Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 532

Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Pensionarii mineri rãmân fãrã gratuitãþi

112: ”Fraierilor v-am dat þeapã” >>> PAGINA A 3-A

Eminescu, între poet naþional ºi miner al Vãii Jiului >>> PAGINA A 4-A

Primãrii datoare vândute la ADI Apã Valea Jiului >>> PAGINA A 4-A

PSD ºi PNL se tem cã Tiberiu Iacob Ridzi va candida pentru europarlamentare >>> PAGINA A 5-A În faþa a 1000 de delegaþi

Mircea Ioan Moloþ va candida pentru încã un mandat la preºedinþia PNL Hunedoara >>> PAGINA A 5-A

Credit pentru cel puþin douã drumuri judeþene din Valea Jiului >>> PAGINA A 6-A

nul 2014 ar putea fi ultimul în care pensionarii mineri mai primesc gratuitãþi. Asta susþin cei de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine, iar pensionarii cred cã le va fi tot mai greu.Subvenþiile la plata energiei electrice ºi termice pentru pensionarii din sistemul minier expirã la finele acestui an. Oamenii care au lucrat zeci de an în subteran se tem acum cã se vor trezi mai sãraci ºi cã ne vom fura unii pe alþii de sãrãcie. Asta dupã o viaþã în care au dat la lopatã. „ªi aºa cu greu am muncit 30 de ani ºi abia prind un bilet la bãi. >>> PAGINA A 7-A

Ministrul Niþã: douã miliarde de euro, pentru cãrbune >>> PAGINA A 7-A

În lipsa zãpezii

Schiul a fost înlocuit cu drumeþii montane >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

112: ”Fraierilor v-am dat þeapã”

”F

raierilor v-am dat þeapã!”. Aceasta a fost replica unor persoane din Petrila care au sunat la serviciul de urgenþã 112 ºi au solicitat o ambulanþã.

cei care au sunat la 112 au spus cã au nevoie de serviciile ambulanþei în zona Serviciului de Pompieri Voluntari din

Monika BACIU Unele persoane nu þin cont de faptul cã un echipaj de ambulanþã blocat la o solicitare falsã poate însemna decesul unui bolnav. Potrivit managerului Serviciului Judeþean de Ambulanþã, Valeria Filimon, apelul a fost înregistrat în cursul acestei sãptãmâni iar

Tineri din Vulcan, ridicaþi de poliþiºti pentru fraude la „pãcãnele”

rei bãrbaþi din municipiul Vulcan au fost reþinuþi, ieri dimineaþã, de ofiþeri din cadrul Serviciului Investigaþii Criminale al IJP Sibiu, fiind suspecþi de furturi la aparatele de jocuri de noroc. Maximilian GÂNJU Concomitent cu reþinerea celor trei tineri, ofiþerii au efectuat ºi percheziþii la locuinþele suspecþilor, ulterior fiind duºi la audieri. Furturile au avut loc pe raza municipiului Sibiu, iar cei trei înºelau aparatele din sãlile de jocuri de noroc cu ajutorul unor dispozitive electronice. Potrivit unor

surse, aceºtia conectau la aparatele de jocuri dispozitivele

electronice artizanale modificând datele informatice ale acestora, iar astfel reuºeau sã sustragã sume importante de bani. Cei trei tineri din Vulcan sunt cercetaþi pentru comiterea infracþiunii de fraudã informaticã.

Lonea. ”Am avut marþi un apel la serviciul unic de urgenþã 112 prin care ne era solicitatã o ambulanþã în Lonea lângã pompieri. Când ambulanþa a ajuns la locul menþionat nimeni nu a rãspuns, ba din contrã au ieºit locatarii din zonã care au spus cã nu au chemat ambulanþa. Am sunat înapoi la numãrul de pe care am primit solicitarea când ni s-a dat replica ”fraierilor v-am dat þeapã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, managerul SJA Hunedoara Valeria Filimon. Potrivit conducerii

SJA Hunedoara, la nivelul anului 2013 au fost înregistrate zeci de mii de solicitãri, însã solicitãri false au fost în jur de 100. ”Am avut pe anul 2013 un numãr de 54.124 de solicitãri, dintre care 2050 s-au înregistrat în perioada 24 decembrie 2013 – 6 ianuarie 2014. O

treime din numãrul total de intervenþii a fost de cod zero (urgenþe majore n.r.)”, a mai precizat sursa citatã. Numãrul solicitãrilor este mai mare în preajma sãrbãtorilor, atunci când oamenii fac abuz de alimente sau produse alcoolice.

Pedeapsã redusã pentru tânãra care ºi-a aruncat copilul la ghena de gunoi

ânãra din Petroºani care ºi-a aruncat la ghena de gunoi bebeluºul nou - nãscut a beneficiat de clemenþa magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia, care i-au redus pedeapsa pronunþatã de Tribunalul Hunedoara. Carmen COSMAN PREDA Doar 4 ani va trebui sã stea dupã gratii tânãra din Petroºani, Cecilia Vormair, care a încercat sã-ºi ucidã bebeluºul nou – nãscut, pe care l-a aruncat la ghena de gunoi. Curtea de Apela Alba Iulia, care a judecat apelul declarat de aceasta, a reþinut existenþa unor circumstanþe atenuante în favoarea femeii judecate pentru tentativã la infracþiunea de omor calificat ºi a decis reducerea pedepsei de la 6 la 4 ani. Hotãrârea pronunþatã joi poate fi atacatã cu recurs, în termen de 10 zile, la Înal-

ta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Reamintim cã la finele lunii mai

unul dintre oameni a auzit un scâncet. S-a uitat în ghenã cu gân-

2013, muncitorii de pe maºina de gunoi au vrut sã încarce deºeurile dintr-un tomberon din Cartierul Aeroport – Petroºani, iar

dul cã e un câine sau o pisicã pe care sã-i salveze, aºa cum a fãcut ºi altã datã, dar a rãmas înmãrmurit: între pungile de gunoi era un nou-nãscut.

Copilaºul a fost dus imediat la spitalul din Petroºani ºi medicii care lau consultat au spus cã e în afara oricãrui pericol. Mai multe familii ºi-au anunþat intenþia de a-l înfieze, impre-

sionate de drama bebeluºului aruncat la gunoi de cea care i-a dat viaþã. Legal, însã, micuþul nu poate fi adoptat. Pe de o parte, mama a declarat cã nu e de acord ca micuþul sã fie adoptat, iar pe de altã parte, bunica maternã a dovedit cã doreºte ºi poate sã îl creascã cu dragoste.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Eminescu, între poet naþional ºi miner al Vãii Jiului

tatuia lui Mihai Eminescu, din Petroºani, a fost luminatã de candele, s-au adus flori ºi portretul marelui poet, copiii au recitat poezii ale Luceafãrului, alþi copii au cerut sã recite ºi ei, li s-au oferit cadouri... Ileana FIRÞULESCU

ªi n-o sã vã vinã sã credeþi cine a organizat manifestarea! PSD Petroºani, la doar douã zile dupã intervenþia conducerii judeþene în reorganizarea partidului. Au ieºit, de ziua lui Eminescu, oameni care nu au fost vãzuþi în spaþiul public de pe la ultimele alegeri. Circa 100 de persoane au invadat micul parc de lângã Judecãtoria Petroºani. Alþii, se pare, l-au fãcut pe Eminescu

miner, depunând flori la statuia Minerului din Parcul Carol Schreter – dupã spusele unui realizator de emisiuni TV. Dacã nu s-ar fi vãzut, s-ar fi crezut cã ”aºa ceva nu existã”! Dupã doar douã zile de la reorganizarea PSD-iºtilor de la Petroºani, au apãrut oameni, membri de partid care nu au mai fost vãzuþi de luni ºi luni de zile. Nici chiar social-democraþilor nu le venea sã creadã ce efect a avut intervenþia conducerii judeþene în organizaþia de la

Primãrii datoare vândute la ADI Apã Valea Jiului

u intrat în Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) „Apã Valea Jiului”, dar mai apoi au uitat de obligaþiile financiare care le revin. Asta deºi datoriile lor pun în pericol chiar ºi creditul european primit de ApaServ Valea Jiului SA pentru reabilitarea conductelor de apã ºi canalizare care vizeazã direct comunitãþile unde primãriile au datorii. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a dezvãluit joi, într-o conferinþã de presã, cã patru primãrii din Valea Jiului înregistreazã mari restanþe la plata contribuþiilor cãtre ADI Apã Valea Jiului. Este vorba despre Primãria Aninoasa, cu o datorie de 114.500 de lei, dupã ce din anul 2008 nu a plãtit nici un leu, Primãria Lupeni care, cu excepþia anului 2012 nu a plãtit nimic,

