Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 533

Cronica Vãii Jiului Luni, 20 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Chiar dacã USL merge mai departe pe hârtie

Liberalii se despart de social – democraþi la europarlamentare

Aºteaptã “retrocedarea” darurilor de la nunta Biancãi >>> PAGINA A 3-A

Rãnit dupã ce s-a prãbuºit un arbore peste el >>> PAGINA A 4-A

Monumentul Eroilor încã nu îºi gãseºte un loc la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Mircea Ioan Moloþ vrea sã lase scaunul de preºedinte al CJ Hunedoara „moºtenire” unui liberal >>> PAGINA A 5-A

Prima întâlnire a inginerilor care au condus destinele mineritului din Valea Jiului >>> PAGINILE 8-9

Taxa pe construcþiile speciale, catastrofalã pentru ApaServ >>> PAGINA A 10-A Premierã la Petroºani

Prima ediþie a Zilelor Culturii Maghiare >>> PAGINA A 13-A

“Revoluþia zãpezii” la Transalpina >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Chiar dacã USL merge mai departe pe hârtie

Liberalii se despart de social – democraþi la europarlamentare

NL merge singur la alegerile europarlamentare, iar pentru judeþul Hunedoara liberalii vor sã scoatã un scor de 30%, a precizat liderul liberalilor hunedoreni, Mircea Ioan Moloþ. Prin aceastã despãrþire de PSD pentru europarlamentare, liberalii vor sã-ºi recâºtige ºi electoratul pierdut odatã cu alianþa cu social – democraþii, concretizatã în Uniunea Social – Liberalã. „La alegerile pentru europarlamentare se va merge pe liste separate. Am cerut colegilor mei sã-ºi reactiveze reþelele electorale, care erau în „adormire”, fiindcã avem o bãtãlie de câºtigat, nu cu alte partide, ci cu noi înºine”, a declarat preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Acesta spune cã, de data aceasta nu vor avea alãturi nici colegii din Partidul Conservator, care vor merge cu

PSD ºi cu UNPR. Chiar dacã merg singuri, liberalii ºi-au propus un target de 30% la nivelul judeþului Hunedoara

recâºtigarea electoratului: “Acesta a fost ºi raþionamentul pentru care ºi noi ºi PSD, în momentul în care s-a hotãrât sã mergem pe liste separate, sã ne reactivãm ºi sã ne readucem electoratul nostru, dându-i un semn cã Uniunea a fost creatã din interesul de a merge bine þara, ºi nu din altceva”. Dar, dacã USL se va sparge înainte de termen din nou am putea vorbi despre pierderi. “Am

ãsãtorie din interes

ªi, chiar dacã PSD merge împreunã cu UNPR la europarlamentare, Mircea Ioan Moloþ spune cã USL nu s-a rupt, ci a fost „unsã” ºi merge mai departe. Acesta recunoaºte cã „toatã politica este o cãsãtorie din interes”, iar în politicã nu se merge pe iubire, ci pe interes, interesul de a ajunge la putere. Moloþ a declarat cã pentru el existã ºi interesul de a lãsa ceva în urmã. „Totdeauna am spus cã nu stau pe un scaun numai ca sã îmi spunã lumea <<domnul preºedinte>>. Dar, dacã mi se spune <<domnule>>, face mai mult ca orice. Preºedintele are o legistaturã, douã, trei… dar domnule este o chestiune care te onoreazã, sã þi se spunã cu respect toatã

Nu candidez la alegerile europarlamentare! În urma apariþiei în ediþia din data de 17 ianuarie 2014 a cotidianul “Cronica Vãii Jiului” a articolului “PSD ºi PNL se tem cã Tiberiu Iacob-Ridzi va candida pentru europarlamentare”, mã simt dator sã fac urmãtoarele clarificãri: Nu voi candida la alegerile europarlamentare! Eu sunt primar al municipiului Petroºani ºi înþeleg sã-mi duc mandatul pânã la capãt. Pentru mine, încrederea cetãþenilor municipiului Petroºani este mai importantã ca orice funcþie, consideratã de unii sau de alþii mai înaltã. Am un proiect pentru municipiul Petroºani ºi voi continua sã muncesc pentru a-l duce la bun sfârºit. Primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob-Ridzi

viaþa. ªi pentru mine asta este mult mai important”, a declarat preºedintele PNL Hunedoara. Pe de altã parte, acesta recunoaºte cã din alianþa cu PSD, care

avut o anumitã liniºte, mai mare decât dacã am fi fost singuri, decât dacã i-am fi avut duºmani ºi pe cei de la PSD, ºi pe cei de la PC, ºi pe cei de la UNPR (… ) Dacã USL se va sparge vreodatã, nu la termen, sã spunem, românii îºi pierd încrederea în niºte alianþe fãcute înainte de alegeri”, a mai spus Moloþ.. Car men COSMAN-PREDA

are cu totul alt electorat decât PNL, liberalii au avut nu numai de câºtigat, iar unul dintre motivele pentru acre PNL a decis sã meargã singur în alegeri a fost

Aºteaptã “retrocedarea” darurilor de la nunta Biancãi

ei care au luat parte, ca invitaþi, la nunta Biancãi Drãguºanu cu Victor Slav sperã cã vor primi cadourile ºi sumele de bani pe care le-au oferit la “împerecherea “ celor douã vedete. Nu de alta dar, glumind puþin, cãsnicia acestora se afla în perioada de garanþie. Mai exact, de la evenimentul decretat drept “Nunta anului 2013” nu s-au scurs decât câteva luni de zile. “Am auzit cã Bianca Drãguºanu, încã Slav, a spus cã va da darurile de la nuntã înapoi pentru cã mariajul a durat prea puþin. Aº vrea sã o vãd ºi pe asta! Acuma, deºi nu am “cotizat” cu o sumã exagerat de mare, nici nu ºtiu dacã este adevãrat ºi nici dacã sã mã bucur sau nu. Oricum, este cãsnicia la încheierea cãreia am participat ºi care a durat doar 4 luni de zile,

respectiv cel mai puþin. Asta, în cazul în care cei doi nu vor decide sã se împace… În rest, nu pot decât sã spun cã-mi pare rãu cã am luat ºi eu parte la mascarada secolului. La fel de rãu îmi pare ºi de pãrinþii Biancãi, niºte oameni deosebiþi, care nu meritau sã pãþeascã o nouã ruºine venitã din partea fiicei lor”, a precizat unul dintre nuntaºii (din

Petroºani) prezenþi la evenimentul monden numãrul 1 din toamna anului trecut. În rest, în ceea ce o priveºte pe “pãpuºa Barbie” sau “mireasa secolului”, aceasta este bine. Adicã a lãcrimat de vreo douã ori, a plâns de trei ori ºi jumãtate, a avut câteva remuºcãri ºi o jenã, a plecat oleacã pe la Paris, s-a împãcat “puþin” cu “fostul”, i-a dat târcoale lui Victor ºi s-a resemnat (pare-se doar temporar). Între timp, zice-se, bat clopotele de nuntã ºi sunt antrenaþi porumbeii albi pentru o nouã nuntã, cea a “mileniului”. Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Rãnit dupã ce s-a prãbuºit un arbore peste el

Unde celebrãm iubirea?

n trandafir, o inimioarã, un gest tandru sau o vacanþã exoticã. Sunt doar câteva sugestii de petrecere de Ziua Îndrãgostiþilor ºi cum mai e mai puþin de o lunã pânã atunci, agenþiile de turism se întrec în oferte.

alvamontiºtii din Parâng au fost solicitaþi sã intervinã la recuperarea unui bãrbat de 47 de ani din municipiul Petroºani, peste care a cãzut un copac ºi l-a rãnit grav.

Accidentul a avut loc în Masivul ªureanu, în zona Valea Galbena, un loc aflat la circa o orã ºi jumãtate de mers faþã de Peºtera Bolii de lângã Petroºani. Bãrbatul se afla cu alþi trei colegi la defriºat când a tãiat un fag care s-a prãbuºit peste el. „Accidentul a avut loc în zona ªureanu, în locul numit Preluca. A tãiat un fag, un copac mare ºi l-a prins când s-a prãbuºit. Noi am fost solicitaþi sã-l aducem din zona izolatã pânã la locul de unde sã poatã fi preluat de

ambulanþã. Din constatarea noastrã era suspect de fracturã de bazin ºi fracturã de braþ drept. La victimã au ajuns paramedicii SMURD care i-au acordat primul ajutor, însã le era aproape imposibil sã-l transporte pânã la autospeciala lor. Drumul pânã în zona unde era victima este extrem de greu, o zonã accidentatã, cu traversãri peste un pârâu”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef

Trenurile zãpezii trec ºi prin Petroºani e la 1 februarie pornesc trenurile zãpezii, iar una dintre D rute este destinatã celor care vin la munte în Straja. Trenul va trece prin Petroºani ºi cãlãtorii vor beneficia de reduceri de pânã la jumãtate în timpul sãptãmânii, iar în week-end costurile scad cu cu 25%. CFR Cãlãtori lanseazã oferta de cãlãtorie Trenurile Zãpezii 2014. Pasagerii vor beneficia, în perioada 1 februarie – 15 martie, de reduceri tarifare atractive la trenurile spre ºi

Salvamont Petroºani. Operaþiunea de salvare a durat mai bine de trei ore ºi la ea au participat cinci salvamontiºti. Bãrbatul rãnit a ajuns, conºtient, la Spitalul de Urgenþã Petroºani unde medicii l-au suspus mai multor investigaþii medicale. Acesta este cel mai grav accident înregistrat de salvatorii montani din Petroºani în acest an.

