii noºtri. Am vãzut cã în fiecare oraº dã Dumnezeu oameni

Ziua Culturii Naþionale, resãrbãtoritã iua Culturii Naþionale va fi marcatã, din nou, la Biblioteca Municipalã din Petroºani. De aceastã datã, Z manifestarea le este dedicatã copiilor care fac parte din categoria celor cu „cerinþe educaþionale speciale”. Acþiunea se va derula în data de 30 de ianuarie ºi la ea vor participa câþiva copii de la ªcoala Generalã Nr. 7 din cartierul Aeroport. Mircea NISTOR „De aceastã datã este vorba despre o acþiune ceva mai specialã þinând cont cã la ea vor fi prezenþi 10 elevi dintr-o clasã în care studiazã cei cu „cerinþe educaþionale speciale”.

Pe de altã parte, în luna februarie, vom marca ºi Ziua Siguranþei pe Internet”, a declarat Delia Grosu, coordonatorul activitãþii de la Biblioteca Municipalã din Petroºani. În acelaºi timp, ziua

„Micii Uniri” a fost marcatã ºi la Biblioteca Municipalã din Petroºani. Astfel, cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române, aici a fost organizatã o mini-expoziþie de carte.

din ãºtia, cu har. Pe mine m-a impresionat fanfara de tineri. Mie, ca pãrinte, nu mi-ar fi trecut prin cap sã-mi dau copilul sã cânte la asemenea instrumente. Am auzit cã dl. Avram, cu liberalii lui, le-a adus ºi instrumentele ºi se ocupã de ei. Mai rar aºa ceva” – a spus Ioan Alexandru Szasz, inginer. În 24 ianuarie, PSD Petrila a organizat, la rândul sãu un spectacol. Mulþi au ºtiut cã Primãria Petrila a marcat Unirea Principatelor avânduse în vedere cã membrii marcanþi ai PSD se aflã la cârma oraºului. Spectacolul a fost acelaºi, cu câteva excepþii. Comparând afiºul PNL cu cel al PSD, am constatat cã la al doilea spectacol

doar Junii Petrilei lipsesc, ansablul nefiind agreat de administraþia localã, deºi este apreciat de întreg judeþul ºi chiar ºi cele limitrofe. Sala a fost plinã ºi

de aceastã datã, doar cã mare parte era ocupatã de copii. Marii absenþi au fost primarul Ilie Pãducel ºi preºedintele PSD Petrila Gheorghe Bobar.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Eroul din Polatiºte

n aceste zile, când tragedia din Apuseni este încã proaspãtã, mulþi îl considerã pe medicul Radu Zamfir un erou, care ºi-a ajutat colegii sã rãmânã în viaþã în lungile ore de aºteptare a echipelor de salvare. Puþini sunt, însã, cei care ºtiu cã aici, lângã noi, trãieºte un alt erou care, cu multiple rãni ºi hemoragie internã, nu s-a gândit doar la el, ci ºi la semenii lui. Este vorba despre Teodor Mustaþã, inginerul silvic ce a scãpat cu viaþã din cumplitul accident de elicopter, produs în anul 2005, în zona Polatiºte. Cu corpul plin de rãni, cu dureri atroce, Mustaþã i-a salvat viaþa pilotului de pe elicopter, pe care l-a scos dintre fiarele contorsionate, iar mai apoi a plecat sã caute ajutoare, lãsând în urma lui dâre de sânge ca preþ al efortului depus. ªtia, însã, cã orice minut e preþios ºi cã viaþa lui ºi a colegului supravieþuitor din elicopterul morþii depind de el în mare mãsurã! Era în 18 februarie 2005. Un elicopter al unei societãþi de aviaþie utilitarã din Petroºani s-a prãbuºit în zona Polatiºte, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, la numai 15 minute dupã decolare. Elicopterul MI2, de producþie ruseascã, era închiriat de o societate din Petroºani pentru activitãþi de aviaþie utilitarã de la o firmã din Republica Moldova. Douã persoane, un paznic de vânãtoare ºi mecanicul de zbor, ºi-au pierdut viaþa, în timp ce pilotul elicopterului ºi un angajat al Ocolului Silvic Petroºani au fost grav rãniþi. Zeci de salvatori au plecat în cãutarea epavei elicopterului, printr-un strat de zãpadã ce trecea de genunchi ºi pe ceaþã, iar cãutãrile s-au desfãºurat contracronometru. Muntele a fost luat la pas de salvatorii montani, dupã ce mai bine de 15

kilometri au strãbãtut un drum forestier desfundat. Victimele au fost coborâte de slavamontiºti pânã la echipajele de prim – ajutor rãmase la poalele versantului. Pentru doi dintre pasagerii elicopterului nu s-a mai putut face nimic. Aºa sunã pe scurt povestea tragediei din munþi. Iar în urmã cu câþiva ani, Teodor Mustaþã rememora acele cumplite momente când, grav rãnit, a reuºit sã-l scoatã pe

pilot din aparatul care risca sã explodeze ºi s-a târât prin zãpada mai bine de 1 km în cãutarea salvatorilor.

