Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 531

Cronica Vãii Jiului Joi, 16 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

”Moºtenitorul” lui Moloþ, între iubire ºi respingere

Cerere de refacere a urmãririi penale în cazul ex-managerului de la Spitalul Lupeni >>> PAGINA A 3-A

Costel Avram: „Ioan Rus are un partid mare în spate, dar nu ºtie ce sã facã cu el”! >>> PAGINA A 3-A

Semafoarele devin sensuri giratorii >>> PAGINA A 4-A

Ziua Culturii Naþionale, sãrbãtoare la Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Pentru o soluþie simplã, Pãducel joacã un teatru absurd cu Costel Avram >>> PAGINA A 7-A

Mina Petrila va funcþiona în primul trimestru al anului 2015 >>> PAGINA A 11-A

Ninge în Straja, cabanierii sperã sã salveze sezonul

>>> PAGINA A 13-A

„Revoluþia zãpezii Big - Extreme Party“, la Transalpina Ski Resort >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014 rocesul exdirectorului P spitalelor din

Vulcan ºi Lupeni, Mariana Mateescu, s-ar putea întinde mult ºi bine. Asta dupã ce judecãtorii de la Petroºani au constatat cã actul de sesizare a instanþei nu este în regulã, iar apãrãtorul acesteia a cerut ºi refacerea urmãririi penale. Teoretic, Mariana Mateescu ar trebui sã se prezinte luni din nou în faþa instanþei de judecatã. Practic, însã, este greu de crezut cã la acest termen se poate întâmpla altceva în afarã de o nouã amânare a cauzei. Iar

Cerere de refacere a urmãririi penale în cazul ex-managerului de la Spitalul Lupeni

acest lucru se datoreazã faptului cã, la ultimul termen de judecatã din luna decembrie, instanþa a decis

restituirea dosarului la procurorul de caz pentru refacerea rechizitoriului. Astfel, magistraþii de la

Costel Avram: „Ioan Rus are un partid mare în spate, dar nu ºtie ce sã facã cu el”!

upã ce a acuzat mai mulþi membri de partid cã l-ar ataca pentru cã au fost momiþi de liderul PNL Petrila, Costel Avram, sã treacã la liberali, preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, spune cã eventualele probleme dintre el ºi fruntaºul liberal s-au rezolvat în urma unei discuþii pe care au avut-o. O discuþie care nu a avut niciodatã loc, spune însã Avram. Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, spune cã a rezolvat toate neînþelegerile cu coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram, ca urmare a unei discuþii purtate de cei doi. „Am avut o discuþie cu Costel Avram ºi am lãmurit toate neînþelegerile”, susþine Rus. Dar Costel Avram nu ºtie nimic de nicio discuþie dintre el ºi Rus, despre care spune cã are un partid mare în spate, dar nu ºtie ce sã facã cu el. „Nu am avut nicio discuþie cu Ioan Rus, nu am nimic de împãrþit cu acesta. Ioan Rus este prea mic. Are un partid mare în spate, dar nu ºtie ce sã facã cu el”, a declarat liderul PNL

Petroºani au constatat neregularitatea actului de sesizare a instanþei ºi, în consecinþã, au dispus ”restituirea cauzei la procuror pentru refacerea rechizitoriului în sensul înlãturãrii neregularitãþii pânã la termenul de judecatã acordat la data de 20 ianuarie 2014”. Dacã procurorii vor putea finaliza rechizitoriul, aºa cum au cerut judecãtorii, mai trebuie luatã în discuþie, tot la termenul de luni, cererii de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale, aºa cum a cerut apãrãtorul Marianei Mateescu. Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate

Publicã a judeþului Hunedoara, pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care aceasta deþinea funcþia de manager al Spitalului Municipal Lupeni. Dosarul a ajuns pe rolul instanþei la începutul lunii iunie a.c., prejudiciul fiind calculat la 70.000 de lei, despre cele douã instituþii susþin cã au fost cheltuiþi de fostul director al Spitalului

Repararea schiurilor, o nouã afacere

e la sfârºitul anului trecut, în Valea Jiului, a pornit la drum o nouã afacere. Mai exact, este vorba despre unicul atelier de reparat schiuri din zonã, acesta fiind amplasat în Petroºani.

Petrila ºi coordonatorul PNL pe Valea Jiului, Costel Avram. În PSD Petroºani apele sunt tulburi, chiar dacã liderul social – democraþilor hunedoreni, Laurenþiu Nistor, a încercat sã medieze problemele interne. Mai mulþi membri importanþi ai organizaþiei de la Petroºani au plecat deja din partid ºi mai sunt încã destui care se gândesc sã facã acest pas. Iar dintre cei care au rãmas, nu puþini sunt cei care îl acuzã pe liderul lor de inactivitate politicã, dar ºi de faptul cã îºi urmãreºte propriul interes. Car men COSMAN-PREDA

Ideea i-a venit unui localnic, împãtimit al sporturilor de iarnã, care a achiþionat un aparat care ascute canturile, astupã ºanþurile ºi unge cu cearã schiurile ºi skate-board-urile. „M-am gândit sã investesc în acest domeniu pentru cã iubesc sporturile de iarnã ºi apoi pentru

Actualitate 3 Municipal Lupeni. Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu. Dupã ce a plecat de la Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a anului trecut. Car men COSMAN-PREDA

cã nu mai ºtiu sã existe un astfel de atelier în Valea Jiului. Pânã acum, pentru a-mi recondiþiona echipamentul de schiat trebuia sã merg pânã la Novaci, iar costurile unei astfel de deplasãri, la care se adãugau ºi banii achitaþi pentru reparaþii, erau destul de mari. Prin urmare, m-am decis sã deschid un astfel de atelier acasã, în Petroºani.

Aparatele necesare le-am adus de la Oradea ºi mã bucur cã am oameni care vin la atelierul meu. Din pãcate, vremea caldã ºi fãrã zãpadã reprezintã un impediment pentru mine dar sper ca iarna sã-ºi reintre în drepturi în perioada imediat urmãtoare”, a spus Dorinel Creþan. Deºi aflatã la început de drum afacerea merge destul de bine. Cel puþin aºa susþine cel care a avut ideea înfiinþãrii unui astfel de atelier. Pânã acum, în doar o lunã de zile, acesta a reparat circa 150 de perechi de schiuri. Mir cea NISTOR

4 Actualitate

Semafoarele devin sensuri giratorii

oar douã intersecþii mai rãmân semaforizate în municipiul Petroºani, iar toate celelalte vor fi desfiinþate. Autoritãþile locale se gândesc sã le înlocuiascã pe unele cu sensuri giratorii. Nu mai funcþioneazã ºi nici nu vor mai funcþiona. Vorbim despre semafoarele din municipiul Petroºani, care fie s-au stricat ºi vor fi reparate, fie vor fi desfiinþate. Decizia le aparþine celor din primãrie, care spun cã au luat în calcul câteva variante. „În momentul acesta nu funcþioneazã cel de la spital. Unul l-am desfiinþat, cel de la Teatru ºi acolo nici nu o sã îi mai dãm drumul

pentru cã mai mult încurcã circulaþia. Pe viitor, la spital, vrem sã facem un sens giratoriu ºi rãmâne de vãzut dacã vom lãsa ºi semaforul, pentru cã nu va fi un sens giratoriu prea mare, ci doar unul de un metru ºi jumãtate sau doi metri ºi rãmâne în studiu, dar oricum îl facem anul acesta”, a declarat Marian Popescu, city manager Petroºani.

