Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 537

Cronica Vãii Jiului Vineri, 24 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Vor sã rupã colaborarea cu STS, IGSU ºi Jandarmeria

Chiriaºii statului, datornicii statului >>> PAGINA A 3-A

Elevã accidentatã de maºina primãriei, la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Amânãri judecãtoreºti >>> PAGINA A 5-A

Lucrãrile din Parâng au fost inspectate de Corpul de Control al Primului Ministru >>> PAGINA A 7-A

Pentru „Mica Unire”, primul pas spre România, au fost demascaþi falsificatori, hoþi de alegeri ºi vânduþii marilor puteri >>> PAGINILE 8-9 Sistem eficient doar în zonele populate

Victimele unor accidente în munte, gãsite repede doar dacã pot comunica >>> PAGINILE 10-11

icanaþi sau trimiºi dupã potcoave de cai morþi în mai multe misiuni derulate la nivel naþional, salvatorii spun cã vor sã rupã protocoalele de colaborare cu instituþiile cu atribuþii de salvare. Picãtura care a umplut paharul este accidentul aviatic din Apuseni, unde salvamontiºtii au fost consideraþi inutili, opriþi din misiune, deºi erau cel mai bine pregãtiþi sã caute victimele ºi sã intervinã la salvarea lor. >>> PAGINA A 12-A

Cabanierii din Straja s-au întâlnit cu Tiberiu Balint >>> PAGINA A 13-A

Pregãtiþi pentru zãpadã, doar sã ningã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Chiriaºii statului, datornicii statului

atorii uriaºe. Administraþia localã de la Petrila are de recuperat peste 150 de mii de lei de la chiriaºii care stau în locuinþele din fondul locativ. Aceºtia nu ºi-au plãtit dãrile de ani de zile, asta în condiþiile în care sumele aferente chiriei sunt modice. Mai mult aceºtia nici nu sunt evacuaþi din motive umanitare. Monika BACIU

”Pot sã vã spun cã per total spaþiul locativ în oraºul Petrila, datoria este de peste un miliard ºi jumãtate de lei vechi. Am încercãm, facem angajamente de platã de fiecare datã când ne solicitã reînnoirea contractelor care sunt necesare la utilitãþi, fac angajamente, dar plãtesc puþin. Spre exemplu chiria e de 60 de lei pe lunã ºi ei plãtesc 50 de lei. Deocamdatã nu avem soluþii, nu putem sã îi scoatem în stradã, majoritatea care locuiesc în locuinþele primãriei sunt cazuri sociale. Sunt cei care lucreaz la Asistenþã Socialã. Chiar în dimineaþa asta a venit cineva sã solicite ceva ºi i-am cerut sã plãteascã ºi a început sã plângã ºi mi-a spus cã abia îºi plãteºte apa ºi curentul pentru cã cei de la ape ºi curent le taie. ªi noi am putea sã-i evacuãm, dar þinând cont cã majoritatea sunt cu probleme, acceptãm aceastã situaþie de compromis, acceptãm sã facem angajamente în continuare ºi sã îi lãsaãm sã plãteascã aºa cum pot”, a declarat Vasile Jurca, viceprimar oraº Petrila. Locuinþele deþinute de primãrie pot fi cumpãrate la preþuri de nimic, însã cea mai mare problemã este cea a datoriilor care îi revin potenþialului cumpãrãtor. ”Pot fi cumpãrate, dar condiþia este în primul rând sã se

achite datoria la chirie ºi apoi ea poate fi cumpãratã. Preþurile nu sunt foarte mari, majoritatea sunt locuinþe care sunt construite de peste 20-25 de ani. Þinând cont de veniturile pe care le au cei care locuiesc în ele probabil sunt sume mai mari. O garsonierã ajunge undeva la 40 de milioane de lei vechi în funcþie de vechimea blocului”, a mai precizat sursa citatã. La sfârºitul anului trecut, administraþia

evacuaþi. acolo vom lua mãsuri foarte severe pentru cã nu vrem sã le distrugem sau sã le distrugã cei care locuiesc acolo ºi

localã de la Petrila a predat 64 de unitãþi locative. Cele patru blocuri sociale au fost inagurate, iar aici stau acum tot persoane cu probleme financiare. Pentru a nu se repeta situaþia, responsabilii urbei au luat ºi mãsuri. ”În contractele pe care le-am fãcut cu cei care au primit locuinþele sociale construite ºi predate anul trecut am prevãzut ca în condiþiile în care trei luni de zile nu îºi plãtesc chiria sau utilitãþile vor fi

sã ajungã într-un grad aºa cum sunt pavilioanele din blocul 33. E o investiþie din banii publici ºi vom fi foarte atenþi cum vor fi folosite de cei care le-au contractat. Vom numi o persoanã din cadrul primãriei care va monitoriza ºi atunci când vom sesiza probleme nu o sã aºteptãm sã dis-

Întâlnire furnizori - beneficiari

u s-au mutat în noile locuinþe sociale din Petrila, iar prima zi a sãptãmânii viitoare este una decisivã. Responsabilii de la ape ºi locatarii din blocurile de la Lonea se vor întâlni la faþa locului ºi edilii chiar au soluþii pentru a evita posibilele restanþe. Diana MITRACHE Existã posibilitatea ca locatarii celor 4 blocuri sociale din Petrila sã nu îºi plãteascã facturile la apã, iar pânã nu ajung la o înþelegere cu furnizorii de servicii, nu se pot muta. Experienþa pe care o au cu locatarii din blocurile sociale de la Petroºani, i-au fãcut pe cei de la ape sã sufle ºi în iaurt, iar luni, sãptãmâna viitoare este ziua decisivã pentru ca ei sã se mute odatã în noile case. „Avem o variantã prin care sã putem face contracte cu locatarii. Urmeazã ca luni sã avem o

întâlnire cu cei care au primit locuinþe sociale ºi cu cei de la ApaServ sã le explice posibilitatea prin care pot avea contracte la apã. Deocamdatã nu am dat cheile niciunui locatar, pentru cã nu au contractele finalizate la utilitãþi. Ele toate contoarele sunt la zero ºi le dãm când au toate contractele finalizate”, a declarat Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Soluþia convenabilã pentru toatã lumea ar fi fost cea cu banºamente separate pentru fiecare apartament în parte, dar pentru cã nu a fost prevãzutã în proiect, atunci cei de la primãrie vin cu una

de moment. „Proiectantul a prevãzut branºament individual pe fiecare scarã ºi la fiecare bloc, dar se pune problema, pentru cã apometrele nu sunt scoase în afara locuinþei. Ele sunt în

interiorul spaþiilor locative ºi dacã ar trebui sã-i debranºeze, nu o pot face decât în masã, chiar dacã vor fi ºi oameni care vor plãti ºi se vor trezi fãrã apã. Propun sã procedeze ca alte firme ºi sã le ia garanþie, de vreo 50 mc, sau cam cât poate consuma o familie în 3 luni de zile. Sã le reþinã banii pe cantitatea respectivã, ºi dacã în 3 luni nu achitã, îl pot opri ºi îºi poate recupera ºi

trugã sau sã ajungem cu datorii mari”, a mai precizat Jurca. La nivelul Vãii Jiului persoanele care locuiesc în locuinþele statului au datorii de sute de mii de lei, sau chiar milioane. Procedura de evacuare este una dificilã, aceasta fiind obþinutã doar prin sentinþã judecãtoreascã.