eaþa a frânt destine

Spune cã au plecat sã hrãneascã animalele, totul era pregãtit, însã deznodãmântul a fost neaºteptat. „Elicopterul ne aºtepta, bãieþii erau pregãtiþii, sacii cu porumb ºi sare pentru animale fuseserã încãrcaþi. Mecanicul ºi pilotul erau din Republica Moldova. Ne înþelegeam bine. Mecanicul m-a pus în faþã, pe locul lui, sã-i

arãt pilotului pe unde e traseul. El s-a dus în spate, lângã paznicul de vânãtoare Ioan Corbei, ca sã-l ajute sã descarce porumbul la locurile stabilite. Am decolat, iar pilotul a stabilit sã mergem pe firul unei vãi. Era ceaþã, iar la primul punct nu am coborât. La al doilea a mers, porumbul a fost descãrcat. Pe urmã ne-am înãlþat, eram cam la 2.000 de metri. Venea ceaþã dinspre stânga. Pilotul a spus cã nu poate sã aterizeze ºi a vrut sã

întoarcã. Atunci, a bubuit rãu ceva în spate, iar aparatul s-a întors brusc la dreapta. Era un munte în faþa noastrã...atât mai ºtiu”, rememora pentru presã silvicultorul. Când s-a trezit în zãpada rece ºi groasã, imaginea era de coºmar. În spate, acolo unde trebuia sã fie paznicul de vânãtoare ºi mecanicul, mai era un singur corp. Nu ºi a putut da seama cine este, faþa acestuia fiind zdrobitã. Lângã el era pilotul, atârnat în chingi. Îi picura sânge din nas ºi din gurã ºi nu pãrea sã mai aibã semne vitale. La circa 10 metri de elicopter

era al doilea corp, îngropat pe jumãtate în zãpadã, de asemenea decedat. ªi-a dat seama cã elicopterul poate exploda în orice moment ºi, cu dureri cumplite, a reuºit sã iasã din centura de siguranþã ºi sã iasã din aparatul de zbor. Dar, când s-a târât pe lângã pilot, a auzit un

geamãt slab ºi ºi-a dat seama cã trãieºte. „Chiar atunci, când mã târam pe lângã el, am auzit cum respirã foarte încet. L-am scos din centura. Eram îngrozit, cã picura petrolul peste noi. Pilotul era greu... avea vreo sutã de kilograme, un munte de om. L-am târât ºi pe el 10 metri. Nu mai puteam. Am mai forþat ºi l-am mai dus 15 metri mai departe. Atunci ºi-a revenit. I-am zis cã mã duc dupã ajutoare. ªtiam cã dacã rãmânem acolo, murim amândoi. Am avut noroc – telefonul mobil mai funcþiona ºi am anunþat accidentul

la bazã. Dar nu existã niciun drum pânã la noi, eram greu de gãsit”, a mai povestit ºa vremea respectivã Mustaþã.

u sângele ºiroind ºi coastele rupte s-a târât prin zãpada groasã Un kilometru a mers prin zãpadã. Un kilometru care i s-a pãrut cel mai greu din viaþã. Cãdea în zãpada ireal de rece, aºa cum o percepea el, ºi iar se ridica. Îºi auzea coastele cum trãncãne în el ºi ºtia cã are hemoragie internã, dar nu se putea opri. Ar fi însemnat sfârºitul ºi pentru el, ºi pentru colegul lui. Avea o ranã mare la faþã, din care sângele ºiroia din abundenþã, era desculþ dupã ce bocancii I-au rãmas în elicopter, dar a mers mai departe spre o zonã unde ºtia cã se exploateazã

lemnul. A fost cumplit ºi o spune chiar Teodor Mustaþã, cel care a stat de vorbã cu presa dupã 4 ani de la accident: „Aveam de urcat un mal, am încercat ºi am cãzut din nou. Eram pe final. Mã gândeam cã o sã mor ºi eu ºi amãrâtul de pilot, pe care îl lãsasem acolo, sus. Atunci am auzit un motor de camion. ªtiam cã am de fãcut doar ºapte paºi ca sã urc pragul. ªtiam cã acolo e drumul forestier. Am reuºit”. Salvatorii veniþi sã îi caute în munþi au dat de epava elicopterului ºi de celelalte trei victime mergând dupã urmele de sânge lãsate de eroul de la Polatiºte. Pilotul ºi silvicultorul s-au trezit ulterior la spital, iar primul a spus mereu cã trãieºte doar pentru cã Teodor Mustaþã a reuºit! Car men COSMAN-PREDA