Petroºani. La statuia lui Mihai Eminescu, aflatã în micul parc de lângã Judecãtoria Petroºani, aproape o sutã de social-democraþi, au adus flori ºi au aprins lumânãri pe soclul statuii. Copiii au recitat versuri ale marelui

ajungând la o restanþã de 88.000 de lei, primãria Uricani – cu 99.773 lei ºi primãria Vulcan, care a uitat sã-ºi achite contribuþia anul trecut ºi a acumulat datorii de 22.000 de lei. ADI Apã Valea Jiului este formatã din 7 parteneri, respectiv cele 6 primãrii din Valea Jiului ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. „Am spus chestiunea aceasta public, pentru cã nu e de joacã. Ai câteva variante: ori excluzi din ADI primãriile care nu îºi onoreazã obligaþiile, ori desfiinþezi ADI. Mi-e tare greu sã cred cã vom ajunge în aceastã situaþie, fiindcã în momentul în care s-ar desfiinþa aceastã Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã, nu vom mai putea beneficia de fondurile europene care sunt în curs sã le primim ºi, mai mult, va trebui sã returnãm câteva milioane de euro la banii care s-au consumat deja pânã acum”, a explicat preºedintele CJ Hunedoara. De precizat cã, dacã o primãrie nu face parte din aceastã structurã, comunitatea pe care o reprezintã nu poate beneficia de fondurile europene pentru lucrãrile de reabilitare ºi extindere a reþelelor de apã ºi canalizare, iar operatorul de apã ºi canal nu poate accesa direct aceste credite nerambursabile. Banii se dau doar pe un anumit numãr de locuitori ºi strict pe aceste asociaþii. Car men COSMAN-PREDA

poet. Chiar ºi cei de pe margine, care s-au oprit din drumul lor, au cerut sã recite de ziua Eminului nostru. Celor mici li s-au oferit cadori ºi au fost încurajaþi prin aplauze atunci când, datoritã emoþiilor, se poticneau.

La manifestare a apãrut în spaþiul public, pe lângã noua echipã de la conducerea organizaþiei ºi fostul preºedinte al Ligii studenþilor, acum preºedinte al TSD Hunedoara, Dacian Ciodaru. Lumea îºi dãdea coate ºi murmura ”uite, uite, a venit ºi Ciodaru” întrebându-se ce a fãcut acest tânãr pentru comunitate de a ajuns în fruntea judeþului. Un fost consilier a fãcut luminã: a fãcut, pentru partid. Aºa o fi dacã a ajuns aproape de vârful ierarhiei social-democraþilor de prin aceste locuri. Una peste alta, manifestarea a fost una reuºitã pentru cã s-au alãturat mulþi cetãþeni ai

municipiului. În timpul manifestãrii a apãrut un zvon, cum cã reprezentanþi ai primãriei ºi ai Consilului local Petroºani au depus flori, de ziua lui Mihai Eminescu, la statuia minerului din Parcul Schreter, ºi toatã lumea se amuza spunând cã acum Eminescu este ºi miner. Într-un Grup deschis de pe reþeaua de socializare facebook, realizatorul emisiunii TV ”Valea Jiului un univers” a scris: ”Incredibil...consilierii locali ai Primãriei Petroºani crezând cã Eminescu a fost miner, au depus azi flori la statuia din parcul Carol Schreter”. Primarul ºi viceprimarul Petroºaniului au lipsit din localitate...

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

PSD ºi PNL se tem cã Tiberiu Iacob Ridzi va candida pentru europarlamentare

nii lideri zonali ai PSD ºi PNL sunt sinceri ºi spun cã dacã Tiberiu Iacob Ridzi, primar ºi preºedinte PDL Petroºani, va candida pentru un fotoliu de europarlamentar, vor avea mult de lucru, dar în nici un caz nu vor atinge target-ul propus: 35% - PSD, 25% - PNL. Frâmântãrile au venit ca urmare a unor zvonuri, care au coincis cu lipsa primarului din Petroºani, cum cã s-ar putea sã fie un potenþial candidat pentru Parlamentul European. Deºi nu recunosc, mai ales liberalii, partidele din coaliþia USL – PSD ºi PNL – au început sã-ºi facã probleme în urma zvonului cã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, va candida pentru fotoliul

de europarlamentar. Pentru cã din 2012, de la alegerile locale, în care Ridzi a obþinut încã un mandat la ºefia primãriei cu un scor copleºitor de peste 65% din opþiunile electoratului ºi nici un alt lider de partid nu i-a

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi, totodatã preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este, cel puþin pânã acum, singurul înscris în cursa electoralã pentru un nou mandat de preºedinte al liberalilor hunedoreni.

ºtirbit supreamaþia, este încã de temut pentru eventuali contracandidaþi. Între timp, Tiberiu Iacob Ridzi ºi-a conso-

lidat poziþia prin cochetarea cu cele douã partide care alcãtuiesc alianþa USL. A colaborat ºi a promis tuturor cã e posibil, ca

în viitor, sã treacã la partidul lor – când la PSD, când la PNL -, drept pentru care aceºtia nu i-au mai fãcut opoziþie, chiar l-au sprijinit, ducânduºi astfel nestingherit proiectele mai departe, chiar cu derapaje ºi nereuºite temporare. Toatã lumea a fost înþelegãtoare ºi l-a lãsat sã câºtige în continuare teren. Unii

spun cã Tiberiu Iacob Ridzi este un bun politician, alþii cã sunt foarte slabi, spre deloc, opozanþii, unii chiar vânzânduse acestuia pe chilipiruri ºi confort politic ºi personal, distrugându-se ºi bruma de competiþie constructivã în folosul comunitãþii. Dacã Tiberiu Iacob Ridzi va candida pentru un loc de europarlamentar, nimeni nu crede cã PSD ºi PNL va atinge în Valea Jiului target-ul de 35% PSD ºi 25% PNL. Acesta este pãrerea unor lideri zonali din cele douã partide, care îndrãznesc sã fie sinceri în primul rând cu ei. Ileana FIRÞULESCU

În faþa a 1000 de delegaþi

Mircea Ioan Moloþ va candida pentru încã un mandat la preºedinþia PNL Hunedoara Este drept ºi înscrierea lui Mircea Moloþ este, cel puþin pânã acum, doar verbalã, însã acesta are timp sã îºi depunã candidatura. Conferinþa de alegeri este programatã pentru data de

23 februarie, iar Moloþ spune cã nu se teme nici dacã va avea contra-candidaþi în cursa pentru preºedinþia partidului. „Data de 23 februarie a fost validatã de cãtre Biroul naþional Conferinþa de alegeri a Filialei Judeþului Hunedoara. Este vorba despre alegerea întregii conduceri, adicã atât a preºedintelui, cât ºi a Biroului. La ora actualã, din ceea ce ºtiu, sunt singurul care m-am înscris – deocamdatã verbal – pentru un nou

mandat de 4 ani, 2014 – 2018, ca preºedinte al Organizaþiei Judeþene. Este posibil sã am concurenþi, dar asta nu înseamnã cã voi avea duºmani. Va câºtiga cel care întruneºte cele mai multe voturi”, a declarat preºedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ într-o conferinþã de presã desfãºuratã la Petroºani. Iar vineri, în urma unei ºedinþe a Biroului judeþean, se va transmite fiecãrei organizaþii reprezentativitatea, norma de reprezentare la Conferinþa Judeþeanã. Oricum, vor fi – pentru prima datã în istoria PNL, 1000 de delegaþi la aceste eveniment politic din viaþa liberalilor hunedoreni. ªi, pentru cã s-a aflat în Valea Jiului, Mircea Moloþ a vorbit despre numãrul de persoane pe care organizaþiile din aceastã zonã îl vor avea în cadrul Biroului Judeþean. Este vorba despre 4 membri din organizaþiile Uricani, Vulcan, Petroºani ºi Petrila, în timp ce Lupeni ºi Aninoasa vor susþine candidaþii Vãii Jiului nominalizaþi

de cele 4 organizaþii. Iar pânã în data de 23 februarie, liderul liberalilor hunedoreni spune cã vor fi organizate alegeri în toate organizaþiile care mai au preºedinþi interimari, dar ºi la organizaþiile de femei sau tineret.