Singurele semafoare care vor rãmâne în funcþiune ca sã fluidizeze traficul în Petroºani rãmân în centrul oraºului. Este vorba despre cel de lângã Casa de Culturã a studenþilor ºi cel de la piaþã. La teatru nu va mai funcþiona deloc nici un semafor ºi reparaþiile vor viza de acum încolo doar aparatele din zona centralã, restul urmând sã fie înlocuite sau desfiinþate. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

n judeþul Hunedoara sunt cu peste cinci mii de ºoferi mai mulþi faþã de începutul anului 2013, în timp ce alþi trei mii de hunedoreni au reuºit sã îºi mai adauge o categorie pe permisul de conducere. În privinþa conducãtorilor de mopede, 52 de persoane au obþinut permisul pentru acest vehicul, adicã pentru categoria AM care a fost introdusã în urmã cu un an. Peste 5000 de hunedoreni au devenit ºoferi pe parcursul anului trecut. Cei mai mulþi dintre aceºtia au optat pentru categoria B. În acelaºi timp, au existat ºi persoane care au obþinut permis de conducere pentru motoare sau pentru o categorie de profesioniºti. “În 2013, au obþinut permis pentru o categorie în jur de 8000 de persoane, iar

Mai puþini bani la Uricani

inisterul de Finanþe nu a fost prea generos cu primãriile din Valea Jiului pânã acum. La Uricani, spre exemplu, administraþia are un buget mai mic decât cel din 2013. Primãria de la Uricani are un buget mai mic decât cel de anul trecut, lucru care îngreuneazã

5.000 de noi ºoferi în judeþul Hunedoara

dintre aceºtia în jur de 5300 sînt pentru categoria B. Diferenþa o constituie cei care deþineau deja permis pentru o categorie”, a declara Nicolae Marin, ºef SPCRPCIV Hunedoara. ªi, dacã tot vorbim despre permise de conducere, nu putem sã nu amintim categoria AM care a fost introdusã în urmã cu exact un an ºi care este necesarã pentru conducãtorii de mopede. Se pare, însã, cã aceºtia nu s-au înghesuit sã obþinã un permis de conducere.

„Avem 52 de persoane care au obþinut categoria AM ºi undeva la 60 pentru categoria A”, a mai precizat Nicolae Marin. Potrivit reprezentanþilor serviciului public comunitar regim permise de conducere ºi înmatriculãri vehicule Hunedoara, aproape jumãtate dintre cei care susþin examenul pentru permisul de conducere pentru prima datã, sînt respinºi la proba teoreticã, aceºtia reuºind sã promoveze doar la urmãtoarele încercãri. Luiza ANDRONACHE

punerea în practicã a tuturor planurile. Cu toate acestea, însã, edilul ºef de aici spune cã va încerca sã se descurce ºi aºa. „În prima fazã vorbim de sumele de echilibrare a bugetelor locale de la finanþe, care sunt mai mici. Mi-au venit mai puþini bani decât anul trecut. Vom vedea dincolo,la Consiliul Judeþean ce se întâmplã”, a precizat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. În curând trebuie sã se facã împãrþirea banilor de la Consiliul Judeþean, iar atunci se vor întregi bugetele locale. (Luiza ANDRONACHE)

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Scrisoare la început de an Fãrã zãpadã, fãrã speranþã, cu sãrãcia sub “pricoita” ºi gîndul rãu cuibãrit în suflet, romanul a pãºit în 2014… Este un an în care parcã mai mult ca niciodatã “tîrgoveþul” de rînd este deznãdãjduit. În Valea Jiului mineritul piere încet dar sigur. Mai sunt 4 ani de zile pînã cînd S.N.I.M.V.J îºi va încheia activitatea, aceastã mãsurã îngroºînd stratul celor care aºteaptã poºtaºul o datã pe lunã. Suntem din ce în ce mai bãtrîni, mai sãraci ºi mai neputincioºi. Tinerii “burduºesc” autocarele care pleacã spre Spania, Italia, Anglia ori marile oraºe din þarã. În urma lor pãrinþi ºi/sau bunici cu ochii în lacrimi. VALEA JIULUI rãmîne în urmã, un azil de bãtrîni în care se bea, se mãnîncã (dacã este ce), se doarme ºi se moare. Este trist, dezarmant, apãsãtor, însã aºa stau lucrurile. Din cînd în cînd se mai “festeste” cîte un gard, se mai astupa cîte o groapã, în anii electorali se mai minte, în rest nimic. Investiþiile în turism s-au oprit, investitorii locali, dacã nu îºi beau ceafeaua la D.I.I.C.O.T, sînt lipsiþi de vlagã, împovãraþi de sãrãcia celor care ar trebuie sã le fie client. Oamenii politici sînt lipsiþi de reactive. Unii nu pot, pe alþii îi doare-n cur, cei mai mulþi nu sunt bãgaþi în seamã. Aceasta este tabloul începutului de an pentru VALEA JIULUI, o zonã în care dacã nu se intervine urgent, va deveni nu peste mult timp cel mai mare cimitir din România, vizitat din cînd în cînd de cei plecaþi departe…

Eminescu a venit prin poºtã

ZIUA CULTURII NAÞIONALE, sãrbãtoare la Petroºani Z

eci de tineri de la liceele din Petroºani au recitat poezii ale lui Mihai Eminescu, unele traduse în alte limbi ºi au cântat într-un spectacol dedicat Zilei Culturii Naþionale. Totul s-a desfãºurat la sala de marmurã, unde tinerii au adus în actualitate ziua de 15 ianuarie. În plus, copiii mai mici au venit la Biblioteca municipalã, tot pentru a recita poezii.

Elevii de la liceele din Petroºani s-au întrecut în recitaluri inedite, unele în limbi de circulaþie internaþionalã, în care au fost traduse operele marelui Mihai Eminescu, dar au ºi cântat. A fost un bun prilej pentru a ne aduce aminte cã Ziua Culturii Naþionale

coincide cu ziua de naºtere a marelui Mihai Eminescu ºi tocmai de aceea, tinerii au spus poezii semnate de Mihai Eminescu. Gazda spectacolului au fost edilii din Petroºani, care au þinut sã marcheze acest eveniment an de an. „Ce poþi sã spui despre marele Eminescu? Oricât ai spune, sunt prea puþine. Vreau doar sã reamintesc ce a spus Constantin Noica ºi anume cã Eminescu este omul deplin al culturii româneºti, iar

Geo Bogza spunea cã este cel al cãrui nume niciodatã nu trebuie luat în deºert. Dacã Spania a declarat Ziua Naþionalã a culturii spaniole, ziua în care Miguel de Cervantez, Parlamentul României, prin Legea 231/2010, a declarat ziua Culturii naþionale aceastã minunatã zi a poetului naþional ºi cred cã o zi mai potrivitã nici cã se putea”, a spus Adrian Negoe, secretar al Primãriei Petroºani. Ziua culturii naþionale a fost marcatã ºi la Biblioteca municipalã din Petroºani, unde au ajuns copiii din clasa a II-a. Toþi s-au adunat aici pentru a recita poezii, în lumea cãrþilor, la bibliotecã, acolo unde bibliotecarele le-au pregãtit ºi un raft cu cele mai importante colecþii de poezii ale lui Mihai Eminescu. Diana MITRACHE

ne spun chiar ei. „Sper ca oamenii sã îºi aminteascã de Mihai Eminescu”, a spus o fetiþã dupã ce a pus plicul în

cutia poºtalã cu numãrul favorit. „Eu cred cã oamenii trebuie sã îºi aduncã aminte de marele poet, deoarece este bine sã fim mai cultivaþi”, a afirmat ºi o altã fetiþã care a avut nevoie de ajutor ca sã punã scrisoarea în cutie. Nici cei care au rãmas la ºcoalã nu au uitat de marele poet, iar în sala de festivitãþi, au recitat poezii.

u scris poezii de Eminescu ºi apoi le-au trimis cãtre locuitorii din preajma ºcolii. O clasã de copii de la Colegiul Mihai Eminescu a mers din bloc în bloc cu scopul de a promova poezia poetului naþional.

