Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 535

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 22 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Schi în România” luat la puricat

Corpul de Control al lui Ponta verificã lucrãrile pe care nu le-a mai plãtit!

TIR rãsturnat la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Pensionarii falºi au intrat în vizorul ITM >>> PAGINA A 3-A

Laptele, sursa de venit pentru ºcolarizarea copiilor >>> PAGINA A 4-A

Zona defavorizatã, ”stigmat” pentru investiþii >>> PAGINA A 5-A

Profesorii din Valea Jiului rãmân fãrã sporul de zonã >>> PAGINA A 6-A

Valea Jiului, eterna prioritate a guvernaþilor >>> PAGINA A 7-A Costel Avram e foc ºi parã pe Serafinceanu

Lãsaþi sã înoate în noroaie de “Stãpânul inelelor” >>> PAGINA A 10-A

Înecaþi în nãmol >>> PAGINA A 11-A

n timp ce alocaþiile bugetare sunt ca ºi blocate, iar fondurile vin cu pipeta, Primul Ministru, Victor Ponta, ia totuºi la puricat programul „Schi în România”, în baza cãruia ar fi trebuit sã se modernizeze ºi staþiunile montane din judeþul Hunedoara. În toatã aceastã perioadã, edilii fac eforturi uriaºe pentru realizarea programelor investiþionale. >>> PAGINA A 16-A

Alt premiu al Ligii Scriitorilor Români a revenit Vãii Jiului: ”Carpe diem” sau culege ziua, de Ioan Velica >>> PAGINILE 12-13

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

TIR rãsturnat la Petroºani coferul unui TIR a pierdut controlul volanului ºi s-a rãsturnat la intrarea în Petroºani. Accidentul ª s-a petrecut, marþi la primele ore ale dimineaþii ºi, din cauza lui, traficul rutier s-a desfãºurat cu dificultate câteva zeci de minute. Diana MITRACHE A pierdut controlul volanului ºi s-a rãsturnat cu maºina în zona liceului Mihai Eminescu din Petroºani. Este pãþania unui ºofer care venea de la Turda ºi, cel mai probabil a adormit la volan. Omul venea cu marfã la un hipermarket din Petroºani ºi, la

eturã puternicã ºi nu a necesitat investigaþii medicale. Poliþiºtii pun totul pe seama oboselii ºoferului, care se pare cã a aþipit în momentul accidentului. „Un conducãtor auto, care circula din direcþia Turda spre Petroºani, pe fondul oboselii, pierde controlul volanului, loveºte bordura din partea dreaptã ºi se rãstoarnã. În urma accidentului, au rezultat pagube materiale,

declarat Petru Mârza, ºef Poliþia Rutierã Valea Jiului. În urma accidentului, parbrizul s-a spart ºi ºoferul a reuºit sã iasã fãrã sã fie grav

iar conducãtorul auto nu a pãþit nimic. Urmeazã ca angajaþii magazinului sã descarce marfa”, a

rãnit din cabinã. Norocul sãu a fost cã pe partea pe care s-a rãsturnat nu era nicio

intrarea în localitate, a lovit bordura ºi a intrat în tangaj, dupã care s-a rãsturnat.

Accidentul s-a petrecut în jurul orei 6,00, marþi dimineaþã, dar din fericire ºoferul s-a ales doar cu o speri-

Pensionarii falºi au intrat în vizorul ITM

ituaþie revoltãtoare în Piaþa Centralã din Petroºani unde mai mulþi pensionari pe caz de boalã, cu grad care nu le-ar permite sã munceascã, au propriile afaceri ºi lucreazã de dimineaþa pânã seara. Maximilian GÂNJU

Primesc bani de la stat pe motiv cã sunt atât de bolnavi încât nu se pot miºca din pat, însã stau cât este ziua de lungã, în frig sau caniculã, la tarabele din Piaþa Centralã Petroºani. Sub pretextul cã pensia nu le ajunge, înºealã statul ºi contribuabilul din banii cãruia le sunt plãtite lefurile. Situaþia este întâlnitã în Piaþa Centralã Petroºani, în sectorul de produse industriale ºi îmbrãcãminte. Un fost angajat al unui „pensionar pe caz de boalã”, sub protecþia anonimatului a dezvãluit schema dupã care funcþioneazã înºelãtoria. „Doar în þarc sunt vreo 14 pensionari pe caz de

boalã, cu handicap sau cu alocaþie de întreþinere. Dintre ei sunt cu gradul I ºi II, aceºtia nu au voie sã munceascã dar sunt toatã ziua la mese, la vânzare. Cei cu gradul III stau ºi câte opt ore la tarabã ºi nu au voie. Ei primesc ºi pensie de boalã ºi au afacerile lor de unde câºtigã destul de bine”, spune sursa noastrã.

erificãri derulate de ITM Hunedoara Inspectorii de muncã din cadrul ITM Hunedoara au derulat mai multe controale pentru a-i descoperi pe falºii pensionari. Anul trecut au descoperit nevãzãtori care se plimbau

nestingheriþi cu bicicleta, iar acesta este doar unul dintre cazurile uluitoare, explicã inspectorul ºef adjunct pe Relaþii Muncã din cadrul ITM Hunedoara, Marton Cristina Emilia, iar o echipã formatã din mai mulþi inspectori verificã situaþia de la Petroºani. „Dacã au grad de invaliditate III, atunci pot munci patru ore. Doar dacã au grad de invaliditate II nu pot sã munceascã, n-au dreptul la muncã. Am avut anul trecut o campanie împreunã cu cei de la Inspecþie Socialã ºi am gãsit cazuri când persoane cu handicap, nevãzãtori, se plimbau cu bicicleta. Este foarte greu aºa, dacã mergem în control ºi-i gãsim acolo îi putem descoperi. Facem control ºi acolo, o sã trimit niºte inspectori de la noi. Mergem într-un control ºi verificãm situ-

aþia”, a declarat, ieri, inspectorul ºef adjunct din cadrul ITM Hunedoara, Marton Cristina Emilia.

ºi pierd pensia

Conducerea Casei Judeþene de Pensii Hunedoara spune cã toþi cei care sunt pensionaþi pe caz de boalã, însã în realitate nu suferã de afecþiunile care nu le-ar permite sã munceascã, pe lângã faptul cã-ºi pierd pensia trebuie sã dea ºi banii primiþi înapoi. „Gradul III se considerã

maºinã parcatã la acea orã ºi astfel a evitat un impact nimicitor. ªoferul este unul dintre cei care fãcea traseul cu marfã pentru hipermarket ºi, în urma testãrii cu aparatul etilotest, rezultatul a fost negativ. Dupã accident, traficul s-a desfãºurat cu dificultate minute în ºir, acesta fiind deviat pe un singur fir, iar mai apoi doar traficul greu a fost deviat. Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare ºi urmeazã sã stabilescã cu exactitate cum s-a petrecut accidentul.

pierderea parþialã a capacitãþii de muncã, gradul II se considerã pierderea totalã a capacitãþii de muncã cu pãstrarea gradului de autoîngrijire, iar gradul I se considerã ºi pierderea capacitãþii de muncã ºi a gradului de autoîngrijire ºi este nevoie ºi de asistenþã. Dacã sunt prinºi li se suspendã pensia ºi se recupereazã debitele. Eu nu am dreptul sã-i verific, doar ITM-ul constatã ºi Finanþele Publice dispune recuperarea debitelor”, a explicat Ilie Toma, directorul Casei de Pensii Hunedoara.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Laptele, sursa de venit pentru ºcolarizarea copiilor

u laptele vândut îºi þin copiii la facultate. Aproape în fiecare zi mai mulþi mici întreprinzãtori vin de la zeci de kilometri distanþã pentru a-ºi vinde produsele. Mai exact este vorba de lapte, pe seama cãruia în ultima perioadã au existat tot felul de discuþii. Laptele vândut la piaþã, la tarabã, trebuie sã corspundã normelor igienico-sanitare, iar pentru asta micii întreprinzãtori trebuie sã intre în legalitate. Zis ºi fãcut. Pentru a-ºi asigura traiul de zi cu zi ºi pentru a-ºi þine copiii în ºcoalã aceºti oameni s-au supus normelor. ”Suntem în curs sã îl ducem, nu am reuºit, dar îl vom duce ºi ne vom conforma. Dureazã pânã ne vom duce dupã sticlã, pânã

ducem laptele, dureazã o sãptãmânã douã. Ca sã ai un tanc special necesitã sã ai multe animale cã dacã ai douã-trei-patru animale nu pot sã pui laptele într-un tanc de cantitate mare. Eu în general am abonaþi ºi îl aduc direct la aceºtia ºi prea puþin vând la liber în piaþã”, spune un vânzãtor din Piaþa Centralã din Petroºani care vine tocmai de la Ponor. Bãrbatul spune cã nu va mãri preþul laptelui de teama de a nu-ºi pierde clienþii.

