Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 530

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 15 Ianuarie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Administratori „de paie”

Alin Simota conducea firma SIMAR la umbra unui post de simplu „director tehnic”

Pompierul salvator: “Nu cred cã sunt erou, ci am fãcut doar ceea ce mi-a dictat conºtiinþa” >>> PAGINA A 4-A

Disponibilizãri ºi comasãri de personal >>> PAGINA A 5-A

Alocaþii întârziate ºi nervi întinºi la maxim >>> PAGINA A 6-A

80.000 lei, valoarea obiectelor distruse pe domeniul public din Petroºani >>> PAGINA A 7-A

Mihai Eminescu - primul ziarist român deþinut politic >>> PAGINILE 8-9

Demisiile din PSD Petroºani negociate la sânge – trupã de comando la conducerea organizaþiei >>> PAGINILE 10-11

Aproape 100 de cabane de vânzare în staþiunile montane ale Vãii Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Administratori „de paie”

Alin Simota conducea firma SIMAR la umbra unui post de simplu „director tehnic”

eºi a încercat sã convingã instanþa de judecatã cã nu el era administrator al firmei Simar în perioada în care anchetatorii susþin cã s-ar fi comis infracþiunea de evaziune fiscalã, omul de afaceri Alin Simota trebuie sã se bazeze acum pe expertiza contabilã care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu. Cei doi martori propuºi de procurori, adicã persoanele indicate de Simota drept administratori, au declarat cã în realitate nu aveau nicio putere decizionalã, fiind doar executanþi. Carmen COSMAN - PREDA Chiar dacã în actele firmei nu avea aceastã calitate, Alin Simota este cel care tãia ºi spânzura în firma SIMAR. Cel puþin asta s-a desprins din declaraþiile martorilor audiaþi marþi de judecãtorii de la Petroºani în dosarul în care miliardarul este judecat pentru evaziune fiscalã. Practic, Mariana Panduru ºi Dorin Smãrdoi au declarat în faþa instanþei de judecatã cã nu aveau putere decizionalã, asta deºi Simota i-a indicat drept administratori ai SIMAR SRL în perioada ianuarie 2011 – aprilie 2012. Mai mult, martorul propus de Parchet a subliniat cã el, care înainte de a fi numit administrator a fost angajat pe un post de conducãtor auto, se ocupa doar de verificarea parcului auto, respectiv dacã angajaþii aveau actele necesare circulaþiei necesare pe drumurile publice sau dacã au

instructajul fãcut. ªi, din când în când, mai semna ºi câte un act, ca de exemplu solicitarea înaintatã ANAF privind deblocarea conturilor pentru retragerea sumelor necesare plãþii salariilor sau a primelor cãtre angajaþi. Cãci pare sã fi fost o practicã la SIMAR ca angajaþii sã beneficieze, cel puþin teoretic, de prime care sã le completeze salariile foarte mici încasate. Dar, deciziile privind banii societãþii le-ar fi luat tot Alin Simota. La termenul din luna noiembrie, când a fost audiat de judectãtori, Alin Simota a susþinut cã el era doar director tehnic al firmei: „Nu eram eu administrator al firmei în acea perioadã, ci Mariana Panduru ºi ulterior Dorin Smãrdoi, iar eu ocupam funcþia de director tehnic. Discuþiile cu privire la plata contribuþiilor la stat îmi erau aduse la cunoºtinþã, dar noi nu încasam cât trebuia sã

plãtim la stat, iar prioritar a fost sã plãtim angajaþii.

rime fictive?!

Existã însã suspiciunea cã ºi primele acordate, mãcar parþial, nu sunt cele plãtite în realitate ºi cã banii s-au vehiculat doar în hârtii. De exemplu, Dorin Smãrdoi spune cã pentru activitatea sa a beneficiat de un adaos salarial de aproape 200.000 de lei, adicã 2 miliarde de lei vechi. Aºa este consemnat ºi în documentele societãþii, dar tocmai valoarea mare a primei naºte multe semne de întrebare. ªi acesta nu ar fi singurul caz de acest gen. Oricum, apãrãtorul omului de afaceri, avocatul Ioan Unguraº, pare sã se bazeze mai mult pe expertiza contabilã solicitatã de inculpat ºi aprobatã de instanþã ºi mai puþin