Vacanþã în lumea idilicã a lui Romeo ºi a Julietei, la plajã, la Roma sau Paris, sunt doar câteva din variantele propuse de agenþiile de turism pentru a ne petrece frumos Ziua Îndrãgostiþilor. Cel mai ieftin este la Praga, dar pentru cei cu dare de mânã, vacanþele exotice, ori cele de la Carnavalul de la Veneþia, sunt de preferat. Ageþii de tursim vorbesc despre rezervãri deja ºi ne dau ºi idei. „Putem recomanda oraºul îndrãgostiþilor, Verona, care este cel mai cãutat acum, în aceastã perioadã, datoritã operei lui Shakespeare, „Romeo ºi Julieta”, care l-a fãcut celebru pe tot mapamondul, putem recomanda ºi Parisul, unde îndrãgostiþii sunt atraºi de plimbãrile romantice pe Sena, putem recomanda celor mai

Maximilian GÂNJU

dinspre cele mai cãutate staþiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroºani (pentru Staþiunea Straja), ori Piatra Neamþ. Pentru Valea Jiului, oferta este reprezentatã de trenul Inter Regio Petroºani – Caracal, ora de plecare fiind 12,35, iar de sosire, 16,21. Oferta este supusã unor termene ºi condiþii, iar biletele la preþ redus pot fi achiziþionate direct de la casele de bilete din gãri ºi agenþii de voiaj CFR sau online de pe www.cfrcalatori.ro ºi prin rezervare telefonicã, în ziua plecãrii trenului. Aceste reduceri se aplicã la tariful de adult ºi copil ºi nu se cumuleazã cu alte discounturi, excepþie fãcând reducerea de 5% la cumpãrarea online ºi la automatele ZebraPay. Oferta va fi vândutã ca opþiune de bazã pentru cei care nu beneficiazã de alte facilitãþi. Diana MITRACHE

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca cel târziu pânã în data de 28.02.2014, sã prezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani) facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 31.12.2013. Facem precizarea cã dupã expirarea termenului menþionat nu mai putem accepta documente pentru decontare ºi eliberare de bonuri de cãrbune (SOBE). Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

excentrici ºi ceva mai exotic, Madeira sau Capo Verde, care sunt insule pentru îndrãgistiþi. Mai putem recomanda Cipru sau carnavalul de la Veneþia, unde plecarea este din Cluj cu autocarul. La fel de bine, noi recomandãm ºi Bruxelles sau Bologna, dar sunt mai puþine cereri pentru acestea”, a spus Gabriela ªipoº, agent de turism din Petroºani. Pentru cei care aleg carnavalul de la Veneþia, oferta porneºte de la 225 de euro, Parisul este la 320 de euro, în timp ce vizitarea Romei costã 230 de euro de persoanã, iar o vacanþã exoticã, pe plajã ajunge la aproape 500 de euro. Mai ieftin, Ziua Îndrãgostiþilor poate fi sãrbãtoritã la Praga, iar agenþiile de turism sunt deja cãutate de cuplurile de îndrãgostiþi. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Monumentul Eroilor încã nu îºi gãseºte un loc la Petroºani onumentul Eroilor neamului M aºteaptã de mai bine de doi ani sã-ºi gãseascã locul pe soclul din faþa analizei realizate de Comisia Naþionalã pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public”. Mai pe româneºte, membrilor Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina Maria li se sugereazã sã renunþe la acest monument.

Casei de Culturã de la Petroºani. Deºi, în ultima perioadã, membrii Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina Maria au fãcut nenumãrate adrese prin care au solicitat autoritãþilor locale ridicarea unui monument al “Eroilor Neamului”, unde sã poatã fi adus un omagiu celor care ºi-au jertfit viaþa pentru þarã, nu s-a fãcut absolut nimic. Un monument se amplaseazã greu, cã nu-i o cârciumã.... În fapt, undeva prin toamna anului 2011, membrii Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere “Valea Jiului” au solicitat autoritãþilor locale ridicarea unui monument al “Eroilor Neamului”, unde sã poatã fi adus un omagiu celor care ºi-au jertfit viaþa pentru þarã. Autoritãþile locale le-au transmis celor din Asociaþia Cadrelor Militare faptul cã în ºedinþa Comisiei pentru Urbanism din

cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani a fost luatã în discuþie aceastã solicitate, iar membrii comisiei au fost de acord cu propunerea. Numai cã, timpul a trecut iar monumentul a fost dat uitãrii. În vara lui 2013 membrii Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina Maria au revenit cu o adresã prin care autoritãþile erau rugate sã facã toate demersurile necesare pentru a duce la bun sfârºit

roiectul reluat cu sprijinul consilierilor construirea monumentului dedicat eroilor cãzuþi la datorie. Rãspunsul pe care l-au primit membrii Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina Maria a fost la 180 de grade faþã de prima datã. “În conformitate cu art. 5 din Legea monumentelor de for public nr. 120/ 2006, amplasarea monumentelor de for public

se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul ºi autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, precum ºi cu avizul privind concepþia artisticã a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii ºi Cultelor sau, dupã caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza

Mircea Ioan Moloþ vrea sã lase scaunul de preºedinte al CJ Hunedoara „moºtenire” unui liberal

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a recunoscut, la Petroºani, cã îl pregãteºte pe vicele sãu, Tiberiu Balint ca un potenþial înlocuitor la ºefa CJH. Totuºi, acesta spune cã nu neapãrat Balint va ºi candida, ci liberalul care va sta cel mai bine în sondaje. Mircea Ioan Moloþ este preºedinte al CJ Hunedoara de 10 ani ºi spune cã îºi va duce acest mandat la bun sfârºit, asta dacã nu cumva instanþa va decide altfel în ceea ce priveºte presupusa incompatibilitate reclamatã de ANI. El spune cã are tot interesul sã îl lanseze pe actualul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, dar asta nu înseamnã automat cã acesta va fi ºi candidatul.

„Am tot interesul sã-l lansez pe Tibi Balint, dar de el depinde cum va sta în sondaje în 2016. Fiindcã, orice s-ar spune judecãtorii, dacã voi fi ales preºedintele Organizaþiei PNL Hunedoara ºi pentru urmãtorii 4 ani, din preºedinte de organizaþie nu mã pot da afarã ºi tot Biroul Politic ºi Mircea Ioan Moloþ va decide cine va candida. ªi nu pot rata ideea ca, în continuare, sã nu fie un liberal al ºefia Consiliului Judeþean. ªi asta indiferent cã e vorba despre

luna martie 2014 sau de iunie 2016”, a explicat preºedintele CJ Hunedoara. Dar Mircea Moloþ a subliniat cã viitorul candidat nu trebuie sã fie dorit doar de el sau de liberali, ci ºi de hunedoreni. „Cine va sta cel mai bine în sondaje, va fi candidatul PNL pentru funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean. Cum se va numi el, nu ºtiu. Oricine poate fi, nu exclud nici un membru dintre colegii mei”, a conchis Moloþ. Car men COSMAN-PREDA

Proiectul membrilor Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina

Maria de a avea ºi municipiul Petroºani un monument al eroilor a fost reluat zilele trecute de un grup de consilieri municipali. Astfel, ºapte consilieri municipali au înaintat o adresã Primãriei Municipiului Petroºani, prin care îi solicitã primarului Tiberiu Iacob Ridzi sã facã demersurile necesare ca în decursul acestui an monumentul sã fie ridicat. Marius MITRACHE