”Nu voi mãri preþul. Eu am un preþ. Îl dau trei lei litrul de lapte ºi clienþii apreciazã calitatea ºi corectitudinea. Lucrez curat ºi clienþi care sunt foarte mulþumiþi. De la Ponor vin, loc de muncã nu

avem, am copii la facultate ºi trebuie sã îi întreþinem cumva cã alt venit nu avem. Cam 20-30 de litri de lapte vând într-o zi. Cam de douã ori pe sãptãmânã vin”, a mai spus acelaºi bãrbat.

Sunt vânzãtori care ºi-au achiziþionat deja o parte din utilajele necesare producþiei de lapte, iar acestea nu au fost ieftine deloc. Chiar ºi aºa, micii fermieri spun cã nu vor majora preþul lactatelor. ”La Deva la DSV îl ducem, mergem de douã ori pe lunã, facem analize, mulgem cu mulgãtoare, ne conformãm normelor. 60 de lei costã analizele. Am achiziþionat mulgãtoarea în perioada asta scurtã. Am plãtit 48 de milioane, momentan nu îl scumpim pentru cã dupã aceea nu mai avem unde sã îl vindem. De la Ponor

Amenzi acordate de inspectorii sanitar-veterinari

ai multe controale derulate de cãtre Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor au scos la ivealã nereguli la comercianþi, iar în judeþul Hunedoara au fost acordate sancþiuni pentru depozitarea deficitarã a alimentelor. Controalele au avut loc la unitãþi care-ºi desfãºoarã activitatea în domenii de activitate precum: fabricarea produselor de morãrit, a pâinii ºi a produselor de patiserie, a bãuturilor rãcoritoare ºi alcoolice, a altor produse alimentare precum ºi unitãþi de depozitare pentru produse alimentare, seminþe, legume ºi

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de bonuri de cãrbune (SOBE). Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

fructe. Amenzile acordate de DSVSA Hunedoara au o valoare de 600 de lei. Tot în urma acþiunilor au fost prelevate probe, conform procedurilor ºi Programului de supraveghere ºi control pe anul 2012,

venim, dar nu prea meritã. E o afacere nerentabilã. Pe zi vând undeva la 60 de litri”, spune un alt bãrbat. ªi Inspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare sunt cu ochii pe comercianþi. În pieþele din Valea Jiului au început deja controalele în rândul micilor întreprinzãtori. Dacã producãtorii nu au majorat preþul lactatelor nu acelaºi lucru s-ar putea spune ºi de marile magazine. Pe rafturile acestora un litru de lapte a ajuns sã coste aproape cinci lei, cu peste 1 leu mai mult decât în luna decembrie. Monika BACIU urmãrindu-se prezenþa ºi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanþilor, aditivilor ºi substanþelor interzise, precum ºi teste de sanitaþie necesare analizei gradului de igienã, probe transmise spre analizã laboratoarelor arondate. Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Zona defavorizatã, ”stigmat” pentru investiþii ”M iºunã” investitorii în Valea Jiului dupã zece ani în care zona a fost consideratã defavorizatã. Ce a fost, ce a ajuns ºi ce a câºtigat? Valea Jiului a fost timp de zece ani încadratã în categoria zonelor defavorizate. Acest lucru ar fi trebuit sã aducã investitori în Valea Jiului care sã creeze locuri de muncã. Zona ºi locuitorii acesteia au avut anumite facilitãþi în cei zece ani. Acum, în anul 2014 dupã ºase ani de la ridicarea acestei catalogãri Valea Jiului nu mai este defavorizatã, dar este mai sãracã, oamenii sunt din ce în ce mai sãraci, iar ºomajul este în creºtere. ”În sensul ordonanþei de Guvern din 1998 bineînþeles cã nu mai este zonã defavorizatã. Poate cã nici nu a fost chiar o zonã defavorizatã, nu cred cã vreodatã nivelul ºomajului în zonã a fost de trei ori mai mare ca nivelul ºomajului la nivel naþional. Nu se mai încadreazã din mai multe puncte de vedere, chiar dacã

existã ºomaj, Valea Jiului nu duce lipsã de cãi de comunicaþii, nu este izolatã ºi nu are o infrastructurã atât de precarã încât sã se mai încadreze în exigenþele acelui act normativ”, a declarat secretarul Primãriei municipiului Petroºani, Adrian Negoe. Potrivit reprezentanþilor Primãriei acest ”stigmat” de zonã defavorizatã nu a adus nimic bun locului asta deºi investitorii ar fi avut anumite facilitãþi. ”Nu ne-a ajutat foarte mult, deºi existau niºte facilitãþi vizavi de stimularea investiþiilor, nu au apãrut în zonã niºte

investitori foarte puternici care sã creeze mii de locuri de muncã, sã creeze o alternativã adevãratã la activitatea monoindustrialã de minerit care este în zona noastrã deºi acel act normativ avea anumite facilitãþi atât vizavi de scutirea impozitului pe profit sau pe scutirea de la taxele vamale de importul de materii prime. Eu cred cã nu ne-a ajutat prea mult, poate cã au existat investitori care ºi-au mutat un punct de lucru aici, dar activitatea principalã ºi profitul nu a rãmas în Valea Jiului ºi cred cã

Investiþii în termocentrala de la Paroºeni

lectrocentralele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (Paroºeni ºi Mintia) au fost incluse într-un plan naþional de investiþii. Acesta prevede o serie de modernizãri care urmeazã a se derula în perioada 2014 – 2020. La Sucursala Electrocentrale Paroºeni, chiar în acest an, va fi demaratã o investiþie într-un bloc energetic de 200 de mega-watti, acesta urmând a fi aprovizionat cu huilã extrasã în Valea Jiului. Ca termen de finalizare al lucrãrilor este stabilit anul 2020.

Pentru realizarea lucrãrilor, în acest an, au fost alocate circa 280.000 de certificate de emisie de gaze cu efect de serã. Plata contravalorii acestora va fi efectuatã în douã tranºe iar preþul lor este estimat a fi tranzacþionat pe bursã la o valoare de 14,5 euro în 2014, urmând a creºte la 20 de euro anul viitor.

nu ne mai încadrãm în zonã defavorizatã ºi era ºi o micã patã pentru aceastã zonã ca sã fim consideraþi ca zonã defavorizatã. Cred cã atunci când vrei sã atragi un investitor, spre exemplu în domeniul turismului ºi din start îi spui sã vinã într-o

zonã defavorizatã cred cã îi creazã niºte îndoieli. Valea Jiului a fost înzestratã de Dumnezeu cu peisaje extraordinare, cu munþi, cu bogãþii naturale ºi nu vom fi niciodatã zonã defavorizatã”, a mai precizat sursa citatã. Neimplicarea

politicã de la nivel central a fãcut ca Valea Jiului sã rãmânã tot zonã monoindustrialã, iar investitorii care ar fi trebuit sã dezvolte mii de locuri de muncã aici nu au apãrut. ”Pe investitori e destul de greu sã-i atragi, cred cã factorul politic ar fi trebuit sã se implice cel mai mult. Primarii s-au zbãtut, dar singuri nu pot sã facã prea mare lucru. Cred cã de la nivel central, de la nivel guvernamental ar fi trebuit sã fie un sprijin politic mult mai mare pentru Valea Jiului având în vedere constrângerile care apasã aceastã zonã vizavi de restrângerea tot mai accentuatã a activitãþii din minerit, necreând alte alternative”, a mai spus Negoe. Valea Jiului este tot zonã monoindustrialã asta deºi se doreºte dezvoltarea turismului ca alternativã la minerit care se restrânge tot mai mult. Monika BACIU

onã industrialã pentru Petroºani. Z Se aºteaptã investitori Municipalitatea de la Petroºani are în vedere realizarea unei zone industriale. Aici s-a mai vorbit de acest aspect, a fost identificatã ºi locaþia însã nu ºi-a manifestat intenþia niciun investitor care sã facã uz de aceastã zonã.