pe declaraþiile martorilor, mai ales cã aceºtia au fost propuºi de procurori. „În esenþã, au spus (n.r. martorii) cã îºi menþin declaraþiile date la Parchet ºi la Poliþie, deci erau doar chestiuni de nuanþã. Parchetul i-a propus ca martori. Relevantã în aceastã cauzã este expertiza contabilã, pentru cã de esenþa evaziunii fiscale este existenþa unui prejudiciu la buget. Restul sunt elemente de bunã sau rea credinþã cu care s-a acþionat, dacã s-a urmãrit sustragerea de la platã sau nu se putea efectiv achita stopajul acela”, a declarat Ioan Unguraº. Cât priveºte suspiciunea ca primele acordate sã fi existat doar pe hârtie, apãrãtorul lui Alin Simota preferã sã nu se pronunþe, ci sã sublinieze importanþa existenþei sau nu a prejudiciului. Oricum, Parchetul a stabilit cã, deºi nu era administrator în acte, Alin Simota era un administrator de fapt.

e urmãreºte expertiza

În acest dosar a fost admisã ºi cererea

privind efectuarea unei expertize contabile formulatã de inculpat prin apãrãtorul sãu. Iar în acest sens, magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis ca expertiza

sã fie efectuatã de cãtre expertul Marinela Duma. Documentul financiar – contabil trebuie sã reliefeze dacã în perioada ianuarie 2011 - aprilie 2012 SC Simar SRL Petroºani a avut

încasãri ºi care este valoarea acestora, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a efectuat plãþi ºi care este valoarea acestora, care este valoarea taxelor ºi impozitelor cu reþinere la sursã în perioada de referinþã, dacã în aceeaºi perioadã SC Simar SRL Petroºani a virat bugetului de stat taxele ºi impozitele datorate cu reþinere la sursã ºi care este valoarea acestora. În plus, expertiza va mai evidenþia dacã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012 SC Simar SRL a plãtit salariile personalului angajat ºi dacã a reþinut contribuþiile aferente pentru bugetul de stat; dacã salariile au fost plãtit la nivelul net ºi dacã au existat disponibilitãþi bãneºti pentru plata contribuþiilor aferente la data plãþii salariilor; dacã în aceeaºi perioadã

DGFP Hunedoara a beneficiat de recuperarea creanþelor bugetare reprezentând stopaje la sursã prin plãþi directe sau prin poprirea conturilor bancare, care este cuantumul acestor sume; dacã societatea a deþinut resurse materiale pentru achitarea contribuþiilor cãtre bugetul de stat reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã pe perioada ianuarie

2011-aprilie 2012; care este prejudiciul cauzat bugetului de stat prin reþinerea ºi nevãrsarea în cel mult 30 de zile de la scadenþã a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012,cu arãtarea debitului, dobânzilor ºi a penalitãþilor de întârziere. Un rezultat al acestei expertize, care presupune un volum mare de muncã, nu va putea exista mai repede de câteva luni. Alin Simota a fost trimis în judecatã în data de 12 martie pentru evaziune fiscalã în calitate de reprezentant legal al SC Simar SRL Petroºani, prejudiciul calculat fiind de 440.972 de lei. La termenul de marþi în sala de judecatã, plinã al refuz de apropiaþii sãi, a fost prezent ºi omul de afaceri Alin Simota, arestat într-o altã cauzã, privind coordonarea unui grup specializat în acte comise cu violenþã.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Pompierul salvator: “Nu cred cã sunt erou, ci am fãcut doar ceea ce mi-a dictat conºtiinþa”

odest, eficient ºi la locul potrivit. Aºa poate fi caracterizat Zoltan Gagyi, tânãrul pompier din Petroºani care a salvat viaþa unui om anul trecut. Luiza ANDRONACHE “Sincer, sunt surprins de amploarea pe care a luat-o aceastã situaþie. Nu m-aº fi aºteptat sã se ajungã atât de departe. Nu mã consider erou, era mai bine sã rãmân anonim, Sunt mulþi colegi de-ai mei care au fãcut gesturi ºi lucruri mai mari ºi care au rãmas în umbrã”, aºa a început discuþia cu pompierul petroºenean Zoltan Gagyi, care este considerat un erou, dupã ce la finalul lunii noiembrie anul trecut, a salvat viaþa unui bãrbat aflat în etate din municipiul Petroºani. Seniorul în vârstã de 68 de ani, Florian Borcan, se afla pe stradã în zona Hotelului Onix atunci când i s-a fãcut rãu. Zoltan sau Zoly, cum îi spun apropiaþii, era în aceea zonã la acel moment. Omul potrivit la locul potrivit. “ Îl cunoºteam pe acest domn din vedere,