egretele unui preºedinte

Dupã 4 ani de mandat, Mircea Ioan Moloþ are însã ºi regrete legate de lucrurile pe care nu a reuºit sã le îndeplineascã, dar de care þine cont în mandatul viitor. Este vorba mai ales de faptul cã PNL a pierdut câteva primãrii importante din judeþ, cum ar fi Hunedoara ºi Simeria, dar ºi de faptul cã în valea Jiului nu au propus în cadrul USL un candidat din partea PNL. „Regret cã am fost de acord în cadrul USL ºi nu am forþat mâna, la modul elegant, sã îmi impun un candidat sã avem un primar liberal în Valea Jiului”,a explicat Mircea Moloþ. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Credit pentru cel puþin douã drumuri judeþene din Valea Jiului

nul trecut nu a putut sã beneficieze de împrumutul pe care dorea sã îl ia pentru reabilitarea unor drumuri judeþene, din cauzã cã unele primãrii au depãºit gradul de îndatorare admis, însã anul acesta Consiliul Judeþean Hunedoara este decis sã nu mai piardã trenul. Carmen COSMAN - PREDA Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a declarat cã dosarul privind creditul ce urmeazã sã fie contractat a fost deja depus la Bucureºti ºi a fost

analizat de Comisia Naþionalã a Împrumuturilor, iar zilele acestea urmeazã sã vinã ºi rãspunsul, despre care acesta sperã cã va fi favorabil. „Am pierdut anul trecu acea sumã de aproximativ 40 de milioane de lei care îmi era necesarã pentru a rezolva cinci dru-

muri din judeþul Hunedoara, dintre care douã din Valea Jiului. Am repus dosarul în data de 6 ianuarie. Acea comisie de aprobare a împrumuturilor a verificat dosarul, care este în regulã. Am depus toate actele necesare, contractul cu CEC-ul pentru finanþare îl avem de anul trecut, iar dacã zilele acestea ni se dã avizul o sã pornim douã lucrãri imediat cum timpul ne permite, iar a treia este în perspectivã”, a declarat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Este vorba despre

drumul spre Staþiunea Straja, pentru care s-a adjudecat încã de anul trecut licitaþia organizatã. Pentru acesta s-a estimat cã ar fi nevoie

Încep exproprierile pentru reabilitarea cãii ferate Simeria - Braºov

uvernul a dat undã verde pentru declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã de pe traseul cãii ferate Simeria – Braºov. Carmen COSMAN - PREDA

Executivul a aprobat hotãrârea de guvern privind declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã situate pe amplasamentul lucrãrii de utilitate publicã, de interes naþional, "Reabilitarea liniei c.f. BraºovSimeria, componentã a Coridorului IV paneuropean, pentru a asigura circulaþia trenurilor cu viteza maximã de 160

km/h, secþiunile Coºlariu - Sighiºoara ºi Coºlariu - Simeria". Astfel, prin hotãrârea adoptatã de Guvern se declanºeazã procedurile de expropriere a imobilelor pe amplasamentul lucrãrii de reabilitare a liniei c.f. Braºov - Simeria, lucrarea intrând în proiectul de modernizare a rutei nordice a Coridorului IV PanEuropean. Potrivit datelor tehnice, reabilitarea tronsonului Simeria-Coºlariu presupune modernizarea a 74,43 km de

cale feratã pentru circulaþia trenurilor de cãlãtori la viteze de pânã la 160 km/h. Tronsonul Coºlariu – Simeria prevede un numãr total de 33 poduri, 47 podeþe noi ºi 14 reabilitate ºi ºase pasaje (patru superioare ºi douã inferioare), un tunel cu lungimea de 780 de metri, nouã staþii cu centralizare electronicã. De asemenea, vor fi modernizate staþiile de cale feratã Alba-Iulia, Orãºtie, Podu Mureº, Coºlariu, Sântimbru, Bãrãbanþ, Vinþu de Jos, Blandiana, ªibot, Aurel Vlaicu. Lucrarea este împãrþitã în douã loturi, respectiv Simeria-Vinþu de Jos ºi Vinþu de Jos-

Coºlariu. Reabilitarea liniei de cale feratã Brasov – Simeria, componentã a coridorului Pan – European, pentru a asigura circulaþia trenurilor cu o viteza de 160 km/h, tronsonul CoºlariuSighiºoara face parte din proiectul de modernizare a rutei nordice a coridorului IV Pan-european (Constanþa-Bucureºti Braºov - Alba Iulia Curtici). Oficialii Ministerului Transporturilor spun cã reabilitarea acestor tronsoane va conduce la reducerea timpului de cãlãtorie cu trenul de la 50 de minute la 40 de minute pentru trenurile locale de cãlãtori, respectiv cu 20%, de la 38 de minute la 20 de minute pentru trenurile de lung parcurs de cãlãtori, respectiv cu 31,6%, de la 41 de minute la 26 de minute pentru trenurile de marfã, respectiv cu 36,6%.

de peste 18 milioane de lei, însã licitaþia s-a câºtigat pentru suma de 9.046.818 lei. O altã investiþie va fi pentru reabilitarea DJ 666 Meriºor – Dealu Babii, pentru care ar mai fi nevoie de 3.080.408 lei. De asemenea, Mircea Moloþ a precizat cã diferenþa de la

drumul spre Straja, care se doreºte sã fie finalizat în acest an, ar putea fi îndreptatã pentru reabilitarea drumului ce duce spre staþiunea Parâng, mai precis de la cabana Rusu la IEFS, acolo unde nu a fost niciodatã asfalt, iar accesul este extrem de greoi chiar ºi vara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Pensionarii mineri rãmân fãrã gratuitãþi

termice pentru pensionarii din sistemul minier expirã la finele acestui an. Oamenii care au lucrat zeci de

an în subteran se tem acum cã se vor trezi mai sãraci ºi cã ne vom fura unii pe alþii de sãrãcie. Asta dupã o viaþã în care au dat la lopatã. „ ªi aºa cu greu am muncit 30 de ani ºi abia prind un bilet la bãi. Gratuitãþile nici nu mai ºtiu cum ni se dau acum. Îmi dã banii de

douã ori pe an, dar nici nu mai ºtiu cât. Am auzit ºi eu cã rãmânem fãrã ele. Dumnezeu ºtie! Nu sunt buni de nimic parlamentarii ãºtia”, susþine un pensionar din minerit, în timpul ce un altul crede cã va fi foarte greu sã facã faþã. „ Facem cum putem, cum avem, cât mai avem, dupã aceea cine mai ºtie ce vor face cu noi? Nu cred cã o sã am bani. ªi ce ne dã, e nimic. ªi totul e scump ºi vom ajunge sã ne furãm unul pe altul pânã la urmã”, concluzioneazã bãtrânul. Responsabilii din sistemul minier se tem

cã nu vor fi ºanse ca dupã 2014 pensionarii din minerit sã mai beneficieze de aceste subvenþii la energia termicã ºi electricã ºi lasã totul în seama celor din Liga Pensionarilor Mineri. „Noi am pus la dispoziþie toate documentele necesare ale societãþii, statisticile legate de pensionari, pentru ca demersurile lor sã fie cât mai aproape de adevãr. Probabil cã ei continuã discuþiile la nivel de minister, legat de pen-

sionari”, a precizat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Reprezentanþii minerilor vor sã plece la premierul Victor Ponta ºi sã îi cearã prelungirea termenului limitã. Asta mîãcar pânã în 2018, datã la care ºi Societatea Naþionalã de Închideri de Mine îºi va încheia activitatea. Dacã nu vor reuºi nimic în demersul lor, pensionarii mineri vor rãmâne fãrã subvenþii din ianuarie 2015.

Ministrul Niþã: douã miliarde de euro, pentru cãrbune

ndustruia extractivã de cãrbune din România s-ar putea moderniza, dacã am avea douã miliarde de euro. Asta a susþinut ministrul Constantin Niþã, la Bucureºti, în cadrul unei conferinþe de presã.