Fiecare ºi-a ales o poezie, a copiat-o ºi apoi, dupã ce a împãturit foaia pe care a scris, a trimis-o sub forma unei scrisori, într-un plic, unui necunoscut. Sunt copiii de la Colegiul Mihai Eminescu din Petroºani, care au vrut sã serbeze altfel, mult

mai original, ziua de naºtere a inegalabilului Mihai Eminescu. Aºa cã fiecare ºi-a ales o poezie. „ Am ales poezia Floare Albastrã ºi acum o pun în plic”, ne-a explicat o elevã din clasa a V-a, în timp ce un alt coleg al sãu ne-a dat ºi câteva

detalii în plus. „ Am scris o poezie ºi noi acum o sã o ducem oamenilor, ca sã îºi aduncã aminte cã poeziile sunt foarte frumoase”, a spus acesta. Zis ºi fãcut. Fiecare a luat plicul ºi a plecat în apropierea ºcolii. Unii sunt micuþi ºi, chiar dacã au avut nevoie de ajutor ca sã ajungã la cutia poºtalã, gestul a contat. Ce au vrut sã facã mai exact,

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Nici în acest an nu sunt bani pentru construcþia ANL-urilor de la Petroºani

”Noi nu vom renunþa la acest proiect însã perspectiva de a se realiza

depinde foarte mult de Guvern, de banii pe care îi trimite Guvernul ori Primãria municipiului Petroºani nu poate renunþa ºi va renunþa niciodatã la acest proiect însã el va fi tergiversat aºa cum se întâmplã în acest moment”, a mai precizat sursa citatã. Administraþia localã are asta în plan de multã vreme, a întocmit toatã documentaþia ºi a depus-o la timp însã, startul nu se întrevede nicicum. La Petroºani ar fi urmat sã fie construite douã blocuri ANL pe strada Pãcii.

Poduri Timisoara ºi SC GECOR SRL, societãþile Eurospeed, SC PORR BAU GmbH, SC SELINA SRL + DOPRASTAV AS. Potrivit respons-

abililor CNADNR, pentru anul 2013 nu a fost semnat de companie niciun contract de deszãpezire atribuit prin încredinþare directã.

ici în acest an nu sunt ºanse ca administraþia localã de la Petroºani sã demareze construcþia blocurilor ANL. De mai bine de patru ani se aºteaptã fonduri de la Guvern pentru acest proiect important pentru municipalitate ºi pentru tineri, însã nici anul acesta veºtile nu sunt optimiste. Monika BACIU ”Din pãcate noul an nu a adus veºti bune în ceea ce priveºte acest proiect. De trei ani de zile documentaþia este depusã la Ministerul Dezvoltãrii ºi singurul

rãspuns care a venit la un moment dat a fost cã nu existã bani pentru finalizarea acestui proiect. Din discuþiile pe care leam avut cu colegii mei care monitorizeazã aceste lucruri speranþele sunt foarte

mici spre deloc pentru cã este deja cunoscutã teza cã nu sunt bani a dezvolta proiecte în acest an”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Municipalitatea nu va renunþa la acest

proiect chiar dacã vor mai trece ani pânã când aceste imobile vor fi construite.

Contestaþiile încurcã contractele N oroc cã nu a nins. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a întâmpinat dificultãþi în atribuirea contractelor de deszãpezire a drumurilor naþionale pentru acest sezon de iarnã. Problemele se datoreazã societãþilor care au depus mai multe contestaþii. Monika BACIU ”Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale în calitate de autoritate contractantã, pentru acele loturi pentru care procedurile de licitaþie deschisã nu au fost

finalizate datoritã contestaþiilor depuse sau au fost anulane, s-au demarat proceduri de negociere fãrã publicarea unui anunþ de participare (...) în urma cãrora s-au încheiat sau vor fi încheiate contracte de achiziþie publicã ºi nu

acorduri cadru, durata acestora neputând fi mai mare decât cea necesarã, pentru a face faþã situaþiei de urgenþã care a determinat aplicarea procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare. Aceste con-

tracte conþin o clauzã prin care îºi înceteazã valabilitatea cu data semnãrii Acordului Cadru încheiat în urma finalizãrii procedurii de licitaþie deschisã”, se aratã în documentele CNADNR. Potrivit informaþiilor de pe siteul CNADNR, la nivelul judeþelor Hunedoara ºi Alba de procesul de deszãpezire sunt responsabili cei de la Drumuri si

Acoperiºurile - pericol public trebuie reparate

roprietarii de apartamente din centrul civic al municipiului Petroºani sunt obligaþi sã verifice starea acoperiºurilor blocurilor, iar acolo unde este necesar sã le repare. Carmen COSMAN - PREDA Unii au fãcut deja reparaþiile necesare, alþii aºteaptã primãvara pentru a fi siguri cã o nouã zãpadã nu leva zãdãrnici munca. Asta dupã ce reprezentanþii municipalitãþii le-au pus în vedere cã reparaþiile sunt obligatorii, dupã

ce s-a constatat cã multe dintre acoperiºuri pot deveni pericol public. „Am pus afiºe la toate blocurile din centrul civic pentru a conºtientiza populaþia cu privire la pericolul pe care îl pot reprezenta acoperiºurile degradate. Am vãzut cã unii s-au apucat de lucrãri.

Oricum, dacã nus e conformeazã, locatarii sunt pasibili de amenzi”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Distruse de intem-

perii, unele dintre acoperiºuri pot fi luate de vânt în totalitate sua parþial ºi, astfel, pot deveni periculoase pentru cei care trec prin zonã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Pentru o soluþie simplã,

Pãducel joacã un teatru absurd cu Costel Avram eatru” absurd între Pãducel ºi ”T Avram. Primarul oraºului Petrila îl acuzã pe Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului de faptul cã nu doreºte sã încheie contracte de prestãri-servicii cu locatarii blocurilor sociale. De cealaltã parte, Costel Avram spune cã va încheia contracte însã nu cu chiriaºii, aceasta fiind o mãsurã de siguranþã. ”În ultima perioadã se vede rea-voinþã ºi oponenþã totalã din partea domnului Avram în ceea ce priveºte deservirea populaþiei oraºului Petrila cu serviciile care trebuie sã le facã singurul operator autorizat ApaServ Valea Jiului prin persoana domnului Costel Avram. În data de 23 decembrie am dat celor 64 de beneficiari ai blocurilor de locuinþe din Lonea, le-am încheiat contractele de închiriere dându-le posibilitatea acestora sã-ºi încheie contractele pentru serviciile ºi utilitãþile de care urmeazã sã beneficieze, respectiv, apã, gaz, curent, gunoi. La toate celelalte trei au fost primite dosarele pentru încheierea contractelor, singurul operator prestatoare de servicii este ApaServ, este domnul Costel Avram care face servicii de corespondenþã cu Primãria Petrila ºi solicitã ºi impune, dicteazã ca Primãria oraºului Petrila sã facã con-

tracte cu ApaServ. Niciodatã pânã acum nu s-a întâmplat aºa ceva, ca primãria în calitate de proprietar de locuinþe sã facã contracte. Fiecare îºi face contract individual pentru serviciile de care trebuie sã beneficieze”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Juristul Primãriei Petrila, Toma Vãrgatu, susþine cu legea în faþã punctul de vedere al edilului. ”Potrivit contractului de locaþiune care s-a încheiat cu locatarii care urmeazã sã se mute în locuinþele noi în cele patru blocuri, conform contractului chiriaºii pot sã îºi încheie în nume propriu pentru cã ei sunt utilizatorii, contractele pentru furnizarea energiei electrice, a apei, a gazului, a gunoiului ºi toate utilitãþile de care trebuie sã beneficieze. Ei sunt utilizatori. Are calitatea de utilizator individual al serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare orice persoanã fizicã sau