firma furnizoare debitul cu garanþia perceputã”, a mai adãugat Jurca. Pânã vor ajunge la un consens, locatarii se vor întâlni mai întâi cu responsabilii de la ape, care au de gând sã îi anunþe cum vor fi debranºaþi dacã nu plãtesc. Abia apoi vor primi ºi cheile de la primãrie. Blocurile sociale au fost finalizate la începutul acestui an, dar locatarii nu s-au mutat pentru cã mai au de aºteptat pânã ce îºi fac angajamente la utilitãþi.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Elevã accidentatã de maºina primãriei, la Petroºani elevã din Petroºani a ajuns la Spitalul de O Urgenþã, dupã ce a fost lovitã de o maºinã ce aparþine primãriei din localitate. Poliþiºtii spun cã vina este a tinerei, care a trecut prin loc nepermis, dar spre norocul ei, fata nu a fost rãnitã grav. Diana MITRACHE O tânãrã din Petroºani a trecut prin loc nepermis ºi a fost accidentatã de o maºinã care, din fericire nu avea vitezã. Autovehiculul aparþine primãriei din Petroºani, iar accidentul s-a petrecut în

zona Parcului Central al municipiului, într-un loc prin care nu era permisã trecerea. ªoferul este angajat al administraþiei locale ºi poliþiºtii spun cã a fost testat cu aparatul alcooltest, iar rezultatul a fost negativ. În plus, vina se pare cã aparþine fetei, pentru cã aceasta a coborât dintr-o altã maºinã ºi a þâºnit pur ºi simplu în faþa maºinii care a lovit-o. „În aceastã dimineaþã (n.r. joi, 23 ianuarie),

Cunoaºterea nu e importantã

rofesorii nu au nevoie de informare. Cel puþin asta se deduce din mãsurile bugetare care au fost luate în ultimii ani. Dascãlii beneficiau de suma de 100 de euro anual pentru a-ºi achiziþiona cãrþi sau alte materiale didactice care le erau utile pentru munca la clasã. Monika BACIU Acum, profesorii nu mai primesc aceºti bani de la stat, ci pentru a-ºi achiziþiona aceste materiale didactice scot banii din propriul buzunar. ”Nu mai beneficiazã

de acei 100 de euro pentru achiziþionarea de cãrþi. Ne afecteazã pentru cã nu mai primim bani ca sã ne cumpãrãm cãrþi, cãrþi pe care le folosim pentru procesul didactic ºi pe care le cumpãrãm din banii

noºtri”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de Sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. Mii de dascãli au dat statul român în judecatã în 2010, dupã ce dascãlii au cumpãrat materiale

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de bonuri de cãrbune (SOBE). Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

didactice din propriii bani, iar Ministerul

un conducãtor auto, care circula din direcþia Aeroport cãtre centru, pe banda a doua de mers, a surprins ºi accidentat un pieton angajat în traversare, prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure. Din accident a rezultat rãnirea uºoarã a pietonului. Conducãtorul auto nu se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice. A fost transportatã victima la spital, unde

i se acordã îngrijiri medicale”, a declarat agent Cristian Rãdulea, Poliþia Rutierã Petroºani. Fata accidentatã nu a necesitat internare, dar personalul medical a supus-o mai multor investigaþii. Poliþiºtii atrag atenþia copiilor sã se asigure în momentul în care trec strada ºi sã o facã doar prin locuri special amenajate.

Educaþiei nu le-a decontat cheltuielile. Fiecare dintre ei a cerut în instanþã suma

care li se cuvine, mai exact echivalentul a 100 de euro.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Amânãri judecãtoreºti...

n nou termen în dosarul în care municipalitatea de la Lupeni a acþionat în judecatã numeroase instituþii ale statului. În data de 14 martie la Curtea de Apel Bucureºti va avea loc un nou termen în dosarul în care administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã cinci instituþii publice. Administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu au fost alocaþi bani pentru

dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au

Haideþi la teatru! z Sâmbãtã 25 ianuarie 2014, ora: 18:00 – Spectacolul „Visul unei nopþi de varã” z Duminicã 26 ian. 2014, ora: 12:00 – Spectacolul „Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte”

executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja,

ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat

între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului,

de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezultatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012. Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi

Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Avorturile, în scãdere, la fel ca ºi numãrul românilor

rimii ani ai libertãþii post-comuniste au adus în Valea Jiului, printre altele, ºi un val de avorturi. Astfel, în numai 5 ani de zile ºi doar în municipiul Petroºani, aproape 10.000 de fiinþe ºi-au pierdut dreptul la viaþã dupã ce tinerele care îi purtau în pântece au ales varianta avortului pentru a scãpa de o sarcinã nedoritã. Mircea NISTOR Specialiºtii în provocarea acestora ajunseserã sã lucreze aproape în ritm industrial, zilnic fiind provocate între 20 ºi 30 de avorturi. De exemplu, în anul 1995, una dintre lunile de vârf în ceea ce priveºte numãrul de avorturi a adus aproape 200 de astfel de cazuri. În ultimul timp însã, numãrul avorturilor a scãzut semnificativ, printre altele ºi

datoritã faptului cã tinerii au înþeles cã folosirea metodelor anticoncepþionale este mai mult decât necesarã pentru evitarea unei sarcini de nimeni dorite. „Se pare cã planningul familial a început sã funcþioneze ºi în acelaºi timp tineretul este ceva mai instruit în privinþa practicãrii sexului neprotejat. Pe de altã parte, numãrul avorturilor a scãzut ºi ca urmare a reducerii populaþiei fertile, tot

mai numeroºi fiind tinerii care au plecat din Valea Jiului în ultimii ani, dupã ce au fost disponibilizaþi sau pentru a-ºi cãuta un loc de muncã în strãinãtate. În acelaºi timp ºi persoanele de sex feminin au conºtientizat faptul cã este importantã ºi prevenirea unei sarcini prin folosirea diverselor metode anticontraceptive, ca de exemplu protexul sau steriletul”, susþin medicii din Valea

Jiului. Dacã per ansamblu, numãrul avorturilor la cerere efectuate în Valea Jiului a scãzut semnificativ în comparaþie cu primii ani de dupã Revoluþia din Decembrie 1989, în schimb a crescut alarmant numãrul fetiþelor

Mierea, un fel de alba – neagra, zaharisitã

upã ce a fost retrasã anul trecut pentru cã nu îndeplinea condiþiile de calitate, mierea de albine a revenit astãzi, în Petroºani. De aceastã datã, produsul are ca þarã de provenienþã Polonia, ºi nu Bulgaria. Nicidecum România, una dintre þãrile recunoscute pe plan mondial drept unul dintre principalii exportatori de miere „ecologicã”. În parantezã fie spus, noua miere a ajuns în Valea Jiului, un pic zaharisitã. Mircea NISTOR Repartizarea mierii oferite ca ajutor alimentar de cãtre Comunitatea Europeanã va demara luni, 27 ianuarie, primii serviþi urmând a fi beneficiarii venitului minim garantat. „Luni, îi aºteptãm pe cei care primesc venitul minim garantat duipã care urmeazã sã-i servim ºi pe ceilalþi beneficiari ai acestui produs. Pe de altã parte, îi aºteptãm la sediul nostru, cu cupoanele de pensie, ºi pe pensionari pentru a vedea care dintre aceºtia nu mai au dreptul sã primeascã alimente europene, dupã ce le-au fost majorate pensiile”, a precizat Loredana Piþ, ºef Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani. Cantitatea de miere ajunsã în Petroºani este de 4.008 cutii a câte 250 de grame. În principiu, circa 3.500 de persoane vor beneficia de aceasta.

