Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 536

Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cursuri de alfabetizare IT în casa guvernatorului

Un serviciu unic în România este furnizat de la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Ziua Unirii, celebratã la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Legea educaþiei, modificãri pentru elevi >>> PAGINA A 4-A

Susþin cã li se dãrâmã casele >>> PAGINA A 5-A

ApaServ are de recuperat patru milioane de la douã societãþi de termoficare >>> PAGINA A 6-A Au privit neputincioºi la TV

Salvamontiºtii din Valea Jiului aratã spre sistemul defect >>> PAGINILE 8-9

Primãria Petroºani pregãteºte un nou regulament pentru taximetriºti >>> PAGINA A 11-A

ândva Valea Jiului trebuia salvatã de un guvernator. Octavian Costescu a primit ºi o casã în Petroºani, dar acum, în locul respectiv fac ore de informaticã elevii de la ºcoli. Profesorii pregãtesc un proiect pentru gimnaziu, iar de salvarea Vãii Jiului s-a ales praful. Odatã cu plecarea înapoi la Bucureºti a guvernatorului Vãii Jiului, Octavian Costescu, casa ce i-a fost datã de protocol, a ajuns a primãriei. >>> PAGINA A 5-A

O veche casã momârlãneascã, transformatã în piesã de muzeu >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Un serviciu unic în România este furnizat de la Petroºani

n copil al Vãii Jiului s-a întors acasã pentru a demonstra cã se poate activa cu succes ºi a înfiinþat Didactic Media, care oferã servicii de monitorizare a elevilor, pãrinþii fiind informaþi sãptãmânal pe toate canalele de comunicare despre note, absenþe, situarea elevului la nivel de clasã, statistici etc., inclusiv conspecte de la ºedinþa cu pãrinþii la care Didactic Media merge ca împuternicit. Stilul de lucru ºi competitivitatea au catalogat acest serviciu ca fiind unic în þarã. Personalul înalt calificat a fost selectat din tot judeþul. În doar trei luni, 300 de pãrinþi au ales sã-ºi supravegheze copiii printr-un serviciu specializat, serviciu care în strãinãtate este oferit de ºcoli. De vreo trei luni, o societate cu specific mai aparte pentru noi, românii, face minuni în Valea Jiului. Este vorba de Didactic Media Petroºani, un serviciu care vine în sprijinul elevilor, a pãrinþilor, dar ºi a dacãlilor. Didactic Media încheie un contract cu pãrinþi ai elevilor, prin care împuterniceºte Didactic Media sã culeagã informaþii cu privire la situaþia

ºcolarã a copiilor lor, respectiv note, absenþe, medii, orar, plus studii care aratã la ce nivel se aflã elevul raportat la media clasei, progresul copilului, alerte în caz acumulãrii absenþelor etc. Toate aceste informaþii sunt comunicate pãrinþilor sãptãmânal prin toate canalele de comunicare, funcþie de opþiuni, on line, e-mail, scrisoare la domiciliu. Practic, Didactic Media Petroºani a con-

struit acea relaþie profesor-pãrinte-elev care lipseºte din învãþãmântul românesc ºi uºureazã munca dascãlilor, iar pãrinþii, astfel informaþi, pot acþiona. De precizat cã între Didactic Media ºi instituþiile de învãþãmânt existã protocoale de colaborare, iar confidenþialitatea este absolutã. În acest sens existã o licenþã de prelucrare a datelor cu caracter personal. În doar trei luni de

funcþionare s-au încheiat 300 de contracte, iar rezultatele sunt îmbucurãtoare, situaþiile ºcoale s-au îmbunãtãþit, numãrul absenþelor a scãzut. ”Serviciul nostru funcþioneazã fãrã probleme. În acest sistem, profesorii nu sunt implicaþi, noi cerând doar punerea la dispoziþie a catalogului de douã ori pe sãptãmânã, uneori doar o datã pe sãptãmânã. Unii pãrinþi sunt

deschiºi, alþii nu, motivând cã doar cu un telefon aflã ceea ce îl intereseazã. Ulterior vãzând rezultatele la cei care au încheiat un contract cu noi, vin cãtre noi. Preþurile sunt de 28lei/lunã pentru un copil, iar pentru cei care au doi sau mai mulþi copii preþurile sunt reduse cu 50%. Acest serviciu nu eliminã ºedinþele cu pãrinþii. Noi participãm ºi la ºedinþe, facem un cospect pe

care îl remitem pãrinþilor. Cei cu contracte au înregistrat deja rezultate, probabil ºi copiii sunt mai atenþi ºtiindu-se supravegheaþi. Nu doar copii mai nãzdrãvani sunt monitorizaþi, ci ºi cei buni, care duc o bãtãlie pentru sutimi la medii ºi care doresc sã se ºtie cã sunt cei mai buni. Serviciul nostru este folositor pentru toatã lumea” – a declarat Bogdan Portase, manager Didactic Media.

Bogdan Portase a pus în practicã aceastã idee, dupã o experinþã considerabilã în finanþe-economie, ºi cu alte întreprinderi la activ, care este unicã în România prin modul de lucru ºi competitivitate. Acest serviciu se adreseazã elevilor din clasele IV-VIII ºi IX-XII. Bogdan Portase ne-a declarat cã în perioada urmãtoare va fi implementat un nou proiect pentru copiii de la grãdiniþã ºi cei de la clasele I-IV, iar acest serviciu va fi cu titlu gratuit. Practic, se oferã un site ºi un software ca instrument de comunicare, iar operatorii sunt chiar educatorii, care pot comunica astfel direct cu pãrinþii ºi invers. Siteurile sunt securizate, iar pãrinþii vãd doar situaþia copilului lor. Un alt proiect este cel de monitorizare a copiilor ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, prin Serviciul de Asistenþã Socialã Petroºani. Apoi mai existã un protocol încheiat cu Sindicatul Muntele... Acest serviciu ar tre-

bui sã rezolve foarte multe probleme care apar în învãþãmânt, doar cã existã o oarecare rezistenþã a cadrelor didactice. Bogdan Portase a mai precizat cã în afarã de judeþul Hunedoara, acest serviciu va fi extins în Alba ºi Gorj. În strãinãtate un asemenea serviciu este oferit gratuit pãrinþilor pentru cã ºcolile beneficiazã de fondurile necesare pentru eliminarea problemelor de orice naturã pe linia ºcoalã-pãrinþi. Mai existã încã douã linii de afaceri, manageriate de Bogdan Portase, respectiv organizarea de evenimente full service prin contracte directe sau

subcontractanþi, asta însemnând de la zilele unui oraº, pânã la nunþi, luna de miere, practic tot ce implicã asemenea evenimente. A doua afacere este un departament IT, cu persoane înalt calificate din tot judeþul Hunedoara, forte bine pus la punct, care oferã site-uri, softwer, aplicaþii personalizate etc. Este îmbucurãtor ca pe meleagurile în care investitorii nu se înghesuie, ºi chiar nu existã, sã vezi copii ai Vãii Jului, ajunºi la vârsta maturitãþii, cã se întorc acasã pentru a demonstra cã se poate... Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

dministraþia de la Petroºani organizeazã un amplu spectacol de Ziua Unirii ºi, pentru cã se împlinesc doi an de Pro Urbis, ceremoniile vor avea în prim plan membrii acestui for. În plus, cine vrea se poate prinde în hora care va fi organizatã în centrul municipiului.

Edilii din Petroºani au douã motive de sãrbãtoare în ziua de 24 decembrie. Ziua Unirii, dar ºi data la care forumul Pro Urbis a luat fiinþã, sunt douã prilejuri de a ne aduna în sala de marmurã a

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Ziua Unirii, celebratã la Petroºani

Primãriei din Petroºani, iar aici sunt aºteptaþi toþi cei care doresc. „În sala de marmurã, vineri, începând cu ora 12,00, vom avea o manifestare dedicatã Zilei Unirii ºi, în acelaºi cadru, vom sãrbãtori ºi 2 ani de la