"Cu douã miliarde de euro am putea sã modernizãm tot ceea ce înseamnã centrale termice în România. La acestea se adaugã ºi proiectul de un miliard de euro pentru un grup nou de 600 de MW la Rovinari, pentru care ºi-au exprimat interesul investitorii chinezi', a spus Niþã, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, Departamentul pentru

Energie nu a renunþat la planul de reorganizare a sectorului producþiei de energie în mai multe companii care sã utilizeze un mix de resurse energetice. "Nu am renunþat ºi n-o sã renunþ niciodatã la mixul energetic', a subliniat ministrul, întrebat care sunt planurile sale în acest sens. El a mai spus cã legea holdingului, un

act normativ aºteptat de mai mulþi ani, ar putea fi aprobat de Parlament pânã la finele lunii februarie. "Crearea mixului energetic este o variantã. Mai am ºi alte variante, dar o sã vi le spun la momentul oportun', a adãugat ministrul. Departamentul pentru Energie ºi-a propus reorganizarea sectorului producþiei de energie în mai

multe companii care sã producã electricitate dintr-un mix de resurse, nu doar din una singurã, aºa cum se întâmplã acum. În acest moment, sectorul producþiei de

energie de stat este împãrþit în mari producãtori care folosesc apa - Hidroelectrica, sursele nucleare Nuclearelectrica, cãrbunele - Complexul Energetic Oltenia ºi

Complexul Energetic Hunedoara, centrale pe gaze Electrocentale Bucureºti. AGERPRES

8 Life&Style

La ce se pricepe fiecare stat al lumii? La ce e cea mai bunã România?

hartã creatã de jurnaliºtii americani ilustreza la ce se pricep cel mai bine locuitorii fiecãrui stat din lume. Marea Britanie conduce în topul numãrului miºcãrilor fasciste din istorie, iar locuitorii din Belize sînt campioni la distrugerea stratului de ozon, scriu autorii blogului american DogHouseDiares, citat de Business Insider. În viziunea jurnaliºtilor, România

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

sta cel mai bine la viteza de descãrcare de pe Internet, renume onorant comparativ cu cel al vecinilor de peste Prut, care sunt consideraþi campioni la consumul de alcool. Bulgarii trãiesc "visul american", aceºtia fiind

cei mai mari proprietari de locuinþe, în timp ce sîrbii sînt campioni la polo pe apã, iar ungurii la

canoe. Chinezii au cele mai mari emisii de CO2, în timp ce ameri-

mare numãr de cîºtigãtori ai Premiului Nobel, dar ºi prin cel mai mare numãr de oameni uciºi de maºinã de tuns iarba. Estonia este þara cu cele mai multe femei pe cap de bãrbat, spaniolii sînt cei mai mari donatori de organe, iar Finlanda iese în evidenþã prin cel mai mare consum de cafea. Venezuela are cele mai multe cîºtigãtoare ale Miss Univers, Argentina exporta cei mai mulþi fotbaliºti, iar în Mexic riscul de a fi lovit de fulger e cel mai mare.

canii se remarcã prin cel mai

Sex sau alergare în parc? exul arde caloriile, S nu exista îndoialã. De curand a ieºit la iveala faptul ca, în timpul unui act sexual, un barbat arde un numar de calorii egal cu cel pierdut în timpul unei alergãri de 15 minute. Dacã nu aveþi chef sã alergaþi în parc, atunci puteþi

alerga în dormitor, ar spune un hîtru. În timpul unui act sexual, bãrbaþii ard în jur de 12 calorii, iar femeile, 90. Tot atîtea calorii se pierd ºi în cazul unei alergãri uºoare pe teren denivelat sau a 15 minute de jogging, noteazã Teen Problem. La aceste rezultate a ajuns

un grup de cercetãtori care a fãcut un experiment ce a inclus 20 de cupluri heterosexuale, cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Acestea trebuiau sã facã sex cel puþin o datã pe sãptãmînã, timp de o lunã. Separat, trebuiau sã alerge pe o bandã de alergare timp

de o jumãtate de orã, fiind mãsuratã cantitatea de energie consumatã în acest timp. A devenit clar cã bãrbaþii pierd în timpul sexului în jur de 4,2 calorii pe minut, iar pe banda de alergare, 9,2 calorii pe minut. La femei, acest indicator a fost de 3,1

la 7,1. Evident, totul depinde de perfomanþele personale ale fiecãruia. Rezultatele arata clar însã cã sexul poate fi privit ca un exerciþiu fizic foarte util. 98% dintre participanþii la experiment au declarat cã actul sexual este de preferat fitnessului.

Cum sã rãmâneþi sexy, chiar dacã e iarnã

rigul nu este un motiv pentru a-l lãsa sã-ºi facã de cap, iar dresingul nu trebuie sã sufere din cauza temperaturilor joase, cu alte cuvinte, trebuie sã rãmîneþi sexy, chiar ºi iarna, fie cã ninge, plouã, suflã vîntul sau vreþi sã mergeþi la ski.

patru þinute pentru a înfrunta frigul, deoarece nu-i întotdeauna uºor sã gãsiþi cea mai bunã combinaþie, ca sã rãmîneþi sexy, în toate împrejurãrile iernii ºi în acelaºi timp sã nu rãciþi.

Cosmopolitan vã ajutã sã descoperiþi

Atunci cînd ninge, trebuie sã gãsiþi cel mai bun truc. Începeþi cu un

e timp de ninsoare

mantou de iarnã în tendinþe, cum ar fi unul din blanã sinteticã, combinat cu mãnuºi cu un singur deget. În picioare, puneþi încãlþãminte confortabilã, fãrã tocuri, de preferat ghete îmblãnite. Accesorizati cu o poºetã impermeabilã ºi, cu siguranþã, veþi reuºi sã fiþi sexy.

acã plouã

Optaþi pentru un hanorac impermeabil care sã vã þinã ºi cald. Cã accesorii, eºarfa vã protejeazã de frig, iar cizmele din cauciuc sînt complet indispensabile. Adãugaþi umbrela ºi veþi avea panoplia completã pentru a înfrunta ploaia. Puteþi cumpãra

cizme de ski lãcuite, negre, acele legendare Moon Boots, ca sã fiþi sexy din cap pînã în picioare ºi, gata, daþi-i drumul pe pãrþii. Pe zãpadã, în ploaie, la ski numai astfel sînteþi pregãtite pentru iarnã, rãmînînd ºi sexy.

ºi o geantã sinteticã pentru a nu pãtrunde ploaia prin ea.

ând bate vînt

Cînd vîntul bate, puteþi opta pentru un trenci, un ºal/eºarfã ºi o poºetã din piele. Cum pãmîntul nu alunecã, daþi o patã ultra sexy încãlþînd botine cu tocuri rezonabile.

a schi

Vã trebuie jambiere foarte groase ºi un pulover foarte cãlduros. Continuaþi cu o geacã stilatã, un fes ºi o pereche de mãnuºi cu un singur deget ca sã puteþi apuca schiurile. Apoi, o pereche de

Detoxifiere din cap pânã în picioare metode simple care te fac sã te simþi excelent etoxifierea ar trebui sã D intre în rutinã

noastrã aºa cum este în rutinã o curã de vitamine. Iatã care sunt paºii pe care trebuie sã-i faci pentru detoxifiere din cap pînã în picioare. Nu uita cã detoxifierea implica ºi sufletul, pentru cã fãrã o detoxifiere spiritualã, detoxifierea nu este completã. Detoxifiere pentru faþã. Pielea cenuºie, asprã ºi fãrã strãlucire este semnul cã ai nevoie de o detoxifiere pentru faþã. Primul pas: desfunda porii stând cu faþa deasupra unui vas aburind cu ceai de muºeþel 15 de minute. Al doilea pas: o mascã dintr-un albuº bãtut amestecat cu douã linguriþe de iaurt gras ºi o linguriþã de suc de lãmîie. Se întinde pe toatã faþa timp de 15 minute, apoi se clãteºte. Masca aduce strãlucire instantaneu. Continuã dieta de detoxifiere pentru faþã cu un pahar mare de

apã caldã în care adaugi sucul de la o lãmîie, bãut pe stomacul gol, dimineaþa timp de douã sãptãmîni. Masca se aplicã o datã pe sãptãmînã, recomandã marieclaire.fr. Detoxifiere pentru pãr. Pentru a revigora pãrul fãrã viaþã adãugã doua- trei picãturi de ulei esenþial de rozmarin în 100 de mililitri de ºampon. Efectul este similar cu al unui puternic balsam care va da strãlucire ºi va regenera pãrul. Detoxifiere pentru gurã. Obiºnuieºte-te sã mãnînci cîteva linguri de iaurt dupã fiecare masã. O altã soluþie bunã este sã mesteci pãtrunjel verde. Pentru cei foarte curajoºi, ideal este o picãturã de ulei esenþial de mentã pus