cu vârste fragede care recurg la aceastã metodã. „Din pãcate, am ajuns sã efectuãm avorturi la cerere unor copile de doar 14 sau 15 ani, numãrul unor astfel de cazuri înregistrând un salt înainte de-a lungul anului trecut. Consider cã acest fapt se datoreazã lipsei de educaþie, atât în familie, cât ºi la ºcoalã”, a spus un medic ginecolog. Anul trecut, la spitalul din Petroºani au fost efectuate aproape 150 de avorturi, cu mult sub numãrul celor înregistrate în urmã cu 15 ani, respectiv 1.800 de cazuri. În prezent, un avort costã între 30 ºi 50 de lei, în funcþie de locaþia aleasã de cãtre

tinerele rãmase însãrcinate pentru a scãpa de un posibil copil, respectiv spitalul de urgenþã sau o clinicã particularã. „Suma este una modicã ºi nu acoperã deloc cheltuielile cu anestezia, dezinfectantul, etc, dar asta este situaþia”, declara, în urmã cu câþiva ani, fostul ºef al secþiei Maternitate de la Spitalul din Petroºani. În parantezã fie spus, în prezent, numãrul românilor este estimat la aproape 20 de milioane de oameni. În acelaºi timp, în cei 24 de ani scurºi de la Revolta din decembrie 1989, au fost efectuate aproximativ 21 de milioane de avorturi...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Lucrãrile din Parâng au fost inspectate de Corpul de Control al Primului Ministru

eprezentanþii Corpului de R Control al Primului

Ministru au ridicat mai multe documente referitoare la investiþiile realizate în Staþiunea Parâng în cadrul proiectului „Schi în România”. De asemenea, au þinut sã vadã la faþa locului ce anume s-a realizat din acest amplu proiect. Corpul de Control al primului Ministru, Victor Ponta, a demarat verificãrile în mai multe locaþii din þarã unde se implementeazã proiectul naþional „Schi în România”. Potrivit datelor oficiale, obiectivele controlului vizeazã verificarea modului de

realizare a proiectului de investiþii în turism ºi, deja, echipele de control au ajuns în Parâng. Au vãzut la faþa locului ce anume s-a lucrat pânã acum ºi au ridicat mai multe documente pentru a fi controlate. Primarul munciipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã, pânã la ora actualã, s-au efectuat lucrãri în valoare de 125 de miliarde de lei vechi din bani de la

Mica Unire, pãzitã de jandarmi

andarmii hunedoreni vor fi prezenþi la datorie, în toate locaþiile unde se serbeazã Unirea Principatelor Române.

Potrivit Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara, 30 de jandarmi vor asigura ordinea publicã pe timpul desfãºurãrii manifestaþiilor publice

Guvern, la care se adaugã alte aproximativ 111 miliarde de lei vechi decontate de municipalitate. În cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã, au fost achiziþionate instalaþiile propriu – zise, tunurile de zãpadã, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, stâlpii pentru telescaunul TS3 care au fost ºi montaþi, dar s-au amenajat totodatã spaþiile tehnice, precum ºi staþia de pompe pentru pârtia B. De precizat, însã, cã pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma

dedicate Unirii Principatelor Române în localitãþile Deva, Hunedoara, Petroºani,Vulcan ºi Haþeg. „Jandarmii recomandã participanþilor la aceastã manifestãri publice sã respecte precizãrile organizatorilor ºi forþelor de ordine. În cazul în care observã producerea unor fapte antisociale, cetãþenii se pot adresa direct jandarmilor aflaþi în dispozitivele de ordine publicã sau pot solicita sprijin la numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112”,a declarat Nicolae Rãducu, purtãtorul de cuvânt al IJJ Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

totalã de aproape 70 de milioane de euro. Edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului

aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã.

redit aprobat

Chiar dacã alocaþiile bugetare pentru acest proiect au venit cu

Actualitate 7

þârâita în ultima perioadã, edilii din Petroºani vor sã continue lucrarea. Deocamdatã se lucreazã la finalizarea telescaunului TS3 pentru acre primãria Petroºani a solicitat aprobarea pentru un credit bancar. „Creditul pentru telescaunul TS3 din Parâng a fost aprobat ºi am vorbit deja cu reprezentanþii firmei care executã lucrarea sã dea comandã pentru tot ceea ce ne mai trebuie”,a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi. Astfel, la Petroºani trebuie sã ajungã acþionãrile telescaunului, cablurile, scaunele, sistemul de comandã, dar trebuie amenajatã ºi staþia intermediarã. Valoarea creditului este de 13 milioane de lei, iar diferenþa o va acoperi municipalitatea, din bugetul propriu. Car men COSMAN-PREDA

Exploatarea de Preparare a Carbunelui Valea Jiului (EPCVJ) are un director nou

urelian Enache este începând de astãzi noul director al Exploatãrii de Preparare a Cãrbunelui Valea Jiului (EPCVJ).

Enache, care a ocupat pânã acum funcþia de adjunc ºef sector transporturi la EM Vulcan, îl înlocuieºte pe Adrian Bodea, care prin decizia conducerii Complexului Energetic Hunedoara a fost numit inginer ºef calitatea producþiei în cadrul CEH. De menþionat cã postul pe care îl ocupã Adrian Bodea a fost înfiinþat chiar în aceastã sãptãmânã, mai exact marþi. Marius MITRACHE

8 Documentar

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Pentru „Mica Unire”, primul pas spre România, au fost demascaþi falsificatori, hoþi de alegeri ºi vânduþii marilor puteri

storicul Liviu Zgârciu de la Muzeul Naþional al Unirii din Alba Iulia a povestit pentru Alba24, care au fost piedicile unirii principatelor, adevãrate lupte politice, prin falsificare de alegeri, prin furt de corespondenþã pentru a dovedi mârºãvia… Multe au fost piedicile unirii vechilor pricipate – Moldova ºi Þara Românescã – a cãror soartã, la mijlocul secolului al XIX –lea, se afla la cheremul Rusiei ºi Imperiului Otoman, care se opuneau cu înverºunare unirii. S-a acceptat doar o unire formalã, cu domnitori separaþi. Dar, surprizã! Cuza a fost ales în ambele principate, iar strãinãtatea a fost nevoitã sã recunoascã Principatul Unit… Ziua de 24 ianuarie a rãmas în istoria românilor ca data la care s-a înfãptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp dupã numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei ºi Þãrii Româneºti. Dupã mai mulþi ani în care paºii spre îndeplinirea acestei dorinþe au fost blocaþi de atitudinea marilor puteri ale Europei,

aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima datã câteva elemente occidentale în viaþa românilor. Unirea Principatelor Române, cunoscutã ca Mica Unire, reprezintã unificarea vechilor principate, Moldova ºi Þara Româneascã, într-un Principat unit.