înfiinþarea forumului Pro Urbis. Sunt invitaþi toþi cei doresc sã participe, membrii forumului, dar nu numai, ºi va fi ºi un moment artistic susþinut de

nii dintre pensionarii din Valea Jiului riscã sã piardã ajutoarele pentru încãlzire. Asta, dupã ce veniturile le-au fost majorate, în luna ianuarie. Beneficiarii ajutoarelor sunt aºteptaþi la sediile Serviciilor Locale de Asistenþã Socialã pentru a-ºi depune cupoanele de pensii aferente lunii în curs. Acest lucru poate fi efectuat pânã în data de 15 februarie. În urma recalculãrii valorii cererilor unii dintre vârstnici nu vor mai beneficia de ajutorul oferit de cãtre stat. Prin urmare, aceºtia vor fi nevoiþi sã suporte singuri cheltuielile aferente încãlzirii locuinþei. „Pânã anul ãsta mã încadram în valoarea pânã la care se dãdeau ajutoarele dar acum, dupã ce mi-a crescut pensia cu câþiva lei, am zburat de pe listã. De acuma înainte o sã plãtesc ºi încãlzirea”, a declarat o femeie. „Guvernanþii ne dau cu o mânã ºi ne iau cu trei – patru. Pentru doar 30 de lei nu mai pot beneficia de acest ajutor. Le mulþumesc din inimã pentru acest nou ajutor”, a declarat un pensionar. În prezent, de acest ajutor, beneficiazã cei care nu depãºesc valoarea de 615 lei pe membru de familie. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

vor sã se prindã într-o horã a unirii, o pot face în centrul oraºului, pe platforma de vis-a-vis de gara Petroºani. „Vineri, pe 24 ianuarie, la ora

Legea educaþiei, modificãri pentru elevi

n aºteparea noii Î educaþiei, Le-au mãrit pensiile, lideriilegidea sindicat

le-au luat încãlzirea

copii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ziua Unirii nu va fi uitatã nici de partidele politice, iar cei care

16,00 organizãm un eveniment în care, în mod obligatoriu va fi ºi hora unirii. Cei care doresc pot sã ni se alãture la acest moment cultural, istoric”, a declarat ºi Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani. Ziua de 24 ianuarie a rãmas în istoria românilor ca data la care s-a înfãptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp dupã numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei ºi Þãrii Româneºti. Diana MITRACHE

fac o radiografie a sistemului de învãþãmânt. Anul ºcolar aduce modificãri în sistemul educaþional. Elevii vor fi supuºi la diferite evaluãri în diferite etape ºcolare.

”Modificãri vor fi la bacalaureat, la anumite teste la clasele mici”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Învãþãmânt Preuniversitar Valea Jiului. Evaluãri vor fi la clasa a II, a IV-a ºi pe parcursul anilor de studii, însã cât de benefice vor fi acestea nu se ºtie. ”Vom vedea cât de benefice sunt. Se dau simulãri la bacalaureat

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de bonuri de cãrbune (SOBE). Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

ºi aceste simulãri se pare cã aratã pregãtirea elevilor din clasele a XII a ºi observãm cã atunci când dau bacul notele sunt cam la fel ca la simulare, un procent de 40-45% sunt cei care iau bacul. I-ar ajuta ca sã se obiºnuiascã cu examenele dar cât de silitori sunt ãsta putem vedea”, a mai precizat sursa citatã. Teoretic, noua lege prevede ºi introducerea ºcolilor profesionale. ”Începând cu noua

lege se vor introduce din nou acele clase de ºcoalã profesionalã care au fost ºi înainte. Avem nevoie de meseriaºi ºi în agriculturã ºi în industrie. Liceele tehnologice au avut ºi maiºtrii ºi ingineri care s-au ocupat de elevi cã sã-i înveþe meserii. Problema este cã elevii care erau la aceste licee fãceau mai puþinã pregãtire pentru examenul de bacalaureat ºi în momentul în care se duceau la bacalaureat nu erau în stare sã-ºi ia acel examen. S-a ajuns la con-

cluzia cã mai bine sã se facã acele ºcoli profesionale ca sã înveþe o meserie iar dupã aceea sã facã liceul la seral. În momentul în care se vor face aceste ºcoli profesionale vom avea meseriaºi iar cei care termina liceul ºi fac facultãþi vor deveni ingineri”, a mai spus Fãgaº. Revenirea clasei a IX-a la liceu, reintroducerea poziþiilor de educatori cu studii medii în sistemul de învãþãmânt, eliminarea probei transdisciplinare la Evaluarea Naþionalã ºi introducerea competenþelor lingvistice ºi digitale pentru admiterea la liceu sunt doar câteva din modificãrile ce vor fi aduse în noua Lege a Învãþãmântului. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Cursuri de alfabetizare IT în casa guvernatorului C ândva Valea Jiului trebuia salvatã de un guvernator. Octavian Costescu a primit ºi o casã în Petroºani, dar acum, în locul respectiv fac ore de informaticã elevii de la ºcoli. Profesorii pregãtesc un proiect pentru gimnaziu, iar de salvarea Vãii Jiului s-a ales praful. Odatã cu plecarea înapoi la Bucureºti a guvernatorului Vãii Jiului, Octavian Costescu, casa ce i-a fost datã de protocol, a ajuns a primãriei. Locaþia, amplasatã într-un cartier din centrul oraºului a stârnit interes, dar edilii au dat-o unei ºcoli. Aºa a rãmas pânã acum. „Casa este în proprietatea noastrã, a primãriei. Noi am realizat acolo un centru de excelenþã pentru copiii care sunt cu rezultate la concursurile naþionale de informaticã ºi spaþiul a fost dat în administrarea Liceului de Informaticã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Dotarea cu echipa-

„Încercãm ca, din douã în douã sãptãmâni, sã ne întâlnim cu cât mai mulþi copii din Valea Jiului, pentru a reuºi sã punem la cale un cerc al copiilor

ment informatic s-a fãcut prin anul 2006, graþie deputatului Monica Iacob Ridzi, însã, tehnologia s-a învechit ºi acum, pentru cã liceeni au deja 4 laboratoare de informaticã, aici vor ajunge elevii de gimnaziu. Despre acest proiect ne vorbeºte chiar directorul liceului.

Susþin cã li se dãrâmã casele

altã familie este în aceeaºi situaþie, însã stricãciunile sunt ºi mai mari. Oamenii, pensionari, ºi-au vãzut casa crãpatã încã din prima zi când s-a excavat.

S esizãri

u canalizare, însã în loc sã fie o bucurie pentru cã au intrat în rândul lumii, dorm cu frica în sân. Mai multe familii se tem cã locuinþele lor o vor lua la vale dupã ce în apropierea fundaþiilor s-au sãpat canale adânci pentru conductele de canal, însã nu au fost realizate corect lucrãrile.

Mai mulþi localnici de pe strada Poienilor din Petroºani susþin cã au observat cum pereþii caselor li se crapã, iar totul se petrece dupã ce prin faþa imobilelor au fost sãpate ºanþuri de circa cinci metri adâncime pentru reþeaua de canal. Canalele au fost sãpate la mai puþin de un metru de fundaþiile caselor, la o adâncime foarte mare iar în plus terenul este în pantã ºi predispus la alunecãri

dacã sunt infiltraþii de apã. „Prima fisurã a apãrut la casã în luna noiembrie, apoi s-a lãrgit ºi au mai apãrut ºi altele în ianuarie. Eu am investit 40 de mii de lei în reparaþia casei. Am luat un credit ºi când m-am vãzut gata au venit cei cu canalizarea. Au sãpat, n-au astupat cum trebuie, ei au plecat ºi acum fuge terenul cu tot cu casã”, spune Nicolae, unul dintre pãgubiþi. O

Au anunþat constructorul, beneficiarul lucrãrii, adicã Apa Serv Valea Jiului ºi aºteaptã un rãspuns, dar mai ales cineva sã facã ceva astfel încât sã poatã locui într-o casã sigurã. „Ce facem acum, ne teme sã dormim noapte pentru cã în ºanþurile sãpate lângã fundaþie nu s-a bãgat ºi tasat piatrã, iar unde era cazul nu s-au fãcut sub fundaþii. Mi mi-au plecat stâlpii gardului dar ºi scãrile casei”, spune

care vor sã înveþe cât mai mult din aceste taine ale informaticii. Mulþi copii sunt interesaþi, deoarece aici vin gratuit, iar profesorii vin aici din dorinþa de a încerca sã obþinem în Valea Jiului cât mai multe premii ºi medalii”, a menþionat Lucian Resmeriþã, director al Colegiul de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani, cel care gestioneazã activitatea la acest centru. Reprezentantul cancelariei Primului Popa, un alt localnic care are probleme din cauza lucrãrilor. Reprezentanþii operatorului de apã ºi canalizare din Valea Jiului, beneficiarul lucrãrilor derulate în baza proiectului de introducere ºi reabilitare a reþelelor de apã ºi canal, confirmã unele plângeri depuse de localnici. Potrivit directorului de dez-

Ministru, cu rang de secretar de stat în Asociaþia "Valea Jiului" ºi totodatã preºedintele al acesteia, Octavian Costescu, a fost revocat din funcþie de Cãlin PopescuTãriceanu. Rezulatele lui Costescu au fost sub aºteptãri, în condiþiile în care nici unul dintre proiectele pentru dezvoltarea Vãii Jiului nu a fost finalizat, dar oamenii din Valea Jiului au finanþat ºederea sa în casa din centrul municipiului. Diana MITRACHE voltare a Apa Serv, Monica Tarcea, consultantului proiectului i s-a solicitat sã caute un expert care sã stabileascã dacã ºi în ce mod locuinþele sunt afectate de lucrãrile de canalizare derulate pe strada Poienilor ºi mãsurile care se impun. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