Acum, proiectul este viabil, iar reprezentanþii Primãriei Petroºani încearcã Mir cea NISTOR sã valorifice spaþiul astfel încât acesta sã devinã atractiv pentru investitori. ”Este vorba de fosta zona industrialã de la fosta Preparaþie Livezeni, ea este disponibilã cã suprafaþa de teren ºi anul acesta vom încerca sã facem cu siguranþã ceva acolo ceva care sã fie atractiv pentru potenþialii investitori Pânã acum nu însã semnalele nu sunt rele, cel puþin în acest an am avut discuþii

cu mai multã lume ºi cred cã în urmãtoarele luni vom ºi concretiza ceva. Orice domeniu de activitate este binevenit”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pentru a-i atrage pe potenþialii investitori responsabilii Primãriei sunt dispuºi sã le ofere acestora ºi anumite facilitãþi. ”Cu siguranþã da, cu tot ceea ce ne permite legea noi

le vom acorda, facilitãþi la taxele locale le vom acorda absolut pe toate ºi îi vom ajuta în sensul în care dacã va fi nevoie sã ducem anumite utilitãþi în zona respectivã”, a mai spus edilul. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, doreºte ca prin acestã zonã sã creascã atractivitatea municipiului pentru eventualii investitori. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Profesorii din Valea Jiului rãmân fãrã sporul de zonã

n dascãl plãtit ca ºi un muncitor necalificat. Profesorii ºi învãþãtorii sunt cei care ne deschid drumul cãtre o carierã, iar aceºtia dupã ani de studii ºi cursuri de perfecþionare câºtigã cât un muncitor necalificat. Adicã exact cât acea persoanã care nu deþine studii de niciun fel. Monika BACIU Sute de dascãli din Valea Jiului rãmân fãrã spor. Învãþãmântul este din ce în ce mai ºubred, iar subfinanþarea se resimte. Cadrele didactice din Valea Jiului beneficiau pânã acum de un spor de zonã, în valoare de 30 de procente. Începând din acest an, profesorii nu vor mai primi aceºti bani suplimentari. ”Vestea proastã este aceea cã dascãlii din Valea Jiului vor pierde acel spor pe

care l-au avut, de Valea Jiului, acel spor de zona defavorizatã, ºi nu înþeleg de ce conform legii 330, nu se aplicã ºi la noi aceastã lege 330 care spune cã nu ai voi sã iei bani mai puþini decât în 2010, decât în decembrie 2009. Acesta lege nu se va aplica ºi începând din acest an va dispãrea sporul de zona defavorizatã”, a declarat Vasile Fãgaº, lider de sindicat Învãþãmântul Preuniversitar Valea Jiului. Un cadru didactic

va pierde între 300 ºi 600 de lei, în funcþie de vechime ºi gradele didactice. Spre exemplu un profesor debutant, fãrã vechime, va câºtiga salariul minim pe economie, adicã fix cât un muncitor necalificat. ”Se vor pierde 30%, la un profesor debutant asta înseamnã undeva la 300 de lei iar la unul care este mai avansat în vechime ºi în grade, acesta va pierde undeva la 500-600 de lei. Un debutant are în jur de 800-900 de lei. Îi

se vor scãdea cei 30% dar nu vor rãmâne în mânã cu mai puþin de minimul pe economie”, a mai precizat sursa citatã. Anul vine însã ºi cu noutãþi mai pozitive pentru dascãli. Cei care au acþionat în judecatã unitãþile de învãþãmânt ºi Inspectoratul pentru anumite drepturi salariale îºi vor recupera banii. ”Un lucru bun

Echipamente de protecþie pentru angajaþii Diviziei Miniere

chipament de protecþie pentru mineri. Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat echipamente de protecþie pentru angajaþii Diviziei Miniere. Valoarea acestora este de 277,509 RON. Minerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara lucreazã cu aceleaºi echipamente vechi. Dupã fuziunea SNH cu CEH, angajaþii Diviziei Miniere vor beneficia de echipamente noi. Monika BACIU Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã echipament de protecþie ºi securitate pentru angajaþi. este vorba de echipament pentru angajaþii de la Divizia Minera, adicã de la unitãþile miniere componente ale CEH. În cadrul contractului au fost achiziþionate salopete tip miner pentru subteran (între 2170-3820 de bucãþi), salopete tip miner pentru suprafaþa (540-895 de bucãþi), veste vãtuite(620-1080 de

bucãþi), cojocele îmblãnite (500-690 de bucãþi)ºi curele port lampa vor fi achiziþionate 1200 de bucãþi. Divizia minierã numãra undeva la 5000 de salariaþi.

Echipamentul individual de protecþie utilizat în mediu minier pentru activitatea desfãºuratã atît în subteran cît ºi la suprafaþã, trebuie sã facã faþã unor condiþii

extrem de dificile(umiditata mare, praf de cãrbune, praf silicogen, solicitãri mecanice pronunþate), motiv pentru care este necesar ca acest tip de echipament sã prezinte o serie de caracteristici specifice scopului pentru care urmeazã a fi utilizat. Societãþile care vor furniza echipamentele de protecþie sînt din Târgu-Jiu ºi Alexandria.

începând din luna ianuarie, anul acesta vom lua în transe trimestriale 25% din procesele câºtigate din anii 2009-2010. Toþi dascãlii care au intrat în procese vor primi înapoi cei 25%. Sunt sume destul de mari, un dascãl pe procese are de primit între 150 de milioane pânã la 300 ºi ceva de milioane pe toatã aceastã perioadã de procese. Au fost eºalonate 5%

în anul 2012, 10% în anul 2013 ºi anul acesta vor fi 25%. Sunt sume destul de mari”, a mai spus Fãgaº. Mii de dascãli din judeþul Hunedoara au dat în judecatã ºcolile la care lucreazã ºi Inspectoratul ªcolar pentru a-ºi recupera banii. O parte din procese au fost dea câºtigate, iar o parte din bani le vor intra profesorilor în cont.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Eutanasierea câinilor mai aºteaptã âinii maidanezi strânºi de pe C strãzile municipiului Petroºani încã nu sunt eutanasiaþi, chiar dacã legea permite acest lucru. Carmen COSMAN Cei care deservesc adãpostul amenajat în Cartierul Colonie din Petroºani încã mai aºteaptã iubitorii de animale sã vinã sã îi adopte.

„Reprezentanþii adãpostului de animale din Colonie aºteaptã dispoziþiile Serviciului judeþean pentru gestionarea câinilor fãrã stãpân. În acest moment, în adãpost sunt 54 de câini, iar capacitatea

este de 150 de locuri”, a declarat Nicolae Taºcã, purtã-

tor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Acesta

spune cã sunt mai puþini câini în adãpost deoarece o parte au fost deja adoptaþi de cãtre iubitorii de animale. În Valea Jiului mai funcþioneazã un adãpost pentru animale fãrã stãpân, la Uricani, dat în folosinþã la finele anului trecut. Un adãpost modern, ce întruneºte toate cerinþele europene din domeniu. Adãpostul pentru câini este situat pe un

Valea Jiului, eterna prioritate a guvernaþilor

upã anul 1997 (momentul debutului masivelor disponibilizãri din minerit) Valea Jiului s-a aflat mereu ºi primordial în atenþia guvernanþilor. Ba chiar ajunsese la stadiul de “prioritate numãrul 1”, cel puþin în ceea ce priveºte calea rutierã ce o lega de sudul þãrii. Mai exact, de Târgu Jiu, pânã unde urma sã fie edificatã o nouã autostradã. Cel puþin, aceasta susþinea în urmã cu 15 ani Traian Bãsescu, pe atunci ministru al Transporturilor. Mircea NISTOR

Respectivul tronson “auto-stradal” urma sã facã legãtura dintre podul Vidin – Calafat ºi graniþa cu Ungaria, pe traseul Calafat – Golenti – Craiova – Filiaºi – Valea Jiului – Deva – Curtici. “Modernizarea tronsonului de ºosea care leagã municipiul Petroºani de Târgu Jiu va fi prioritarã ºi va duce la angajarea a minim 2.000 de persoane doar în cadrul lucrãrilor propriu-zise, urmând ca alte locuri de muncã sã fie create

în domeniile conexe”, declara, în anul 1999, Traian Bãsescu. Cât ºi cum a fost transformat Drumul Naþional

66 într-o autostradã ce urma sã se întindã pe ruta Petroºani – Târgu Jiu se vede astãzi cu ochiul liber.