Moldova ºi Þara Românescã, de la Ruºi ºi turci, a fost trecutã la puterile Europei… La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei ºi Þãrii Româneºti era în mâinile Rusiei ºi ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situaþia s-a schimbat în urma rãzboiului Crimeii, dintre 1853 ºi 1856, când Rusia a fost învinsã de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei ºi Imperiul Otoman. Principatele române, din mâinile ruºilor ºi

turcilor, în ale marilor puteri europene. Dupã rãzboi, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc ºi principatele Moldovei ºi Þãrii Româneºti. De exemplu, Moldovei i se ataºeazã trei judeþe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail ºi Bolgrad. În contextul discuþiilor despre unirea celor douã principate, în 1857 Marile Puteri acordã acestora dreptul organizãrii unui „referendum”, consultarea populaþiei cu drept de vot, despre Unire. În acest scop, se constituiau adunãri Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau sã se pronunþe asupra organizãrii politice ºi sociale a þãrilor române.

alsificarea alegerilor, furt de corespondenþã ºi demascarea în presa internaþionalã În Þara Româneascã, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire,

însã în Moldova, situaþia a fost mai controversatã. Aici, caimacanul locþiitor la conducerea Moldovei -, Nicolae Vogoride, sprijinit de

Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacã Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc. ªansa a fãcut însã ca Vogoride sã se destãinuie, prin scrisori, fratelui sãu din Constantinopol, iar corespondenþa a fost furatã ºi publicatã în presa europeanã, la Bruxelles. Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile

Puteri au rupt relaþia cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împãratul Franþei, Napoleon, ºi regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toþi s-au pronunþat pentru Unirea Principatelor Moldovei ºi Þãrii Româneºti. În 1858, Convenþia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativã a fost unirea parþialã a principatelor Moldovei ºi Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei ºi Valahiei”, care rãmâneau sub suzeranitatea „Maiestãþii Sale Sultanul” ºi sub

protecþia Marilor Puteri. Unirea propusã aici s-a dovedit a fi mai degrabã una formalã, cele douã principate urmând sã funcþioneze separat în mare parte, ca pânã atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centralã la Focºani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiþie ºi Casaþie ºi Armata. Capitalele rãmâneau aceleaºi, la Bucureºti ºi Iaºi, ºi se intenþiona ca domnitorii sã fie diferiþi.

Pentru cã legea marilor puteri a omis o precizare, alegerea lui Cuza a desãvârºit Unirea

În anul urmãtor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iaºi, în

Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o sãptãmânã, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri ºi la Bucureºti, iar profitând de faptul cã Marile Puteri nu specificau clar cã principatele române nu pot fi conduse de

acelaºi domnitor, ºi aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în faþa faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu douã principate conduse de acelaºi domnitor. Marele merit al lui Cuza a fost cã a reuºit sã aducã recunoaºterea internaþionalã a Unirii Principatelor Române ºi, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua þarã a început sã se numeascã România abia dupã abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactatã prima constituþie.

Documentar 9 upã 59 de ani – Marea

Unire În tot acest timp, în care douã dintre principatele române au reuºit sã se uneascã, Transilvania se afla sub stãpânire austriacã, iar din 1867, sub domi-

naþie austro-ungarã, pânã în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia, consemneazã Alba 24. Abia dupã 59 de ani de la Mica Unire, are loc la 1 decembrie 1918, unirea Regatului României – Moldova ºi Þara Românescã – cu Transilvania, Banat, Criºana, Maramureº ºi Sãtmar. De ziua Micii Uniri, astãzi, 24 ianuarie, în localitãþile Vãii Jiului au loc manifestãri care þin treaz acest spirit care i-a unit pe români. Ileana FIRÞULESCU

8 Documentar

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Pentru „Mica Unire”, primul pas spre România, au fost demascaþi falsificatori, hoþi de alegeri ºi vânduþii marilor puteri

alsificarea alegerilor, furt de corespondenþã ºi demascarea în presa internaþionalã În Þara Româneascã, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire,

însã în Moldova, situaþia a fost mai controversatã. Aici, caimacanul locþiitor la conducerea Moldovei -, Nicolae Vogoride, sprijinit de

Pentru cã legea marilor puteri a omis o precizare, alegerea lui Cuza a desãvârºit Unirea

În anul urmãtor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iaºi, în

Documentar 9 upã 59 de ani – Marea

Unire În tot acest timp, în care douã dintre principatele române au reuºit sã se uneascã, Transilvania se afla sub stãpânire austriacã, iar din 1867, sub domi-

10 Actualitate

Sistem eficient doar în zonele populate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014 bine când victimele sunt în viaþã

Victimele unor accidente în munte, gãsite repede doar dacã pot comunica P

ersoanele care suferã accidente în zonele montane, indiferent cã vorbim despre accidente aviatice ori de altã naturã, pot fi reperate repede doar dacã pot comunica ºi au un telefon mobil mai performant. Pentru celelalte, inconºtienþe sau care nu mai sunt în viaþã, cãutarea se face „la pas”, indiferent de condiþiile meteo, pentru cã sistemul de stabilire a coordonatelor unde s-a produs accidentul nu este eficient în zonele montane. O spun salvamontiºtii, care au participat la sute de acþiuni de cãutare ale unor victime ºi care nu au fost ajutaþi de tehnologia Sistemului de Telecomunicaþii Speciale. Aceiaºi salvamontiºti care, cum s-ar spune, fac acþiuni de salvare „pe burta goalã”, pentru cã cei mai mulþi sunt voluntari! 18 februarie 2005 rãmâne o zi neagrã în istoria aviaþiei româneºti. Un elicopter al unei societãþi de aviaþie utilitarã din Petroºani s-a prãbuºit în zona Polatiºte, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, la numai 15 minute dupã decolare. Elicopterul MI2, de producþie ruseascã, era închiriat de o societate din Petroºani pentru activitãþi de aviaþie utilitarã de la o firmã din Republica Moldova. Douã persoane, un paznic de vânãtoare ºi mecanicul de zbor, ºi-au pierdut viaþa, în timp ce pilotul elicopterului ºi un angajat al Ocolului Silvic Petroºani au fost grav rãniþi. Zeci de salvatori au plecat în cãutarea epavei elicopterului, printr-un strat de zãpadã ce trecea de genunchi ºi pe ceaþã, iar cãutãrile s-au desfãºurat contracronometru. Muntele a fost luat la pas de salvatorii montani, dupã ce mai bine de 15 kilometri au strãbãtut un drum forestier desfundat. Victimele au fost coborâte de slavamontiºti pânã la echipajele de prim – ajutor rãmase la

poalele versantului. Pentru doi dintre pasagerii elicopterului nu s-a mai putut face nimic. O altã tragedie aviaticã s-a produs în 13 iunie 2011, în Munþii ªureanu, în ea fiind implicat un cetãþean german, în vârstã de 47 de ani, care pilota un avion de mici dimensiuni. Avea sute de ore de zbor la activ, dar în 13 iunie s-a ridicat pentru totdeauna la cer. Dupã 12 ore de cãutãri, în care zona a fost periatã de echipe de salvare din judeþele Hunedoara ºi Alba, avionul prãbuºit a fost gãsi într-o zonã împãduritã, greu accesibilã, la o distanþã de puþin peste 30 de kilometri de Drumul Naþional 66, de un angajat al unei exploatãri forestiere din zonã.