ApaServ are de recuperat patru milioane de la douã societãþi de termoficare D ouã societãþi de termoficare, datorii de peste 4 milioane de lei la apã. Societãþile de termoficare din Valea Jiului nu sunt unele pe profit, iar acest lucru este vizibil cu ochiul liber. Toate unitãþile de acest gen sunt în insolvenþã, iar furnizorii de alte servicii sau utilitãþi nu îºi pot recupera sumele restante. În acest caz se aflã ºi societatea de apã din Valea Jiului care are de recuperat de la Universal Edil din Lupeni ºi de la Edil Therma din Vulcan peste patru milioane de lei. Monika BACIU ”În momentul de faþã datorii cãtre ApaServ Valea Jiului are Primãria oraºului

Aninoasa, Universal Edil Lupeni ºi Edil Therma Vulcan. Ultimele douã sunt în procedurã de insolvenþã ca ºi valoare

este undeva la peste 4 milioane. Ne-am înscris la masa credalã, urmeazã sã ne recuperãm banii, iar de la Primãria

Aninoasa fiind în procedurã de insolvenþã ºi acolo ne-am înscris la masa credalã ºi

Preþul gigacaloriei a crescut la Petroºani începând cu 1 ianuarie

reþul gigacaloriei a crescut la Petroºani începând cu data de 1 ianuarie 2014 cu puþin peste doi lei. Solicitarea de majorare a preþului a venit din partea celor de la Complexul Energetic Hunedoara ºi a fost aprobatã de Agenþia Naþionalã pentru Reglementarea Energiei. Monika BACIU ”Am primit o adresã prin care începând cu data de 1 ianuarie 2014 preþul la gigacalorie creºte cu 2,20 lei pe gigacalorie adicã de la 145,67 la 147,87 conform deciziei ANRE numãrul 3508 din 27.11. 2013 care aprobã preþul la energia termicã. În mod normal preþul la gigacalorie în momentul de faþã va creºte ºi bineînþeles cã în funcþie cantitatea de energie termicã pe care consumatorii noºtri o vor consuma în perioada urmãtoare începând cu ianuarie în factura lunii februarie se va reflecta aceastã creºtere”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC

Termoficare SA Petroºani. Hotãrârea de la ANRE va fi trimisã ºi Consiliului Local, urmând ca ºi acesta sã opereze modificarea preþului la gigacalorie. ”Noi am primit în decursul zilei de astãzi (miercuri-n.r.) de la Complexul Energetic Hunedoara modificarea de preþ urmând sã înaintãm cãtre Consiliul Local o adresã prin care acesta sã aprobe modificarea de preþ. Din pãcate decizia ANRE care a fost transmisã cãtre dânºii la noi la SC Termoficare nu a ajuns ºi nu aº putea sã spun ce anume justificã modificarea de preþ cu aceºti 2,20 de lei gigacaloria”, a mai precizat sursa citatã.

Consiliul local de la Petroºani subvenþioneazã o parte din preþul gigacaloriei, însã subvenþia acordatã pentru acest sezon este ceva mai redusã faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Cei care vor resimþi creºterea preþului la gigacalorie sunt abonaþii serviciului de termoficare. ”În mod normal preþul la gigacalorie pe care îl plãteºte populaþia în momentul de faþã, pânã în luna decembrie era de 170 de lei gigacaloria, având în vedere cã

68,08 lei reprezintã subvenþia cãtre populaþie. Acum preþul la gigacalorie va fi de 172,20 lei preþ cu care vor fi calculate facturile urmãtoare”, a mai spus Muntean. Primele facturi cu preþuri majorate vor ajunge la abonaþi în luna februarie atunci când aceºtia vor plãti consumul aferent lunii ianuarie. În medie un abonat al serviciului de termoficare consumã lunar între douã-trei gigacalorii, iar asta înseamnã o facturã de 350-500 de lei.

urmeazã sã vedem când ne recuperãm banii. În rest, toate unitãþile bugetare sunt în termen, adicã cele 45 de zile, chiar dacã sunt datorii mici, dar nu le considerãm datorii dacã nu au trecut de acel termen”, a declarat Cristian Ionicã, ºef producþie SC ApaServ Valea

Jiului. Cele douã societã de termoficare nu ºi-au achitat dãrile cãtre societatea de apã de mai bine de patru ani. chiar ºi aºa responsabilii de la ApaServ sperã sã recupereze mãcar o parte din bani. ”De când au intrat în insolvenþã nu au mai plãtit. Una a intrat de patru ani în insolvenþã, iar cealaltã acum cinci ani. Sunt toate procedurile fãcute. Urmeazã sã primim, nu ºtim când, cotã parte din datoriile care le au”, a mai spus Ionicã. Universal Edil din Lupeni, Edil Therma din Vulcan ºi Primãria oraºului Aninoasa sunt singurele instituþii publice din Valea Jiului care mai au datorii cãtre furnizorul de apã potabilã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

"Atacurile media motivate politic" figureazã, al doilea an consecutiv, în raportul MCV

Bâjbâind în drumul spre dezastru… Valea Jiului trece printr-o perioadã pe care puþini dintre noi sînt pregãtiþi sã o accepte. Valea Jiului trebuie sã reziste celor care vor sã falsifice statul de drept, sã facã din furt o virtute, sã ne punã destinul gaj, rânjind în tihnã cu “prohabu conºtiinþei desfãcut” …Comunismul a întâmpinat în România o rezistenþã consistentã, exemplarã, martiricã. Temniþele au dus oameni precum Valeriu Gafencu sau Ioan Ianolide de dupã gratii în sinaxare. Acum însã, îngenuncheaþi, românii în general, minerii în special, aºteaptã cu gamela în mânã, mila celor care au distrus aceastã þarã în doar 24 de ani. În Valea Jiului la nivelul anului 1990 în minerit lucrau 54.493 de ortaci, 24 de ani mai târziu, adicã în 2014 doar în jur de 7000. Unde sunt cei aproape 50.000 de oameni care în aceºti ani ºi-au pierdut locul de muncã? Unii în pensie, aproximativ 13.521 alþii, adicã 28.168 s-au disponibilizat… Prima datã, în 1994 s-au închis EM Iscroni ºi EM Lonea Pilier, apoi dupã 5 ani EM Cîmpul lui Neag ºi Petrila Sud, apoi Dâlja, Valea de Brazi, Bãrbãteni ºi ultima, bãgând un oraº în insolvenþã, Aninoasa. Pânã în 2018 se vor mai închide trei, Uricani, Paroºeni ºi Petrila. Sunt zile grele în Vale, vre-

muri cãrunte, oameni care au uitat sã mai fie oameni. Uitaþi-vã pe stradã. Nimeni nu mai zîmbeºte, din când în cînd însã rînjim, protocolar. Se minte mult, începând din familie ºi terminând în stradã. Lipsurile ne-au înverºunat. Un om sãrac este un om vulnerabil, care poate fi uºor manipulat. Politica a nãscut în Valea Jiului clanuri care ºi-au clãdit imperii economice. Oare de ce nu se întreabã nimeni într-o zonã atît de sãracã cum pot prospera de ani de zile anumiþi oameni? Puþini dintre aceºtia într-o competiþie realã, într-o competiþie bazatã pe regulile pieþei. Majoritatea celor “ghiftuiþi”, majoritatea celor care “ are, are are jupânu’ are” ºi-au bãgat labele sloioase în desaga publicã. Pânã au golit-o. Într-o permanentã cârdãºie cu cei aleºi/numiþi, Valea Jiului a fost jefuitã bucatã cu bucatã, clãdire cu clãdire, fier cu fier, licitaþie cu licitaþie. Sãrbãtorind marile/micile tunuri, la mese bogate, cu fete bãgate pe sub acestea, indivizi de cea mai joasã speþã au ajuns sã îºi împartã Valea Jiului în domenii de interes, bucatã cu bucatã. Când vor plãti aceaºtia? Niciodatã. Instituþiile statului sînt “burduºite” de slugile acestora, profesioniºtilor din sistem li s-a bãgat “stânga” în dos. Cum miºcã împotriva curentului, cum sunt eliminaþi. Încã nu a venit vremea sã încredinþãm condeiului toate numele care au distrus Valea Jiului. Dar va veni, nu este departe…

umãrul ºi puterea atacurilor media motivate politic împotriva instituþiilor judiciare ºi a magistraþilor "par sã fi scãzut" în 2013, comparativ cu 2012, însã au existat în continuare astfel de cazuri, arata raportul MCV al Comisiei Europene referitor la justiþia din România, prezentat miercuri. Este al doilea an în care presiunile mediatice asupra justiþiei sînt menþionate în acest raport, dupã cel similar de acum un an, ce descria situaþia din 2012. Ce spune actualul raport MCV despre "atacurile media motivate politic": În vara ºi toamna anului 2012, Comisia a primit un numãr mare de reprezentãri din partea instituþiilor judiciare, referitoare la critici directe fãcute de politicieni ºi la atacuri media motivate politic împotriva unor judecãtori, procurori ºi membri ale familiilor acestora, precum ºi împotriva instituþiilor judiciare. Numãrul ºi puterea acestor atacuri par sã fi scãzut comparativ cu 2012, dar continua sã existe astfel de exemple. Ele includ cazuri în care instituþii judiciare ºi magistraþi au fost þinta criticilor directe în urma unor decizii ale justiþiei în privinþa unor personalitãþi politice importante. Aceastã situaþie contrasteazã cu situaþia din multe alte