Zonã pentru bicicliºti

iste pentru bicicliºti. Administraþia localã de la Petrila a avut în vedere în urmã cu câþiva ani realizarea unor piste pentru bicicliºti în localitate. Proiectul a fost întocmit ºi depus la ministerul de resort, însã acesta nu a fost aprobat. ”Din pãcate proiectul privind pistele de bicicliºti care a fost depus la Agenþia pentru Protecþia Mediului la Fondul de Mediu nu a fost aprobat, a rãmas în rezervã, au trecut cei doi ani. proiectul nici nu mai e valabil, trebuie revizuit, refãcut sau depus un alt proiect”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Reprezentanþii Primãriei Petrila nu renunþã la acest proiect ºi au în vedere construirea unei astfel de piste chiar dacã vor fi nevoiþi sã mai aloce alþi bani pentru acelaºi proiect. ”Cu siguranþã ne va costa suplimentar, dar dacã vrem sã facem ceva în oraºul Petrila trebuie sã facem eforturi. Am depus foarte multe proiecte, nu toate le-am câºtigat, dar am câºtigat proiecte sau bune în interesul oraºului Petrila. S-ar putea tot pe amplasamentul pe care l-am propus înainte sã solicitãm finanþare, dacã nu ne vom gândi într-o altã zonã a oraºului în funcþie de nevoi”, a mai precizat sursa citatã. Peste doi kilometri de piste pentru bicicliºti ar urma sã fie realizaþi la Petrila, mai exact pe Jieþ. Dacã acest proiect s-ar realiza bicicliºtii ar fi nevoiþi sã ajungã acolo tot pe artera principalã, printre autoturisme sau pietoni. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Parteneriatul public-privat singura variantã pentru realizarea aeroportului de la Sãuleºti

eroportul de la Sãuleºti a fost tranºat de autoritãþile locale ºi ministerul transporturilor. Responsabilii Departamentului pentru proiecte ºi investiþii strãine afirmã cã prioritatea instituþiei este atragerea de fonduri private pentru diferite proiecte, iar în aceastã categorie se încadreazã ºi posibilitatea realizãrii unui aeroport la Sãuleºti în judeþul Hunedoara. Monika BACIU ”În contexul de pregãtire a proiectelor de infrastructurã de interes naþional, precum ºi a dinamicilor pieþelor financiare internaþionale, asigurarea unui interes din partea investitorilor

strãine. Totodatã în ceea ce priveºte realizarea de proiecte de infrastructurã în regim de parteneriat public-privat/concesiune, vã aducem la cunoºtinþã cã atenþia Departamentului pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii

vigoare, care sã respecte urmãtoarele caracteristici: proiecte fezabile economic ºi financiar, clasificabile de cãtre Eurostat în afara bilanþului guvernamental (ceea ce înseamnã impact financiar asupra bugetului consolidat ºi

pentru furnizarea de finanþare privatã reprezintã o preocupare majorã a Departamentului pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii

strãine se îndreaptã cãtre pregãtirea, atribuirea ºi implementarea cu succes a proiectelor PPP/concesiune, conform prevederilor legale în

datoriei publice extins pe întreaga perioadã de operare aferentã duratei de viaþã a contractului), cu un mecanism de platã bine structurat, cu o

Tot mai multe vehicule în judeþ

arcul auto al judetului Hunedoara s-a marit pe parcursul anului trecut cu peste cinci mii de vehicule. Astfel, daca in anul 2012 numarul vehiculelor existente in judet era de aproape 118. 500, în 2013 numarul acestoa a crescut la aproape 124.000. Luiza ANDRONACHE Numãrul vehiculelor este în continuã creºtere în judeþul Hunedoara. Potrivit datelor furnizate de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculãri Vehicule Hunedoara, pe parcursul anului tre-

cut parcul auto a înregistrat o creºtere, aproape 80 % din totalul vehiculelor fiind autoturisme. „Acesta a crescut cu 5000 de vehicule, astfel cã în prezent avem undeva la 124.000 în evidenþã, din care 98.000 de autoturisme, a declarat Nicolae Marin, ºef SPCRPCÎV

Hunedoara. Asta în condiþiile în care la finele anului 2012 numãrul vehiculelor înregistrate în judeþ era de aproape 118. 500, dintre care puþin peste 94000 erau autoturisme. Se pare cã existã ºi un motiv pentru aceastã creºtere. „Creºterea se

alocare optimã de riscuri, rezultatul final vizat fiind acela al evitãrii mobilizãrii unui volum mare de capital la momentul semnãrii contractului”, se aratã în documentele Departamentului. În cazul unui astfel de parteneriat trebuie cunoscuþi mai mulþi paºi. Importanþa realizãrii unui aeroport este decisã de autoritãþile locale ºi de Ministerul Transporturilor. ”Calendarul de atribuire ºi implementare a potenþialelor proiecte PPP/concesiune pe care Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine le va lansa în perioada urmãtoare este conturat în funcþie de perioada necesarã pregãtirii proiectelor ºi finalizãrii documentaþiilor de atribuire, a contractelor de concesiune/ PPP ºi modelelor financiare aferente, de volumul de finanþare privatã disponibil ºi de colaborarea cu alte instituþii financiare interesate în datoreazã ºi unul numãr mai mare de înmatriculãri dar si datoritã faptului cã s-au radiat cu 2.800 mai puþine vehicule decât în 2012 ”, a mai precizat Nicolae Marin. Potrivit reprezentanþilor serviciului judeþean de înmatriculãri, parcul auto hunedorean a înregistrat creºteri în fiecare an.

finanþarea proiectelor, elemente de impact asupra depunerii de cãtre operatorii economici interesaºi de oferte angajante, precum ºi de perioada de închidere financiarã. Nu în ultimul rând, este necesarã clasificarea poyiþionãrii aeroportului din perspectiva interesului strategic local sau naþional faþã de care apreciem cã Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine nu se poate pronunþa, aceastã problematicã intrând în sfera de activitate a Ministerului Transporturilor ºi a autoritãþilor locale cu responsabilitãþi în implementarea unui astfel de proiect”, se mai aratã în document. În ceea ce priveºte realizarea acestui tip de proiect în regim de parteneriat public-privat, proiectul de lege a fost adoptat în luna noiembrie de cãtre Senat. Responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care doresc sã realizeze

aeroportul de la Sãuleºti, au rezolvat problema terenului. În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi administrarea Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de la vremea respectivã. A fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un grup de firme din Italia, care a costat peste 100.000 de euro. Costurile lucrãrii erau estimate la 15 milioane de euro, ºi, conform studiului de fezabilitate, traficul de pasageri pe aeroport ar depãºi 100.000 de persoane anual doar în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Grupul energetic de 210 MW de al Electrocentrale Deva va fi desfiinþat

uvernul este decis sã tragã pe linie moartã ºapte termocentrale ºi grupuri energetice, cu o capacitate totalã de peste 1.200 de MW, iar printre acestea se regãseºte ºi un grup energetic de la Electrocentrale Deva – termocentrala Mintia. Dar, Complexul energetic Hunedoara este vizat ºi de investiþii în modernizare. Carmen COSMAN Cele ºapte termocentrale ºi grupuri energetice vor fi scoase din funcþiune etapizat, pânã în anul

2019, din cauza emisiilor poluante pe care le genereazã, iar desfiinþarea lor a fost inclusã în Hotãrârea de Guvern ce vizeazã aprobarea mecanismului de alocare tranzito-

rie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã producãtorilor de energie electricã pentru perioada 20132020, inclusiv Planul naþional de investiþii,

CEH spalã pe banii SNÎMVJ cãrbunele cumpãrat

omplexul Energetic Hunedoara ia bani pentru spãlarea cãrbunelui pe care îl cumpãrã de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. SNÎMVJ a atribuit un contract de peste douã milioane de lei Complexului Energetic Hunedoara care are ca obiect spãlarea cãrbunelui brut ºi sortat refuzat, provenit de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Monika BACIU Aceasta este o operaþiune absolut necesarã pentru creºterea parametrilor huilei, aºa încât cãr-

bunele sã poatã fi vândut cãtre beneficiari, Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Practic, cãrbunele extras, refuzat de termocentrale, se supune

spãlãrii ºi preparãrii în vederea creºterii indicatorilor de calitate. Altfel spus, CEH spalã cãrbunele de la minele neviabile pe care ulterior tot entitatea ener-

publicatã în Monitorul Oficial. Potrivit planului elaborat de Executiv, anul acesta va fi scos din funcþiune un grup de 210 MW de la termocentrala Doiceºti ºi douã grupuri a câte 50 de MW aparþinând CET Braºov. Ulterior, pânã în 2017, vor fi scoase din funcþiune un grup de 50 de MW al CET Grozãveºti din cadrul Electrocentrale Bucureºti, precum ºi un grup de 210 MW de la Electrocentrale Deva. În 2018 îºi vor înceta activitatea grupul de 300 de MW de la Turceni, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, ºi cel de 125 de MW de la CET Bucureºti Sud, iar un an mai târziuva fi scos din funcþiune ºi grupul de 210 MW al termocentralei Borzeºti. geticã îl cumpãrã, altfel cã o parte din costuri se întorc la CEH pe aceastã cale. De pierdut, pierde chiar SNIMVJ, care altfel, însã, ar rãmâne cu huila pe stoc. Când cererea este crescutã, cãrbunele poate ajunge la CEH fãrã sã mai fie trecut prin preparaþie, chiar dacã puterea caloricã este mai scãzutã. Dar, dacã intrã prin preparaþie, gradul de recuperare este de numai 41 – 42 la sutã, la care se adaugã ºi costurile de preparare.