pe limbã. Usturã, dar rezultatele sînt perfecte. Elimini bacterii ºi vei avea o respiraþie proaspãtã ºi curatã. Detoxifiere pentru unghii. Aceasta poate sã fie o soluþie pentru unghiile fragile, moi, care se rup uºor. Încãlzeºte puþin ulei de mãsline ºi adãugã o picãturã de ulei de lãmîie. Maseazã cu uleiul cald degetele ºi unghiile. Trebuie sã faci asta în fiecare zi de douã trei ori, dar rezultatele sînt uluitoare. Detoxifiere pentru minte. Stresul, anxietatea, oboseala sînt toxinele minþii ºi ale sufletului. Emoþiile negative, temerile îþi macina dinamismul, încrederea în propria persoanã ºi vitalitatea. Încearcã o metodã

yoga care dã rezultate cu efect Zen garantat. Stai dimineaþa dupã ce te-ai trezit bine, dreapta cu faþa cãtre o fereastrã, eventual deschisã. Stai cu spatele drept, manile pe lîngã trup. Goleºte-þi mintea de orice gînd. Inspirã cît de adînc poþi, dar încet, folosind toatã capacitatea ta respiratorie: musculatura toracicã ºi abdomenul. Cînd ajungi la amplitudinea maximã, stai nemiºcatã fãrã sã inspiri, fãrã sã expiri pentru 3 secunde. Expirã pe gurã brusc apoi continuã expiraþia pînã la maximum posibil. Relaxeazã-te cîteva secunde ºi reia. Se repetã de 5 sau 6 ori în fiecare dimineaþã. Efectele sînt miraculoase.

lare. 60% dintre ei au spus cã stau 10 minute zilnic, iar 40% au

recunoscut cã se ocupã de pãr cel puþin 16 minute pe zi.

Pentru ce ar renunþa bãrbaþii la bere ºi pornografie

ulþi cred cã bãrbaþii nu ar renunþa la nimic pentru bere sau pornografie. Ei bine, se pare cã existã totuºi ceva: un par mai des. Teama de a rãmîne fãrã pãr îi face pe reprezentanþii sexului tare sã facã sacrificii inimaginabile. În urma unui sondaj, citat de Daily Mail, s-a demonstrat cã 69% dintre

bãrbaþi ar renunþa la bere sau pornografie în favoarea unui par mai des. Totuºi, foarte puþini, 8%, s-ar lipsi de sex pentru acest lucru. Cei mai mulþi dintre cei intervievaþi au spus cã ºi-ar dori ca pãrul lor sã arate precum al actorului Channing Tatum. Respondenþii au fost întrebaþi ºi despre timpul petrecut în faþa oglinzii pentru aranjarea podoabei capi-

8 Life&Style

La ce se pricepe fiecare stat al lumii? La ce e cea mai bunã România?

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

cei mai mari proprietari de locuinþe, în timp ce sîrbii sînt campioni la polo pe apã, iar ungurii la

canoe. Chinezii au cele mai mari emisii de CO2, în timp ce ameri-

canii se remarcã prin cel mai

Cum sã rãmâneþi sexy, chiar dacã e iarnã

Cosmopolitan vã ajutã sã descoperiþi

Atunci cînd ninge, trebuie sã gãsiþi cel mai bun truc. Începeþi cu un

e timp de ninsoare

acã plouã

ºi o geantã sinteticã pentru a nu pãtrunde ploaia prin ea.

ând bate vînt

Cînd vîntul bate, puteþi opta pentru un trenci, un ºal/eºarfã ºi o poºetã din piele. Cum pãmîntul nu alunecã, daþi o patã ultra sexy încãlþînd botine cu tocuri rezonabile.

a schi

Detoxifiere din cap pânã în picioare metode simple care te fac sã te simþi excelent etoxifierea ar trebui sã D intre în rutinã

lare. 60% dintre ei au spus cã stau 10 minute zilnic, iar 40% au

recunoscut cã se ocupã de pãr cel puþin 16 minute pe zi.

Pentru ce ar renunþa bãrbaþii la bere ºi pornografie

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Deputatul Cristian Resmeriþã a reuºit deblocarea sumelor pentru decontul elevilor navetiºti

eputatul Cristian Resmeriþã a reuºit sã-l convingã pe Remus Pricopie, ministrul Educaþiei Naþionale sã deblocheze sumele de bani necesare decontãrii transportul elevilor navetiºti, dupã ce pe parcursul anului trecut au existat mari întârzieri la plata acestor bani.

Astfel cã la aceastã datã Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a efectuat plãþile aferente pânã la luna noiembrie 2013, iar în luna ianuarie a acestui an urmeazã sã se achite ºi cheltuielile cu transportul elevilor navetiºti pentru luna decembrie 2013. În fapt, deputatul Cristian Resmeriþã i-a solicitat ministrului Educaþie Naþionale Remus Pricopie o situaþie a plãþii deconturilor privind cheltuielile de transport pentru naveta elevilor, în condiþiile în care numai în Valea Jiului sunt sute de elevi care fac naveta ºi care au mare nevoie de aceºti bani. “Conform prevederilor din Legea nr. 1/2011 -Legea educaþiei naþionale, respectiv art.12 alin. (8) „ Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învãþa într-o unitate de învãþãmânt vor fi sprijiniþi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiatã unitate de învãþãmânt sau vor primi cazare ºi masã gratuite în internatele ºcolare, cu excepþia celor înscriºi în învãþãmântul

postliceal” ºi art.84 alin (3) „Elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în localitatea de domiciliu li se deconteazã chel-

cã în prezent existã mari întârzieri la plata deconturilor privind transportul elevilor navetiºti , astfel cã

tuielile de transport din bugetul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, prin unitãþile de învãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigurã decontarea sumei ce reprezintã contravaloarea a 8 cãlãtorii dus-întors pe semestru dacã locuiesc la internat sau în gazdã” cu prevederile ºi modificãrile ulterioare. In judeþul Hunedoara dar ºi în toate judeþele din þarã sunt mulþi elevi navetiºti, nevoiþi sã se deplaseze în alte localitãþi pentru a frecventa cursurile la ºcoli ºi licee care nu se aflã în localitatea de domiciliu. Este cunoscut faptul

pãrinþii sunt nevoiþi sã facã eforturi deosebite pentru susþinerea acestor cheltuieli cu deplasarea zilnicã sau periodicã a elevilor,

din localitatea de domiciliu în localitatea unde se aflã ºcolile, existã astfel pericolul creºterii abandonului ºcolar, datorat faptului cã în multe cazuri familiile nu dispun de veniturile necesare suportãrii acestor cheltuieli”, i-a transmis Cristian Resmeriþã ministrului Remus Pricopie. Ca reacþie la adresa deputatului, ministru Pricopie a arãtat faptul cã pe parcursul anului 2012, cu ocazia decontãrii abonamentelor elevilor, s-a constatat

practicarea de cãtre operatorii de transport auto a unor tarife cu diferenþe foarte mari, pentru distanþe similare, sau comparativ cu transportul feroviar, ceea ce a determinat insuficienþa fondurilor prevãzute în buget, pe întreg anul. “Pentru a deconta o parte din restanþele înregistrate, Ministerul Educaþiei Naþionale a efectuat deschideri de credite bugetare, în luna septembrie 2013, în sumã de 20,5 mil. Lei, din care pentru judeþul Hunedoara, 454.388 lei. Pentru a

asigura o decontare echiabilã a abonamentelor de transport ºi pentru o utilizare eficientã a fondurilor publice s-a aprobat OG nr. 29/2013 privind reglementarea unor mãsuri bugetare care prevede la art. 15 cã ”Decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport rutier, pentru facilitãþile de transport acordate elevilor, prevãzute la art. 84 alin. (3) din Legea educaþiei naþionale nr. 1/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se asigurã la nivelul acestora, dar nu mai mult de 26 lei/abonament/lunã pentru distanþa de 3 km. Pentru distanþele ce depãºesc 3 km, pânã la limita de 50 km, suma de 26 de lei/abonament/lunã se suplimenteazã cu 2 lei pentru fiecare kilometru, dar nu mai mult decât valoarea abonamentului lunar”, a conchis ministrul Remus Pricopie.