þãri membre, unde respectul pentru principiul separãrii puterilor ºi independenta justiþiei, prin reglementãri sau prin convenþii, limiteazã mãsura în care puterii comenteazã deciziile judiciare. CSM este principalul apãrãtor al independenþei justiþiei ºi a îndeplinit aceastã sarcinã într-un mod profesionist ºi sistematic, fapt pentru care chestiunea a fost luatã mai în serios de cãtre cetãþeni ºi politicieni. Aceasta s-a dovedit o parte tot mai importantã a sarcinilor CSM, iar o procedurã clarã, disponibilã public în privinþa felului cum CSM va reacþiona în astfel de cazuri l-ar ptuea ajuta sã-ºi consolideze acest rol. CSM ar putea sã caute ºi alte modalitãþi de a exprima sprijin instituþional pentru cã independenþa justiþiei sã fie

aplicatã în practicã, sprijinind individual magistraþii în astfel de circumstanþe. Ministerul Justiþiei a promovat, de asemenea, o iniþiativã de a stabili un dialog între media ºi magistraþi. O mai bunã înþelegere ºi o abordare profesionistã în relaþiile cu media, în cadrul instituþiilor judiciare, ar putea deopotrivã sã îmbunãtãþeascã relaþiile. Dar se menþine situaþia în care progresul va fi dificil, atît timp cît vor continua criticile celor ce deþin autoritatea, la adresa magistraþilor ºi deciziilor judiciare.

aportul tehnic publicat miercuri completeazã: - În privinþa anului 2013, Curtea Constituþionalã a

raportat cã atacurile împotriva curþii ºi a membrilor sãi, deºi mai puþin zgomotoase faþã de vara lui 2012, au rãmas o problemã. - CNA a primit plîngeri împotriva unor radiodifuzori, referitoare la sistemul judiciar, adoptînd sancþiuni în unele cazuri. CSM a reclamat patru cazuri la CNA. - În toamna lui 2013, Ministerul Justiþiei a organizat o primã întîlnire cu jurnaliºti de investigaþie pentru a oferi o informare mai bunã despre sistemul judiciar, educaþie pe tema independenþei sistemului judiciar ºi pentru a stabili un dialog ºi o mai bunã cooperare între jurnaliºti ºi instante. Obiectivul a fost dezvoltarea unei mai bune înþelegeri reciproce ºi respectului reciproc. (Hotnews.r o)

8 Actualitate

Au privit neputincioºi la TV

Putea fi salvatã Aurelia? U

n tânãr cu temperatura sub 20 de grade Celsius a fost readus la viaþã de un medic de urgenþã din Petroºani, dupã cinci ore de resuscitare, deºi nu mai avea nici un rãspuns, iar aparatele arãtau cã este mort. ªi totuºi, doctorul s-a ambiþionat sã-l resusciteze pentru cã în manualul de medicinã scria altceva la hipotermie, cã mai avea o ºansã la viaþã. A avut dreptate ºi l-a salvat pe tânãr stabilind o premierã în România. Putea fi Aurelia Ion al doilea caz fericit din þarã? Maximilian GÂNJU Aurelia Ion, tânãra studentã care ºi-a pierdut viaþa în accidentul aviatic, poate, ar mai fi avut o ºansã de supravieþuire chiar ºi la cinci ore dupã ce a fost gãsitã. Un caz similar de hipotermie rezolvat cu succes de un medic din Valea Jiului, în urmã cu ºase ani ºi mediatizat la nivel naþional, ne face sã se gândim dacã au fost epuizate toate metodele prin care Aurelia putea sã fie salvatã. Faptul cã doctorul

Radu Zamfir, în momentul în care a fost gãsit de sãteni, o resuscita pe tânãrã ºi le-a cerut acestora sã continue manevrele de resuscitare, par sã arate cã nu erau epuizate toate ºansele de salvare a studentei. Tânãra a fost gãsitã în stop cardio-respirator de cãtre echipajele care au ajuns la faþa locului, iar studenta avea traumatisme, fracturi ºi temperatura corpului extrem de scãzutã. Echipele de prim ajutor au continuat resuscitarea pe tot drumul cât ºi la ambulanþã, au

constatat cã avea o temperaturã de 18,6 grade Celsius ºi suspectau o hemoragie masivã sau leziune de tub digestiv. Aurelia a fost declaratã decedatã în autospeciala SMURD dupã ce ºi EKG-ul nu mai indica nici un fel de activitate. ªi totuºi, Aurelia Ion a murit din cauza frigului ºi nu rãnile suferite în momentul prãbuºirii ar fi fost principalul factor. Primul raport al legiºtilor aratã cã tânãra a murit din cauza ºocului hipotermic, combinat cu tulburãri de res-

Peste 400 de milioane pentru judeþul Hunedoara

uvernul a aprobat nivelul maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unitãþilor administrativ-teritoriale, pentru anul 2014, pe judeþe. Monika BACIU Repartizarea pe unitãþi/subdiviziuni administrativ-teritoriale a nivelului maxim al cheltuielilor de

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

personal aferent bugetului general centralizat al unitãþilor administrativ-teritoriale se face de cãtre direcþiile generale regionale ale finanþelor

publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti/admini straþiile judeþene ale finanþelor publice, cu informarea Ministerului Finanþelor

Publice ºi Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþie Publice. La nivelul judeþului Hunedoara a fost repartizatã suma de 465.417.000 de lei. Judeþele Cluj, Bihor, Timiº ºi Parhova au primit cele mai mari sume de bani ºi anume peste 600 de milioane de lei, în timp ce la polul opus se aflã judeþele Covasna, Giurgiu sau Tulcea cu puþin peste 200 de milioane de lei.

Salvamontiºtii din Valea Jiului aratã spre sistemul defect

piraþie.

az similar rezolvat cu bine Situaþia studentei este în mare parte aceeaºi cu a unui tânãr din Petrila care a zãcut ore în ºir în ger, la minus 8 grade Celsius. Se întâmpla în februarie 2008, iar un medic UPU de la Spitalul de Urgenþã Petroºani stabilea o performanþã fãrã precedent. Tânãrul avea atunci 34 de ani ºi a fost gãsit într-un ºanþ de niºte trecãtori. Echipajul SMURD l-a preluat în stop cardiorespirator, iar medicul din Urgenþa Petroºani, când i-a mãsurat temperatura a constatat cã mercurul termometrului, care funcþioneazã doar de la 20 grade Celsius, nu s-a miºcat. Nu l-a declarat decedat ci a decis sã-l

„D

in anii comunismului nu am mai vãzut atâta incompetenþã ºi lipsã de comunicare”. Sunt cuvintele unuia dintre cei mai vechi salvamontiºti din România, Dumitru Bîrlida, care din anii 60 nu a mai vãzut un spectacol atât de grotesc cum a fost cel din Apuseni. De aceeaºi pãrere este ºi colegul sãu din Straja, George Resiga, care crede cã acest episod trebuie sã îi aducã la o masã de discuþii pe cei în mãsurã sã acþioneze corect. Diana MITRACHE

încãlzeascã treptat pânã la o temperaturã corporalã de peste 35 de grade, temperaturã la care se putea pronunþa dacã manevrele de resuscitare au sorþi de izbândã. Dupã cinci ore bãrbatul ºi-a revenit ºi a fost internat la secþia ATI a spitalului. Nimeni nu poate spune cu certitudine care erau

ºansele de supravieþuire ale tinerei la cinci ore dupã accident, nici mãcar legiºtii, însã sunt multe cazuri în care pacienþi, la prima vedere, fãrã nici o ºansã, au fost readuºi din morþi ca printr-un miracol. Ar fi putut avea ºi Aurelia parte de un miracol?