Modernizãri la CEH În schimb, în perioada 2013-2020 sunt estimate sã intre în funcþiune 29 de centrale, unele noi, altele însemnând grupuri modernizate în cadrul termocentralelor existente. Astfel, vor fi modernizate Electrocentrale Galaþi, Electrocentrale Bucureºti, Complexul Energetic Oltenia — Turceni, Craiova, Iºalniþa, Rovinari, ter-

mocentrala Iernut care aparþine Romgaz, Complexul Energetic Hunedoara — Paroºeni ºi Deva, CET Arad, CET Govora, precum ºi alte centrale mai mici. De precizat cã oficialii Comisiei Europene au acceptat sã acorde în continuare, în perioada 2013-2020, certificate gratuite de emisii pentru anumite termocentrale care au planuri de investiþii.

Câteva sute de ºomeri s-au recalificat

e-a lungul anului trecut, la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani s-au înscris la cursurile de calificare 518 ºomeri dintre care 305 au intrat deja în posesia unei diplome. Dintre aceºtia, 121 au fost angajaþi, ceea ce reprezintã un procent de angajare de 40%. Mircea NISTOR Cursurile s-au desfãºurat pe 17 meserii în domeniile construcþii, alimentaþie publicã, servicii, calculatoare sau inspectori resurse umane. „Am avut în plan ºcolarizarea unui numãr de 380 de ºomeri dar, pânã la urmã, au fost 518. dintre aceºtia 305 au terminat cursurile iar ceilalþi 213 le vor încheia în lunile urmãtoare. Ne dorim sã aparã ºi noi locuri de muncã în Valea Jiului pentru ca absolvenþii noºtri sã-ºi

gãseascã un loc de muncã. În rest, pentru cã este un nou început de an, ne dorim sã avem cu toþii sãnãtate ºi putere de muncã pentru le acorda ºomerilor o ºansã de angajare”, a declarat Dorina Uifãlean, ºef CFP Petroºani. Pentru a urma cursurile organizate la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani ºomerii nu au fost nevoiþi sã scoatã vreun ban din buzunar. Costurile au fost suportate integral din fondul de ºomaj.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Prima întâlnire a inginerilor care au condus destinele mineritului din Valea Jiului

fectaþi de faptul cã la aniversarea a 65 de ani de la înfiinþarea Institutului de Mine, actuala Universitate Petroºani, nu au fost invitaþi ºi absolvenþi - produsul care dã faimã unei instituþii de învãþãmânt -, profesori universitari, foºti directori generali ai Combinatului Minier Valea Jiului, directori de exploatãri miniere ºi de preparaþii, ai întreprinderilor din construcþii de tehnologie minierã, dar ºi ingineri cu funcþii în linia a doua ºi a treia din mineritul Vãii Jiului, s-au întâlnit, sâmbãtã, 18 ianuarie, la Hotel Onix din Petroºani. Întâlnirea inginerilor minieri, electromecanici ºi topografi este prima de asemenea amploare din Valea Jiului. Trei generaþii s-au întâlnit la Petroºani... Oameni care au dezvoltat mineritul ºi din care au fãcut artã, profesioniºti de renume din domeniu, au propus sã înfiinþeze o asociaþie sau un club al inginerilor minieri. Sâmbãtã, la Petroºani, s-a consumat un moment emoþionant. O mare parte din oamenii care au scris

istoria mineritului din Valea Jiului ºi din România s-au întâlnit la Hotel Onix, la iniþiativa directorului Constantin Jujan susþinut de fostul director ºi prefect Bujor Bugdan. Circa 50 de personalitãþi ale mineritului au fãcut ca sala întâlnirii sã vibreze... Printre cei prezenþi au fos Mircea Georgescu, Emil Marica, Ile Rorunjanu, Alexandru Blaj, Iosif Bocan, Benor Voicescu, Petre Tudor, Gheorghe Ile, Gheorghe Cioarã, Aurel Mareº, Puiu Horea, Marinicã Cozac, Daniel Surulescu, Petre Drãgoescu, Ion Dãbuleanu, Eleodor Mihãileanu, Ion Vasilescu, Cristian Dinescu, Dumitru Albescu, Nicolae Preda, Baboczi Imre, Gheroghe Davidescu, Nicuºor Vulpe, Ioachim

Beraru, Ioan Gheorghe,Gheorghe Dobrescu, Iszlai Attila, Dumitrescu Romulus, Marin Aurel, Constatin

Pirici, Ioan Velica, Nicolae Drãgoi, Aurel Anghel... S-au evocat situaþii, întâmplãri, mod de lucru, relaþionare în minerit, poveºti hazlii pe relaþia profesor universitar-student etc. A fost impresionant sã vezi oameni mari - care au condus o perioadã destinele Vãii Jiului,

care au avut un cuvânt de spus în economia românescã - cum sunt copleºiþi de emoþia reunirii lor, dupã

atâþia ani.

nginerii, cei care vãd dincolo de lampa minerului Bujor Bogdan, vorbind despre începuturile Institutului de Mine, care a beneficiat de cadre dictactice deosebite, ce au dat faimã acestei instituþii, cu un nivel de erudiþie

remarcabil, a amintit dascãlii care erau nume grele ale României. Acesta a reþinut importanþa spuselor profesorului Brãdeanu: ”Mergeþi în producþie ºi acolo, minerul vede cât lumineazã lampa, dar voi trebuie sã vedeþi cu ani înainte” Acesta a spuns cã inginerii, specialiºtii din domeniu sunt o forþã care ar trebui activatã. Gheorghe Ile, cel care a ajutat la reuºita acestei întâlniri, a precizat cã are tot respectul pentru cei prezenþi, cei care l-au format ca inginer ºi meseriaº, dar l-au ºi pregãtit pentru vremurile de acum. Ile a precizat cã ºtiinþa ºi experienþa lor ar fi aur curat pentru directorii aflaþi acum în funcþie, din punct de vedere tehnic. Ioan Velica, s-a arãtat foarte supãrat: ”Sunt foarte supãrat cã UP mi-a luat mândria de a fi absolvent. Nu trebuia sã mã invite pe mine

personal, dar putea sã facã un anunþ public. Petroºaniu ºi Valea Jiului datoritã mineritului existã!”

oþi, mineri ºi ingineri, am fãcut artã în minerit Fostul director general al CMVJ, Iosif Bocan, a propus un moment de reculegere pentru colegii care nu mai sunt. Bocan a precizat cã asemenea întâlniri stimuleazã gândirea, ”ideile unor asemenea întâlniri pot naºte un nou minerit”. ªi a mai precizat ceva: ”Noi, indiferent cât de deºtepþi am fost, n-am fi putut face nimic fãrã mineri. I-am apreciat ºi-i apreciez. Toþi, putem spune, am fãcut artã din minerit”. Fostul director al minelor Vulcan ºi Livezeni, Petre Tudor, venit de la Timiºoara special pentru aceastã întâlnire, a spus colegilor cã dacã ar fi fost ascultate ºi voci ale Vãii Jiului, aici, unde mineritul a fost piatra

de temelie a economiei româneºti, lucrurile ar fi stat altfel. ”Poate este un fãcut cã acestã întâlnire are loc a doua zi dupã ce ministrul a declarat cã mineritul se va dezvolta”.

Benor Voicescu nu s-a dezminþit, tonusul sãu au mai spulberat emoþiile celor pe care nu-i bãnuiai de sensibilitãþi

care fãcea sã le tremure vocea. Ei erau cei ale cãror voci era mereu tunãtoare, hotãrâte! Voicescu a vorbit despre situaþiile hazlii dintre profesori ºi studenþi. I-a invocat pe cei cunoscuþi ºi în afara IMP, Leþu, ªomlo, Almãºan... ”Cineva i-a spus profesorului Leþu: ªtiþi cã studenþii dumneavostrã beau în crâºmã? Prof.