14 Program & Horoscop

10:20 Oameni care au schimbat Lumea 10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Foc încruciºat 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Un alt început 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Întreabã-i pe copii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Inamicul din umbrã 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Hidra ucigaºã 0:30 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului ºi comunicãrii. Puteþi obþine câºtiguri importante din tranzacþii financiare. În partea a doua a zilei, sunteþi anunþat cã trebuie sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de afaceri, iar partenerul de viaþã este nemulþumit.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid Granada 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid Granada 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Malaga 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Malaga 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nervozitate vã poate pune într-o situaþie neplãcutã în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. N-ar strica sã fiþi mai tandru cu partenerul de viaþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Puteþi obþine cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, însã fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile de orice fel. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã tensionaþi relaþia cu partenerul de viaþã. Se pare cã aveþi o idee fixã în legãturã cu schimbarea stilului de viaþã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Taxi Driver (r) 15:45 Trei bãrbaþi ºi un îngeraº (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r)

23 iulie *** 22 august

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã mai veche a familiei. În cursul dimineþii, descoperiþi o ofertã avantajoasã pentru cumpãrarea unei case sau pentru un schimb de locuinþã. O persoanã mai în vârstã din familie, care este ºi finanþatorul principal.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã plecaþi într-o deplasare neaºteptatã. Nu este cazul sã regretaþi schimbarea programului: aceastã cãlãtorie poate reprezenta pentru dumneavoastrã un nou început. Aveþi succes pe plan social ºi financiar. Profitaþi de acest context favorabil.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cu anturajul sunt excelente. Ziua de astãzi este favorabilã investiþiilor, demarãrii unei afaceri ºi cãlãtoriilor în interes personal. În partea a doua a zilei vi se propune o colaborare. Nu vã grãbiþi în luarea unei decizii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majore în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan profesional ºi în privinþa relaþiilor sentimentale. Azi sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, relaþiile de parteneriat ºi cãlãtoriile.

În cursul dimineþii sunteþi anunþat cã aþi moºtenit o sumã mare de bani. Sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte, iar seara vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie, împreunã cu partenerul de viaþã. Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este momentul sã puneþi în practicã planurile în legãturã cu o afacere foarte promiþãtoare. Relaþiile cu partenerul de viaþã pot avea de suferit din cauzã cã neglijaþi rezolvarea unor probleme.

21 ianuarie *** 20 februarie

Talentul creativ este la cote ridicate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþi problemele profesionale într-un mod original. Relaþiile sentimentale sunt în general bune, dar aveþi tendinþa de a-i face reproºuri nejustificate.

21 decembrie *** 20 ianuarie Preocupat de problemele personale, aveþi tendinþa sã neglijaþi cãminul. Pentru rezolvarea problemelor importante, vã puteþi baza pe intuiþie, dar ºi pe sfaturile partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie În prima parte a zilei, este posibil sã aveþi mici dificultãþi în cãmin. Cu o vorbã bunã sau un mic cadou, puteþi dezamorsa o situaþie tensionatã. O vizitã la prieteni, în cursul serii, readuce armonia ºi buna dispoziþie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Pazã de 8 milioane de lei pentru Complexul Energetic Hunedoara

omplexul Energetic Hunedoara este pãzit cu aproape 8 milioane de lei. Aceasta este suma la care o firmã de profil din Deva ºi-a adjudecat licitaþia organizatã în acest sens. Carmen COSMAN - PREDA Nu mai puþin de 7.852.489 de lei plãteºte Complexul Energetic Hunedoara pentru paza obiectivelor înglobate de CEH. Firma care ºi-a adjudecat contractul în urma licitaþiei este Compact Security SRL, care va presta servicii de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor precum, dar va asigura ºi accesul în ºi din incinta obiec-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

tivelor. Practic, Compact Security pãzeºte atât sectorul energetic, cât ºi minele viabile din Valea Jiului, unde i-a înlocuit pe cei de la Lux Guard cãrora le-a expirat contractul.