Pilotul era însã decedat, dupã ce a cãzut de la înãlþime.

ioban cãutat pe o razã de zeci de kilometri Sunt douã exemple ale unor tragedii aviatice la care au luat parte salvamontiºtii

care spun cã, în ciuda tehnologiilor de care dispunem, cãutãrile se fac ca în urmã cu zeci de ani, prin „perierea” munþilor. ªi asta fie cã vorbim despre accidente aviatice, ori despre altfel de evenimente produse în zonele muntoase. Dumitru Bârlida, ºeful Formaþiunii Salvamont

Petroºani, nu poate uita cum, în urmã cu doi ani au cãutat pe o razã de zeci de kilometri un cioban care plecase spre coliba sa din munte, dar nu a mai ajuns. Salvamontiºtii ºi jandarmii montani, ajutaþi ºi de un câine special antrenat, au cãutat metru cu metru prin zãpadã. Paradoxal, bãrbatul avea un telefon mobil care a rãmas deschis, dar acest lucru nu i-a ajutat pe salvatori. „Am cerut la STS coordonatele unui telefon care suna. Iniþial, mi-au dat coordonatele în zona vilei Parâng, apoi prin ªureanu, la o distanþã de zeci de kilometri”, povesteºte Bârlida. Dupã 45 de ani de activitate, acesta este de pãrere cã, în zona montanã ar fi bine ca autoritãþile sã lase salvamontiºtii sã îºi facã treaba ºi, eventual sã-i doteze mãcar cu o maºinã de teren bunã. Bârlida, împreunã cu salvamontiºtii de la Petroºani, a luat parte la cãutãrile elicopterului prãbuºit în zona Polatiºte ºi ºtie bine ce implicã o astfel de operaþiune, dincolo de „tehnologia” care nu prea pare sã ne vinã în ajutor.

ªi George Resiga, ºeful Formaþiunii Salvamont Lupeni este de zeci de ani în acest sistem. Spune cã este ideal când victimele unui accident, indiferent de natura lui, pot comunica, pentru cã existã o aplicaþie specialã care poate fi descãrcatã pe orice telefon. „Noi, ca ºi asociaþie naþionalã, ca ºi dispecerat naþional, avem o aplicaþie care pot fi activatã pe orice telefon ºi cu ajutorul cãreia se face triangulaþia la o precizie de 5 – 10 metri. Noi facem urmãrirea 24 de ore din 24. Cei accidentaþi trebuie doar sã apese un buton SOS, de pe aplicaþia 0SALVAMONT. De asemena, mai pot folosi Google Maps. Odatã ce o persoanã are coordonatele solicitate de noi, cãutãrile se simplificã”, aratã George Resiga. Mai grav este atunci când victima unui accident nu poate comunica, deºi are un telefon mobila supra sa. „În aceste cazuri, ca ºi în majoritatea accidentelor aviatice, coordonatele nu sunt bine trimise cãtre noi. Cei care ar trebui sã facã triangulaþia nu o fac, din diverse motive, sau nu specificã în ce sistem trimit coordonatele”, a mai spus ºeful salvamont Lupeni. Resiga este de pãrere cã, cel puþin în acest domeniu, vorbim despre lipsuri foarte mari ºi, la fel ca ºi Dumitru Bârlida, crede cã salvamontiºtii ar trebui lãsaþi sã intervinã în aceste cazuri.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014 riangulaþia depinde de relee

Prin metoda triangulaþiei, practic este localizat releul GSM la care telefonul este conectat la un moment dat. Metoda este foarte precisã în mediul urban ori în zonele populate, dar aproape ineficientã în zonele montane, unde releele se aflã la distanþe de zeci de kilometri unul de celãlalt. Cele din mediul urban sunt mai multe ºi mai slabe ca putere, ceea ce permite o localizare ceva mai precisã

ncheierea unei asigurãri a locuinþei împotriva dezastrelor naturale a crescut, ºi ea, în acest an dar doar pentru fraieri.

fonului este mai puþin precisã.

(aproximaþia este de regulã +/- 200 metri). Cele din mediul extraurban sunt mai rare ºi de putere mai mare, de unde ºi razã mare de acoperire, în interiorul cãreia telefonul mobil se poate gãsi oriunde. Specialiºtii în telecomunicaþii spun cã, teoretic, se traseazã un cerc cu diametrul de 3000 metri ºi telefonul mobil se poate afla oriunde în interiorul acelui cerc. Pentru localizarea precisã este nevoie de trei relee, dar în munþi acestea se aflã, aºa cum spuneam, la distanþe foarte mari unul de celãlalt ºi de aici ºi identificarea locaþiei tele-

Tarife mai mari doar pentru fraieri

alvatori voluntari

Ar mai trebui precizat, însã, cã salvatorii montani nu sunt plãtiþi, în cele mai multe dintre cazuri, pentru activitatea lor ºi, dincolo de echipamentele puse la dispoziþie, legiuitorul ar trebui sã gãseascã ºi o formulã prin care sã recompenseze financiar activitatea lor. Dumitru Bârlida spune cã, dacã acum ar trebui sã plece în misiune, din cei 10 salvamontiºti s-ar putea baza pe 3 – 4 pentru cei ceilalþi sunt la muncã. Salvarea montanã este doar un hobby, cum s-ar spune ºi doar pasiunea îi duce în cele mai dificile dintre situaþii. „Eu am în echipã 10 oameni. Dintre aceºtia, 9 sunt voluntari ºi unul este plãtit de Consiliul Judeþean Hunedoara, prin Serviciul Public Salvamont”, explicã Bârlida. În Straja – Lupeni situaþia este similarã. George Resiga spune cã legea spune cã, în mod obligatoriu, permanenþa se face cu echipe de 6 salvamontiºti, iar în week-end ori în perioadele de vârf aceºtia sunt suplimentaþi de încã douã persoane. În tot acest timp, fix trei oameni sunt plãtiþi de CJ Hunedoara, iar restul fac voluntariat. E drept, lise asigurã echipamentele ºi primesc diurna de masã de 35 de lei pe plan local, respectiv 50 de lei dacã intervenþiile depãºesc teritoriul administrativ. Car men COSMAN-PREDA

Mai exact, pentru cei neinformaþi care au plãtit ceva mai mulþi bani decât anul trecut, pentru asigurãrile împotriva cutremurelor, alunecãrilor de teren sau inundaþiilor. „Noi nu am majorat tarifele comparativ cu anul anterior. Cei care au plãtit ceva mai mult, cu vreo 20 de euro, sunt cei care au dorit sã se asigure ºi împotriva altor dezastre naturale decât cele 3 menþionate anterior”, a precizat Emanuel Filip – Ene, broker asigurãri. Oricum, tot fraieri pot fi consideraþi ºi puþinii locuitori ai Vãii Jiului care au încheiat pânã acum astfel de asigurãri. Nu de

alta dar, pânã în prezent, doar câteva sute de oameni s-au asigurat contra dezastrelor naturale. „Deºi legea a intrat în vigoare de câþiva ani de zile numãrul asiguraþilor rãmâne tot la cote reduse. Ba chiar, unii dintre cei care s-au asigurat în anii anteriori au precizat cã nu îºi vor mai reînoi asigurarea pentru cã râd vecinii de ei. Este vorba despre vecinii care au vãzut cã lipsa poliþei de asigurare nu este taxatã de nimeni”, a mai spus Emanuel Filip – Ene. În principiu, legea este lege, iar cei care nu deþin asigurãri ale locuinþei ar urma sã fie amendaþi. Mai exact, valoarea minimã a sancþiunii contravenþionale este de 500 de lei dar, pânã în prezent, nimeni nu a primit nici mãcar o amendã „verbalã”. Asta pentru cã trãim în România, þara tuturor posibilitãþilor... Mir cea NISTOR

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Vor sã rupã colaborarea cu STS, IGSU ºi Jandarmeria