Leþu: ”Dar unde ai vrea sã bea? În farmacie?” Emil Marica, a venit la întâlnire cu primele lucrãri ºtiiþifice ºi promoþiile de absolvenþi, tipãrite la 10 ani de la înfiinþarea IMP. Emil Marica a vorbit cu aceeaºi emoþie despre mândria sa de a fi absolvent al IMP, pentru cã aflat în Germania, la studii de specializare, a constatat cã avea cunoºtinþe temeinice surclasându-i pe nemþi. Dar ei aveau o tehnicã mult mai dezvoltatã.

rofesorul cere scuze absolvenþilor... Prof. univ. dr.ing. Ilie Rotunjanu a pus balsam pe rana inginerilor minieri prezenþi cerându-ºi scuze în calitate de

Grupa I de muncã face coadã la ghiºeele Casei de Pensii unedorenii îºi primesc drepH turile înapoi. Fiind

un judeþ puternic industrializat, odatã cu modificarea legii privind reducerea vârstei de pensionare, cei care au lucrat în grupa I de muncã înainte de aprilie 2001, nu au mai stat pe gânduri ºi ºi-au depus dosarele pentru pensionare. Aproximativ 700 de hunedoreni au posibilitatea de a-ºi depune dosarele pentru pen-

sionare. Este vorba despre aceia care au lucrat în grupa I de muncã, înainte de anul 2001, iar acum, dupã unele modificãri ale legii au aceastã oportunitate. „Vorbim de modificarea grupei I de muncã prin recunoaºterea stagiului potenþional de cotizare pentru cei care au lucrat anterior datei de aprilie 2001, ca ºi grupã specialã de lucru, dar cu condiþia sã aibã minim ºase ani lucraþi în grupa I de muncã. O altã noutate este cea privind creºterea pensi-

ilor corelatã cu rata inflaþiei de 3, 76 % pentru anul 2014 ”, a declarat Toma Ilie, director Casa Judeþeanã de Pensii

Hunedoara. O datã cu modificarea legii privind recunoaºterea grupei I de muncã, cei vizaþi au început deja sã îºi

universitar pentru faptul cã absolvenþii nu au fost invitaþi la aniversarea a 65 de ani de existenþã a UP. ”Am venit aici în primul rând în calitate de inginer minier ºi apoi de profesor. Este o ocazie unicã ºi sper sã nu fie ultima. Eu sincer regret cã nu au participat ºi absolvenþii. Actuala UP este condusã de oameni care nu au prea multe în comun cu mineritul... Vã rog sã ne scuzaþi...” Fostul ”general” Alexandru Blaj a arãtat, printre altele, un alt unghi de a privi actualii directori de la exploatãrile miniere ºi de la cele douã societãþi. ”Îi admir pe colegii care conduc acum pentru cã este cu totul altceva decât atundepunã dosarele la casa judeþeanã de pensii. Dacã într-o lunã obiºnuitã sunt depuse 500 de dosare noi, anul acesta, în doar 10 zile au fost 500. „ Este o densitate foarte mare de oameni la ghiºeele Casei Judeþene de Pensii, dar e foarte normal pentru aceastã perioadã ºi, cum am spus, legea le permite acelora care au fost defavorizaþi cu ani în urmã de Legea Pensiilor, pentru cã nu li s-a recunoscut grupa I. Judeþul Hunedoara, fiind unul foarte industrializat, cu condiþii grele de muncã, ºi-a

ci când eram noi. Putem fi o voce pentru cei ce manageriazã Valea Jiului” Fiecare vorbitor a cerut o formã de organizare, asociaþie a inginerilor sau club al inginerilor din minerit, Alexadru Blaj oferindu-se sã facã o strategie pe care colegii s-o completeze - ”Mã bucur sã ne vedem în asemenea cadru...” Întâlnirea inginerilor din minerit s-a întins pe ore bune, fiecare dintre cei prezenþi a avut ceva de spus, ºi, slavã Domnului, au ce împãrtãºi! Dorinþa tuturor a fost sã se constituie într-o asociaþie sau un club al inginerilor... Ileana FIRÞULESCU primit înapoi ceea ce merita. Este vorba de un numãr de circa 700 de oameni care ar avea drepturi de pensie în noile condiþii, fapt pentru care la ghiºeu s-au prezentat deja 500 de cazuri”, a mai precizat Ilie Toma. Pânã acum au fost evaluate aproape toate dosarele, iar directorul casei de pensii a primit în audienþã peste 250 de persoane, în doar câteva zile. Modificarea acestei legi a fost posibilã ºi dupã ce deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu, a fãcut demersuri în acest sens. Legea a intrat în vigoare din 2 ianuarie 2014. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Prima întâlnire a inginerilor care au condus destinele mineritului din Valea Jiului

Beraru, Ioan Gheorghe,Gheorghe Dobrescu, Iszlai Attila, Dumitrescu Romulus, Marin Aurel, Constatin

care au avut un cuvânt de spus în economia românescã - cum sunt copleºiþi de emoþia reunirii lor, dupã

atâþia ani.

personal, dar putea sã facã un anunþ public. Petroºaniu ºi Valea Jiului datoritã mineritului existã!”

de temelie a economiei româneºti, lucrurile ar fi stat altfel. ”Poate este un fãcut cã acestã întâlnire are loc a doua zi dupã ce ministrul a declarat cã mineritul se va dezvolta”.

Benor Voicescu nu s-a dezminþit, tonusul sãu au mai spulberat emoþiile celor pe care nu-i bãnuiai de sensibilitãþi

rofesorul cere scuze absolvenþilor... Prof. univ. dr.ing. Ilie Rotunjanu a pus balsam pe rana inginerilor minieri prezenþi cerându-ºi scuze în calitate de

Grupa I de muncã face coadã la ghiºeele Casei de Pensii unedorenii îºi primesc drepH turile înapoi. Fiind

ilor corelatã cu rata inflaþiei de 3, 76 % pentru anul 2014 ”, a declarat Toma Ilie, director Casa Judeþeanã de Pensii

Hunedoara. O datã cu modificarea legii privind recunoaºterea grupei I de muncã, cei vizaþi au început deja sã îºi

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Taxa pe construcþiile speciale, catastrofalã pentru ApaServ

pã preþioasã. Preþul apei potabile ar putea creºte în Valea Jiului dacã societatea de profil ar fi nevoitã sã plãteascã cãtre bugetul de stat sumele aferente construcþiilor speciale sau pentru stâlpi. De la 1 ianuarie a intrat în vigoare taxa pe construcþiile speciale. Conform proiectului, reþele ºi conducte pentru transportul sau distribuþia apei sau reþelele de canalizare vor fi impozitate suplimentar. Deocamdatã în ceea ce priveºte SC ApaServ Valea Jiului aceastã taxã nu este aplicatã, iar dacã se vor plãti acele taxe suplimentare, rezultatul va fi resimþit de abonaþii serviciului care ar urma sã plãteascã mai mult pentru apa consumatã. Monika BACIU ”Existã o adresã fãcutã de Asociaþia Românã a Apei la minister, existã un rãspuns de la secretarul de stat care lasã în coadã de peºte dacã societãþile de apã vor fi afectate de aceste taxe (pe construcþii

speciale sau stâlpin.r.). deocamdatã noi ne legãm de acel rãspuns. Cred cã dacã ar trebui sã plãtim ar fi sume colosale ºi sumele nu vor duce decât la mãrirea preþului la apã. La ora aceasta, rãspunsul acela este în avantajul societãþilor de apã

Lipsa precipitaþiilor, anotimp secetos

arnã secetoasã. Lipsa precipitaþiilor sub formã de ploaie sau ninsoare fac ca responsabilii sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului sã caracterizeze acest sezon ca fiind unul atipic, chiar secetos. În momentul de faþã mai multe râuri au debite sub limita normalã. Monika BACIU ”Este un început de an atipic, nu am avut precipitaþii sub formã de zãpadã cum era normal sã avem, asta implicã o scãdere a nivelului cursurilor de apã pentru cã nu mai sunt alimentate corespunzãtor. Sã sperãm cã în perioada veºtile vor fi îmbucurãtoare pentru cã vor veni precipitaþii sub formã de zãpadã. Cursurile de apã au un nivel sub medie, barajul Valea de Peºti se

menþine plin, nu am avut probleme, l-am gospodãrit aºa cum trebuie ºi principalele cursuri Jiul de Est ºi Vest sunt cu debite mai scãzute faþã de anii trecuþi. sunt ºi probleme mai serioase pe cursurile mici, Baleia, Lazãrul, unde debitul este foarte, foarte scãzut, dar sã sperãm cã va ninge ºi vom avea o primãvarã destul de bogatã în precipitaþii”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului.

care nu vor plãti taxele speciale. Dacã aceste taxe vor trebui plãtite înseamnã o cheltuialã în plus ºi atunci obligatoriu vor trebui sã mãresc preþul apei”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Directorul societãþii Dacã condiþiile meteorologice se vor menþine la fel ca ºi pânã acum la varã existã riscuri ca seceta sã fie mult mai accentuatã. ”Implicã imediat aceastã secetã sau lipsã de precipitaþii implicã scãderea pânzei freatice ºi dacã în primãvara nu avem un strat gros de zãpadã pânza freaticã va fi afectatã, vom intra în primãvarã cu un deficit ºi în varã vom avea o secetã accentuatã, dar prognozele pentru luna februarie sunt îmbucurãtoare, vom avea precipitaþii sub formã de zãpadã ºi în primãvarã vom intra cu un aport de apã freaticã foarte bun”, a mai spus sursa citatã. Meteorologii prognozeazã cã începând cu luna februarie iarna îºi va intra în drepturi. Abia pentru luna februarie sunt anunþate ninsori.