În cazul accidentului aviatic procurorii au început urmãrirea penalã Procurori ai Secþiei de urmãrire penalã din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au dispus miercuri, 22 ianuarie 2014, începerea urmãririi penale in rem în cauza privind accidentul aviatic din data de 20.01.2014, pentru urmãtoarele infracþiuni: - încãlcarea de cãtre personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacã fapta este de naturã sã punã în pericol siguranþa zborului, faptã prev. ºi ped. de art. 98 rap. la art. 110 din OG nr. 29/1997 privind Codul aerian. - vãtãmare corporalã din culpã prev. de art. 184 al. 2, 4 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. b C. pen. Cercetãrile continuã pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor ºi împrejurãrilor producerii accidentului.

Au asistat neputincioºi la poticnelile echipelor de salvare din munþii Apuseni, iar deceniile de experienþã în domeniu i-au pus în situaþia în care mai aveau un pic ºi plecau chiar ei în munte. Vorbim de doi dintre salvamontiºtii din Valea Jiului, Dumitru Bîrlida ºi George Resiga, salvamontiºti cu decenii de experienþã în domeniu, care au participat la acþiuni similare în trecut. Bîrlida îºi aminteºte cã la fel s-a întâmplat în anul 1965, dar atunci erau comuniºtii ºi, când în Parâng s-a prãbuºit un avion militar, ei au fost la un pas sã gãseascã epava ºi poate rãniþii în viaþã, însã, au fost întorºi din drum, când erau foarte aproape. Epava au mai gãsit-o dupã douã luni ºi jumãtate, iar Bîrlida susþine cã acum s-a procedat mult mai rãu. „Am participat la cea mai proastã acþiune din toate timpurile posibile. Eu am participat în urmã cu 45 de ani la accidentul cu avionul militar din Parâng ºi a fost altfel gestionatã problema. Nu se poate aºa ceva în zilele acestea! Înþeleg acum 40 de ani când erau doar tele-

foane fixe ºi staþii de emisie recepþie. Ne lipseºte organizarea!”, a spus Dumitru Bîrlida, ºeful echipei Salvamont Parâng, unul dintre cei mai vechi salvamontiºti din România, care a recunoscut cã anii de viaþã în munþi i-au pus în faþa unor situaþii similare, dar cã lipsa comunicãrii duce la tragedii. Despre lipsa de comunicare a echipelor de salvare vorbeºte ºi George Resiga, salvamontist în Straja, care ºi el a participat la astfel de acþiuni în munþi ºi care a observat cât de puþin s-a comunicat cu cei care aveau habar. Asta pentru cã pe orice smartphone se poate descãrca aplicaþia 0SALVAMONT ºi cu o simplã apãsare de tastã, se face localizarea la mai puþin de 10 metri. „Persoanele care pleacã în drumeþii, apasã un singur buton de pe telefonul mobil ºi pot fi monitorizate 24 de ore din 24, iar cei accidentaþi, apasã un buton SOS, de pe aplicaþia 0SALVAMONT ºi îi gãsim. Noi, anul trecut, am ieºit la câteva astfel de cazuri. Când am fost solicitaþi, de cãtre persoanele rãtãcite, dar care aveau un telefon mobil. I-am rugat sã ne dea coordonatele ºi iam gãsit ºi i-am dirijat

în scurt timp cãtre zonele de acces”, a precizat George Resiga, ºeful Salvamont Straja. Salvamontiºtii din Valea Jiului au avut astfel de intervenþii în ultimii ani, iar cel mai recent accident aviatic este cel de la Baru Mare, când un pilot a cãzut în munþi cu un avion de mici dimensiuni. În plus, salvatorii montani de aici au recunoscut cã au gãsit la timp chiar ºi oameni care au murit, surprinºi de avalanºã, sau care au fãcut infarct, dupã ce au identificat semnalul de la telefonul mobil, dar recunosc cã lipsa de coordonare a dus la astfel de tragedii. „Sã ºtiþi cã am avut ºi noi situaþii de acest gen. Am cãutat un om decedat, dar care avea telefon la el ºi dupã semnalul de la mobil am fi putut sã îl gãsim uºor. Acum 3 ani, am fost purtaþi în 3 locuri, cã aºa am fost informaþi, iar aceasta este o lipsã de organizare a celor care ne coordoneazã”, a mai spus Bîrlida. Acum salvamontiºtii vor sã se întâlneascã cu forurile competente ºi sã facã un plan de acþi-

une comun, pentru a evita tragediile pe viitor. „Aºteptãm sã treacã toatã tensiunea care s-a creat acum cu acest accident tragic, iar noi sã ne punem la o masã comunã ºi sã îi convingem cã singurii care pot ajuta operativ sunt cei din serviciile publice, dacã sunt competenþi ºi se coordoneazã între ei”, a mai precizat ºi George Resiga, care a recunoscut cã toate orele de curs ºi demonstraþiile de salvare de pe munte, cãþãrãri ºi coborâri în rapel sunt nule, dacã nu se face coordonarea corectã.

8 Actualitate

Au privit neputincioºi la TV

Putea fi salvatã Aurelia? U

Peste 400 de milioane pentru judeþul Hunedoara

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

personal aferent bugetului general centralizat al unitãþilor administrativ-teritoriale se face de cãtre direcþiile generale regionale ale finanþelor

publice judeþene ºi a municipiului Bucureºti/admini straþiile judeþene ale finanþelor publice, cu informarea Ministerului Finanþelor

Salvamontiºtii din Valea Jiului aratã spre sistemul defect

piraþie.

„D

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Poliþiºtii hunedoreni, la momentul bilanþului P

oliþiºtii hunedoreni au avut ºi în anul 2013 rezultate ce fac ca sã situeze Inspectoratul Judeþean de Poliþie în topul celor mai eficiente instituþii de poliþie din þarã.

Din analiza indicatorilor privind volumul activitãþii poliþiºtilor hunedoreni comparativ cu mediile naþionale, reiese faptul cã I.P.J Hunedoara se situeazã, în anul 2013, pe un loc de frunte - locul cinci la nivel naþional - în privinþa numãrului de autori de infracþiuni identificaþi, faþã de care s-a început urmãrirea penalã, fapt care reflectã eforturile deosebite depuse de poliþiºtii hunedoreni pentru realizarea unui serviciu bazat pe eficienþã ºi profesionalism. La nivel naþional I.P.J. Hunedoara a obþinut urmãtoarele clasamente, raportate la volumul criminalitãþii (total) calculat la 100.000 locuitori, astfel: 3.613 pentru infracþiuni sesizate (locul 6); 1.195 pentru persoane cercetate împotriva cãrora s-a dispus începerea urmãririi penale (locul 5); 126 pentru persoanele cercetate din dosarele declinate (locul 7); 1.737 pentru infracþiunile în care s-a dispus începerea urmãririi penale (locul 9); 166 pentru infracþiunile din dosarele declinate

(locul 14); 122 pentru infracþiuni stradale sesizate (locul 18). “Interpretând datele statistice referitoare la activitatea poliþiºtilor hunedoreni în anul 2013, putem afirma cã acestea s-au situat peste media pe þarã în ceea ce priveºte activitatea de soluþionare a infracþiunilor, cea mai mare parte a

sesizãrilor cetãþenilor fiind finalizate prin identificarea ºi tragerea la rãspundere penalã a fãptuitorilor”, aratã Liviu Dumitru, inspectorul ºef al IPJ Hunedoara. Astfel, în cursul anului 2013, poliþiºtii hunedoreni, sub coordonarea procurorilor, au reuºit identificarea unui procent semni-

ficativ al autorilor diferitelor infracþiuni, structurile de poliþie soluþionând nu mai puþin de 8.186 de infracþiuni, înregistrându-se un plus de 231 de infracþiuni faþã de anul 2012, când au fost soluþionate 7.955 de infracþiuni. Din totalul acestora, 1.531 au fost de naturã economico-financiarã, 4.372 de naturã judiciarã ºi 2.278 de altã naturã. Un alt fapt pozitiv este acela al scãderii numãrului de evenimente rutiere grave înregistrate pe drumurile publice din judeþ, acesta fiind al patrulea an consecutiv în care Serviciul Rutier Hunedoara înregistreazã scãderi la toþi indicatorii de analizã a riscului rutier. Comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut se constatã o diminuare cu 57 a numãrului accidentelor grave de circulaþie ceea ce procentual reprezintã o scãdere cu 25% , cu 22 a numãrului per-