ãtui sã fie încurcaþi ºi marginalizaþi Salvatorii montani au cerut conducerii A.N.S.M.R sã ia mãsuri astfel încât sã-ºi poatã face mese-

Maximilian GÂNJU Anunþaþi la câteva ore de la producerea accidentului aviatic din Apuseni, trimiºi aiurea în cãutãri, ignoraþi ºi apoi opriþi din misiune pe motiv cã „sunt prea mulþi acolo sus”, dupã cum li s-a spus de la ISU Alba, salvatorii montani s-au sãturat sã fie bãtaia de joc a autoritãþilor. Nu doar situaþia din Apuseni i-a determinat pe salvatori sã decidã ca pe viitor sã acþioneze pe cont propriu, cu un singur ºef care-ºi asumã misiunea. La nivel naþional au fost puºi pe drumuri aiurea, în repetate rânduri, ori opriþi în bazã pe motiv cã nu este nevoie de ei ºi au pierit oameni din aceasta cauzã. Sãtui, au cerut Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R) sã rupã protocoalele de cola-

borare cu Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã ori Jandarmeria Montanã, dacã tot nu este nevoie de experienþa ºi pregãtirea lor. „Uitându-vã printre rânduri aþi realizat cã accidentul s-a produs la ora 15 ºi ceva, iar dupã douã ore ºi ceva au fost anunþate echipele Salvamont. De ce? Ca sã iasã în faþã ISU care n-a gestionat în toatã istoria lui o chestiune de genul acesta în zona

montanã. Aceeaºi chestie s-a întâmplat ºi când a cãzut elicopterul SMURD la Bistriþa. Salvamontiºtii au fost opriþi la fel, noroc cã bãieþii au insistat, au uitat de bunul simþ ºi au intrat în zonã, i-au gãsit pe oameni ºi i-au salvat. Restul structurilor au ajuns dupã patru ore la ei”, a declarat ieri, vicepreºedintele Asociaþiei Naþionale a Salvatorilor Montani din România, George Resiga.

ria ºi sã salveze vieþi, nu sã se subordoneze unor instituþii care decid haotic. „Noi ca ºi asociaþie naþionalã care ne ocupãm din punct de vedere tehnic de activitatea de salvare montanã, vom face adrese prin care sã rupem toate protocoalele de colaborare cu toate instituþiile. Cu STS care nu ne anunþã prin 112, cu toate cã avem protocol de colaborare, cu Inspectoratele de situaþii de urgenþã, ori cu Jandarmeria

Montanã, care în multe acþiuni ne-a încurcat. În loc sã ne ocupãm de accidentaþi a trebuit sã ne ocupãm de ei ca sã-i scoatem din zonã, sã nu moarã. Aºteptãm sã se aºeze treburile, avem confirmãrile din teritoriu din partea echipelor care au fost în zonã (n.r. la accidentul aviatic din Apuseni), pentru cã la accidentaþi au ajuns salvamontiºtii. Au fost asimilaþi cu localnicii, iar persoanele care au cerut targã de la SMURD Alba erau de la

Salvamont Bihor ºi nu a vrut sã le dea pentru cã era altã instituþie. Dacã îºi revizuiesc atitudinea vom continua colaborarea, altcumva nu”, a mai declarat vicepreºedintele A.N.S.M.R. Salvatorii montani spun cã rãniþii din accidentul aviatic puteau fi descoperiþi mult mai rapid dacã instituþiile publice luau în considerare ºi informaþiile Salvamontului, dacã salvamontiºtii erau anunþaþi mai din timp de producerea accidentului ºi dacã exista o coordonare mai bunã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Cabanierii din Straja s-au întâlnit cu Tiberiu Balint

ntâlnire pentru salvarea turismului din Straja. Mai mulþi cabanieri din Straja s-au întâlnit joi cu vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Tiberiu Balint. Aceºtia cautã soluþii pentru promovarea turisticã a staþiunii indiferent de sezon. Monika BACIU

”Împreunã vom proceda la stabilirea unei strategii de dezvoltare a staþiunii ºi nu doar împreunã cu asociaþia ProStraja, ci ºi cu Primãria din Lupeni. Vrem sã

facem un studiu de fezabilitate în aºa fel încât anul acesta lipsa zãpezii a adus un cvasidezastru în staþiunea Straja pentru cabanieri ºi asta se va reflecta ºi asupra bugetului din Lupeni ºi asupra întegii comu-

nitãþi. Vrem sã gãsim soluþii în aºa fel încât staþiunea sã fie atractivã pentru orice vreme, ºi pe timp de iarnã ºi pe timp de varã. E ineficient sã avem doar în douã – trei luni de iarnã un grad de ocupare de

Hoþul de la „pãcãnele”- client vechi al poliþiºtilor

ânãrul din Vulcan arestat de poliþiºtii din Sibiu, în urma unei razii în Valea Jiului, pentru cã ar fi furat mai multe sume de bani din aparatele de jocuri electronice este un expert în furturi. Ultima lui condamnare este însã pentru tâlhãrie. Judecãtorii de la Petroºani au fost indulgenþi ºi i-au suspendat executarea pedepsei. Maximilian GÂNJU Ionuþ Bexa a fost capul unei grupãri formate din alþi patru bãrbaþi cu vârsta cuprinsã între 24 ºi 47 de ani, toþi din Valea Jiului, care în lunile noiembrie ºi decembrie 2013, au furat bani din cutia unui aparat electronic de jocuri de noroc dintr-un local din Sibiu, sumele de bani sustrase fiind de 1.875 ºi respectiv, 2.335 lei. Toþi cei cinci suspecþi au fost sãltaþi de poliþiºti, însã doar Bexa a fost arestat

preventiv, iar ceilalþi sunt cercetaþi în stare de libertate. Judecãtorul de la Sibiu a apreciat pericolul public pe care îl prezintã capul grupãrii, dupã ce i-a studiat cazierul. Ionuþ Bexa a mai fost condamnat penal pentru furt, iar ultima pedeapsã a primit-o

în urmã cu un an de zile. Tânãrul a fost condamnat la 3 ani ºi 4 luni pentru tâlhãrie, dar pedeapsa i-a fost suspendatã. Acum riscã o nouã condamnare pentru furt calificat la care se va adãuga ºi pedeapsa neexecutatã pentru tâlhãrie.

90 sau peste 90% dupã care restul anului sã nu mai vinã nimeni în staþiune. Vrem sã aducem, ºi aºa e eficient pentru un turism de calitate, un grad de ocupare de circa 70% pentru întregul an”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. Cabanierii caracterizeazã acest sezon de iarnã ca fiind unul dezastruos. Lipsa zãpezii face ca proprietarii de cabane sã fie pe pierdere. Zeci sau poate chiar sute de turiºti ºi-au anulat rezervãrile în ultima perioadã. ” Trebuie sã ne axãm ºi pe celelalte sezoane, primãvarã, varã, toamnã ºi sã nu mai încercãm sã trãim dintr-un singur sezon, care din pãcate anul acesta a fost un an dezastruos. La ora actualã suntem pe pierderi fiecare, nici mãcar sã fim pe o linie de plutire, dar sperãm ca sã putem sã facem mai multe lucruri pentru varã, avem multe proiecte”, a declarat Emil Pãrãu, investitor Straja. Pentru ca turismul sã prospere e nevoie de mai multe investiþii în Straja. Atât responsabilii instituþiei judeþene cât ºi investitorii vorbesc aceeaºi limbã ºi au identificat aceleaºi