Grãdiniþã finalizatã

ucrãrile au fost finalizate, iar recepþia realizatã. Miercuri la Petrila a avut loc recepþia finalã a grãdiniþei cu Program prelungit din localitate. De ani de zile administraþia localã de la Petrila se strãduieºte sã finalizeze grãdiniþa cu program prelungit din cartierul 8 Martie. Monika BACIU Construcþia a fost ridicatã în imediata vecinãtate a ºcolii generale numãrul 6, însã nu sunt bani pentru finalizarea lucrãrii. ”Astãzi a fost

recepþia finalã la grãdiniþã în prezenþa mai multor reprezentanþi ai primãriei ºi ai ºcolilor”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Preºcolarii vor învãþa ºi în urmãtorul

an ºcolar în spaþii improvizate, în grãdiniþe amplasate în

blocuri. Mai mult decât atât, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara nu a autorizat niciodatã aceste spaþii de învãþare, iar aceastã situaþie este întâlnitã în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

5 milioane de lei ”deversaþi” în Jiu

”T

ot ce se deverseazã de la cetãþenii branºaþi la canalizare se deverseazã direct în Jiu”. Aceasta este declaraþia lui Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, referitoare la sistemul de canalizare pe care l-a realizat la Cimpa, investiþie de 5 milioane de lei. Monika BACIU

eneficiari la jumãtate

Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel îl acuzã pe directorul general al SC ApaServ Valea Jiului de faptul cã deºi i-a predat în urmã cu trei ani staþia de epurare de la Cimpa aceasta nu este folositã. Edilul mai spune cã din cei 200 de locuitori ai zonei doar 100 beneficiazã de canalizare. ”Am realizat pe ordonanþa 7 a Guvernului sistemul de canalizare în localitatea Cimpa, l-am finalizat, l-am predat prin hotãrîre de Consiliu Local în 2011 cãtre ApaServ în ideea de a-l administra, de a-l întreþine, de a-l folosi pentru cetãþenii din Cimpa. Din aproximativ 200 de beneficiari aproape 100 de beneficiari sînt branºaþi la sistemul de canalizare, mai mult decît atît la unii li s-a facturat ºi au plãtit sistemul de canalizare, dar acesta nu este în funcþiune. Respectiv staþia de epurare este închisã ºi din acest punct de vedere cetãþenii nu pot sã beneficieze de acest sistem. Trebuie sã se insiste sã se branºeze cetãþenii, noi am fãcut-o ca ºi Primãrie ºi realizatori de investiþie, dar dînsul nu vrea sã înþeleagã. Costel

Avram a asigurat cetãþenii din Cimpa cã are soluþii tehnice pentru existenderea reþelelor de apã potabilã în localitatea Cimpa unde o parte din cetãþeni, aproximativ 200 de familii folosesc de la captarea de la Voievodu apã industrialã. Noi vrem sã-i aducem abonaþi, vrem sã-i bãgãm bani în visteria ApaServ dar refuzã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. De cealaltã parte, Costel Avram precizeazã cã acea staþie nu poate fi folositã. Mai mult, Pãducel este acuzat de populism. ”Aºa s-a întîmplat ºi cu staþia de la Cimpa. Eu nu pot sã lucrez cu acea staþie fãcutã de domnul Pãducel fiindcã investiþiile majore care au fãcute în Petrila îmi dau posibilitatea sã leg cele douã canalizãri ºi totul sã se verse la Dãnuþoni. Dacã el vrea ºi populismul lui ieftin vrea sã cheltuiascã bani aiurea e problema lui, eu vreau sã conduc aceastã firmã dupã criterii economice, nu vreau sã dau bani aiurea, iar cei care sã sufere sã fie ceilalþi cetãþeni din Valea Jiului. vom încheia contracte ºi cu cetãþenii din Cimpa ºi vom face ºi aceastã canalizare sã meargã direct în Dãnuþoni fãrã sã fie staþia Cimpa, fie cã vrea sau nu domnul Pãducel”, a declarat Costel

Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Avram mai considerã cã acei bani pentru realizarea investiþiei au fost utilizaþi degeaba. ”Banii investiþi de Primãrie au fost în zadar, dar cînd domnul Pãducel a fãcut acea investiþie nu se avea în vedere investiþia care am fãcut-o noi acum. Dacã eu am fãcut o investiþie mare nu pot sã cheltui bani aiurea ca sã-i fac hatîrul domnului Pãducel”, a mai precizat Avram. Pãducel a mai precizat cã ”tot ce se deverseazã de la cetãþenii branºaþi la canalizare se deverseazã direct în Jiu”

De precizat cã Staþia de epurare aferentã canalizãrii a fost predatã SC Apa Serv acum trei ani conform legislaþiei, dar întreaga lucrare a fost efectuatã de cãtre Primãria Petrila, prin constructorul agreat SC Masa Adrigela SRL pentru suma de 50 miliarde lei vechi, cu susþinere financiarã guvernamentalã. Potrivit primarului Ilie Pãducel investiþia ce a costat

aproape 50 de miliarde de lei vechi este beneficã. Primarul spunea cã sistemul de canalizare este funcþional, la fel ca ºi staþia de epurare. Edilul sperã ca ºi restul populaþiei din Cimpa sã se racordeze la sistemul de canalizare afirmînd cã se vor cãuta soluþii în acest sens. De precizat cã Staþia de epurare ºi o mare parte a canalizãrii nu a funcþionat niciodatã.

Curãþã mizeria lãsatã de alþii obilizare generalã. Reprezentanþii M Sistemului Hidrotehnic Apele Române împreunã cu cei din primãriile din Valea Jiului au trecut la curãþarea malurilor râurilor din zonã. Dupã perioada sãrbãtorilor numãrul gunoaielor aruncate pe malurile apelor a crescut semnificativ. Monika BACIU ”Avem probleme, mai ales dupã începutul de an, dupã revelion ºi sãrbãtori au fost foarte multe deºeuri menajere, care au ajuns în apã. Lipsa precipitaþiilor au fãcut sã dãinuie mai mult pe maluri ºi pe albii. Noi am avut niºte acþiuni, am mers ºi la primãrii sã-i

cute albia pârâului Maleia era sufocatã de mizerii în

aceste zile peisajul s-a schimbat. Zeci de angajaþi ai primãriei Petroºani au luat la puricat fiecare centimetru al pârâului ºi au înlãturat mizeriile. ”Nu am aplicat sanþiuni. Având în vedere cã suntem în data de 16 nu am aplicat nicio sancþiune ºi aº vrea sã cred cã nu este cazul pentru cã agenþii eco-

nomici ºi primãriile ºi oamenii poate au învãþat ceva din anii trecuþi”, a mai spus sursa citatã. Primãriile din Valea Jiului au fost amendate în cursul anului trecut cu sume importante de bani pentru faptul cã nu au întreþinut în mod corespunzãtor albiile râurilor. mobilizãm. Primãria Petroºani a început pe Maleia, vom fi în control ºi la Petrila”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Mai mult, dacã zilele tre-

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Sezonul reducerilor în magazine

început un nou sezon de reduceri ºi, dacã nu aþi avut bani de Black Friday, ori de Crãciun, acum este momentul. Comercianþii spun cã la produsele de îmbrãcãminte sau încãlþãminte este cel mai mare procent ºi cã preþurile sunt tãiate ºi la jumãtate, ori chiar mai mult. Diana MITRACHE Cel mai mare centru comercial din Valea Jiului a demarat campania de reduceri ºi dupã sezonul de iarnã, acum este momentul în care produsele se ieftinesc considerabil. Totul

face parte din nouã campanie de început de an, prin care comercianþii atrag din nou cumpãrãtorii. ªi

se pare cã lucrurile încep sã meargã. „Avem reduceri de 30 % , chiar 50%, pentru orice produs pentru copii ºi pentru adulþi. Cumpãrãtorii sunt atraºi de etichetele cu preþul tãiat ºi asta este bine pentru toatã lumea”, spune o vânzãtoare. Sezonul se încheie în februarie, dar dupã aceea va urma goana dupã produsele dedicate Zilei Îndrã-

gostiþilor. Campania a demarat în mijlocul acestei sãptãmâni ºi, este prima din acest an. „S-a dat start campaniei de reduceri în incinta complexului nostru comercial. Operatorii practicã reduceri de la 20 la 70%. Acestea, în general, se aplicã, la îmbrãcãminte, încãlþãminte ºi nu numai.