soanelor decedate ceea ce procentual reprezintã o scãdere cu 45% ºi cu 31 a numãrului persoanelor rãnite grav ceea ce procentual reprezintã o scãdere cu 15%. Potrivit ºefului I.P.J. Hunedoara, comisar ºef de poliþie Liviu Gabriel Dumitru, ºi în cursul anului 2013 echipa managerialã a Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, împreunã cu efectivul din subordine ºi în colaborare cu celelalte instituþii de aplicare a legii, a dovedit cã deþine potenþialul logistic ºi uman necesar pentru diminuarea ºi þinerea sub control a fenomenului infracþional, în vederea protejãrii intereselor legale ale cetãþenilor. “Apreciez faptul cã, în cursul anului 2013, poliþiºtii hunedoreni au obþinut rezultate profesionale notabile. Meritã evidenþiatã, în acest sens, buna cooperare judiciarã internaþionalã,

care a condus, spre exemplu, la recuperarea celor 40 de obiecte de artã tablouri cu teme religioase ºi cãrþi vechi identificate de poliþiºtii hunedoreni de la un colecþionar din judeþul Sibiu, dupã ce au fost furate de români din bisericile din Italia. Remarcãm, de asemenea, identificarea autorilor în cazul unor infracþiuni grave, comise cu violenþã, dar ºi diminuarea riscului rutier, pentru al patrulea an consecutiv înregistrându-se, în judeþul Hunedoara, mai puþine accidente rutiere grave, mai puþini morþi ºi mai puþini rãniþi grav faþã de perioada anterioarã. Eforturile depuse de poliþiºtii hunedoreni, alãturi de celelalte instituþii de aplicare a legii, au dus la menþinerea sub control a fenomenului infracþional. Important de subliniat este faptul cã acest lucru nu se regãseºte doar în datele statistice, ci ºi în cel mai important barometru al aprecierii activitãþii poliþiei, ºi anume în creºterea gradului de încredere a cetãþenilor în forþele de ordine. Doresc sã le mulþumesc colegilor mei pentru eforturile depuse în îndeplinirea atribuþiilor specifice ºi sã le mulþumesc tuturor partenerilor pentru colaborarea avutã pe tot parcursul anului trecut ºi precum ºi presei pentru importantul rol de mijlocitor al comunicãrii între Poliþie ºi cetãþean”, a precizat ºeful IPJ Hunedoara. Marius MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Primãria Petroºani pregãteºte un nou Încasãri sub aºteptãri regulament pentru taximetriºti ncasãri scãzute la ApaServ Valea Jiului.

a propunerea primarului municipiului Petroºi, Tiberiu Iacob - Ridzi, Consiliul Local al Municipiului Petroºani pregãteºte un nou regulament pentru cei care desfãºoarã activitãþi de transport public în regim de taxi. Carmen COSMAN Autorizarea, organizarea, atribuirea gestiunii ºi controlul efectuãrii serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere se deruleazã, cel puþin în

municipiul Petroºani, în baza unei legi care a fost emisã în urmã cu mai bine de 10 ani. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi,

spune, însã, cã este nevoie de o nouã hotãrâre de Consiliu Local în acest sens, pentru cã între timp legea a suferit numeroase modificãri. „Având în vedere faptul cã în Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi ºi

în regim de închiriere au survenit numeroase modificãri ºi completãri de - a lungul anilor prin diverse acte normative, am propus emiterea unei noi Hotãrâri

a Consiliului Local al Municipiului Petroºani privind aprobarea reglementãrii transportului public de persoane ºi bunuri în regim de taxi ºi în regim de închiriere”, a explicat Tiberiu Iacob – Ridzi. Astfel, la ºedinþa de consiliu de luna aceasta, aleºii locali vor dezbate proiectul de hotãrâre ce vizeazã tocmai aprobarea reglementãrii transportului public de persoane ºi bunuri în regim de taxi ºi în regim de închiriere. Astfel, dacã proiectul va fi aprobat, numãrul maxim de autorizaþii pentru activitatea de taximetrie va fi de 150, iar pe raza municipiului vor funcþiona 12 staþii cu un total de 78 de locuri. De asemenea, se aprobã nivelul minim al tarifelor practicate de transportatorii autorizaþi la 1,1 lei/km, respectiv nivelul maxim al tarifelor practicate de 4,0 lei/km. Potrivit aceluiaºi proiect de hotãrâre, se stabilesc ºi taxele percepute pentru eliberarea autorizaþiilor atât pentru maºinile ce circulã în regim de taxi, cât ºi pentru cele aflate în regim de închiriere.

Inspectorii ITM au descins în Piaþa Petroºani

omercianþii din „þarcul” de produse industriale din cadrul Pieþei Centrale Petroºani au fost verificaþi ieri, de o echipã formatã din poliþiºti ºi inspectori ai ITM Hunedoara.

pensionaþi pe caz de boalã, cu grad de invaliditate care nu le-ar permite sã lucreze, însã în realitate stau cât este ziua de lungã la tarabe. Rezultatele con-

trolului urmeazã a fi fãcute publice în zilele urmãtoare, însã sunt surse care spun cã mai mulþi pensionari falºi se lãudau, ieri, cu relaþiile lor de amiciþie cu inspectorii ITM, iar rezultatul controlului nu va demasca înºelãtoria care funcþioneazã de ani buni.

Luna ianuarie este luna refacerii din punct de vedere financiar, asta dupã ce în luna decembrie fiecare persoanã s-a focalizat pe alte cumpãrãturi. Acest lucru îl resimt cei de la societatea de apã care spun cã încasãrile facturilor curente sunt sub aºteptãri. Monika BACIU

”Dacã în luna decembrie a fost o lunã grea, pentru cã lumea s-a axat pe alte cheltuieli, la fel de grea este ºi luna ianuarie pentru cã s-au cheltuit banii în luna decembrie. În momentul de faþã ca ºi grad de încasare suntem undeva la 80% faþã de

atractive doar la început, iar acum numãrul celor care fac uz de plãþile electronice a rãmas constant. ”În primele douã luni lumea a plãtit la Pay-Point, apoi numãrul celor care ne plãtesc prin pay-point ºi prin bancã a rãmas constant. În primele douã luni a fost un curs ascendent, acum este constant, destul

cum ar fi normal, dar noi sperãm ca pânã la sfârºitul lunii vom ajunge la un procent de 100% din factura curentã”, a declarat Cristian Ionicã, ºef producþie ApaServ Valea Jiului. Începând de anul trecut responsabilii societãþii de apã au implementat mai multe sistemele de platã care sã vinã în ajutorul abonaþilor. Acestea au fost

de puþin. Important e ca pe toate cãile noi sã ne primim banii pentru toate serviciile pe care le efectuãm”, a mai precizat sursa citatã. La nivelul societãþii s-a înfiinþat ºi un birou care are ca atribuþii recuperarea creanþelor. Aceastã mãsurã s-a luat dupã ce s-a constatat cã populaþia are cele mai mari datorii cãtre furnizorul de apã potabilã.

Maximilian GÂNJU Controlul vine ca urmare a informaþiilor apãrute în spaþiul public cum cã mai mulþi comercianþi lucreazã la negru sau înºealã statul, deoarece sunt

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

chiziþia Nest Labs de cãtre Google permite intrarea efectivã în casele oamenilor a operatorului celui mai utilizat motor de cãutare la nivel mondial, dar analiºtii afirmã cã obiceiurile lor sunt deja urmãrite de companiile de internet, iar acesta este doar începutul. Google a anunþat sãptãmâna trecutã cã a plãtit 3,2 miliarde de dolari pentru Nest, producãtor de termostate care pot fi controlate prin smartphone-uri ºi de dispozitive de detectare a fumului. Fondatã în 2010 de doi foºti angajaþi ai Apple, Tony Fadell ºi Matt Rogers, Nest Labs produce termostate care se autoprogrameazã în funcþie de preferinþele utilizatorului în ceea ce priveºte temperatura ambientalã. Dispozitivul detecteazã dacã nu este nimeni acasã, caz în care reduce consumul de energie al locuinþei. Industria termostatelor are venituri anuale de circa 3 miliarde de dolari, potrivit firmei de analizã a pieþei IBISWorld, în creºtere cu 2% pe an faþã de 2008. Compania de cercetare a pieþei Navigant Research estimeazã cã piaþa aparaturii electrocasnice operatã prin smartphone-uri va creºte de la 612 milioane de dolari în 2012 la 35 de miliarde de dolari în 2020. "Smartphone-urile devin din ce în ce mai mult telecomenzile vieþii noastre. Vor controla totul, în case ºi maºini", a declarat Jeff Kagan, analist în domeniul tehnologiei, relateazã MarketWatch Tot mai multe companii vor încerca sã fabrice astfel de sis-