deficienþe ce trebuie îndreptate. ”Pentru asta e nevoie de câteva îmbunãtãþiri în staþiune ºi nici asociaþia cabanierilor ºi nici autoritãþile locale nu au resursele necesare. Nici Consiliul Judeþean în momentul de faþã nu le are, dar dacã ne unim forþele încercãm sã aducem fonduri europene pentru a dezvolta staþiunea. Avem un exemplu în judeþ unde tot cu sprijinul Consiliului Judeþean, la Râuºor avem un proiect de circa 6 milioane de euro unde acolo se dezvoltã terenuri de sport, se dezvoltã alei, bãnci, parcuri, lucruri care trebuie sã existe pentru ca turiºtii sã se simtã bine nu doar în timpul care e zãpadã. Acesta e obiectivul pe care îl avem. La sfârºitul anului trecut am semnat un protocol cu Asociaþia ProStraja, acum plecãm la lucru”, a mai precizat Tiberiu Balint. ”Noi avem o asociere, suntem asociaþi cu Consiliul Judeþean ºi vrem sã stabilim efectiv ce o sã facem în anul 2014.

Sunt mai multe proiecte printre care apã ºi canal în Straja, aleile din Straja ºi promovarea staþiunii Straja”, a mai spus Emil Pãrãu. Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Asociaþia Pro Straja ºi-au unit forþele pentru a implementa mai multe proiecte de investiþii în staþiunea hundoreanã cu ajutorul fondurilor structurale. este vorba în principal despre asigurarea apei potabile prin construirea unei staþii pentru clorinare ºi tratare, cât ºi a captãrii altor surse de apã pentru suplimentarea debitelor de apã necesare în staþiune; realizarea reþelelor de canalizare ape menajere ºi pluviale din staþiune; amenajãri de alei, trotuare, rigole, bãnci, parcuri, iluminat stradal, panouri indicatoare ºi de informare, poteci pentru plimbare, poteci late pentru ATV-uri ºi biciclete, respectiv asigurarea utilajelor de deszãpezire a staþiunii.

14 Program & Horoscop

12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 România vãzutã altfel 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Pe urmele lui Avraam 16:50 Superconsumatorul (r) 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Calea Europeanã 19:45 Sport

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Coana Mare: Aºa tatã, aºa fiu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014 21 martie *** 20 aprilie

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) Încrederea în forþele proprii ºi 11:00 Coroana de foc spiritul de iniþiativã vã ajutã în tot 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 ce faceþi. Dupã-amiazã vã ocupaþi de problemele partenerului 16:00 La Mãruþã de viaþã. Nu neglijaþi odihna! 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rambo III 22:15 ªtiu ce ai fãcut astã22 varã 0:15 Dragoste în ape tulburi mai

*** 22 iunie Din cauza ideilor mai neobiºnuite pe care le aveþi azi, relaþiile cu prietenii pot avea de suferit. Nu vã impuneþi punctul de vedere. Þineþi seama ºi de pãrerile celorlalþi! Dupã-amiazã aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Nu este cazul sã vã enervaþi. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Baronii (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulceamarã(AP) (ind., 2009, dramã, episodul 637) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani (r) Cum sã fii adult

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 14:30 Digisport Show 14:45 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã Ligue 1 17:00 Avanpremierã Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin: Steaua - Politehnica Timiºoara 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

23 iulie *** 22 august

21 aprile *** 21 mai Dimineaþa, o rudã mai în vârstã vã ajuta cu bani ºi vã redã încrederea în forþele proprii. Dupã-amiazã vã schimbaþi planurile în legãturã cu o cãlãtorie. Partenerul de viaþã vã ajutã sã demaraþi o afacere. Nu vã pripiþi sã luaþi o hotãrâre!

22 iunie *** 22 iulie Demaraþi o activitate originalã, cu care veþi avea succes. Fiþi consecvent ºi acceptaþi ajutorul unui prieten. Fiþi mai comunicativ ºi mai flexibil.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi idei originale, care vã aduc câºtiguri financiare. O femeie mai în vârstã vã propune o colaborare avantajoasã sau poate chiar un nou loc de muncã. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã. Evitaþi orice fel de speculaþii!

Aveþi o zi bunã pentru contracte, asocieri ºi investiþii financiare. Sunteþi convigãtor, iar relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune. Pe plan sentimental, puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ascultaþi ºi pãrerile altor persoane.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puteþi obþine cu uºurinþã câºtiguri financiare. Nu începeþi mai multe treburi simultan. Evitaþi speculaþiile ºi þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi! Nu neglijaþi odihna.

Reuºiþi sã îi tramsmiteþi partenerului de viaþã entuziasmul care vã caracterizeazã ºi, împreunã, faceþi planuri ambiþioase, pe termen lung. Nu vã pierdeþi în detalii ºi nu vã risipiþi inutil energia creatoare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Prietenii ºi persoana iubitã sunt nemulþumiþi pentru cã vã dedicaþi prea mult studiului. Satisfacþiile intelectuale vã determinã sã nu þineþi cont de pãrerile celor din jur. Nu vã neglijaþi familia.

21 ianuarie *** 20 februarie

La serviciu, reuºiþi sã puneþi în practicã idei originale. Dupã-amiazã este posibil ca o persoanã mai în vârstã sã vã provoace la discuþii în contradictoriu. Fiþi diplomat ºi nu spuneþi tot ce gândiþi!

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa sunteþi plin de energie ºi îi mobilizaþi pe cei din jur. Este o zi bunã pentru activitãþi profesionale. Folosiþi-vã creativitatea pentru proiecte pe termen lung.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi într-o formã intelectualã bunã, care vã influenþeazã favorabil relaþiile cu cei din jur. Este o zi bunã pentru întâlniri cu prietenii. Ascultaþi-le sfaturile. Spre searã, încasaþi o sumã importantã de pe urma unei afaceri.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Consiliul Judeþean Hunedoara aºteaptã creditul

reditul accesat de Consiliul Judeþean, pe ultima sutã de metri. În cursul acestei sãptãmâni responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara au primit avizul Comisiei Naþionale de Autorizare a Împrumuturilor. Jumãtate din suma contractatã va ajunge în Valea Jiului. Monika BACIU

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

implementarea proiectelor continuã, însã majoritatea se aflã la faza întocmirii documentaþiilor. ”Sunt aceleaºi planuri însã încã nu s-au pus în operã. E vorba de linia de troleibuz, e vorba de cele douã parcuri acvatice de la Lupeni ºi Petroºani, care sunt foarte importante. Nu vreau sã dau speranþe cã mâine se vor întâmpla lucrurile pentru cã din pãcate încã la nivel naþional nici strategia de atragere a fondurilor europene nu e gata”, a mai precizat Balint. Un proiect în premierã judeþeanã, finanþat