de apã din Valea Jiului dã asigurãri cã în primele trei luni ale acestui an preþul apei nu va creºte. ”În primele trei luni ale anului nu se va umbla deloc la preþul apei, dar facem ºi o analizã ºi acum la jumãtatea lunii ianuarie avem încasat undeva la 30% faþã de luna decembrie în aceeaºi perioadã. Trebuie sã gãsim soluþii. Aceasta este problema noastrã a celor care facem managementul acestei firme sã gãsesim soluþiile cele mai bune: sã fie ºi apã, soci-

etatea sã funcþioneze ºi preþul sã-l menþinem redus ºi vreau sã spun cã suntem pe locul 39 din 43 de operatori. Avem unul din preþurile cele mai mici la apã din întreaga þarã”, a mai spus Avram. Sunt considerate constructii speciale sonde de þiþei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staþii de transformare ºi de conexiuni, precum ºi clãdirile ºi construcþiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reþele aeriene de transport ºi distribuþie a energiei electrice ºi stâlpii aferenþi acestora, cabluri subterane de transport, instalaþii electrice. Tot în aceastã categorie intrã ºi canalizãri

Un hoþ mai puþin pe strãzile din Hunedoara

oliþiºtii hunedoreni l-au reþinut pe un tânãr de 25 de ani din Deva, care a furat dintr-un apartament bani ºi bijuterii în valoare de 5.000 lei. Marius MITRACHE Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre o parte vãtãmatã din municipiul Deva cu privire la faptul cã persoane necunoscute au pãtruns în apartamentul sãu prin forþarea uºii de acces ºi au sustras suma de 250 de euro, 60 de dolari S.U.A. , douã

lãnþiºoare din aur ºi alte bunuri, prejudiciul total creat fiind de 5.000 lei. “În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale din cadrul Poliþiei Municipiului Deva au reuºit identificarea prezumtivului autor al furtului în persoana lui Andrei D., de 25 de ani, din municipiul

ºi reþele de telecomunicaþii subterane ºi aeriene, cãi de rulare, de incintã sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane ºi rampe de puþ, puþuri de minã, coºuri de fum, turnuri de racire, baraje ºi construcþii accesorii, diguri, construcþiianexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele ºi staþiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte ºi tuneluri, reþele ºi conducte pentru transportul sau distribuþia apei, produselor petroliere, gazelor ºi lichidelor industriale, reþele ºi conducte de termoficare ºi reþele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaþii tehnologice, rezervoare ºi bazine pentru depozitare.

Hunedoara, din cercetãri stabilindu-se cã acesta a comis fapta împreunã cu Ionuþ P., de 20 de ani, din municipiul Hunedoara. Faþã de cei doi a fost luatã mãsura reþinerii pentru 24 de ore, Andrei D. fiind prezentat în cursul zilei de ieri Judecãtoriei Deva, care a dispus mãsura arestãrii preventive pe o perioadã de 29 de zile”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a suspecþilor.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

O viaþã sãnãtoasã poate aduce sancþiuni

ancþiuni pentru sãnãtate. Astfel ar putea suna o nouã hotãrâre de Guvern în ceea ce îi priveºte pe asiguraþii care nu se prezintã la controlul periodic prevãzut în noul pachet de bazã, respectiv o datã la trei ani pânã la 39 de ani ºi o datã pe an dupã 40 de ani. Monika BACIU

Noul pachet de bazã, destinat pacienþilor asiguraþi, ar urma sã cuprindã servicii medicale de urgenþã, servicii de prevenþie, medicina de familie,servicii în ambulatoriul de specialitate, servicii paraclinice, imagisticã, servicii de spitalizare, îngrijiri medicale la domiciliu ºi îngrijiri paliative la domiciliu, medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã în tratamentul ambulatoriu, precum ºi materiale sanitare specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluºi în unele programe naþionale de sãnãtate cu

scop curativ. În categoria serviciilor medicale esenþiale, altele decât cele pentru cazurile de urgenþã medico-chirurgicalã, consultaþiile preventive pentru cei în vârstã de pânã la 18 ani se vor acorda la externarea din maternitate ºi la 1 lunã, la domiciliul copilului, la 2, 4, 6, 9, 12,15,18, 24, 36 luni, o datã pe an de la 4 la 18 ani. Pentru supravegherea gravidei cu risc scãzut, este recomandat un numãr de 8 vizite prenatale. Pachet de bazã prevede ºi urmãrirea lehuzei la domiciliu, la externarea din maternitate ºi la 4 sãptãmâni de la naºtere prin consultaþii,

investigaþii paraclinice, trimitere la medicul specialist obstetricã-ginecologie. Se mai precizeazã cã investigaþiile paraclinice ºi tratamentele specifice sarcinii sunt eligibile în intervalul de timp de la momentul în care gravidã este luatã în evidenþã de cãtre acesta ºi pânã la 4 sãptãmâni de la naºtere. Sunt prevãzute totodatã educaþie pentru alãptarea exclusivã pânã la vârsta de 6 luni ºi consilierea pre ºi post testare pentru HIV ºi sifilis a femeii gravide. Persoanelor între 18 ºi

39 de ani care nu prezintã simptome beneficiazã de o singurã consultaþie preventivã la trei ani, cu menþiunea cã poate cuprinde 1-2 consultaþii succesive ºi setul de investigaþii la frecvenþa recomandatã pentru grupa de vârstã ºi sex. Pentru cei în vârstã de cel puþin 40 de ani, prevenirea poate conþine 1-2 consultaþii succesive plus setul de investigaþii. Episoadele anuale de îngrijire cronicã cuprinde 1-2 consultaþii anuale, în medie, la medicul de familie de

supraveghere a evoluþiei bolii, un consult anual de specialitate, un set de explorãri elective de 1-2 ori/an ºi prescrierea regulatã a medicaþiei. Consultaþiile la domiciliu acordate de cãtre medicul de familie pacienþilor înscriºi pe lista proprie sunt consultaþii acordate în afara cabinetului pacienþilor nedeplasabili ºi copiilor 0-1 an, de pe lista proprie, în timpul programului de lucru. Aceste consultaþii se acordã în limita a maxim 2 consultaþii pentru un episod acut ºi maxim 3 consultaþii/an pentru un episod cronic. Înainte ca fiecare asigurat sã se bucure de aceste consultaþii sau sã fie speriat de ulterioarele sancþiuni care ar putea fi aplicate dacã nu se prezintã la control, trebuie sã stea liniºtit pentru ca acest proiect are în primul rând nevoie de bani pentru a putea fi pus în aplicare, bani care în ultima vreme sunt din ce în ce mai puþini pentru sãnãtate.

Râia ºi pãduchii au dispãrut din ºcolile hunedorene

edicii ºcolari susþin cã în prezent râia ºi pãduchii au dispãrut din ºcolile hunedorene, constatarea fiind fãcutã dupã ultimul control epidemiologic efectuat în luna ianuarie 2014.

tanþii DSP îi sfãtuiesc pe pãrinþi ca la începutul anului ºcolar, cât ºi pe parcursul acestuia, dacã copilul prezintã semne ºi simptome de boalã acutã

Marius MITRACHE

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, în urma triajului epidemilogic al preºcolarilor ºi elevilor efectuat în luna ianuarie 2014 au fost depistate 398 de afecþiuni din care, 152 angine (faringoamigdalite acute); 4 boli diareice acute; 35 alte boli infecþioase; 191 cazuri de pediculozã (47 în zona Vãii Jiului; 76 în zona Deva; 36 în zona Hunedoara; 32 zona Orãºtie); 6 cazuri de scabie în Valea Jiului, ºi 10 cazuri micoze. „Dupã recontrol nu au mai fost depistate boli infecþioase ºi parazitare. Deci la aceastã orã în judeþul Hunedoara, medicii

ºcolari nu au mai semnalat cazuri de pediculozã ºi de scabie”, declarã Mariana Pâncotan, director executiv DSP Hunedoara. De precizat cã au fost examinaþi un numãr de 41475 elevi. Pentru a menþine o stare de sãnãtate corespunzãtoare în colectivitãþile de copii ºi tineri, reprezen-

infecþioasã ºi/sau parazitarã (febrã, dureri abdominale, dureri musculare, cefalee, roºeaþã la nivelul tegumentelor, semne de grataj, agitaþie) sã se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea unui diagnostic ºi efectuarea unui tratament adecvat.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