Capace din material compozit în loc de metal

Elevii, invitaþi la n Petroºani, capacele de sunt înlocuite cu simulãri Îcele fier din material

u începere de luni, elevii de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani vor intra în febra examenelor.

compozit. Mãsura a fost luatã de autoritãþile locale, în colaborare cu societatea de distribuire a apei, pentru a scãpa de furturi.

dupã ce hoþii au crezut cã sunt bune pentru centrele de fier vechi, însã când au realizat cã n-au ce face cu ele le-au abandonat aproape de locul de unde le-au furat. „Înlocuim capacele doar dupã ce sunt furate cele din metal, cam 5 pe lunã. A fost aleasã varianta celor din materiale compozite pentru cã acestea nu se mai furã”, spun edilii. Noile capace vin în special din import, Ucraina mai precis, iar preþul acestora este achitat de la bugetul local al primãriei. Maximilian GÂNJU

Mai exact, canalele rãmâneau fãrã capace pentru cã „magneþii” le vindeau la fier vechi. Pentru La întâlnirea cu doar câþiva lei, hoþii puneau în examinatorii sunt pericol integritatea pietonilor dar aºteptaþi elevii din clasa a ºi a maºinilor. Acum, edilii locali XII-a precum ºi cei din sperã cã au rezolvat, în sfârºit, clasa a VIII-a. Prima problema dispariþiei capacelor de probã pe care o vor canal. Mãcar pentru o vreme, susþine aceºtia este cea le pânã când hoþii le vor gãsi o utilimba ºi literatura lizare ºi celor din material compozromânã. „Simulãrile sunt it. Unele dintre ele au dispãrut dedicate, în special, pregãtirea, pentru a obþine rezultate pentru reglarea activitãþii. bune la examenele din varã. Din Mai exact, pentru a vedea pe ce pãcate, pregãtirile pe care le-am domeniu trebuie sã ne concentrãm fãcut pânã în prezent au lãsat de dorit, pentru cã numãrul elevilor participanþi la acestea a fost foarte redus. Noi, totuºi, sperãm cã vom avea rezultate bune la examenele adevãrate”, a spus Gabriela Rus, director adjunct la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani. Lucrãrile de la simulãrile judeþene ale examenelor de Bacalaureat ºi Evaluarea Naþionalã vor fi corectate de cãtre profesorii de la unitatea ºcolarã. În luna februarie sunt programate noi simulãri, ale aceloraºi examene, dar la nivel naþional.

Mir cea NISTOR

Campania a început din 15 ianuarie ºi va þine pe tot parcursul lunii ianuarie, iar noi aºteptãm clienþii”, a declarat Sorel Duºa, administratorul Jiul Shoping Center.

Toate magazinele din Petroºani încearcã astfel sã-ºi atragîã clienþii ºi, de cele mai multe ori, produsele se ieftinesc considerabil, aºa încât vânzãrile sã poatã creºte simþitor. Urmãtoarea campanie de cumpãrãturi va fi, cu siguranþã de Valentine” s Day.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Actualitate 13

În lipsa zãpezii

Schiul a fost înlocuit cu drumeþii montane

mandã drumeþilor sã foloseascã echipament de iarnã ºi sã aibã

ârtii de nota 5. Asta îi aºteaptã pe turiºtii care vor sã-ºi petreacã week-endul în Staþiunea Straja. Iar asta nu din cauza celor care administreazã staþiunea, ci a temperaturilor prea ridicate pentru aceastã perioadã. Carmen COSMAN - PREDA În Straja se poate schia doar pe pârtiile Platoul Soarelui ºi 'Teleschi 3, dar condiþiile nu sunt grozave, dupã cum spun salvamontiºtii. „În ambele zone schiabile calitatea pârtiilor poate fi apreciatã cu

nota 5, pe o scarã de la 1 la 10. În absenþa ninsorilor naturale, pârtiile au fost întreþinute cu ajutorul tunurilor de zãpadã artificialã”, a explicat George Resiga. ºeful Formaþiei Salvamont Lupeni. În acest week-end la munte sunt aºteptaþi peste 1.500 de turiºti,

care trebuie sã se mulþumeascã cu puþina zãpadã de pe cele douã pârtii, ca urmare a acestei ierni primãvãratice. Pentru

unii turiºti, însã, vremea bunã nu e neapãrat un capãt de þarã, ci un îndemn la drumeþiile montane. Salvamontiºtii le reco-

Copii lãsaþi de izbeliºte

Noi încercãm sã-i atragem cãtre ºcoalã ºi sã-i ajutãm, mãcar, sã-ºi finalizeze studiile. Eu, ca profesor psiholog, încerc sã identific elevii care au probleme în

am mai înfiinþat un club intitulat „Cariera mea” prin intermediul cãruia ne dorim sã-i ajutãm pe tinerii aflaþi în dificultate sã-ºi gãseascã un drum în viaþã ºi sã le acordãm ºi sprijin psihologic. În principiu, noi intervenim doar în cazul apariþiei unor situaþii deosebite dar, deocamdatã nu am înregistrat astfel de cazuri”, a precizat Florin Muntean, profesor psiholog la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani. În municipiul Petroºani,

urma plecãrii pãrinþilor la muncã în strãinãtate. De 2 ani de zile avem contracte de parteneriat încheiate cu Organizaþia Caritas în vederea sprijinirii acestor copii. Apoi,

circa 400 de elevi au cel puþin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate. Aceºtia au rãmas în grija rudelor de pânã la gradul IV, a prietenilor de familie sau au ajuns în centre de plasament.

âteva mii de copii ºi adolescenþi din Valea Jiului au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate. În cazurile în care ambii pãrinþi au ales exilul, minorii au rãmas în grija bunicilor sau a altor rude. În acest timp, scãpaþi de sub un control mai strict, mulþi dintre elevi chiulesc de la ore sau chiar abandoneazã ºcoala. Mircea NISTOR La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani, de exemplu, 73 de copii (de la liceu ºi ºcoala generalã aflatã în subordine) au pãrinþii plecaþi în strãinãtate. Cu rare excepþii, aceºtia nu se aflã printre elevii cu rezultate deosebite la învãþãturã. „Nu pot sã spun cã avem probleme deosebite cu aceºti copii dar, din pãcate, mulþi dintre ei se confruntã cu unele probleme. Fie cã sunt legate de comportament sau de procesul educaþional aceºti copii „pãrãsiþi” întâmpinã probleme multiple. În principal, acestea sunt legate de lipsa de afectivitate ºi de lipsa supravegherii parentale, cauzã datoritã cãreia unii dintre ei ajung sã facã parte din diverse grupãri stradale ºi infracþionale.

stânci. „La altitudini mai mari de 1.800 de metri, pe timpul nopþii se formeazã gheaþã. Din acest motiv, existã posibilitatea ca turiºtii care merg pe trasee sã alunece pe stânci, ceea ce este foarte periculos”, spune George Resiga.

colþari de gheaþã ºi piolet, pentru a preveni alunecãrile accidentale pe

Nu mai vor sã înveþe

upã numai un semestru, câteva sute de copii din Valea Jiului au renunþat sau au fost nevoiþi sã renunþe la ºcoalã. În timp ce unii au ales sã nu mai meargã la ore ºi au fost exmatriculaþi, alþii s-au retras singuri. Dintre aceºtia din urmã, unii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã în strãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolo studiile. Mircea NISTOR

Alþii, însã, au ajuns „afarã” de capul lor în speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiar dacã sunt minori. Foarte puþini dintre elevii auto-exmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile. Nu de alta dar, au înþeles cã ºi un bacalaureat luat nu mai reprezintã o garanþie de

angajare, locurile de muncã în þarã fiind aproape inexistente. În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauza problemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã. Chiar dacã unii ar fi vrut sã-ºi continue studiile, pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor.