mereu îl vedeam pe stradã foarte elegant ºi pedant. Atunci, însã, am vãzut cã avea un mers sinusoidal ºi am

fost surprins, pentru cã el nu l-am vãzut niciodatã sã bea ceva sau în alt fel decât foarte serios. M-am apropiat de el ºi l-am întrebat cum se simte, moment în care am vãzut cã arãta rãu, era palid ºi aproape incoerent. Atunci eu l-am condus acasã ºi am insistat sã chem aju-

toare, pentru cã era clar faptul cã acest domn era într-o stare gravã”, a declarat în exclusivitate pentru Cronica Vãii Jiului, plutonierul major Zoltan Gagyi. De fapt, acesta este un om modest, aºa cum îl cunosc toþi apropiaþii. În scrisoarea de mulþu-

mire pe care seniorul de 68 de ani a trimiso acum câteva zile Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã, el spune cât de mult l-a ajutat tânãrul ºi cã intervenþia acestuia a însemnat salvarea lui. „Viaþa mi-a dat-o acest tânãr care a venit dupã mine pentru cã puterile mã

lãsaserã ºi dacã ajungeam sã cad, ar fi trecut toþi pe lângã mine ca pe lângã un beþiv ºi aº fi murit. Trãiesc datoritã acestui tânãr, plâng ºi nu ºtiu cu ce aº putea sã-i mulþumesc. Consider cã scriindu-vã este o mulþumire pentru cã mi-a salvat viaþa”, sunt cuvinte din scrisoarea pe care a primit-o ºeful ISU Hunedoara, lt. colonel Viorel Demean, care declarã despre pompierul petroºenean cã este “un om dedicat meseriei sale ºi un model de acþiune în situaþii limitã”. De altfel, ºi superiorii lui pe linie directã de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani au doar cuvinte de laudã la adreesa acestuia. “

El este un exemplu de modestie pentru toþi colegii lui. Un baiat care isi vede de treaba lui ºi care se pregãteºte încontinuu pentru munca pe care o face”, a declarat Adrian Avram, comandatul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani.

n pompier cu doctorat

Zoltan Gagyi are 37 de ani, el a fost încadrat în ISU Hunedoara în anul 2006 printr-o întâmplare fericitã, spune el. “ Am avut mereu înclinaþii spre acest gen de meserie ºi mi-a plãcut,de aceea am ales sã mã fac pompier ”, a mai spus

tânãrul, care de altfel ar avea ºi multe alte oportunitãþi în privinþa carierei. El a absolvit Facultatea de Mine, Secþia de Construcþii Miniere - Inginerie Civilã ºi mai mult, dupã master, el ºi-a dat ºi doctoratul, întâmplãtor sau nu, tot în domeniul situaþiilor de urgenþã. Anul trecut, în data de 13 decembrie, el ºi-a susþinut teza de doctorat cu titlul “Evaluarea riscului referitor la influenþa calamitãþilor în vederea diminuãrii efectelor acestora în cadrul activitãþii agenþilor economici din Valea Jiului” În privinþa planurilor de viitor, pompierul spune cã vrea în continuare sã activeze pe linia situaþiilor de urgenþã ºi sã înveþe tot ceea ce se poate despre acest domeniu.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Lucreazã foc continuu pentru a asigura cãrbunele

u mai puþin de 42 de mii de tone de huilã este cantitatea de cãrbune pe care Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vrea sã o livreze Complexului Energetic Hunedoara în cursul acestei luni. Cei de la CEH au solicitat SNÎMVJ sã mãreascã producþia de huilã pentru a nu fi necesar un import. ”Am avut discuþii cu conducerea tehnicã a Complexului Energetic Hunedoara, cu domnul Andronache ºi Viºan de la Paroºeni. Dacã în decembrie am realizat 40 de mii de tone de huilã pe luna ianuarie ne-am angajat sã producem o cantitate de 40-42 de mii de tone, cantitate care ar asigura necesarul funcþionãrii termocentralei Paroºeni. Noi la aceastã orã furnizãm doar la termocentrala

Paroºeni întrega cantitate de cãrbune”, a declarat directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel. Pentru a asigura cantitatea de cãrbune necesarã ortacii de la SNÎMVJ lucreazã ºi în cursul acestei luni în zilele de sâmbãtã ºi duminicã. ”Nu este nicio capacitate de producþie închisã, avem douã schimbãri de capacitãþi de producþie, dar ne asigurãm prin lucrul de

sâmbãtã ºi duminicã sã fim fãrã pierderi semnificative de cantitate de huilã pe luna ianuarie”, a mai precizat sursa citatã. În ceea ce priveºte contractul pe întregul an dintre SNÎMVJ ºi CEH se aºteaptã întrunirea consiliului de administraþie de la entitatea energeticã care sã aprobe acest contract. ”Contractul este semnat de conducerea SNÎMVJ ºi de CEH,