La târg cu afacerea „de jucãrie” Î nvaþã din joacã ºi astfel ajung sã îºi dezvolte spiritul anteprenorial. Vorbim despre tinerii liceeni din mai multe oraºe ale judeþului Hunedoara, dar ºi din alte oraºe ale þãrii, care vineri s-au întâlnit la Petroºani, într-o întrecere ineditã. Diana MITRACHE Care are cel mai bun spot publicitar, care are cea mai bunã mascotã, cea mai bunã prezentare, ori cea mai profitabilã afacere? Acestea au fost câteva din criteriile pentru care liceeni, din mai multe licee ale judeþului Hunedoara, dar ºi din alte oraºe ale þãrii, s-au întrecut la Târgul firmelor de exerciþiu, un fel de galã a firmelor „de jucãrie”, dar de la care au avut ce învãþa. „Firma de exerciþiu este defapt o metodã modernã de învãþare prin care se simuleazã o firmã realã, în sensul cã se întâmplã exact ceea ce se întâmplã într-o firmã

realã, deosebirea constând în faptul cã tranzacþiile care se efectueazã sunt cu bani virtuali, ce provin de la o bancã centralã, care este defapt firma coordonatoare a firmelor de exerciþiu ºi se aflã la Timiºoara. Condiþiia obligatorie este ca firmele sã fie înscrise”, a declarat prof. Rodica Pascal, directorul Colegiului Economic Hermes din Petroºani, organiza-

torii târgului. La Petroºani au ajuns reprezentanþi din toate oraºele Vãii Jiului, dar ºi din alte oraºe, fiecare venind cu câte o firmã virtualã care este bunã în domeniul sãu, iar dacã unii organizeazã petreceri, alþii vând flori. „Am venit cu o firmã pe care o coordonez. Este o firmã de organizare evenimente a Colegiului nostru. Copiii învaþã sã orga-

12 copii abandonaþi ºi adoptaþi

upã ce fie au fost maltrataþi, abuzaþi sau pur ºi simplu abandonaþi imediat dupã ce au ajuns pe lume, 12 copii au cui spune mama ºi tata, de la finele anului trecut. 12 familii au reuºit sã încheie lupta cu birocraþia ºi sã ducã la bun sfîrºit procedurile prin care le-au fost încuviinþaþi micuþii. Un alt lucru pozitiv este faptul cã anul trecut au fost mai multe familii care au dorit sã adopte un copil decît în 2012. Luiza ANDRONACHE 12 familii din judeþul Hunedoara au avut parte de sãrbãtori cu adevãrat fericite. Acestea au reuºit, ca dupã o muncã destul de asiduã, sã încheie actele necesare pentru a adopta un copil. „Aceºti copii au primit un nume, o mamã ºi un tatã. Acesta este cel mai fericit moment pentru un copil”, a declarat Ionela Lazãr, purtãtor de cuvînt

DGASPC Hunedoara De asemenea, 15 copii urmeazã sã fie încredinþaþi unor pãrinþi adoptivi în cel mai scurt timp, ºi au fost eliberate peste 30

de atestate unor familii, mai multe decît în 2012. “Ca ºi numãr de atestate eliberate, am avut 31, fata de anul 2012, cînd au fost 27 de cereri” , a

nizeze evenimente, nunþi, botezuri, petreceri pentru copii, aºa cum se întâmplã în lumea realã”, a spus Mariana Macovei, reprezentatã a Colegiului Economic Emanoil Gojdu din Hunedoara. Alþi participanþi, care reprezintã un liceu agricol, s-au gândit sã-ºi deschidã o afacere cu flori. „Firma noastrã se ocupã de flori. Este o florãrie ºi vinde aranjamente pentru orice ocazie. Îi ajutã foarte mult pe copii sã îºi formeze o idee despre o firmã, cum se încaseazã, cum se fac documentele contabile, tot”, a precizat ºi Rodica Elena Panã, de la Colegiul Tehnic Agricol din Geoagiu. Pentru cã a existat ºi o secþiune la care s-au premiat mascotele, fiecare a venit cu cea mai frumoasã mascotã ºi dacã de la petreceri nu a lipsit soþia lui Mikey Mouse, mai precizat Ionela Lazãr. Dacã în alþi ani au mai fost familii care au renunþat la ideea de a adopta un copil, anul trecut lucrurile s-au schimbat. Anul trecut patru copii au fost abandonaþi în secþiile de pediatrie ºi alþi 21 în alte secþii din cadrul spitalelor din judeþ.

florãria a venit cu o floare, iar cei de la Uricani nu a lipsit ursul brun. „Eu reprezint Liceul Tehnologic Retezat Uricani ºi pentru cã, în pãdurile noastre sunt foarte mulþi urºi, iar Parcul Naþional Retezat are mulþi urºi, m-am costumat în ursul brun, ca sã promovez firma noastrã. Ne ocupãm cu unitãþile de cazare”, a spus un tânãr costu-

mat în ursuleþ. La finalul târgului, fiecare a rãmas cu o amintire plãcutã, dar cel mai important a fost cã liceenii din clasele terminale aflã cum ajung sã deþinã o firmã, cum sã o promoveze ºi sã o facã competitivã pe piaþã. De la publicitate, la actele contabile, totul a fost luat în calcul aºa încât firma lor de jucãrie sã fie cea mai bunã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Premierã la Petroºani

Prima ediþie a Zilelor Culturii Maghiare Z ilele Culturale Maghiare. Prima ediþie a Zilelor Culturale Maghiare de la Petroºani a avut loc în weekendul care tocmai a trecut. Zeci de maghiari ºi-au dat întâlnire la Biserica RomanoCatolicã din localitate acolo unde au avut loc programe artistice dedicate acestui eveniment important pentru comunitatea maghiarã. Douã coruri din judeþul Cluj au fost prezente la Petroºani cu aceastã ocazie. Monika BACIU ”Este prima datã când organizaþia UDMR împreunã cu Biserica RomanoCatolicã ºi celelalte biserici

organizãm Ziua Culturii Maghiare, zi instituitã de autoritãþile maghiare din anul 1898 cu ocazia terminãrii poemului ºi imului de cãtre Kolcsei Ferencz în

1823. În acest an ne ajutã sã facem acest eveniment cultural Corul Mixt din Vlaha judeþul Cluj ºi Corul Pedagogilor din ClujNapoca. De asemenea va fi spectacol de cor, corul Bisericii Romano-Catolice din Petroºani ºi corul copiilor de la ºcoala maghiarã”, a declarat Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani. Invitatul de onoare al serii a fost primarul municipiului Petroºani, care de fiecare datã este alãturi de comunitãþile din localitate.

Decesele „bat” naºterile în judeþul Hunedoara

rincipala întrebare a celor din jurul nostru, dupã ce ne cãsãtorim este pe cînd un copil?! Întrebare de care, în ultimii ani, tot mai mulþi tineri se tem. Douã dintre motive sînt legate de situaþia financiarã ºi de nesiguranþã zilei de mîine. Anul trecut, peste 3200 de copilaºi au venit pe lume în spitalele din judeþ, cu aproximativ 160 mai puþini faþã de anul 2012. Luiza ANDRONACHE Din fericire încã mai exista hunedoreni cãrora nu le este teamã sã facã un copil, asta în condiþiile în care, în zilele noastre, situ-

aþia financiarã precarã a unora sau faptul cã nu au o locuinþã, reprezintã principalele scuze ale acestora atunci cînd vine vorba de a avea un urmaº. Anul trecut s-au nãscut mai mulþi bãieþi decît fete, iar cei mai mulþi pãrinþilor au ales pentru aceºtia nume simple sau de sfinþi. „La modã, în 2013, numele alese de pãrinþi au fost Andreea, la peste 400 de fete,

Andrei la bãieþi, Ana la 300 la fete, la bãieþi Ioan, Ioana la fete, apoi David ºi Alexandru la bãieþi” , a declarat Monica Gânscã, director Evidenþa Populaþiei Hunedoara. Din pãcate, numãrul nou-nãscuþilor scade de la an la an. „Situaþia privind naºterile este mai îngrijorãtoare, deoarece din anul 2012 se înregistreazã o scãdere a numãrului de naºtere ºi din pãcate avem o creºtere a numãrului de decese raportate la nivelul judeþului Hunedoara”, a mai spus Monica Gânscã. În judeþul Hunedoara numãrul deceselor este aproape dublu faþã de cel al naºterilor. Astfel, în 2012 au fost înregistrate 3.428 de naºteri ºi cu 2000 mai multe decese. ªi în 2013 trendul a fost acelaºi, respectiv 3.271 de naºteri la 5.490 de decese. De asemenea, anul trecut 2.298 de cupluri au spus DA, în faþa ofiþerului de stare civilã.