Mai exact, de vreo doi ani se lucreazã doar la repararea ºoselei (doar pe timp de varã) iar, în ceea ce priveºte cele câteva mii de locuri de muncã, totul a fost doar un fâs electoral. În urmã cu 15 ani, Traian Bãsescu, însoþit de Bodo Hombach (pe atunci coordonator principal al Pactului de Stabilitate în Europa Centralã ºi de Sud – Est) au poposit în Valea Jiului pentru a

face o evaluare a posibilitãþilor de construcþie a unei autostrãzi pe ruta Nãdlac – Deva – Petroºani – Târgu Jiu. La timpul respectiv, acest tronson constituia o prioritate pentru fostul ministru al Transporturilor, precum ºi pentru Uniunea Europeanã. De altfel, în aceeaºi perioadã, ºi primul ministru de atunci, Mugur Isãrescu, susþinea cã: “Lucrãrile trebuie sã înceapã, cu prioritate, în zona Valea Jiului, acolo unde se înregistreazã o ratã imensã a ºomajului”. Sosiþi cu trenul lui Ceauºescu în gara de la Livezeni, Bãsescu ºi Hombach au precizat, în momentul descinderii, cã “Tronsonul rutier care leagã Transilvania de Oltenia este un drum naþional prea îngust ºi nu poate

teren ce a aparþinut fostei Mine Valea de Brazi, acum dezafectatã, în zona Puþului 8. Pentru amenajarea adãpostului, aleºii locali din Uricani au dat în folosinþã gratuitã cãtre Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, pe o perioada de 25 de ani, un teren în suprafaþã de 1500 mp. Adãpostul are o capacitate de 90 câini, în 22 de padocuri. absorbi un trafic ridicat. Prin urmare, este nevoie de construirea unei autostrãzi”. De la acel moment au trecut 15 ani iar autostrada nu a mai ajuns prin Valea Jiului. În plus, drumul dintre Petroºani ºi Târgu Jiu este tot mai afectat de alunecãrile de teren, motiv pentru care circulaþia rutierã (la fel ca ºi cea feroviarã) este tot mai greoaie. În acelaºi timp, de cele 2.000 de locuri de muncã promise, nimeni nu a mai amintit nimic de ani buni de zile… Între timp, Traian Bãsescu a ajuns preºedintele României, drumurile care fac legãtura dintre “fundul de sac” Valea Jiului ºi restul þãrii s-au transformat din “prioritatea numãrul 1” în “prioritatea VAX” iar miile de ºomeri din zonã au fost “exportaþi” prin Italia sau Spania.

8 Life&Style

Care sunt lucrurile pe care femeile le detestã în dormitor C N

ei mai mulþi dintre noi nu ºtiu la ce sã se aºtepte atunci cînd vine vorba de intimitate cu un nou partener.

nu trebuie ignorat de partener. Indiferent de cît de frumoasã este, o femeie trebuie tratatã ca o minune, aºa cã bãrbatul visurilor ei trebuie sã facã tot posibilul ca ea sã nu-ºi doreascã un alt bãrbat.

Totuºi, existã unele lucruri în materie de sex care le deranjeazã pe majoritatea femeilor. În acest sens, Askmen a realizat o listã a lucrurilor pe care femeile le detestã în pat.

sã merg mai P otdeparte?

Dacã eºti cu o persoanã de suficient de multã vreme pentru a-i cunoaºte limbajul trupului ºi pentru a-i simþi

emoþiile, nimic nu distruge mai tare farmecul momentului decît sã-i ceri oficial permisiunea de a merge mai departe. Un partener suficient de tandru va ºtii mereu cînd este cazul sã

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

meargã mai departe ºi cînd sã se opreascã, aºa cã reacþia la o simplã atingere poate fi rãspunsul la o întrebare incomodã.

Sã nu îþi fie fricã sã încerci lucruri noi care vã fac amîndurora plãcere. Niciodatã nu

imitarea, cãderea în rutinã

Fie cã este vorba despre femei, fie cã este vorba despre bãrbaþi, orice persoanã

revizibilitatea

Faptul cã sunteþi împreunã de ceva vreme poate constitui uneori o problemã. La

început, lucrurile erau intense pentru cã nu ºtiaþi la ce sã vã aºteptaþi unul de la celãlalt, iar dacã vrei sã menþii aceastã stare peste luni ºi peste ani de zile, trebuie sã faci niºte eforturi.

trebuie sã îl laºi pe celalalalt sã îºi dea seama ce urmeazã. Spre exemplu, dacã de obicei petreceþi 5 minute de "joacã" înainte de a trece la acþiune, mãriþi doza de preludiu pînã la 15 minute.

exul mecanic

Majoritatea femeilor considera cã pasiunea reprezintã o parte esenþialã a activitãþii sexuale, iar acest lucru

ajunge la un moment dat în rutinã. Romantismul este soluþia pentru a scãpa de ea. Un bileþel de dragoste pe care un bãrbat i-l lãsa iubitei sale, o cinã romanticã sau niºte muzicã frumoasã reprezintã cheia pentru a menþine vie flacãra pasiunii.

Repetarea obsesivã a anumitor lucruri poate fi la fel de enervantã ca tãcerea. Foarte mult femei sînt încîntate nu doar de faptul cã li se acordã dreptul sã spunã ceea ce gîndesc, ci ºi de faptul cã li se spune cît este de minunatã prezenþa lor. Un bãrbat trebuie sã îi spunã mereu partenerei sale cã se simte minunat în prezenþa ei, fãrã a uita însã sã puncteze ºi aspectele care îl încînta

iciodatã ceva nou

Dacã aveþi o relaþie de ceva timp ºi vreþi sã o menþineþi vie, atunci ar fi mai bine sã încercaþi poziti noi, sã vã împãrtãºiþi fanteziile ºi sã încercaþi ºi alte picanterii, altfel riscaþi sã sfîrºiþi plictisindu-vã în dormitor. Turnaþi-vã un pahar sau douã de vin, discutaþi despre ceea ce va incita ºi poate fanteziile voastre se îndeplinesc mai repede decît vã imaginaþi. În concluzie, amintiþivã mereu cã opusul plictiselii este reprezentat de spontaneitate ºi de lucrurile neaºteptate. Niciun om nu are pretenþii extraordinare de la partener, atîta timp cît mãcar o micã parte din ele ajung sã fie împlinite.

emeile din clasa de mijloc au parte de o viaþã sexualã mai bunã, se aratã într-o cercetare recentã. O cercetare a specialiºtilor de la Direcþia de Sãnãtate Publicã din Barcelona aratã

n studiu recent a descoperit cã unii bãrbaþi spun un fals "te iubesc" în timpul actului sexual. Studiul a relevat faptul cã 25,4 la sutã dintre bãrbaþi mint în legãturã cu sentimentele lor, fiind luaþi de val, spre deosebire de 6,1 la sutã dintre femei, precizeazã Times of India. Noul sondaj efectuat de The Sunday Telegraph a tras cu ochiul dincolo de uºile dormitoarelor australiene, rezultatele fiind cu siguranþã relevante.