T juridicã ce deþine în calitate de proprietar ori cu drept de folosinþã dat de proprietar, în cazul nostru, un imobil având branºament propriu de apã potabilã sau racord propriu de canalizare ºi care beneficiazã de serviciile operatorului pe bazã de contract de prestare-furnizare încheiat în nume propriu. ApaServ susþine cã proprietarul blocurilor suntem noi ºi au venit cu contoar la casa scãrii. Legea mai spune cã sunt consideraþi utilizatori individuali ai serviciului de alimentare cu apã ºi de canalizare ºi persoanele fizice sau juridice care nu au

branºament propriu de apã potabilã, respectiv racord propriu de apã ºi canalizare. existã contoare de apã în fiecare apartament. Poate fi individualizat consumul de apã pentru fiecare utilizator”, a declarat Toma Vãrgatu, secretarul Primãriei Petrila. Teatrul absurdului continuã între cele douã instituþii. Pãducel afirmã cã nu are habar de ce Costel Avram nu doreºte sã încheie acele contracte. Ba mai mult, Pãducel a apelat ºi la preºedintele CJH Mircea Ioan Moloþ, care i-a rãspuns cã aceste probleme þin de ”bucãtãriile interne” ale celor douã pãrþi implicate.

”Nici eu nu pot sã ºtiu (de ce nu a încheiat Costel Avram contractele la apã-n.r.). am avut mai multe discuþii telefonice cu dumnealui, mi-a promis cã se vor încheia contractele. L-am rugat ºi pe domnul preºedinte Mircea Ioan Moloþ sã mã ajute. Nu poate sã dea nimeni ordin domnului Costel Avram. Refuzã încheierea acestor contracte”, a mai spus Pãducel. De cealaltã parte stã Costel Avram, directorul societãþii de apã din Valea Jiului, care spune cã nu încheie contractele direct cu chiriaºii pe motive de siguranþã. Societatea de apã trebuie sã fie profitabilã, iar în momentul de faþã nu sunt acceptate alte pierderi de naturã financiarã. ”Este foaret adevãrat cã acei chiriaºi nu îºi pot face contracte la apã. Am avut discuþii cu primarul Pãducel, am avut inclusiv foarte multe documente scrise, corespondenþã între SC ApaServ ºi primãria de la Petrila. La blocurile ANL existã o fluctuaþie foarte mare. Stau trei luni-cinci luni, apoi pleacã iar noi de la SC ApaServ rãmânem cu banii neluaþi. E o greºealã cã Pãducel nu a fãcut contorizare individualã. Dacã la ENEL nu plãteºti îþi

taie curentul, la apã nu s-a fãcut nimic. Dacã domnul Pãducel învãþa de la domnul Ile, de la domnul Resmeriþã cã toate blocurile noi au venit cu contorizare individualã nu era nicio problemã. Închei contract cu primãria oraºului Petrila care este beneficiarul acestor blocuri, iar în momentul când sunt în asociaþie vor încheia cu asociaþie. Pânã atunci ApaServ Valea Jiului nu va încheia contracte cu încã 64 de oameni ºi sã se îmnulþeascã lista datorinicilor. Ne luãm mãsuri”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Mai mult, soluþia lui Avram este simplã. La nivelul celor patru blocuri de locuinþe sociale din Petrila trebuie sã se constituie o asociaþie de proprietari, iar atunci pot fi încheiate contractele. ”Vom gãsi soluþiile dacã primãria va încheia contractul cu noi. Primãria trebuie sã punã un reprezentant pe scarã, este problema lor. Ei trebuie sã respecte legea ºi eu conduc aceastã firmã dupã criterii economice, dau apã dacã primesc bani”, a mai spus Avram. În momentul de faþã chiriaºii blocurilor de locuinþe sociale din Petrila beneficiazã de apã potabilã, însã aceºtia nu au contracte încheiate cu societatea de apã. Monika BACIU

8 Actualitate

ezbaterile privind posibile alegeri la ºefia Consiliului Judeþean Hunedora ºi alegeri la expirarea madatelor conducãtorilor PNL filiala judeþeanã, au arãtat cã a intrat în gura locuitorilor Vãii Jiului, gradual, de vreo trei luni, vicepreºedintele CJH ºi vicepreºedinte PNL, omul doi din judeþ, Tiberiu Balint. Mulþi îl plac pentru cã ”e bãiat prezentabil”, alþii pentru discurs, dar sunt ºi destui care îl considerã arogant, iar cauza ar fi ascensiunea meteoricã spre vârf, fãrã sã ardã etapele temeinic. Controversele existã ºi printre oamenii de rând ºi printre ºefi de partide ºi chiar în rândul colegilor liberali. Dupã înfiinþarea Biroului Consiliului Judeþean Hunedoara, la Petroºani, pentru a veni în întâmpinarea locuitorilor Vãii Jiului pentru sesizãri ºi cereri, au stat de vorbã cu oamenii preºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ, vicepreºedinþii CJH Ioan Rus ºi Tiberiu Balint. Comparativ cu colegul sãu de vicepreºedenþie judeþeanã, Tiberiu Balint a ”intrat” în casele oamenilor prin declaraþii în presa scrisã, vocea sa a invadat eterul Vãii Jiului, iar ecranele televiziunilor locale arãtatu chipul unui bãrbat tânãr, prezentabil, cu discurs cursiv. Acesta fãcea anunþuri cu privire la

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

realizãri ºi proiecte de viitor sau în derulare, încât au fost destui care au întrebat: nu mai e Moloþ la judeþ? Asta pentru cã de regulã, Mircea Ioan Moloþ informa cetãþenii dintre Jiuri.

”Moºtenitorul” lui Moloþ, între iubire ºi respingere

Chiar aºa! Se pare cã Balint a preluat o parte din ”atribuþiile de imagi-

ne” ale preºedintelui judeþului. Întrebând în dreapta ºi în stânga deveanã a preºedintelui CJH, ni s-a rãspuns: ”Chiar nu ºtiaþi? Daa, Mircea Moloþ îl pregãteºte sã-l lase urmaº al sãu, cum s-ar spune. Da, din cauza asta ºi la voi este activ, pentru a-l cunoaºte cetãþenii Vãii Jiului”. Pãrerile sunt împãrþite printre locuitori, la Petrila ºi Petroºani, privind un preºedinte nou la judeþ, în persoana tânãrului Balint. Unii spun cã este bine sã vinã oameni tineri pe funcþii de conducere, alþii spun cã l-au vãzut la televizor pe Tiberiu Balint ºi li s-a pãrut un om rece, alþii

cã li s-a pãrut arogant, dar cã vorbeºte bine, altora – un bãrbat fain

ºi sincer etc. Dar majoritatea nu ºtiau cine este. ”Îi bãiat fain, aratã bine, dar nu ºtiu ce nu-mi place la el. Parcã spune o lecþie. ªi aºa cum o spune, zici cã numa el are dreptate. L-am vãzut la televizor. Dar nici ãia care prezintã emisiunile nu-l supãrã cu vreo întrebare mai acãtãri. ªi dacã spui cã-s toþi pe-o mânã, se supãrã. Lasã, cã nici dumneata nu o sã scrii ce zic” – a declarat, cu o atitudine de om sfãtos, Ioan Banici, fost ºef sector la mina Petrila. ”O datã l-am vãzut la Mondo TV. ªtiam cã este la Consiliul Judeþean pentru cã a