”Eu cred cã este foarte important un astfel de evenimentu cu atât mai mult cu cât comunitatea maghiarã din Petroºani este foarte numeroasã ºi orice eveniment de acest gen este binevenit. Faptul cã astãzi (sâmbãtã-n.r.) sãrbãtorim Zilele Culturii Maghiare este o sãrbãtoare pentru Petroºani nu doar pentru comunitatea

maghiarã ºi cu aceastã ocazie a fost foarte frumos corul de la Cluj ºi celelalte momente artistice care au avut loc. Toþi cetãþenii municipiului Petroºani din punctul meu de vedere sunt la fel ºi orice bucurie sau necaz al

lor este ºi al nostru”, a declarat primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi. În cadrul evenimentului a avut loc o slujbã religioasã ºi au fost recitate mai multe poezii. Corurile din judeþul Cluj au fost cele care au încântat auditoriul.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Toþi oamenii regelui 11:00 Motelul iubirii 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Salvatorii lumii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Curierul 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Alien: Ultima ºansã 0:30 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Nu este o zi potrivitã pentru întâlniri cu prietenii sau pentru afaceri. Sunteþi mofturos ºi nu prea aveþi chef de vorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºi investiþiile! Existã riscul sã luaþi decizii neinspirate. Pe plan sentimental, totul este în regulã.

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Betis - Real Madrid 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Betis - Real Madrid 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Levante Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Levante Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua - Union Berlin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi! Riscaþi sã nu vã iasã mare lucru. Primiþi o mânã de ajutor de unde nici nu vã aºteptaþi. Spre searã, mergeþi la prieteni ºi uitaþi de toate problemele de peste zi.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã aveþi dificultãþi de comunicare. Nici intuiþia nu vã ajutã din cale afarã, aºa cã ar fi bine sã nu mergeþi la risc. Nu neglijaþi odihna. Chiar trebuie sã vã reîncãrcaþi bateriile.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Taxi Driver (r) 15:45 O inimã încã tânãrã (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 iulie *** 22 august

Nu este o zi favorabilã pentru investiþii ºi planuri de viitor. În schimb, relaþiile sentimentale vã oferã mari satisfacþii. Evitaþi afacerile la marginea legii, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme!

23 august *** 22 septembrie

Nu este momentul sã începeþi activitãþi dificile, pentru cã vã lipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz, motiv pentru care s-ar putea sã nu vã faceþi înþeles prea uºor. Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sã cumpãraþi ceva de valoare, nu încercaþi sã-i faceþi partenerului de viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vã înainte de a da banii!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deºi vã simþiþi în formã, s-ar putea sã descoperiþi cã nu prea aveþi spor ºi cã nu vã reuºeºte mai nimic. Astãzi nu prea sunteþi realist. Nu forþaþi lucrurile, pentru cã riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

Primiþi o sumã importantã de la o persoanã mai în vârstã din familie ºi începeþi sã vã faceþi planuri. Ar fi bine sã nu vã pripiþi, pentru cã vã lipseºte simþul practic ºi s-ar putea sã suferiþi un eºec.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu dacã nu reuºiþi sã vã concentraþi. Nu vã amestecaþi în bârfele celor din jur, pentru cã mai târziu riscaþi sã aveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþi confuz ºi indispus. Nu vã asumaþi riscuri, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Dacã aveþi ocazia sã vã relaxaþi într-un fel sau altul, nu staþi pe gânduri!

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi planuri mari, în special în domeniul financiar, dar încã nu reuºiþi sã vedeþi semne încurajatoare. Aveþi mai multã rãbdare ºi munciþi mai ordonat. Ar fi bine sã acceptaþi sugestiile unei femei mai în vârstã.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa sunteþi foarte sensibil ºi nu vã convine nimic. Încercaþi sã depãºiþi cât mai repede aceastã stare, pentru cã vã poate afecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþi pânã mâine ambiþia de a va impune în faþa colegilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

Cursuri pentru ºomeri

omerii din Valea Jiului sunt aºteptaþi la cursuri de calificare. Asta pentru cã în aceastã perioadã oferta de locuri de muncã este slabã ºi, ca sã vinã în sprijinul celor care îºi cautã un job, AJOFM Hunedoara le oferã posibilitatea de a deveni competitivi pe piaþa muncii.

în care aceºtia se pot califica ºi cursurile încep în scurt timp. „Dacã suntem într-o perioadã în care numãrul de locuri de muncã este destul de redus, încercãm sã venim în sprijinul ºomerilor cu o ofertã de formare profesionalã. Din 23 ianuarie, la ora

Diana MITRACHE Nu prea sunt locuri de muncã în aceastã perioadã ºi pentru cã firmele de construcþii ºi-au întrerupt activitatea ºi burse încã nu s-au anunþat, Agenþia Localã de Ocupare ºi Formare Profesionalã le dã încã o ºansã ºomerilor. Sunt mai multe meserii

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

12,00, dorim sã începem 7 cursuri de formare profesionalã în meserii ca: asfaltator, operator confecþioner industrial, lucrãtor în comerþ, ospãtar, manichiurist, zidar ºi brutar”, a declarat Judith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. De astfel de cursuri pot beneficia ºomerii aflaþi în platã, dar ºi cei care nu mai au calitatea de ºomer. Asta dupã ce ajung sã se înscrie în rândul celor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã ºi astfel pot dobândi în mod gratuit noi cunoºtinþe ºi o diplomã de calificare recunoscutã în þarã, dar ºi în afara graniþelor.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 Ianuarie 2014

“Revoluþia zãpezii” la Transalpina

porturi extreme ºi muzicã, plus cea mai bunã pârtie din România au fãcut din prima ediþie a “Revoluþiei zãpezii” din staþiunea de schi de la Voineasa, cea mai atractivã competiþie din þarã. Diana MITRACHE

Zeci de tineri au venit sã îºi arate mãiestria pe snowboard ºi, spre deliciul publicului, Toma Coconea a sãrit cu schiurile, ajutat de parapantã, pe trambulinele create special pentru acrobaþii, de cei mai talentaþi snowboarderi din România. Totul a fost pregãtit de organizatorii competiþiei pânã în cele mai mici detalii ºi cei care au construit trambulinele au venit special pentru acest eveniment. „Am venit din Buºteni, pentru cã aici este cea mai bunã pârtie din þarã la ora actualã ºi una dintre cele mai frumoase staþiuni de la noi. Este zãpadã bunã ºi vrem sã facem câteva

sãrituri cu care sã impresionãm”, a declarat Alexandru Pârvan, unul dintre cei mai consacraþi snowboarderi din România. Împreunã cu câþiva tineri, la fel de împãtimiþi ai acestui sport, Alex a creat un mic

parc de aventurã pe zãpadã, iar la prima ediþie a „Revoluþiei zãpezii – Big Extrem Party”, cã tot s-a lãsat iarna mult aºteptatã, au fãcut senzaþie.

Totul a fãcut parte dintr-un proiect mai amplu în care echipa Discovering Transylvania a organizat câteva expediþii în

zonã, dupã un traseu bine definit, fiecare expediþie fiind practic o poveste cu personaje din zonele incluse în traseu. „Deplasarea s-a fãcut cu maºini 4x4 ºi motociclete enduro. Cea mai mare parte a traseelor au fost pe zãpadã, offroad, drumuri forestiere, poteci, unde sã poatã fi promovate sporturile extreme de iarnã, cum ar fi snowboard, schi offroad, parapantã, sau enduro. Finalul,

dupã toatã povestea, a fost ales în staþiunea de la Voineasa, Transalpina Sky Resort, pentru cã reprezintã un etalon în România”, au declarat organizatorii de la Discovering Transylvania. Pârtia de sub telegondolã a fost în perfectã stare, iar la finele sãptãmânii trecute preþurile au fost promoþionale. „Pentru aceastã zi specialã,

preþurile au fost un pic coborâte, iar contra unor sume de 60 de lei pentru adulþi ºi 30 pentru copii, schiorii au putut primi un abonament pentru o zi întreagã”, a menþionat Ramona Fodor, administrator al staþiunii Transalpina Sky Resort. Cei mai talentaþi snow-board-eri s-au întrecut în trick-uri, spre deliciul publicului, într-o zonã special amenajatã în partea centralã a staþiunii. Totul a culminat cu spectacolul oferit de Toma Coconea, care

a sãrit cu schiurile, însoþit de parapantã, în aplauzele asistenþei. Cei mai talentaþi au primit ºi premii de la organizatori, iar petrecerea s-a întins pânã seara târziu la foc de tabãrã. ªi pentru cã la Vidra a fost cea mai bunã pârtie, iar administratorii staþiunii sunt pregãtiþi sã o întreþinã ºi de acum încolo, concursurile se vor þine lanþ chiar ºi în luna martie, când de Mãrþiºor sunt programate noi întreceri cu premii ºi surprize pentru participanþi.