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Google ºtie când dormim

teme în urmãtorii ani, care sã monitorizeze aproape orice miºcare dintr-o locuinþã, a spus Neil Strother, analist la Navigant Research. Existã deja o micã armatã de aplicaþii care fac

porneºte de la 4,99 de dolari pe lunã, scurgerile de apã, consumul de energie, uºile care nu sunt închise, incluzând ºi camere de supraveghere a locuinþei.

acest lucru. SmartThings, o aplicaþie gratuitã pentru iOS ºi Android, monitorizeazã comutatoarele pentru luminã ºi uºile locuinþelor ºi automobilelor. Compania de automatizãri pentru locuinþe Vivint, cumpãratã în 2012 pentru 2 miliarde de dolari de Blackstone Capital Partners, are 800.000 de clienþi în America de Nord. Aplicaþia iOS dezvoltatã de aceastã companie acþioneazã ca un detector de miºcare, sistem de securitate controlat prin telecomandã ºi sistem de închidere electronicã a uºilor. Sistemul Digital Life al AT&T semnaleazã, în schimbul unui abonament care

Compania tehnologicã Belkin a lansat chiar ºi un cuptor controlat prin smartphone. Cum afecteazã aceste aplicaþii viaþa privatã? Ceea ce aflã în prezent companiile atunci când accesezi Facebook dintr-un restaurant sau Google Maps este nimic în comparaþie cu datele care vor fi obþinute de la clienþi în viitorul nu prea începãrtat, considerã Adi Kamdar, membru al Electronic Frontier Foundation, care militeazã pentru protejarea vieþii private. "Maºinile conectate la Internet ar putea raporta ºofatul imprudent, creºterea sau anularea unei asigurãri. În mod similar, o companie de asigurãri

de locuinþe ar putea fi interesatã de un detector de fum care se declanºeazã de mai multe ori pe zi. În timpul unui divorþ, soþul/soþia ar putea cere companiei care opereazã termostatele date care sã dovedeascã faptul cã partenerul sãu menþine în casã temperaturi prea scãzute, iar copiii stau în frig", a spus Kamdar, întrebându-se dacã oamenii îºi doresc sã aibã de-a face cu aºa ceva. Majoritatea companiilor colecteazã date agregat ºi susþin cã nu fac publice informaþii personalizate. Cofondatorul Nest, Matt Rogers, a scris pe blogul companiei cã politica acesteia limiteazã în mod clar utilizarea informaþiilor de la clienþi la furnizarea ºi îmbunãtãþirea produselor.

Politica Google în domeniul confidenþialitãþii datelor a evoluat de la 650 de cuvinte în urmã cu 12 ani la 2.260 de cuvinte ºi stipuleazã cã pot fi fãcute publice sau împãrtãºite cu partenerii doar informaþii agregat, nepersonale. Regulamente asemãnãtoare au ºi companiile SmartThings ºi Vivint. Politica privind utilizarea informaþiilor despre clienþi trebuie însã sã þinã cont ºi de piratarea datelor. "Ce se întâmplã dacã cineva intrã în

telefonul tãu?", s-a întrebat Rick Singer, CEO la GreatApps.com. În 2011, cercetãtorii germani Dario Carluccio ºi Stephan Brinkhau au fãcut o prezentare privind accesarea unor date transmite de un contor inteligent serverului unei companii de utilitãþi. Dupã douã zile de analizã a datelor, ei au putut sã spunã dacã proprietarul locuinþei este acasã, dacã doarme sau dacã este plecat, câte computere ºi televizoare se aflã în locuinþã ºi chiar dacã se uitã cineva la televizor. MEDIAFAX MEDIAFAX

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Lipsa banilor lasã descoperite craterele din DN 76

Reparaþiile unui drum naþional de maxim interes treneazã de ani de zile eabilitarea unui segment de drum naþional care face R legãtura între localitãþile ªoimuº ºi Vârfurile este mult întârziatã din cauza lipsei alocaþiilor bugetare. Totuºi, ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructurã de Interes Naþional ºi Investiþii Strãine, Dan ªova, dã asigãri cã lucarea va fi finalizatã anul viitor. Carmen COSMAN DN 76, care face legãtura între Deva ºi Oradea, este o arterã intens circulatã, iar termenele avansate iniþial pentru reabilitarea acestei artere de circulaþie au fost cu mult depãºite. „Pe

tronsonul ªoimuº – Vârfurile, lucrãrile de reabilitare ºi modernizare treneazã de prea mult timp, iar cele 36 de luni anunþate iniþial ca termen de finalizare a lucrãrilor expirã în scurt timp. În prezent, condiþiile de trafic sunt extrem de dificile”, a precizat deputatul

Bogdan Þîmpãu, într-o interpelare adresatã ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructurã de Interes Naþional ºi Investiþii Strãine, Dan ªova. Oficialul guvernamental recunoaºte cã nu au fost bani pentru remedierea situaþiei de pe DN 76

ªoimuº – Vârfurile, dar dã asigurãri cã, în 2015, lucrarea va fi finalizatã.

ni de zile nu s-au gãsit bani

din lipsa alocaþiilor bugetare. În ianuarie 2011 ordinele au fost semnate, însã contractele au fost reziliate dupã numai câtva luni, pentru cã banii nu au mai ajuns la constructori. În aprilie

Potrivit datelor oficiale, în anul 2009 au fost semnate douã contracte de lucrãri de reabilitare pentru acest tronson de drum naþional. Totuºi, pânã în 2011 nu au putut fi emise ordinele de începere a lucrãrilor

Învãþãtorul Petru Marius Suciu, “Premiantul fãrã premiu” din aceastã sãptãmânã

rmãtorul premiant propus de ini’iatorii campaniei “ Premianþii fãrã premii” este un om cu un suflet deosebit. Un învãþãtor, care a lãsat civilizaþia pentru o ºcoalã cu nouã elevi dintr-un sat izolat. El a fost adoptat de locuitorii satului Federi, judeþul Hunedoara, pentru cã îi învaþã carte pe copiii de acolo. Dacã nu ar fi fost învãþãtorul, micuþii ar fi trebuit sã strãbatã kilometri întregi pânã la cea mai apropiatã ºcoalã. Petru Suciu, pentru cã despre el vorbim, a decis singur sã vinã sã

predea într-o zonã izolatã, însã nu a regretat nicio clipã alegerea. De 11 ani, cãminul sãu s-a mutat în micul cãtun unde este învãþãtor. Familia ºi-a lãsat-o

la Deva, la 70 de kilometri distanþã, ºi o vede doar la sfârºit de sãptãmânã. Pleacã duminica de acasã ºi se întoarce vinerea. Aveþi ocazia sã-l cunoaºteþi, sã-i spuneþi o vorbã caldã

ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind sâmbãtã, la ora 11.00, în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei.

2011, Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a demarat pregãtirea pentru o nou licitaþie ºi a reîmpãrþit tronsonul vizat în trei loturi, respectiv ªoimuº – Brad, Brad – Ioneºti ºi Ioneºti – Vârfurile. ªi, s-a mai aºteptat mai bine de un an pentru emiterea ordinelor de începere a lucrãrilor, pentru cã din nou nu s-au mai gãsit banii necesari efectuãrii lucrãrilor de reparaþii. „Ordinele de Începere pentru aceste contracte au fost emise cu 12 luni întârziere, motivul fiind lipsa alocãrilor bugetare. Termenule stimat de finalizare a lucrãrilor este februarie 2015”,a precizat minsitrul Dan ªova.

14 Program & Horoscop

10:20 Oameni care au schimbat Lumea 10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea (r) 12:30 România vãzutã altfel 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport

9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Un prieten deosebit 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Reggaeton: Ritmuri de foc (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragostea, un teren înºelãtor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Total Recall

21 martie *** 20 aprilie Un membru al familiei nu îºi respectã o promisiune în legãturã cu o sumã de bani. Nu vã grãbiþi sã îi faceþi reproºuri! S-ar putea sã aibã motive obiective. Astãzi ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã flexibilitate în relaþiile cu prietenii ºi familia.

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 lenii 21:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Artista, dolarii ºi ardeAsta-i România!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 La Liga World 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Spania 16:00 Campionii Digi Sport 17:00 Interviurile Speciale DGS Gabi Balint 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal European

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Pe plan profesional, eforturile susþinute din perioada precedentã încep sã dea roade. Din cauza atmosferei tensionate, relaþiile cu cei din jur pot avea de sferit. Amânaþi întâlnirile cu prietenii ºi evitaþi deplasãrile cu autoturismul, pentru cã riscaþi sã fiþi implicat în accidente.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Partenerul de viaþã vã face reproºuri neîntemeiate. Pãstraþivã calmul ºi evitaþi o confruntare. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, în special, partenerului de viaþã. Temperaþivã nervozitatea în discuþiile cu o persoanã mai în vârstã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Cavalerul nopþii

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la locul de muncã din cauza bârfelor unei femei mai în vârstã. Nu rãspundeþi la provocãri! În scurt timp, situaþia se va lãmuri ºi totul va reveni la normal. Dupã-amiazã primiþi o sumã de bani neaºteptatã.