venit cu Mircea Moloþ. Nu ºtiu ce sã zic. Mie îmi plac oamenii spontani, care mai zic ºi o glumã ºi îºi mai ºi recunosc greºelile atunci când sesizezi. Da, este un tip prezentabil”Margareta Duinea, care are o afacere familialã, din Petroºani. ”Ooo, îmi place tipul. Parcã dv. aþi scris cã o idee de-a lui vrea sã izoleze Valea ºi dupã aia ºi-a cerut scuze în nu ºtiu ce ziar cã s-a exprimat greºit. Tare omu. Mie mi-a plãcut cã e frumos, poate prea serios. Mi-ar place sã fie mai relaxat” – a declarat Izabela Mathon Pop, din Petroºani. ªi printre colegii de partid ai lui Tiberiu Balint pãrerile sunt împãrþite, deºi Balint

conduce organizaþia PNL Deva, cotatã ca fiind cea mai bunã din judeþ. În plus, acesta este considerat a fi umbra lui Mircea Ioan Moloþ, al doilea din PNL filiala judeþanã þinându-i locul preºedintelui când acesta lipseºte. Totuºi, creºterea sa în ierarhie, fãrã sã ardã etapã cu etapã temeinic, ci doar prin împingerea sa spre vârf de cãtre susþinãtori, ºefi ºi oameni cu influenþã, a supãrat destui liberali. Printre ei existã ºi atitudini de genul: dacã va fi Balint candidatul nostru la Consiliul Judeþean, eu nu-l votez . N-am aflat dacã acesta va fi votat în unanimitate în funcþia de preºedinte al PNL Hunedoara, în acest an 2014, deºi Tiberiu Balint poate sta liniºtit. Mircea Ioan Moloþ nu are nici un contracandidat, dar... Majoritate va avea Tiberiu Balint dacã recomandarea vine de la conducere, în condiþiile în care Moloþ nu ar mai vrea sã candideze. În mare parte liberalii sunt disciplinaþi, chiar dacã mai comenteazã. ªi apoi ce sã votezi? Cã de regulã existã un singur candidat propus filialelor locale pentru votul de susþinere. Ileana FIRÞULESCU

Modificãrile aduse Codului Penal sunt NECONSTITUÞIONALE. Superimunitatea, RESPINSÃ

odificãrile la Codul Penal adoptate de Camera Deputaþilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituþionale, a decis, miercuri, Curtea Constituþionalã. Decizia a fost luatã în unanimitate de cei 9 judecãtori ai Curþii. În urma analizãrii modificãrilor aduse Codului Penal, Curtea Constituþionalã a decis cã acestea sunt neconstituþionale. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a sesizat Curtea Constituþionalã în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC cã modificãrile aduse Codului Penal, în urma cãrora s-ar putea concluziona cã anumite persoane "sunt deasupra legii", neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracþiuni de corupþie, pot fi considerate incompatibile cu funcþionarea statului de drept. Potrivit instanþei supreme, prin modificarea legii, în sensul cã sunt scoºi din categoria funcþionarilor publici preºedintele României, deputaþii ºi senatorii, precum ºi persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar ºi prin schimbãrile aduse la conflictul de interese, "s-ar putea desprinde concluzia cã toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal ºi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracþiunii de conflict de interese prevãzutã în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate ºi pedepsite pentru sãvârºirea unor infracþi-

uni de serviciu sau de corupþie, fapt care ar fi incompatibil cu funcþionarea statului de drept". Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenþa de tratament juridic instituitã prin modificãrile Codului penal nu are o “justificare obiectivã ºi rezonabilã", în condiþiile în care conduce la "excluderea incidenþei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaºi situaþie cu persoanele cãrora normele de incriminare le sunt aplicabile".

care parlamentarii au fost scoºi din categoria funcþionarilor publici. Modificãrile la Codul Penal adoptate de Camera Deputaþilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiþie de anul trecut. Prin una dintre modificãri, preºedintele ºi parlamentarii au fost scoºi din categoria funcþionarilor publici prevãzutã în Codul Penal. În aceeaºi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se

Reacþia lui Bãsescu nu a fost singularã. Astfel, Direcþia Naþionalã Anticorupþie a arãtat cã, în urma modificãrilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimiºi în judecatã pentru fapte de corupþie sau asimilate acestei infracþiuni ar putea sã fie achitaþi, iar cei aflaþi în detenþie, prin condamnãri definitive, ar putea fi puºi în libertate. La rândul sãu, preºedintele Agenþiei Naþionale de Integritate, Horia Georgescu, susþinea cã, în urma modificãrilor,

Decizia de sesizare a Curþii Constituþionale a fost luatã de Secþiile Unite ale instanþei supreme, la douã zile dupã adoptarea modificãrilor de cãtre Camera Deputaþilor. ªi PDL a transmis Curþii Constituþionale, tot în 12 decembrie, douã sesizãri privind modificãrile la Codul Penal. Una dintre sesizãrile PDL a vizat definirea funcþionarului public, iar cealaltã, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susþinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD ºi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin

schimbã articolul privind conflictul de interese, fiind eliminatã categoria funcþionarilor publici. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentarã a Camerei ºi a fost votat fãrã ca raportul comisiei sã fie publicat ºi fãrã dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridicã a întocmit raportul cu o searã înainte, în aceeaºi ºedinþã controversatã în care a fost adoptat ºi proiectul Legii amnistierii. Modificãrile au fost contestate vehement de preºedintele Traian Bãsescu, care a spus cã acestea sunt "dramatice" ºi "dãrâmã zece ani de muncã ºi activitate a instituþiilor anticorupþie", precum DNA sau ANI.

"se va crea o superimunitate", iar "istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori ºi deputaþi". ªi CSM a criticat modificãrile aduse Codului Penal, subliniind cã nu le-a primit spre avizare, aºa cum prevede legea. Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor a susþinut însã cã nu avea obligaþia sã cearã avizul CSM. Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei ºi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum ºi reprezentanþii unor organizaþii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de cãtre deputaþi.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

”Moºtenitorul” lui Moloþ, între iubire ºi respingere

Chiar aºa! Se pare cã Balint a preluat o parte din ”atribuþiile de imagi-

cã li s-a pãrut arogant, dar cã vorbeºte bine, altora – un bãrbat fain

Modificãrile aduse Codului Penal sunt NECONSTITUÞIONALE. Superimunitatea, RESPINSÃ

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Utilitãþi în valoare de peste 300 de mii de lei

este 300 de mii de lei pentru plata utilitãþilor. Aceasta este suma pe care au plãtit-o în cursul anului trecut responsabilii de la Petrila pentru plata utilitãþilor de la clãdirea fostului spital din localitate acolo unde în prezent funcþioneazã secþia de îngriiri paleative din cadrul Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dar ºi centru de permanenþã. Monika BACIU ”Aproximativ 320 de mii am plãtit pentru spitalul din Petrila anul trecut. Aceºti bani sunt atât util-

itãþile cât ºi serviciile care le asigurã primãria în cadrul spitalului, adicã paza, întreþinerea, administratorul care îl avem acolo ºi alte mici

reparaþii care le-am fãcut în cursul anului”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Administraþia localã de la Petrila a rãmas

ºi cu datorii. Nu întreaga sumã de bani a fost achitatã, însã problema se va rezolva în scurt timp. ”Sunt mici datorii, care în momentul când vom aproba bugetul ºi vom avea lichiditãþi o sã le achitãm”, a mai spus Jurca. Mai exact, administraþia localã de la Petrila a avut anul tre-

cut de platã 314.406 de lei pentru utilitãþi ºi alte servicii, iar datoriile sunt în sumã de 59.593 lei. Primãria Petrila ºi-a

luat angajamentul de a plãti utilitãþile de la secþia de îngrijiri paleative în momentul în care aceasta a fost inauguratã.