Dacã aþi început sã ºtiþi dupã numãr fisurile ca o situaþie materialã bunã le oferã femeilor ocazia de aºi explora nevoile sexuale ºi de a fi atente la metodele de contracepþie. Femeile cu venituri mari au o probabilitate mai micã de a avea o relaþie abuzivã sau de a fi victima unui viol sau a unui abuz sexual. De asemenea, ele au curajul de a renunþa mai repede la o relaþie nepotrivitã sau de a cere ajutor profesionist ori consiliere, spun cercetãtorii. Dr. Dolores Ruiz, de la Direcþia de Sãnãtate Publicã din Barcelona afirma cã femeile bogate "îºi conºtientizeazã mai bine nevoile ºi au o capacitate mai mare de a-

Dar atunci cînd vine vorba de plîns, bãrbaþii ºi femeile sînt la egalitate, peste 6 la sutã dintre respondenþi spunînd cã au falsificat lacrimi în timpul actului sexual. Despre acelaºi numãr de bãrbaþi (8,9 la sutã) ºi femei (8,6 la sutã), angrenaþi într-o relaþie sexualã trecãtoare, s-a aflat cã mai tîrziu au regretat. De asemenea, sondajul a constatat cã cele mai multe dintre fete ºi-au pierdut virginitatea la vîrsta de 17 ani, iar douã din cinci femei au avut o aventurã

de o noapte. Jumãtate dintre acestea nu au fost deranjate de acest lucru dimineaþa, iar 30% au spus cã aventura a dus la o relaþie. Remarcabil, mai mulþi bãrbaþi au fost dispuºi sã dezvãluie detaliile lor cele mai intime, 78,5 la sutã din respondenþi completînd chestionarele. Aproape o treime sau 32,5 la sutã dintre bãrbaþi au recunoscut cã s-au prefãcut în legãturã cu starea de spirit, în comparaþie cu doar 19,9 la sutã dintre femei.

Excesul de sex poate fi mortal?!

celaºi loc pentru partidele de amor

de independenþã pe care casnicele, de pildã, nu îl au, informeazã The Telegraph.

fi sau a nu fi... Prea vocal?

cel mai mult la ea.

Cum influenþeazã statutul social viaþa sexualã a femeilor

Veniturile ºi statutul social fac diferenþã cînd vine vorba de viaþã sexualã a femeilor, pentru cã le permit un nivel

tavanului din dormitor, atunci este cam grav. Ce puteþi face este sã schimbaþi locul în care vã iubiþi. Schimbaþi dormitorul cu bucãtãria, cabina de dus, cu maºina, cu o plajã retrasã sau o pãdure îndepãrtatã.

De ce mint bãrbaþii în timpul actului sexual?

ºi dezvolta sexualitatea într-o manierã satisfãcãtoare pentru ele". Dimpotrivã, persoanele cu un statut socio-economic scãzut susþin cã sunt mai puþin mulþumite din punct de vedere sexual, mai ales ales femeile fiind afectate din acest punct de vedere. "În special femeile cu un statut socio-economic scãzut au de suferit din cauza unui abuz sexual", explica dr. Dolores Ruiz. În cadrul studiului, care a analizat rãspunsurile a 10.000 de persoane, s-a observat ºi cã femeile se simt mai împlinite dacã au o relaþie stabilã.

upã cum abstinenþa este dãunãtoare organismului, cercetãtorii au stabilit cã ºi excesul de activitate sexualã poate avea consecinþe, uneori chiar letale.

A fost recent semnalat cazul unui personaj bogat din Orientul Mijlociu, care ºi-a propus sã aibã relaþii consecutive cu fiecare din cele ºase soþii ale sale. N-a rezistat decît la patru, iar la a cincea i s-a oprit respiraþia chiar în timpul plãcerii. Fãcuse un atac de cord, informeazã Factroom. Asemenea recorduri nu sunt permise, prezintã riscuri, au consecinþe, iar cel din cazul de faþã a lãsat în urma sa ºase vãduve

deodatã. Cu un timp în urmã, agenþia pentru statisticã din Torino, Italia, a fãcut inventarul unor asemenea evenimente, constatînd cã, la bãrbaþi, decesul în timpul actului sexual intervine de douãzeci de ori mai frecvent decît la femei, iar în întreaga Italie 75% din cazurile deceselor pe fond sexual se produc în cadrul escapadelor ºi numai 25% în familie. Rezultã cã un factor hotãrîtor care duce la asemenea sfîrºit este cel emotiv iar bãrbaþii pot fi învinuiþi cã nu ºtiu sã se stãpîneascã ºi chiar sã întrerupã acþiunea începutã, în cazul cînd simt o deteriorare bruscã a sãnãtãþii. Întrucît în majoritatea cazurilor ei nu procedeazã astfel, continuând copulaþia, experþii au constatat cã sunt foarte rare

situaþiile cînd infarctul, intervenit în timpul actului sexual, mai este stãpînit. De obicei pacientul, dacã nu este cuprins de dureri atroce, se stãpîneºte sã reziste în continuarea actului sexual, pe care nu-l abandoneazã uºor. Mai ciudat este faptul cã, în conformitate cu datele furnizate de aceeaºi agenþie, în anul 2011, 20% dintre bãrbaþii care au suferit un infarct în timpul actului sexual s-au situat la vîrste cuprinse între 29

ºi 31 de ani. Este puþin probabil cã, la aceastã vîrstã, ei sufereau de inimã. Atunci ce s-a intmaplat? Evident, nu s-a întîmplat nimic altceva, decît faptul cã încordarea cu care partenerul a acþionat în timpul partidei de sex, depãºea capacitatea organismului de a suporta efortul, iar el, deºi simþea o stare de inconfort, nu vroia în ruptul capului sã lase totul baltã, ca sã treacã brusc la odihnã.

8 Life&Style

Care sunt lucrurile pe care femeile le detestã în dormitor C N

ei mai mulþi dintre noi nu ºtiu la ce sã se aºtepte atunci cînd vine vorba de intimitate cu un nou partener.

Totuºi, existã unele lucruri în materie de sex care le deranjeazã pe majoritatea femeilor. În acest sens, Askmen a realizat o listã a lucrurilor pe care femeile le detestã în pat.

sã merg mai P otdeparte?

Dacã eºti cu o persoanã de suficient de multã vreme pentru a-i cunoaºte limbajul trupului ºi pentru a-i simþi

emoþiile, nimic nu distruge mai tare farmecul momentului decît sã-i ceri oficial permisiunea de a merge mai departe. Un partener suficient de tandru va ºtii mereu cînd este cazul sã

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

meargã mai departe ºi cînd sã se opreascã, aºa cã reacþia la o simplã atingere poate fi rãspunsul la o întrebare incomodã.

Sã nu îþi fie fricã sã încerci lucruri noi care vã fac amîndurora plãcere. Niciodatã nu

imitarea, cãderea în rutinã

Fie cã este vorba despre femei, fie cã este vorba despre bãrbaþi, orice persoanã

revizibilitatea

Faptul cã sunteþi împreunã de ceva vreme poate constitui uneori o problemã. La

exul mecanic

Majoritatea femeilor considera cã pasiunea reprezintã o parte esenþialã a activitãþii sexuale, iar acest lucru

iciodatã ceva nou

emeile din clasa de mijloc au parte de o viaþã sexualã mai bunã, se aratã într-o cercetare recentã. O cercetare a specialiºtilor de la Direcþia de Sãnãtate Publicã din Barcelona aratã

Excesul de sex poate fi mortal?!

celaºi loc pentru partidele de amor

de independenþã pe care casnicele, de pildã, nu îl au, informeazã The Telegraph.

fi sau a nu fi... Prea vocal?

cel mai mult la ea.

Cum influenþeazã statutul social viaþa sexualã a femeilor

Veniturile ºi statutul social fac diferenþã cînd vine vorba de viaþã sexualã a femeilor, pentru cã le permit un nivel

De ce mint bãrbaþii în timpul actului sexual?

upã cum abstinenþa este dãunãtoare organismului, cercetãtorii au stabilit cã ºi excesul de activitate sexualã poate avea consecinþe, uneori chiar letale.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Costel Avram e foc ºi parã pe Serafinceanu

Lãsaþi sã înoate în noroaie de “Stãpânul inelelor” L ocalnicii de pe strada Mãrãºeºti din Petroºani nu mai pot ieºi din case decât cu cizme de cauciuc ºi asta din cauza noroaielor care le îngreuneazã accesul. Se roagã sã nu se îmbolnãveascã cineva, pentru cã ambulanþele nu pot ajunge la ei ºi nu pot sã spere cã instanþa le va face dreptate. Carmen COSMAN - PREDA Sunt patru strãzi în municipiul Petroºani unde oamenii s-au rãzvrãtit din cauza modului în care au ajuns drumurile de acces, respectiv Uzinei, Mãrãºeºti, Poienilor ºi 1 Mai. S-a lucrat la introducerea conductelor de canalizare, în cadrul proiectului finanþat din fonduri europene derulat de ApaServ Valea Jiului SA, dar a venit frigul ºi nu s-a mai putut lucra la repararea strãzilor. În ultima perioadã, însã, ploile ºi încãlzirea temperaturii au fãcut ca aceste strãzi sã fie impracticabile, iar autoritãþile ºi-au dat mâna pentru remedierea problemei. „Noi, Primãria Petroºani ºi firma constructoare am fãcut un efort comun aºa încât sã rezolvãm mãcar parþial problema ridi-

catã de oameni, cãrora le cer scuze pentru disconfortul creat. Ploile, vremea caldã din ultima perioadã au fãcut ca drumul sã fie impracticabil dar, în acelaºi timp, trebuie ca oamenii sã înþeleagã cã se fac aceste lucrãri ºi cã în primãvarã firma constructoare va aduce la starea iniþialã drumurile. Mai mult, se pare cã în programul investiþional al primãriei este cuprinsã asfaltarea unora dintre strãzi, iar acolo unde nu se asfalteazã se va pune piatrã spartã, iar lucrurile vor reveni la normal. Oricum, firma

constructoare, în baza autorizaþiei de construcþie, are obligaþia de a aduce terenul la starea iniþialã, dar acesta lucreazã ºi atunci sigur cã existã aceste disfuncþiuni”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA.