23 august *** 22 septembrie

Astãzi ar fi bine sã evitaþi deplasãrile cu autoturismul. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie din vina dumneavoastrã. Dacã totuºi sunteþi nevoit sã conduceþi, fiþi cât mai atent, nu vã grãbiþi ºi verificaþi starea tehnicã a maºinii.

Aveþi de rezolvat multe probleme la locul de muncã, dar colegii nu se grãbesc sã vã ajute. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, riscaþi sã faceþi afirmaþii pe care le veþi regreta. Dupã-amiazã este posibil sã primiþi o veste neplãcutã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deveniþi impulsiv din cauza unor neînþelegeri cu ºeful direct. Fiþi prudent în afirmaþii! Stãpâniþi-vã nervozitatea în discuþiile cu partenerul de viaþã, altfel riscaþi sã tensionaþi atmosfera din familie.

În cursul dimineþii primiþi vestea pe care o aºteptaþi de mult timp, în legãturã cu plecarea într-o cãlãtorie în interes personal. Partenerul de viaþã vã reproºeazã cã nu v-aþi ales bine momentul pentru aceastã deplasare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi cam irascibil, din cauza stresului ºi a oboselii acumulate. Evitaþi discuþiile în contradictoriu! Sunteþi predispus la unele probleme de sãnãtate ºi chiar la accidente. Evitaþi cãlãtoriile lungi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Din cauza unor evenimente neprevãzute, nu vã puteþi respecta programul stabilit. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere demaratã recent. S-ar putea sã fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, colaborarea cu un partener de afaceri vã dã dureri de cap. Totul porneºte de la bani: se pare cã nu vã înþelegeþi în legãturã cu o investiþie. Evitaþi disputele.

21 februarie *** 20 martie Începeþi o activitate care vã poate aduce avantaje materiale, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Este recomandabil sã fiþi conciliant în discuþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

„Lopãtarã” prinsã cu cãrbunele în cãruþã

n ciuda raziilor multiple sau a dosarelor penale constituite pe numele celor prinºi, „lopãtarii” din Aninoasa continuã sã dea atacul la vagoanele cu huilã ce tranziteazã Staþia CFR Iscroni.

A cãzut în plasa poliþiºtilor rei tineri care au T încercat sã sustragã bunuri dintr-un chioºc

alimentar situat pe bulevardul Iuliu Maniu din Deva au fost surprinºi în flagrant de poliþiºtii locali, dar la vederea patrulei, doi dintre suspecþi au fugit ºi doar unul dintre ei a fost reþinut.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Cu ocazia cercetãrilor s-a stabilit cã cel reþinut are 17 ani ºi este din Deva. Suspectul avea asupra sa o pereche de mãnuºi din material textil ºi o cagulã din material textil de culoare neagrã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, în cauzã se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tentativã la furt calificat, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Deva efectuând activitãþi în vederea identificãrii celorlalþi doi suspecþi. Marius MITRACHE

O femeie de 49 de ani, din Aninoasa s-a ales cu dosar penal dupã ce poliþiºtii T.F. au depistat-o în zona Staþiei CF Iscroni chiar când dãdea atacul la un vagon de cãrbune. Când a fost prinsã, femeia intenþiona sã sustragã cantitatea de 200 de kg. de cãrbune industrial dintr-un vagon de marfã din compunerea unui tren garat. „În cauzã a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de tentativã de furt”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 23 ianuarie 2014, în oraºul: - Petrila între orele 8,00 13,00. Zona afectatã: Str. Republicii zona Poºtã -tunel, str. prundului, Minei, Al. Sahia, 22 decembrie, T. Vladimirescu. Motivul restricþiei: Reparaþii în cãmin vane zona bl.2, str. 22 Decembrie.

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

VÂNZÃRI

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

veche casã momârlãneascã, reprezentativã pentru zona Vãii Jiului, ar putea fi salvatã de la prãbuºire, dacã iniþiativa celor de la Muzeul Momârlanului din Slãtinioara – Petroºani va reuºi. Cei doi proprietari ai Muzeului Momârlanilor din Slãtinioara, în parteneriat cu Reþeaua Colecþiilor ºi Muzeelor Etnografice Sãteºti Particulare din România (RECOMESPAR) vor sã salveze o veche casã din lemn, una dintre cele mai vechi din zonã, o construcþie reprezentativã pentru Valea Jiului. Practic, casa ar urma sã fie strãmutatã de pe actualul amplasament în incinta Muzeului Momârlanilor din curtea colecþionarilor Lucreþia Mãlinesc ºi Petru Gãlãþan, membri ai RECOMESPAR ºi îndârjiþi pãstrãtori ai valorilor vieþii tradiþionale de pe Valea Jiului. Construcþia va adãposti o parte din valoroasa colecþie de obiecte etnografice care nu a putut fi expusã în sediul actual

Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 Ianuarie 2014

O veche casã momârlãneascã, transformatã în piesã de muzeu

2011 în cadrul unui proiect de cercetare ºi promovare a colecþiilor etnografice private sãteºti derulat de cãtre direcþia Cercetare al Muzeului Naþional al Þãranului Român ºi îºi propune punerea în valoare a patrimoniului etnografic local din fiecare regiune a þãrii.

P al Muzeului, obiecte care în momentul de faþã zac, departe de privirile vizitatorilor, în lãzile din podul casei colecþionarilor. Este vorba despre costume tradiþionale, piese de mobilier, unelte, care recompun imaginea unui mod de viaþã de o mare frumuseþe ºi vechime. Casa, compusã din pivniþã, prispã ºi douã camere cu intrare separatã, a fost de curând achiziþionatã de la un vecin, dar acesta nu are resurse financiare sã o întreþinã. Aºa cã, a decis a decis sã o vândã colecþionarilor.

”Strãmutarea casei se va face pe o distanþã de doar 200 de metri, iar la reasamblarea ei vor participa membri ai comunitãþii locale; zidãria de piatrã de la nivelul pivniþei ºi acoperirea cu sitã va fi fãcutã de cãtre meºteri locali. Construcþia a început sã se degradeze ºi riscã sã nu mai poatã fi salvatã, dacã nu va fi mutatã în curând”, spun reprezentanþii RECOMESPAR. Este însã nevoie de bani, iar oficialii Reþelei Colecþiilor ºi Muzeelor Etnografice Sãteºti Particulare din România sperã sã obþinã ºi donaþii pentru ambiþiosul proiect: „Facem apel la cei care doresc sã contribuie la salvgardarea arhitecturii vernaculare ºi la promovarea patrimoniului etnografic sã ofere o mânã de ajutor prin implicare directã sau prin sprijin financiar. Pentru acest proiect se poate dona în contul Reþelei Colecþiilor ºi Muzeelor Etnografice Sãteºti Particulare din România: RO14BRDE330SV61 332133300, cu menþiunea: „pentru

proiectul Slãtinioara”. RECOMESPAR a fost înfiinþatã în anul

ãstrãtori ai tradiþiei

Cei doi localnici din Petroºani care ºi-au transformat curtea casei într-un real muzeu etnografic sunt vajnici pãstrãtori ai

tradiþiilor populare. Iar colecþia adunatã de Petru Gãlãþan ºi Lucreþia Mãlinesc este impresionantã. Iniþiativa a pornit de la o promisiune fãcutã mamei adoptive a bãrbatului, iar acum, muzeul gãzduieºte piese de o valoare inestimabilã. O colecþie care vorbeºte despre momârlani ºi care i-a impresionat pe strãinii ce au vizitat-o. „Bãrbatul meu este înfiat aici, la cãsuþa aceasta, de o mãtuºã. Când s-a îmbolnãvit, mãtuºa a zis cã, dupã ce n-o mai fi ea, cãsuþa ei o sã fie stricatã ºi se alege praful din ea. Atunci, i-am spus nu numai cã nu o sã o stric, dar o sã fac ºi un muzeu. O sã adun tot felul de costume, de obiecte, care sã vã foloseascã în timp”, a rememorat începuturile acestei inedite iniþiative Lucreþia Mãlinesc. ªi aºa a ºi fost. Colecþia a fost strânsã într-o casã veche, ce ar putea oricând sã fie expusã la un muzeu al satului, pentru cã are peste 100 de ani. Muzeul conþine zeci de costume populare vechi, dar ºi unelte folosite în gospodãrie sau în activitãþile agricole ºi de creºtere a animalelor. Toate strânse în decursul a aproape 10 ani. Car men COSMAN-PREDA