tat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfîrºitul lunii decembrie 2013, femeile sunt în numãr de 6.831”, precizeazã Velichi. În acelaºi timp, în decursul lunii decembrie2013, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 1.621 de persoane, din care un numãr de 765 de per-

soane au reuºit sã se încadreze în muncã, 190 persoane pe

duratã determinatã, iar 575 persoane, pe duratã nedeterminatã.

acestea ”, a mai afirmat Marius Marcu. Pânã acum, atât din fonduri proprii cât ºi extra, Universitatea de la Petroºani a cheltuit destul de mulþi bani pentru lucrãri precum reabilitarea unui cãmin, plus punerea în funcþiune a unei centrale termice. Planul pentru aceastã locaþie era acela de a crea un loc ideal pentru tabere ºcolare ºi studenþeºti pentru perioada verii ºi nu numai, în parteneriat cu Ministerul Educaþiei ºi Primãria

Uricani. Vreme de aproape un an de zile, aici a existat o problemã vizavi de intabularea terenului pe care este construitã baza, însã în cele din urmã aceasta s-a rezolvat, iar Universitatea a

Tot mai mulþi ºomeri în Hunedoara

ata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut la 7,47 la sutã, adicã numãrul ºomerilor înregistraþi oficial la Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a ajuns la 14.476 de persoane. Marius MITRACHE Potrivit directorului executiv al AJOFM Hunedoara Vasile C. IORGOVAN – VELICHI în cursul lunii decembrie, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru

Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.078 de ºomeri, dintre care 790 provin din disponibilizãri curente de personal. “Numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 14.476, din care

6.927 ºomeri indemnizaþi ºi 7.549 ºomeri neindemnizaþi. Din numãrul total de 6.927 ºomeri neindemnizaþi, un numãr de 3.930 de persoane sînt beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garan-

Speranþe sunt, bani nu prea

ãminele de la Câmpul lui Neag, care aparþin Universitãþii Petroºani, nu vor primi oaspeþi nici anul acesta. Pentru modernizarea ºi punerea a în funcþiune sunt necesare fonduri care la acest moment nu existã. Luiza ANDRONACHE

Intenþia Universitãþii de la Petroºani de a reabilita ºi a da în folosinþã mini -campusul de la Câmpul lui Neag, dupã toate probabilitãþile nu se va materialize nici anul acesta. “ Dacã nu

primim de la minister fonduri special pentru aceastã investiþie, nu putem sã o demarãm pentru cã sunt costuri mari ”, a declarat Marius Marcu, prorector Universitatea Petroºani. Aici sunt douã cãmine, dintre care

unul reabilitat în mare parte. În aceastã locaþie se dorea infiinþarea unor tabere scolare. “Destinaþia a rãmas aceeaºi, tot tabere ºcoalre, dar nu reuºim sã demarãm acþiunea împreunã cu inspectoratul ºi nu avem solicitãri pentru

devenit proprietar cu acte în regulã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Mina Petrila va funcþiona în primul trimestru al anului 2015

ltimele luni ale minei Petrila. Rând pe rând minele din Valea Jiului trebuie sã fie închise. Prima din cele trei care sunt cuprinse în programul de închidere este mina Petrila. Aceasta este pe ultima sutã de metri în ceea ce priveºte funcþionarea. Monika BACIU ”În 2014 nu pierdem nicio capacitate de producþie, avem aceleaºi capacitãþi de producþie ca ºi în 2013 cu menþiunea cã la mina Petrila sunt ultimele douã abataje care funcþioneazã, acestea m,ai funcþionând ºi în primul trimestru al anului 2015. Alte abataje ºi lucrãri de pregãtiri care sã contureze alte abataje în anul 2014 nu se vor mai executa. Închiderea minelor se executã pe douã componente, componenta subteranã în regie

proprie unde noi executã lucrãrile subterane sub îndrumarea diriginþilor de ºantier ºi componenta de suprafaþã unde concomitent cu lucrãrile subterane clãdirile de

la suprafaþã vor fi demolate ºi terenurile ecologizate ºi predate autoritãþilor locale”, a declarat Aurel Anghel, directorul general a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea

Jiului. Potrivit responsabililor de la societatea de închideri, nu va exista niciun pericol în momentul în care minele neviabile vor fi închise. ”Rambleerea este un criteriu foarte tehnic, depinde de mai mulþi factori, depinde de presiunea galeriilor, de suprafaþele care tre-

indicatele din minerit ºi cele din energie s-au pus la masa negocierilor pentru a adopta un nou contract colectiv de muncã, unic la nivelul Complexului Energetic Hunedoara.

Facilitãþile primite de mineri sau angajaþii termocentralelor sunt diferite chiar dacã ambele categorii de angajaþi fac parte acum dintr-o singurã firmã, mai exact Complexul Energetic Hunedoara. Sindicatele din cadrul

aceluiaºi document, sau alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.

Statul roman printrun acord cu FMI ºi Comisia Europeanã va mai închide trei unitãþi miniere din Valea Jiului. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila, Paroseni ºi Uricani, toate incluse în Societatea NAþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere Comisia Europeanã acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei.

de mine închise în Valea Jiului

Negocieri pentru un singur CCM S Maximilian GÂNJU

buie rampleate, dar în principiu nu s-au rambleat pentru cã ele pe cale naturalã se vor închide datoritã presiunilor miniere existente. Nu va exista niciun pericol, sunt foarte bine calculate atât digurile de rezistenþã cât ºi circuitele de aeraj care asigurã aerisirea locurilor nu vor pune în pericol viaþa oamenilor care mai lucreazã acolo. Lucrãrile miniere subterane care se închid nu se mai pot redeschide”, a mai spus sursa citatã.

termocentralelor ºi cel al minerilor vor sã elaboreze un contract de muncã prin care sã fie apãrate atât drepturile ºi facilitãþile minerilor cât ºi cele ale angajaþilor termocentralelor. „În urma dezbaterilor pe linie sindicalã vom pãstra articolele care prevãd facilitãþi pentru toate categori-

ile de salariaþi. Dorim sã nu pierdem nimic din drepturile pe care le avem. De aceea, vom face o trecere în revistã a tuturor prevederilor din cele douã contracte de muncã ºi vom cãuta cale de mijloc, astfel încât niciuna din pãrþi sã nu piardã. De exemplu, vom

dori sã fie stabilitã o anumitã cotã de energie atât pentru mineri, cât ºi pentru energeticieni”, a explicat, Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Noua formã a contractului cadru urmeazã a fi stabilitã de sindicate pânã la 1 martie, urmând ca apoi documentul sã fie negociat cu administraþia Complexului Energetic Hunedoara. Compania energeticã hunedoreanã cuprinde termocentralele Mintia ºi Paroºeni, dar ºi minele de huilã Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni.

Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost suspendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform

mine închise pânã în 2018

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

„Ce e amorul”, cu Eminescu

eatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani a fost gazda unui spectacol, în douã reprezentaþii, dedicat lui Mihai Eminescu. Actorii, regizorul ºi scenograful au redat atmosfera epocii marilor clasici ai literaturii române ºi au urcat pe scenã cu o piesã în care au recitat poeziile marelui Eminescu. Diana MITRACHE Costumaþi ca în epoca clasicismului literaturii române, actorii de la Petroºani au redat cãmara în care Mihai Eminescu a creat. În fundal, pentru a da credibilitate scenei, au apãrut pe rând muzele ºi astfel copiii, care au fost invitaþi la teatru, au putut simþi puþin din parfumul acelor vre-

muri. Cel care l-a interpretat pe Mihai Eminescu spune cã acest spectacol este unul care l-a acaparat, iar ceilalþi actori care lau completat spun cã este o onoare sã joci într-o astfel de piesã. „Este un spectacol la care am muncit cu drag, un spectacol dedicat unui mare poet al nostru, cel mai mare. Este un colaj de poezii, ale lui

Eminescu ºi gândurile sale. Ce îl frãmânta pe el, necazurile pe care le punea el pe hârtie”, a spus Radu Tudosie – Eminescu. Cea care a interpretat un rol feminin ºi a adus-o în actualitate pe Veronica Micle, nea declarat cã un astfel de spectacol în ziua în care numãrãrm 164 de ani care s-au scurs de la naºterea marelui nostru poet, este unul bine-venit. „Este o

Liber la reducerile de preþuri

ncepând de 15 ianuarie ºi pânã în 15 aprilie, comercianþii cu amãnuntul pot trece la reducerea preþurilor la produsele specifice sezonului de toamnãiarnã. Perioada de soldare poate fi stabilitã de la o zi, pânã la 45 de zile calendaristice, dar cu condiþia de a fi respectat intervalul stabilit prin lege. Mircea NISTOR

Reducerile de preþuri pot fi practicate doar în cazul produselor nealimentare precum confecþiile, inclusiv pielãrie, blãnãrie, tricotaje, produse de galanterie sau marochinãrie, þesãturi, articole de sport-turism, cosmetice, aparate de încãlzire ºi climatizare, ventilatoare sau alte produse similare. Produsele propuse pentru soldare trebuie sã fie achitate furnizorului de cãtre com-

erciant cu cel puþin 30 de zile înaintea datei de începere a reducerilor de preþuri ºi oferite spre vânzare în mod obiºnuit înainte de aceastã datã. În plus, proprietarii magazinelor trebuie sã precizeze la primãria pe raza cãreia îºi desfãºoarã activitatea, cu cel puþin 15 zile înainte perioada în care vor efectua vânzãrile de soldare. Anunþul de reducere de preþ, exprimat în procente sau în valoare absolutã trebuie sã fie efectuat fie prin

menþionarea noului preþ lângã cel vechi barat, fie prin menþiunea "preþ nou" sau "preþ vechi", lângã sumele corespunzãtoare, fie prin precizarea procentului de reducere ºi a preþului nou care apare lângã preþul anterior, barat. "Cei care nu solicitã avizul primãriei pentru reduceri de preþuri sunt evazioniºti. Ei afiºeazã reduceri la toate produsele, dar în realitate, reduc preþurile doar la unele mãrfuri. În contabilitate

importantã zi pentru cultura româneascã. Este ziua de naºtere a poetului nostru naþional ºi este un mod de ai aduce un omagiu lui ºi poeziei pe care ne-a lãsat-o moºtenire. Bineînþeles, printr-un spectacol adus în contemporan. Încercãm sã îi apropiem pe tinerii generaþiei noastre, de marele poet”, a adãugat ºi Irina Bodea Radu, cea care a jucat rolul Veronica Micle. Printr-un colaj de poezii, adus într-o poveste, actorii au adus un tribut lui Mihai Eminescu ºi când ar fi putut sã o facã mai bine, decât în 15 ianuarie? „Este un spectacol de poezie ºi pentru un actor este o trec însã aceste reduceri, iar diferenþa o bagã în buzunar, ceea ce pe scurt se numeºte evaziune. Pânã în prezent am primit 4 cereri de reducere a preþurilor din partea unor comercianþi de încãlþãminte ºi îmbrãcãminte", au precizat reprezentanþii primãriei din Petroºani. Patronii de magazine sau centre comerciale care nu au avizul primãriei pentru a efectua reduceri de preþuri riscã sã primeascã amenzi cuprinse între 2.000 ºi 10.000 de lei.

onoare sã urce pe scenã ºi sã recite versuri din Eminescu ºi mã bucur cã sunt aici, la Petroºani, alãturi de colegii mei ºi îl celebrãm pe Eminescu la 164 de ani de la naºterea sa”, a adugat ºi Cãtãlin Grigoraº. Piesa a fost regizatã

de Nicolae Vicol, iar scenografia este semnatã de Alexandru Radu. Spectacolul s-a desfãºurat în douã reprezentaþii, iar la final, fiecare a plecat mai bogat sufleteºte ºi poate rememorând câte o poezie de amor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Turism 13

Ninge în Straja, cabanierii sperã sã salveze sezonul upã un început promiþãtor de sezon, când au avut D cabanele pline de sãrbãtori ºi zãpadã din abundenþã, cabanierii din Straja au crezut cã anul acesta va fi unul profitabil. Vremea cãlduroasã le-a dat peste cap planurile, însã o speranþã mai existã. De ieri a început sã ningã în staþiunea din Lupeni. Maximilian GÂNJU Sezonul de schi în Straja ar putea fi salvat dacã va ninge consistent sau mãcar temperaturile diurne în munte sã fie negative, astfel încât sã poatã fi folositã instalaþia artificialã de zãpadã. Miercuri au cãzut primii fulgi de zãpadã din acest an ºi chiar dacã a nins foarte puþin, cei care au afaceri în Straja trag speranþe cã sezonul va fi salvat sau mãcar vor ieºi pe zero la final dupã un an de pregãtiri ºi investiþii. În prezent, în staþiunea de deasupra Lupeniului încã se poate schia pe câteva pârtii chiar dacã, deocamdatã, pe zãpadã artificialã. „Fulguieºte, bate ºi vântul dar sunt câþiva fulgi. Azi noapte au

rei pârtii pregãtite pentru week-end

lucrat tunurile de zãpadã sub gondolã, Platoul Soarelui ºi Teleschi 3, momentan se schiazã pe Platoul Soarelui ºi Instalaþia nr. 3. Astãzi în staþiune sunt undeva la 600 de turiºti. Avem grupuri organizate care sunt

din Olanda, Germania ºi turiºti de la noi. Este animaþie, seara se cam umple majoritatea locaþiilor în care poþi sã te mai distrezi. Este miºcare slãbuþã dar totuºi este ”, a declarat, ieri, George Resiga, ºeful Formaþiunii Salvamont Straja.

La sfârºit de sãptãmânã în Straja se va putea schia în condiþii bune pe trei pârtii, toate fiind acum amenajate de cãtre administratorii lor cu ajutorul instalaþiilor de zãpadã artificialã. „În weekend vor fi cel puþin 1500 de turiºti, dacã vor funcþiona tunurile. Dacã va mai permite umiditatea ºi temperatura ca sã lucreze turnurile ºi în noaptea aceasta sub gondolã eu cred cã pe o scarã de unu la zece, calitatea pârtiilor va fi undeva la ºase ºi va fi

lume”, a precizat Resiga. ªi sãptãmâna trecutã, Straja a înregistrat circa 1500 de schiori în week-end, chiar dacã pârtiile nu au fost la fel de bune cum sunt acum. ªeful Salvamont Straja spune însã cã ºansele

Drumul spre Pasul Vulcan - finalizat în acest an

dilii municipiului Vulcan cred cã drumul spre cea mai nouã staþiune turisticã a Vãii Jiului, Pasul Vâlcan, va fi modernizat în acest an. Lucrãrile au început iar finanþarea este asiguratã de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara în baza unui proiect european. Maximilian GÂNJU Lucrãrile de modernizare a Drumului Judeþean 664 care duce în staþiunea Pasul Vâlcan au început în toamna anului 2013, iar în acest an ar urma sã fie finalizate sperã autoritãþile locale. Drumul aflat în administrarea Consiliului Judeþean