ãsaþi de izbeliºte prin Ordonanþã Preºedinþialã Dar, dacã pe alte strãzi se poate interveni pentru rezolvarea mãcar parþialã a problemei ridicate de localnici, pe strada

Mãrãºeºti lucrurile sunt încurcate de instanþa de judecatã, care a oprit accesul muncitorilor în zonã. „Pe strada Mãrãºeºti, conform ordonanþei pronunþate de Judecãtoria Petroºani noi nu avem voie sã intervenim ºi cei care suferã sunt oamenii. Cel care se crede “stãpânul inelelor”, ºi aici mã refer la Aurelian Serafinceanu, ºi-a bãtut joc atât de firma constructoare, de firma pe care o conduc, cât ºi de populaþia de pe strada Mãrãºeºti. Niºte ambiþii ale acestui individ au fãcut ca oamenii sã sufere în continuare”, este de pãrere Costel Avram care spune, însã, cã dupã faptã va veni, în cele din urmã, ºi rãsplata. Cererea de stopare a lucrãrilor de extindere ºi reabilitare a sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare pe strada Mãrãºeºti din Petroºani se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara. Apelul declarat de Apa Serv Valea Jiului SA, în calitate de beneficiar, ºi Zona D SRL în calitate de executant, a fost înregistrat, dar deocamdatã instanþa nu a stabilit ºi un termen de judecatã. ªi cum la Judecãtoria Petroºani firma fostului prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, respectiv Gerom Real Estate, a avut câºtig de cauzã, lucrãrile nu pot fi reluate. În luna octombrie,

Gerom a introdus la instanþa din Petroºani o ordonanþã preºedinþialã prin care cerea sistarea de îndatã a lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti. În data de 17 octombrie, Judecãtoria Petroºani a admis cererea formulatã de Gerom în contradictoriu cu S.C. ZONA D S.R.L. ºi S.C. ApaServ Valea Jiului SA ºi a dispus „sistarea lucrãrilor de implementare a reþelei de canalizare, pe str. Mãrãºeºti din municipiul Petroºani, executate de S.C. ZONA D S.R.L. în beneficiul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., în temeiul contractului VJ-CL04- Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare în aglomerarea Petroºani”. Hotãrârea instanþei este „executorie de drept ºi fãrã somaþie sau trecerea unui termen”. Iar pânã la judecarea apelului, strada în cauzã rãmâne un morman de pãmânt ºi noroi. Muncitorii au fost nevoiþi sã-ºi strângã uneltele ºi utilajele ºi sã plece pânã la rezolvarea chestiunii în instanþã. Aºa cã, ºanþurile au fost acoperite, dar nimeni nu mai are dreptul sã intre sã niveleze terenul, care a devenit mlãºtinos.

n scandal generat de conducte inutile Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom. Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi le-a depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Înecaþi în nãmol

eci de oameni care locuiesc în partea de Nord a municipiului Petroºani, la case, trãiesc de luni de zile un coºmar. Ei sunt nevoiþi sã strãbatã drumul pânã în oraº prin noroiul care le trece de cizme ºi nu mai ºtiu cui sã cearã ajutor. Edilii locali spun cã remediazã într-un fel circulaþia. Diana MITRACHE De cel puþin 4 luni de zile înoatã prin noroiul care le-a nãpãdit pur ºi simplu strãzile. ªi-au rupt maºinile ºi zilnic îºi carã copiii în braþe, ca sã treacã de strãzile cufundate în glod. În ultimele zile, când vremea s-a mai înmuiat, au ajuns la exasperare ºi nu mai ºtiu ce sã facã. Asta dupã ce maºinile personale nu le mai pot folosi, fie cã nu mai pot ieºi cu ele din curte, fie nu mai îndrãznesc sã urce cu ele spre casã. „Uitaþi-vã cum este aici ºi ni se spune cã nu s-a terminat lucrarea. Nu s-a terminat, am înþeles, dar de 4 luni de zile circulãm prin nãmol. Nu mai putem! Ne-am rupt maºinile ºi copiii nu au pe unde sã se ducã la ºcoalã. Pe aici stau ºi pensionari. Ce putem sã facem?”, spune revoltat un localnic din cartier. Alãturi de el au venit toþi cei care sunt exasperaþi de mizeria în care stau ºi nu mai gãsesc soluþii, mai ales cã ºi-au stricat maºinile în ultimele zile, când au forþat urcarea prin ºanþurile adânci. „Acum am baia spartã la maºinã cã mi-am spart-o chiar asearã. Nu se poate ieºi. Copiii la ºcoalã trebuie sã îi ducem în braþe, pentru

ca sã nu ajungã cu noroi pe pantofi. Maºinile ne sunt distruse. Pur ºi simplu, noi ca oameni, psihic, suntem terminaþi”, spune un alt localnic. Nici maºinile mari nu mai pot ajunge ºi abia dacã mai reuºeºte cea de gunoi sã urce ºi sã nu-i lase pe

sau pungi de plastic, peste încãlþãminte. Pânã acum nu au primit decât un munte

susþine un alt localnic. Autoritãþile locale nu sunt strãine de situaþia din

oameni ºi înecaþi în gunoaie. Oamenii sunt nemulþumiþi ºi de felul în care s-a gestionat pânã acum situaþia de pe strãzile lor, mai ales cã locuiesc într-un cartier select de case, dar nu mai pot ieºi afarã, fãrã sã încalþe cizme de cauciuc

de pãmânt, dar nu au reuºit sã acopere noroiul cu el, iar conductele de apã sunt sparte ºi astfel apa bãlteºte mereu în acest loc. „Ne-a fost adus pãmânt cu pietre, ca sã mai acopere mizeria. Noi plãtim apa, iar acolo izvorãºte apa din þeava principalã”,

acest cartier, iar coºmarul oamenilor ar putea sã ia sfârºit de miercuri, când vor începe lucrãrile de reabi-

litare provizorie a strãzilor. „În urma lucrãrilor de introducere a canalizãrii ºi a apei potabile pe anumite strãzi, au rãmas strãzi pline de noroi ºi o parte dintre ele chiar impracticabile. Pot sã vã spun cã s-a luat legãtura cu firma care are contracte de întreþinere ºi amenajare strãzi în Petroºani. Mâine (n.r. miercuri) o sã vinã utilajele ºi echipa pentru a pietrui toate strãzile care sunt cu probleme”, a declarat Daniel Viºan, directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Mai multe strãzi din Petroºani sunt în aceastã situaþie ºi oamenii se plâng cã nu mai pot trãi, invadaþi de noroi. Mai mult o parte dintre aceste strãzi nici nu mai sunt practicabile, dar de miercuri începe o acþiune de pavare a lor cu piatrã.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Alt premiu al Ligii Scriitorilor Români a revenit Vãii Jiului:

”E

”Carpe diem” sau culege ziua, de Ioan Velica

ste o carte de publicisticã pe teme de istorie literarã. Spun istorie literarã pentru cã am avut pe profesorul de actorie ºi actor la rândul sãu, Alexandru Jeles, care mi-a relatat lucruri neºtiute de noi. Aºa este povestea nevestei ºefului de garã, cea cântatã de Tudor Gheorghe. Apoi este povestea Imnului naþional, care nu este compus de Anton Pann, ci de Gheorghe Ucenescu, profesor de psalticã ºi care a lucrat cu Anton Pann.... Am mai scris despre coincidenþele din viaþa lui Napoleon ºi cât vin Mulfatlar a bãut pe insula Elba ºi multe altele, considerate de juriul Ligii Scriitorilor ca fãcând parte din istoria literarã” – Ioan Velica, autorul volumului Carpe diem, premiat de LSR.

rat” alãturi de Dumitru Gãlãþan-Jieþ pentru ”Petrecerile jienilor momârlani”, iar secþiunea Confluenþa Artelor a fost adjudecatã de Dumitru Velea, cu volumul „Petru Birãu – Arta ca reînceput ºi adãpost“. ªi în anul 2011, Ioan Velica a fost premiat de aceeaºi LSR, pentru prozã.