14 Program & Horoscop

9:00 Preþuieºte viaþa! 12:15 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 România vãzutã altfel 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Patinaj artistic 18:00 Superconsumatorul (r) 18:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Calea Europeanã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Patinaj artistic

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Un milion de probleme (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Rambo II 22:15 Luptãtorul cu dinamitã 0:15 Contact

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plan sentimental ºi financiar. Din acest motiv, suntetþ indispus ºi puteþi deveni irascibil. Pãstraþi-vã calmul ºi ascultaþi sfaturile prietenilor!

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Cuceritorul Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Viaþa fermierului (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Cavalerul nopþii

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 21:30 22:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani (r) Umbrele morþii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Santa Diabla 20:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:45 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Getafe Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Getafe Barcelona 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Interviurile Speciale DGS Ilie Dumitrescu 16:00 Handbal masculin: CSM Cãlãraºi - U Bucovina Suceava 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agitat din cauza unor schimbãri care survin la serviciu. Nu vã ieºiþi din fire, altfel riscaþi sã vã complicaþi situaþia. Fiþi calm cu persoana iubitã! Nu are rost sã vã certaþi pentru nimicuri.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã fiþi dezamãgit de un prieten. Fiþi mai prudent decât de obicei. Amânaþi investiþiile! Dupã-amiazã, o rudã bolnavã vã cere un împrumut. Vã liniºtiþi spre searã, în mijlocul familiei.

23 august *** 22 septembrie

Vã enervaþi din cauza un coleg de serviciu care vã face greutãþi. Nu este momentul sã luaþi decizii importante. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi concentra. Puneþi-vã ordine în idei. Evitaþi cearta cu o persoanã mai în vârstã din familie!

Astãzi este indicat sã evitaþi afacerile ºi întâlnirile cu prietenii. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã sã vã cearã un împrumut. Nu o refuzaþi, dacã puteþi. Spre searã, un prieten vã dã o veste bunã în legãturã cu un examen.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi nervos ºi aveþi tendinþa sã-i criticaþi pe toti cei din jur. Temperaþi-vã, ca sã nu vã îndepãrtaþi prietenii. Aflaþi cã veþi primi vizita unei rude din altã localitate. S-ar putea sã începeþi pregãtirile pentru concediu. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi dezamãgit de atitudinea unui partener de afaceri sau a unui colaborator. Nu puneþi la suflet! Concentraþivã asupra problemelor cu adevãrat importante. Astmosfera în familie este foarte bunã.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Se pare cã vã simþiþi obosit ºi fãrã chef de muncã. Amânaþi deciziile importante ºi dedicaþi-vã unor activitãþi de rutinã. Ar fi bine sã vã relaxaþi ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu!

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Este posibil sã aveþi dificultãþi de concentrare la serviciu, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã lãsaþi pradã melancoliei! Puteþi avea spor la treburi casnice. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã.

Nu vã convine nimic ºi vã enervaþi foarte uºor. Aveþi tendinþa sã cãutaþi cearta cu lumânarea, sub diferite pretexte. Nu faceþi din þânþar armãsar! Cu calm ºi rãbdare, totul se poate rezolva uºor.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa, o rudã apropiatã vã dã o veste neplãcutã. Nu vã îngrijoraþi! Problemele sunt trecãtoare. Evitaþi orice discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Este recomandabil sã amânaþi întâlnirile importante.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã vã certaþi cu partenerul de viaþã, pentru cã vi se pare cã a cheltuit cam mult. Ar fi bine sã þineþi cont ºi de dorinþele sale. Menajaþi-vã sãnãtatea. Odihniþi-vã ºi evitaþi activitãþile solicitante!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Avocatul Poporului vine, din nou, la Deva pentru audienþe

unedorenii care au nevoie de consultanþã juridicã sînt aºteptaþi joi, 23 ianuarie, începînd cu ora 10:30, la sediul prefecturii judeþului.

Aici, reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia al Avocatul Poporului vor acorda, din nou, audienþe locuitorilor judeþului, în cadrul unui program pus la punct de Prefectura Hunedoara la sfîrºitul anului 2011, cu scopul apropierii instituþiilor statului de cetãþeni.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 18 ianuarie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital în ordinea cronologicã a arieratelor, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã pe anul 2014 ºi estimãrile pe anii 2015 - 2017; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, pe anul 2014; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea utilizãrii excedentului anului 2012 pentru acoperirea definitivã a deficitului secþiunii de dezvoltare la sfârºitul exerciþiului bugetar 2013. PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

S.C CARPATICA ASIGURÃRI angajeazã

INSPECTORI ºi MANAGERI PORTOFOLIU Relaþii la numerele de telefon : 0747045311; 0735775721

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 2014

Oslea Hike&Ride Challenge ompetiþie unicã, ajunsã la a treia C ediþie. Zeci de iubitori ai sporturilor extreme îºi vor da întâlnire la Câmpu lui Neag, acolo unde în prima zi a primãverii (calendaristice) va avea loc o nouã ediþie a concursului Oslea Hike&Ride Challenge. Monika BACIU ”Pe 1 martie ia start la Uricani, Hunedoara a treia editie a Red Bull Oslea Hike&Ride singura competiþie de freeride snowboard ºi ski din Romania ce cuprinde ºi partea de urcare. Povestea Oslea continuã în acest an alãturi de unul dintre cele mai relevante branduri implicate în activitãþi ce þin de sporturi extreme. Astfel, Red Bull va fi partenerul principal al Clubului Alpin Valea Jiului în organizarea competiþiei”, se aratã în comunicatul organizatorilor. Oslea Hike & Ride Challenge este singurul concurs de freeride de la noi din þarã care include ºi partea de urcare a versantului, astfel cã participanþii îºi vor demonstra nu numai aptitudinile ºi calitãþile de rideri în timpul coborârii versantului ci ºi rezistenþa pe parcursul hike-ului de aproximativ 2 ore de la începutul concursului. Oslea HRC este compus dintr-un concurs de schi ºi snowboard urmat de un afterparty ºi este planificat sã se desfãºoare în data de 01.03.2014 în Masivul Oslea din Munþii Vâlcan. Acesta se adreseazã persoanelor cu vârsta de peste

18 ani ºi cu experienþã în freeride. ”Oslea Hike & Ride Challenge ar trebui sã reprezinte o normalitate în viata unui om, cu suiºuri ºi coborâºuri, o idee care ne îndrumã spre o zonã sãlbaticã, greu de controlat, unde, în mare parte, depindem de bunãvoinþa muntelui ºi a vremii. Cum imprevizibilul face parte din joc, competiþia a fost creatã pentru a ne deconecta de la viaþa de zi cu zi ºi pentru a oferi sufletului lucrul spre care acesta nu de puþine ori ne îndeamnã”, se aratã pe

site. Accesul în zona de concurs se face de preferat cu maºina de teren, neexistând transport în comun pânã la locul unde se desfãºoarã competiþia. Pentru concurenþii ce nu dispun de transport, drumul dus ºi întors de la ºi pânã la zona de concurs va fi asigurat de cãtre organizatori, mai exact din ultima staþie de maxi-taxi Uricani pânã la Câmpuºel ºi invers. Pentru ambele categorii, atât snowboard cât ºi schi, urcarea se va realiza la picior pe un traseu marcat cu urmã fãcutã. Pe întregul traseu vor exista 3 checkpointuri, primul la urcare ( în zona de ieºire din etajul pãdurii), al doilea pe creastã (în zona de începere a coborârii), iar

ultimul va fi poziþionat la finishul traseului ºi a coborârii. Urcarea are o lungime de aproximativ 3,5 km cu plecarea de la cota 1300 m pânã la nivelul crestei la 1940 m. Coborârea are aproximativ 1,4 km, iar înclinaþia versantului este de aproximativ 45'. În zona golului alpin terenul prezintã elemente de stâncã iar odatã cu coborârea acesta se întrepãtrunde cu zona de pãdure. Atât zona de coborâre cât ºi cea de urcare vor fi balizate, cu o zi sau maxim douã înainte de începerea

concursului, de cãtre echipa de organizare a evenimentului cu directa implicare a Salvamont Uricani. Pe parcursul întregului traseu vor exista echipe mobile ale Salvamontului care vor supraveghea concursul ºi se vor asigura de o desfãºurare sigurã ºi cât mai bunã a Oslea HRC. Înaintea începerii competiþiei, concurenþilor li se va face un scurt instructaj ce va cuprinde modul de utilizare ºi funcþionare a aparaturii pipes, precum ºi informaþii legate de organizarea ºi desfãºurarea concursului.