Hunedoara este foarte important pentru proiectul turistic derulat de autoritãþile locale. „Drumul este ºi achitat, nu se pune problema de fãcut. Este al Consiliului Judeþean ºi anul acesta trebuie terminat cel târziu pânã în iarnã. Sã vedem acum ce se va face ºi pe drumul din Dealul Babii, care aparþine tot de CJ

Hunedoara. Facem ºi noi, ce ne aparþine, partea localã”, a declarat primarul Gheorghe Ile. Drumul cãtre Pasul Vâlcan este realizat în procent de 30%,, iar lucrãrile au demarat la începutul lui septembrie, cu o întârziere de aproape douã luni, din cauza constructorului. Proiectul de modernizare a DJ664:

Vulcan – Pasul Vâlcan, aflat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, este aprobat ºi finanþat prin

Programul Operaþional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritarã 2. Valoarea totalã a proiectului este de 12

ca schiorii sã se bucure de pârtii cu zãpadã naturalã în acest sezon sunt totuºi mici datã fiind prognoza meteo care anunþã precipitaþii puþine ºi temperaturi mai mari decât ar fi normal.

milioane de lei, din care finanþare nerambursabilã din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã este de aproximativ 8,5 milioane de lei.

14 Program & Horoscop

10:30 Mihail Gorbaciov 11:30 Superconsumatorul 12:00 Europa mea 12:30 România vãzutã altfel (r) 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Patinaj artistic 18:00 Lozul cel mare 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Patinaj artistic 22:55 Oameni care au schimbat Lumea (r) 23:10 Cursa vieþii

9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Amintiri ºterse (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un milion de probleme 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 22:15 Febra roºie 0:15 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa vã treziþi obosit ºi nervos. Încercaþi sã vã controlaþi agresivitatea, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict! Nu faceþi vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã. Profitaþi de timpul liber pentru a vã odihni!

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate (r) 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 lenii 21:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Profetul, aurul ºi ardeAsta-i România!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 WEC 2013 12:45 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Osasuna - Real Madrid 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua Werder Bremen 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Steaua Werder Bremen

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadã. Reduceþi programul de muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupãamiazã s-ar putea sã vã loviþi de o problemã financiarã. Nu-i daþi prea multã importanþã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, care vã poate aduce câºtiguri serioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nu ridicaþi tonul la o persoanã mai în vârstã. Pe plan sentimental, puteþi avea probleme dacã sunteþi prea încãpãþânat. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Cavalerul nopþii

23 iulie *** 22 august Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare ºi sunteþi neinspirat. S-ar putea sã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. De asemenea, este indicat sã evitaþi activitãþile complexe, care necesitã atenþie ºi concentrare.

Aveþi mare nevoie de un împrumut. Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate.

23 august *** 22 septembrie Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. S-ar putea sã fiþi nervos pentru cã nu staþi prea bine cu banii. În curând veþi primi bani.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Incercati sa va temperati spiritul critic! Fiti atent pe ce dati banii! S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceþi.

Este posibil sã primiþi o veste proastã de la o rudã îndepãrtatã. Aceasta vã indispune ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Fiþi atent.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi, pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar putea sã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cu maºina! Sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme, pe care le-aþi tot amânat. Aveþi tendinþa sã începeþi mai multe treburi deodatã. La nevoie, nu ezitaþi sã cereþi ajutor celor din familie!

21 ianuarie *** 20 februarie

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea sau chiar accidente. Nu vã supra-solicitaþi! Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteþi deveni irascibil.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie La serviciu, sunteþi indispus în urma unei discuþii cu ºeful direct. Nu este indicat sã vã exteriorizaþi nemulþumirea. Menajaþi-vã sãnãtatea. Eforturile pe care intenþionaþi sã le faceþi sporesc riscul de accidente cerebrale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

Convocator În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 18 ianuarie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi: Proiect de hotãrîre privind aprobarea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor

de funcþionare ºi/sau de capital în ordinea cronologicã a arieratelor, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã pe anul 2014 ºi estimãrile pe anii 2015 - 2017; Proiect de hotãrîre privind apro-

barea repartizãrii pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru drumurile judeþene ºi comunale, pe anul 2014; Preºedinte, Mircea Ioan Moloþ

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST

Azi se ia apa! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 16 ianuarie 2014, în oraºele: - Petroºani între orele 9,00 - 17,00. Zona afectatã: Str. Maleia, Gen. Vasile Milea, Zorilor, A. Saligny, Al. Treptelor, Brazilor, Ghe. Lazãr, ªtefan cel Mare, 16 Februarie, Institutului, Gen. Dragalina, toate blocurile turn de pe Str. 1 decembrie 1918( M1 M4, 101-109, 96-99, 120-124) ºi de pe str. A. Iancu (3, 5, 7, 8, 9,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Titular cont: Bãran Mariana

10, 11, 12, 13). Motivul restricþiei: Lucrãri de reabilitare a staþiei de tratare apa Jiet - Aninoasa între orele: 8,00 - 13,00. Zona afectatã: Str. Libertãþii, Ghe. Doja, Uzinei, Republicii, Simion Bãrnuþiu, Bucureºti. Motivul restricþiei: Înlocuire ºi reconfigurare branºament str. Libertãþii, nr. 109. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 Ianuarie 2014

„Revoluþia zãpezii - Big - Extreme Party “, la Transalpina Ski Resort

omeniul Schiabil TRANSALPINA SKI RESORT – Vidra Voineasa va gãzdui la sfîrºitul acestei sãptãmîni, mai exact în zilele de 18 – 19 ianuarie 2014, evenimentul „REVOLUÞIA ZÃPEZII – Big-Extreme Party “, ce se va desfãºura în colaborare cu Discovering Transylvania prin proiectul intitulat – România, drumuri cu poveste ”. Marius MITRACHE

Pentru cã Ski Resort Transalpina reprezintã un etalon pentru România, în ceea ce priveºte practicarea sporturilor de iarnã, atît prin calitatea pîrtiilor, a zãpezii, a instalaþiilor moderne, cît mai ales prin frumuseþea naturalã a peisajului, acest loc a fost ales special de echipa Discovering Transylvania pentru finalul expediþiei. Turiºtii care vor alege sã petreacã acest weekend la Ski Resor Transalpina vor beneficia de preþuri promoþionale la achiziþia Ski-Passului: 60 le/zi pentru adulþi, respectiv 30 lei/zi – pentru copii. Atmosferã va fi întreþinuta

cu sprijinul Big FM ºi Astronaut Kru, cei care pregãtesc un Extreme Party, condimentat cu diverse concursuri distractive ºi premii surprizã la Apres Ski-ul situat la baza intermediara a pîrtiei. Pîrtia de sub telegondolã este în perfectã stare de funcþionare, acoperitã de un strat consistent de zãpada artificialã. Proiectul Discovering Transylvania îºi propune promovarea frumuseþilor României, a tradiþiilor ºi a legendelor.

Echipa Discovering Transylvania ºi invitaþii sãi vor parcurge un traseu bine definit ºi documentat, în fiecare zi de traseu este însoþitã de o poveste ºi personaje din zonaele prin care vor trece. M odul de deplasare este cu maºini 4x4 ºi motociclete enduro. Cea mai mare parte din trasee este non-asfalt, prin pãduri, drumuri forestiere, dealuri ºi poteci de munte. Vor fi promovate sporturile extreme (snowboard, ski, off-road, enduro, parapantã, etc.). Fiecare loc vizitat va fi prezentat cu legenda lui, cu prezentul pe care îl trãieºte personajul locului, cu sãlbãticia stãpînã pe tehnologie, cu potenþialul turistic, etc.