Valea Jiului este bogatã în oameni de valoare, pe anumite paliere profesionale, unici în þarã... Pe latura scriitoriceascã mulþi sunt membri ai Uniunii Scriitorilor ºi ai Ligii Scriitorilor din România, iar lansãrile de carte, premiile ºi traducerile în limbi ale altor þãri ne fac, pe noi, cei ce trãim între cele douã Jiuri, sã fim mândri cã aparþinem acestui loc... Liga Scriitorilor din România, în cadrul premiilor anuale, a acordat distincþii autorilor celor mai preþioase cãrþilor apãrute în anul 2013. Comisia de jurizare a hotãrât ca secþiunea de Istorie literarã sã sã-l aibã câºtigãtor pe Ioan

Cãrþile lui Ioan Velica sunt la fel ca el, spun cunoscuþii acestuia. Alerte, pline de neprevãzut, lucrãrile lui Velica rãstoarnã situaþii ºi repune la locul meritat oameni care au lãsat ceva în urma lor, prin culegerea zilelor trecute ºi faptele oamenilor lor. Volumul premiat, ”Carpe diem”, este o istorie culeasã de la cei ce au trãit ºi au ars o datã cu timpurile fãcând artã... Tilul volumului, Carpe diem, provine dintr-un vers al unui poem al lui Horaþiu, respectiv "Carpe diem, quam minimum credula postero". În traducere - "Culege ziua de azi ºi fii cât mai puþin încrezãtor în viitor".

Velica, din Petroºani. Ioan Velica nu se aflã la primul trofeu.

Anul trecut, Liga Scriitorilor a premiat, la secþiunea

Monografie, pe acelaºi Ioan Velica pentru ”România s-a cutremu-

”Este o carte de publicisticã pe teme de istorie literarã. Spun

istorie literarã pentru cã am avut pe profesorul de actorie ºi actor la rândul sãu, Alexandru Jeles, care mi-a relatat lucruri neºtiute de noi. Aºa este povestea nevestei ºefului de garã, cea cântatã de Tudor Gheorghe. Apoi este povestea Imnului naþional, care nu este compus de Anton Pann, ci de Gheorghe Ucenescu, profesor de

psalticã ºi a lucrat cu Anton Pann. În carte am demonstrat acest lucru, cu argumente pro ºi contra, inclusiv cu revista ”Vatra” din 1924, pe care o am, unde se spune clar cã Imnul are la bazã un marº din Transilvania. Apoi, la Braºov, Andrei Mureºianu a scris versurile. O altã poveste, este lupta pentru punerea în scenã la Tetrul Naþional dintre A.D. Hertz ºi Victor Eftimiu pentru piesele Încurcã lume ºi Înºir-te mãrgãrite, o luptã plinã de spirit. În final Tetrul Naþional a pus în scenã ambele piese, adevãrate capodopere. Am mai scris despre coincidenþele din viaþa lui Napoleon ºi cât vin Mulfatlar a bãut pe insula Elba ºi multe altele, considerate de juriul Ligii Scriitorilor ca fãcând parte din istoria literarã” – a declarat Ioan Velica, autorul volumului Carpe diem, premiat de LSR.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Culturã în zone izolate

xecutivul va aloca, în acest an, 30 de milioane de lei în vederea reabilitãrii unor cãmine culturale din mediul rural ºi semi-urban. Sunt voci care susþin cã aceºti bani sunt alocaþi cu tentã electoralã. Monika BACIU

Pentru cã Ioan Velica este un scriitor prolific, care scoate la luminã oameni, fapte, situaþii prin ”zile culese” din trecut, care riscau sã cadã în uitare,

Biblioteca Judeþeanã Hunedoara-Deva intenþioneazã sã editeze un volum de ziua scriitorului Ioan Velica, semn de apreciere ºi consideraþie. Ioan

Premiile anuale acordate de Liga Scriitorilor autorilor cãrþilor apãrute în anul 2013 Aºa cum s-a procedat ºi în anii trecuþi, Liga Scriitorilor Români acordã premii autorilor, indiferent din ce organizaþie profesionalã fac parte, pentru cãrþile publicate în anul anterior. Subliniem faptul cã volumele apãrute aparþin Literaturii Române ºi nu unei organizaþii oarecare (USR, LSR sau SSR ). De aceea Liga Scriitorilor Români, fiind o organizaþie profesionalã democraticã, nu þine cont de apartenenþa autorilor faþã de USR, LSR sau SSR ºi nici de simpatiile politice ale autorilor. Secþiunea poezie “Pentru nesfârºitul elogiu “de Ion Mânzac Secþiunea prozã scurtã “ Unde se adapã fluturii“ de Voichiþa Pãlãceam-Vereº Secþiunea roman “Culduºii “ de Valeriu Ilica Secþiunea criticã literarã

Velica este preºedinte al Ligii Scriitorilor din România, filiala Hunedoara, cu vreo 30 de cãrþi publicate. Ileana Firþulescu

“Între Thaila ºi Minerva “ de Al.Florin Þene Secþiunea istorie literarã “Carpe Diem “ de Ioan Velica Secþiunea monografie “Monografia oraºului Tismana “ de Nicolae N. Tomoniu Secþiunea eseu “Cuvinte pentru viitor“ de Monica Mureºan Secþiunea spiritualitate Domnului Nuþu Roºca pentru ansamblul operei sale Secþiunea poezii pentru copii “Inocenþã “ de Niculaie Apostol Secþiunea prozã pentru copii “Un future, o floare, o albinã “ de Ruxandra Benea Secþiunea Antologii Antologia de epigrame “Cvadriga cu pegAªI”(Eugen Albu, Gheorghe Bâlici, Dan Cãpruciu, Ion Diviza). Secþiunea prozã umoristicã “ Fiecare cu golgota sa“ de Ion Constantinescu Secþiunea periodice Anuarul Asociaþiei Liga Scriitorilor aº Filialei BanatTimiºoara, realizat de prof.Doina Drãgan ºi prep.Univ.Andreia- Elena Lampinen-Anucuþa.

Mai exact, Ministerul Dezvoltãrii condus de Liviu Dragnea alocã anul acesta comunelor ºi oraºelor mici o sumã record pentru modernizarea cãminelor culturale. Este vorba despre 92 de milioane de lei, adicã nu mai puþin de 20 de milioane ºi jumãtate de euro, de ºase ori mai mult decât în anul precedent ºi cu aproape 25 de milioane de lei mai mult decât s-a cheltuit în România în acest scop din 2009 pânã astãzi. O parte dintre bani vor ajunge ºi la douã aºezãminte culturale din Valea Jiului. Mai exact, cele din Bãniþa ºi Cimpa. Pentru obþinerea finanþãrii, în judeþul Hunedoara, au fost depuse 17 cereri, dar doar 11 au întrunit condiþiile legale pentru acordarea banilor. ”Luna aceasta am primit de la Ministerul Dezvoltãrii avizul pentru cererea de finanþare pentru cãminul Cultural din Cimpa. A fost depusã documentaþia anul trecut, care s-a aprobat. Când apar sesiuni de depuneri de

proiecte ne înscriem aproape peste tot unde considerãm cã suntem eligibili. Sunt cheltuieli pentru a te înscrie pentru cã sunt necesare studii de fezabilitate ºi alte documentaþii care trebuie întocmite, nu de fiecare datã reuºim sã obþinem finanþare ºi sã le câºtigãm, dar din 10 proiecte depuse 5-6 le-am câºtigat”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Banii, pentru modernizarea cãminelor culturale din Cimpa ºi Bãniþa, urmeazã a fi alocaþi de cãtre Guvern prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.