Anunþ Primãria municipiului Petroºani în conformitate cu prevederile art. 39 din Legea 273/2006, privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii 52/2003, privind trans-

parenþa decizionalã în administraþia publicã, republicatã, organizeazã în data de 29.01.2014, ora 11:00 în Sala de marmurã a Primãriei municipiului Petroºani dezbatere publicã privitoare la Proiectul de hotãrâre privind aprobarea bugetului municipiului Petroºani pe 2014.

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

VÂNZÃRI

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 Ianuarie 2014

Hora Unirii cu tricolor, în Petroºani Nord

rofesori, directori, ingineri, muncitori, oameni ieºiþi direct din minã s-au prins în Hora Unirii alãturi de cetãþeni, în jurul fântânii arteziene din Petroºani Nord. S-au împãrþit steguleþe tricolore ºi s-a servit ceai fierbinte. Doar un ”Ion fãrã de þarã”, din blocul 74 de pe str. 1 Decembrie, ºi-a arãtat sentimentul printr-un ou aruncat de la etaj. Ileana FIRÞULESCU Dupã reorganizãrie efectuate la conducerea PSD Petroºani, lucrurile au început sã se miºte spre bine. Aºa s-a petrecut ºi în ziua de 24 ianuarie

2014, când un grup mare de social democraþi a împãrþit steguleþe tricolore trecãtorilor, apoi au vorbit despre importanþa acestei zile, în Piaþa Victoriei din municipiu. Din boxele scose

afarã, au rãsunat câtece despre neam ºi þarã, iar participanþii au încins o mare horã a unirii. Au jucat, în jurul fântânii arteziene din Petroºani-Nord, de la cel cu barba surã pânã la cei mici. Interacþiunea a adus

Cabanierii se bucurã de ninsoare. Vor ieºi pe zero!

nins puternic în cele trei staþiuni de schi din Valea Jiului, Hunedoara, iar administratorii s-au pus pe treabã încã de cu noapte pentru a amenaja pârtiile de schi. Odatã cu noua zãpadã se aºteptau ºi la un numãr mai mare de schiori în week-end-ul care abia s-a încheiat. Maximilian GÂNJU În Straja a nins suficient ca sã fie poatã fi deschise toate cele ºapte pârtii de schi

dacã numãrul turiºtilor va fi foarte mare. „Sezonul este compromis, pentru cã o afluenþã mare de turiºti se înregistreazã de sãrbãtori ºi în prima sãp-

tãmânã dupã. Totuºi, aceastã zãpadã îi ajutã pe cabanieri sã nu iasã în pierdere, sã fie pe zero. În Straja sunt ºi cabane care au fãcut profit chiar dacã nu a fost zãpadã, sunt câteva locaþii care au lucrat cu agenþii de turism ºi au oferit ºi alte activitãþi cu ar fi drumeþii, vizite la obiectivele turistice din judeþ. Acestea au ieºit pe plus, restul trag speranþe cã îºi vor acoperi cheltuielile”, a declarat George

zâmbetul pe buze... ”Aici, putem sã mai schimbãm o vorbã, sã mai glumimin, sã mai cunoaºtem oameni.

De exemplu, lângã mine, când jucam hora, am cunoscut personal un inginer ºef de la Paroºeni. Un om extraordinar. Apoi de doamna aceea blondã, am citit doar la ziar. E plinã de viaþã, vorbeºte cu toatã lumea. ªi cu domnul profesor Radu Sorin am dat mâna.

Resiga, ºeful Salvamont StrajaLupeni. În Staþiunea din Masivul Vâlcan au fost în acest week-end între 1500-2000 de turiºti. ªi în Masivul Parâng a nins abundent, însã nu toate pârtiile sunt amenajate. Staþiunea de lângã Petroºani a avut cel mai prost sezon din istorie, chiar dacã a beneficiat de zãpadã naturalã mai mult timp decât Straja sau Pasul Vâlcan.

Frumos cã putem sã ne împrietenim cu asemea ocazii” - a spus Tudorel Ionaºc, din Petroºani. “Se vede cã PSD Petroºani este pe un trend ascendent, iar

alãturi de echipa PSD Petroºani”, a declarat Dacian Ciodaru vicepreºedinte TSD. Celor circa 200 de oameni care au ales sã sãrbãtoreascã Mica Unire prinzându-se în

acþiunile pe care membrii sãi le fac sînt apreciate de locuitori prin prezenþa lor. Un exemplu este ºi evenimentul din data de 24 ianuarie cînd locuitorii Municipiului Petroºani au fost

hora unirii, un altul ºi-a exprimat sentimentele printr-un ou aruncat de la etajul blocului 74 de pe strada 1 Decembrie. Fiecare înþelege cum îl duce capul ºi acþioneazã ca atare.