400 pe care Consiliul din fonduri europene ar Judeþean îi va contracta putea fi implementat în ”La ceea ce lucrãm de vin în Valea Jiului pentru judeþul Hunedoara, mai acum doi ani de zile ºi drumurile de la Straja, exact în Valea Jiului. Este anume un împrumut Vulcan-Dealu Babii, convorba de înfiinþarea accesat de cãtre Consiliul tinuarea lui pânã la primei linii de troleibuz Judeþean în care peste Meriºor ºi pentru drumul care ar urma sã facã 50% din sume vin în spre Parâng. Economia legãtura între localitãþile Valea Jiului s-au finalizat pe care am fãcut-o la licidin Valea Jiului. marþi 90% prin acordul taþia pentru drumul de la De la est la vest, acesComisiei Naþionale de la Straja o vom redirecþiona tea vor fi unite printr-o nivelul Ministerului de tot în Valea Jiului în linie de troleibuz care ar Finanþe ºi creditul este drumul care merge în putea deveni funcþionalã pe ultima sutã de metri. Parâng”, a declarat dupã anul 2014. Asta înseamnã cã circa Tiberiu Balint, 210 miliarde din cei vicepreºedintele CJH. oraºul: În ceea ce - Petrila între orele priveºte plaS.C. Apa Serv Valea 8,00 - 11,00. Zona nurile pentru Jiului S.A. Petroºani afectatã: Cartier Muncii Valea Jiului, anunþã restricþii în ºi Birãoni. Motivul responsabilii furnizarea apei potabile, restricþiei: Reparaþii în instituþiei pentru Vineri 24 cãmin vane zona bl. H8, judeþene spun cã Ianuarie 2014, în str. Muncii. Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În angajeazã prezent fetiþa este internatã în INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721 Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani Andreea are nevoie de un organizeazã cursuri de formare profesioanalã transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este 1. Manager de proiect - curs de durata 90 de zile începînd cu peste puterea financiarã a 15.02.2014 taxa de participare specializare, durata - 30 zile familiei Andreei. 550 lei începînd cu data de 15.02.2014 Toþi cei care doresc sã-i Diplomele sînt recunoscute la nivel taxa de participare 450 lei ofere o ºansã la viaþã Andreei naþional ºi european. 2. Contabil - curs de iniþiere, pot dona în contul: durata 90 de zile, începînd cu data Relaþii se pot obþine la Casa de 4140496050385031 de 15.02.2014 taxa de participare Culturã a Sindicatelor Petroºani deschis la Banca Transilvania, (vizavi de Primãria Municipiului 700 lei titular de cont Matei Ana. Petroºani), telefon 0722448428. 3. Bucãtar - curs de calificare,

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Azi se ia apa!

S.C CARPATICA ASIGURÃRI

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Ianuarie 2014

Pregãtiþi pentru zãpadã, doar sã ningã

perã sã ningã ºi astfel sã aºtepte turiºtii în Parâng. Autoritãþile de la Petroºani spun cã au avut un sezon dezastruos, cã a lipsit zãpada, iar acum se pare cã ninge ºi în acest week-end sunt pregãtiþi toþi sã amenajeze pârtiile. Situaþia este similarã în toate staþiunile de munte, iar cabanierii îºi pun speranþe acum în rãcirea vremii ºi sperã sã ningã. Diana MITRACHE

Lipsa zãpezii i-a dus la exasperare pe proprietarii de cabane din Parâng, dar ºi pe cei care ar fi vrut sã urce la munte, dar nu au

avut nici un motiv. Din punct de vedere tehnic, cei de la primãria Petroºani spun cã totul este pregãtit, au angajat ºofer calificat pe ratrak ºi aºteaptã doar o ninsoare bunã, care

sã acopere porþiunile rãmase fãrã zãpadã. „Noi suntem pregãtiþi oricând. Zãpada trebuie sã vinã, cã avem ºi ratrakul pregãtit ºi instalaþia de zãpadã. Temperatura nu ne-a lãsat sã dãm pic de

zãpadã anul acesta, pentru cã au fost mai tot timpul temperaturi pozitive, sau puþin sun zero grade ºi nu ne-a permis sã facem artificial zãpadã. Zãpadã ar fi pentru pârtia B, dar în partea de jos, existã o porþiune unde a bãtut mai tare soarele ºi nu mai este zãpadã. Sã sperãm cã avem acum zãpadã suficientã ºi vom putea face

este o mie de schiori sunt aºteptaþi în acest week-end, în Staþiunea Straja din Lupeni. Cel puþin douã pârtii sunt în condiþii bune pentru schi, iar pe parcursul sfârºitului de sãptãmânã se anunþã ninsori.

sperãm cã zilele acestea va mai ninge, dupã prognoza primitã, din noaptea aceasta (n.r. joi) va ninge pânã duminicã. Se schiazã pe Platoul Soarelui ºi pe Teleschiul 3, iar pe o

Maximilian GÂNJU Potrivit ºefului Salvamont Lupeni, George Resiga, în staþiunea din Vestul Vãii Jiului a nins, însã stratul de zãpadã este nesemnificativ pentru pârtii. Din contrã ar putea crea mai multe probleme schiorilor pentru cã zãpada aºternutã acum a acoperit obstacolele, bolovanii de la marginea pârtiilor, iar schiorii s-ar putea accidenta dacã ies din zona schiabilã. „A nins foarte puþin, doar vreo douã

degete. Chiar încurcã pentru cã a astupat bolovanii ºi acum nu mai avem nici limitã de zonã schiabilã. Sã

scarã de 1 la zece, pârtiile sunt de nota ºase”, a precizat ºeful salvatorilor montani.

schi”, a spus unul dintre cei de la telescaunul din Parâng. De vineri sunt aºteptaþi ºi turiºtii, care ar putea urca în acest week-end la schi în Parâng, însã, totul depinde de vreme. Dacã va ninge, atunci nu vor fi probleme ºi administratorii domeniului de schi spun cã vor fi pregãtiþi sã intervinã, pentru a amenaja pârtiile.

Bazã de agrement pentru petrileni

trand la Petrila. Petrilenii ar urma sã aibã o bazã de agrement modernã dacã un proiect al administraþiei locale se va concretiza. Cei de la primãrie vor sã le facã locuitorilor oraºului Petrila ºi în special tinerilor un spaþiu de relaxare care sã cuprindã un ºtrand ºi mai multe spaþii de relaxare. Monika BACIU

Pârtii de nota 6 la Straja

pârtia aºa cum trebuie abia acum”, a declarat Marian Popescu, administrator public la Primãria Petroºani. În ultimele zile s-a fãcut simþitã rãcirea vremii, iar responsabilii din munte spun cã a nins ºi s-a aºternut un strat nou de câþiva centimetri. „A nins ºi sunt cam 5 -10 cm de zãpadã. Sperãm sã mai ningã ºi sã fie ºi turiºti care sã vinã sus în munte la

”Ne-am propus ca ºi investiþie în anul acesta sã creem o bazã de agrement în oraºul Petrila care sã conþinã un ºtrand acoperit ºi locuri de joacã ºi de relaxare. Atunci când am fãcut strategia de dezvoltare a oraºului am parcurs oraºul, am avut întâlniri cu cetãþenii din oraº ºi majoritatea ne-au solicitat acest lucru ºi împreunã cu domnul primar ºi consiliul local am considerat cã este important ºi este necesar sã gãsim o soluþie pentru

a construi o bazã de agrement în oraºul Petrila”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Încã nu se cunosc cifrele aferente investiþiei, însã responsabilii primãriei lucreazã la acest aspect. ”Nu avem calculul fãcut pentru cã ar trebui sã avem un proiect tehnic ca sã putem ºti exact cât ar costa investiþia, dar în perioada urmãtoare vom face ºi acest lucru”, a mai precizat

sursa citatã. În momentul de faþã, se încearcã identificarea amplasamentului unde ar urma sã fie realizatã baza de agrement. Cel mai probabil aceasta va fi construitã pe Jieþ.