14 Program & Horoscop

10:30 Când se zideau catedralele 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mihai Viteazul I (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Cine sunt? 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Mesaje ucigaºe 0:30 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii! Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:45 22:15

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Jumãtatea mea ºtie (r) Asta-i România! (r) WOWbiz

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:30 Serie A Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal: Roma Juventus 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua - FC Baku 19:45 Digi Sport Special 20:00 Fotbal: Steaua - FC

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental. O veste neplãcutã din cursul serii vã schimbã programul pentru mâine.

23 august *** 22 septembrie

Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.

Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Evadare din Huang Shi 22:30 Lecþia finalã

23 noiembrie *** 20 decembrie Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale.

Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere.

21 februarie *** 20 martie Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

Pescarii au, ºi ei, o taxã nouã

embrii asociaþiilor de pescari din Valea Jiului au început sã-ºi ridice permisele valabile pentru acest an. Ca noutate, carnetele valoreazã cu 2 lei mai mult decât anul trecut datoritã apariþiei unei noi taxe. Mircea NISTOR Prin urmare, noile valori ale permiselor de pescuit sunt de 70 de lei în cazul persoanelor active, 52 de lei pentru pensionari ºi 32 de lei în cazul elevilor, studenþilor ºi persoanelor cu handicap. “Taxa nou apãrutã are valoarea de 2 lei ºi se datoreazã unui timbru ce se lipeºte pe chitanþele eliberate de cãtre asociaþiile de pescari. Pe timbru aplicãm o ºtampilã iar permisele sunt valabile pânã pe 31 decembrie 2014. Pot sã spun cã noi nu practicãm niºte tarife deosebit de mari

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

fost braconierii care utilizeazã plasele de pescuit. “Am surprins mai mulþi braconieri de la începutul acestui an iar amenzile aplicate au fost destul de consistente. Chiar marþi am prins câteva persoane domiciliate în Petrila care pescuiau illegal ºi cu ustensile la fel de ilegale. În parantezã fie spus, în prezent, nu este prohibiþie decât la pãstrãv ºi la lipan”, a mai spus Ioan Carvaþchi.

Azi se ia apa! iar cei 2 lei în plus nu reprezintã o valoare deosebitã”, a precizat Ioan Carvaþchi, preºedintele Asociaþiei “Pro Pescar” din Petroºani. Pe de altã parte reprezentanþii asociaþiei ºi-au continuat acþiunile de control pe apele curgãtoare ºi lacurile din Valea Jiului. Vizaþi au

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri 22 ianuarie 2014, în oraºul: - Lupeni între orele: 10.0016.00. Zona afectatã: Cartier Braia. Motivul restricþiei: Depistare defecþiune reþea canalizare str. Gorunului, nr 1.

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Colectivul MONDO TV & MONDO FM este alãturi de colega lor, Adriana Pavel, în greaua încercare prin care trece, la decesul tatãlui. Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 Ianuarie 2014

„Schi în România” luat la puricat

Corpul de Control al lui Ponta verificã lucrãrile pe care nu le-a mai plãtit! Î n timp ce alocaþiile bugetare sunt ca ºi blocate, iar fondurile vin cu pipeta, Primul Ministru, Victor Ponta, ia totuºi la puricat programul „Schi în România”, în baza cãruia ar fi trebuit sã se modernizeze ºi staþiunile montane din judeþul Hunedoara. În toatã aceastã perioadã, edilii fac eforturi uriaºe pentru realizarea programelor investiþionale. Carmen COSMAN - PREDA Corpul de Control al primului Ministru, Victor Ponta, începe verificãrile la proiectul naþional „Schi în România”. Obiectivele controlului vizeazã verificarea modului de realizare a proiectului de investiþii în turism, iar astfel de controale vizeazã ºi judeþul Hunedoara unde se deruleazã programul investiþional, cel puþin pe hârtie. Concluziile verificãrilor în teren vor fi comunicate primului ministru. În judeþul Hunedoara, proiectul naþional „Schi în România” a început sã fie implementat în timpul ministrului Elena Udrea în staþiunile Pasul Vâlcan, Parâng ºi Straja, pentru ultimele douã fiind aprobate ºi cele mai generoase proiecte. Numai cã implementarea proiectelor se aflã într-un serios impas, dupã ce alocaþiile care ar fi trebuit sã vinã de la buget au fost practic blocate.

perã într-un credit bancar La Primãria Petroºani speranþa stã acum într-un credit bancar, pe care municipalitatea sperã sã îl obþinã anul acesta, iar banii ar urma sã fie folosiþi pentru continuarea lucrãrilor la telescaunul TS3.

Consilierii locali au aprobat contractarea prin licitaþie a unui credit în valoare de 15 milioane de lei, iar din aceastã sumã, 13 milioane de lei ar fi necesare pentru noul telescaun din Parâng. Numai cã, pânã acum primãria nu a primit acceptul Comisie Naþionale de Împrumuturi decât pentru banii necesari ambulatoriului, care a ºi fost adjudecatã la licitaþie. Pentru Staþiunea Parâng proiectul este extrem de generos, iar pentru implementarea lui s-a aprobat suma totalã de aproape 70 de milioane de euro, însã edilii au precizat cã acest program se întinde pe o perioadã de 4 – 5 ani, în funcþie de alocaþiile de la buget. Pânã acum au fost finalizate lucrãrile la instalaþiile de producere de zãpadã artificialã, adicã 4 fixe ºi mai multe mobile, au fost montaþi stâlpii pentru telescaunul TS 3 care face legãtura între Hotel Rusu ºi cota 1.700 din Parâng, iar instalaþia a fost proiectatã dupã un model preluat de municipalitatea din Petroºani din staþiunea Innsbruck. În plus, au fost amenajate ºi pârtiile, pânã la urmã principala atracþie a celor care iubesc sporturile de iarnã. De asemenea, s-a avut în vedere ºi bazinul de apã pentru instalaþiile de zãpadã artificialã ºi la instalaþi-

ile propriu – zise. Investiþia privind domeniul schiabil din Parâng a fost câºtigatã de asocierea de firme formatã din Kranz Eurocenter Piteºti – Acomin Cluj ºi Doppelmayer Austria. Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din Parâng ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã, conform proiectului, însã pânã la realizarea ei mai este cale lungã.

rimãria Lupeni sperã în rezolvarea problemei în instanþã În timp ce edilii din Petroºani cautã soluþii printr-un credit bancar, Primãria Lupeni se judecã la Bucureºti în dosarul în care a chemat la barã mai multe ministre ºi instituþii guvernamentale tocmai pentru blocarea finanþãrii proiectului din Staþiunea Straja. Iniþial dosarul sa aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, dar instanþa de aici ºi-a

declinat competenþa în aceastã cauzã pe care au trimis-o la Curtea de Apel Bucureºti, Secþia de Contencios Administrativ ºi Fiscal. Primul termen de judecatã a fost în 17 ianuarie, însã magistraþii au amânat cauza pentru data de 14 martie. În acest proces au fost acþionate în judecatã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul

Afaceri ºi Turism, dupã ce nimeni nu a mai decontat lucrãrile executate în Staþiunea Straja. Constructorul a executat pânã acum lucrarea pe banii lui, dar are mari dificultãþi financiare ºi este în procedurã de insolvenþã. Pentru recuperarea sumelor restante, executantul a dat în judecatã Primãria Lupeni care, la rândul ei, a decis sã cearã decontarea lucrãrilor de la cei care trebuiau

Economiei, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, dar ºi Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de

sã asigure finanþarea. Potrivit datelor oficiale, pentru domeniul schiabil din Straja, Primãria Lupeni are de încasat aproape 50

de milioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asociere care au executat lucrãri. Staþiunea Straja este cuprinsã într-un amplu program de dezvoltare, respectiv „Schi în România”, iar aici a fost datã în funcþiune telegondola care duce, în doar 8 minute turiºtii de la poalele masivului direct în staþiune. Însã acesta este doar unul dintre aspectele generosului proiect. Potrivit proiectului investiþional în valoare de 45 de milioane de euro, fãrã TVA, care prevede ºi construcþia

unui telescaun de 4 locuri, din ªaua Mutu pânã în Vf. Straja, pe lângã ale amenajãri turistice.