Hoþii furã de la minã ºi piese sub tensiune

acã furturile de huilã din vagoane au fost oarecum anihilate, nu la fel se întâmplã cu hoþii de fier vechi. ªi asta o recunosc responsabilii de la minele care sunt mai bine mecanizate ºi care, sunt luate cu asalt de hoþi, cu preþul vieþii. Hoþii nu se mai dau în lãturi de la nimic, iar cel mai grav este cã aceºtia atacã acum unitãþile miniere aflate în proces de închidere. Numai la Paroºeni, prejudiciul este enorm ºi poliþiºtii trebuie sã dea de urma unor oameni care ºi/au pus în joc propria viaþã. „Întotdeauna la mina Paroºeni au fost tentative repetate de furt din cauza gradului mare de tehnologizare al minei. Sunt foarte multe elemente, piese metalice de diferite dimensiuni ºi mereu tentaþia existã aici. Ultimul furt de la mina Paroºeni a fost în valoare de 2.400 de lei, un cablu care aflat sub tensiune ºi care chiar de a doua zi dupã începerea activitãþii (n.r dupã vacanþa de iarnã), a dispãrut. Sub tensiune au lucrat ca niºte profesioniºti, iar ancheta poliþiei e în

curs”, a precizat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. ªi dacã poliþia are acum de gãsit profesioniºtii care taie cablurile, fiele ele ºi sub tensiune, hoþii de cãrbuni din vagoane se pare cã au cam dispãrut ºi asta ºi pentru cã garniturile de tren nu mai pãierd vremea în staþii. „În ultima perioadã nu ne-am mai confruntat cu furturile de cãrbuni din vagoane. Am ºi avut o activitate intensã, lucrãm sâmbãta ºi duminica ºi toatã lumea a avut grijã ºi vagoanele au fost distribuite cãtre termocentralã fãrã pierderi semnificative”, a mai adãugat Anghel. Toate speranþele celor de la minele care se închid sunt puse

acum pe seama noii firme de pazã. Asta pentru cã hoþii nu vor dispãrea atât de repede, mai ales cã mina intrã pe rpogramul de închidere ºi ecologizare. Diana MITRACHE

urmeazã sã fie prezentat în Consiliul de Administraþie ºi sã fie aprobat. Cantitatea semnatã este de 430 de mii de tone, lunar

se va negocia preþul în funcþie de evoluþia valoricã a leului pe bursa de mãrfuri”, a mai precizat Anghel. Minerii de la

Disponibilizãri ºi comasãri de personal

56 este numãrul minerilor care se disponibilizeazã în acest an de la minele neviabile. Locul lor va fi luat de alþii, aºa încât inspectorii ITM care fac verificãrile în subteran sã nu constate cã un om face mai mult decât poate. În proiectul de buget pentru acest an sunt prinse ºi sumele aferente minerilor care vor pleca din sistem. Asta pentru cã în acest an alte câteva sute de oameni vor pãrãsi sistemul minier, ca disponibilizaþi. „În proiectul de buget pe care lam propus avem prevãzute 256 de persoane pentru trimestrul IV al anului 2014, pentru a putea sã ne realizãm atât cantitatea de cãrbune, cât ºi lucrãrile de închidere previzionate pe anul 2014. În cei 256 de disponibilizaþi se va pãstra raportul direct - indirect productivi ºi inclusiv cel pentru TESA ºi personalul administrativ, la fel ca ºi la disponibilizãrile de anul trecut, aºa încât sã nu avem perturbãri în activitatea de zi cu zi”, a precizat Aurel Anghel, directorul general al

SNÎMVJ lucreazã nonstop pentru a asigura necesarul de cãrbune destinat termocentralei Paroºeni. Monika BACIU

SNÎMVJ, care spune cã oamenii vor pleca, dupã ce societatea îºi va onora contractul de producþie pe care îl negociazã. ªi inspectorii ITM din Valea Jiului le-au pus în vedere celor de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani cã, dacã fac disponibilizãri, sã redimensioneze personalul aºa încât un muncitor sã nu primeascã mai multe sarcini, decât poate executa. Directorul general al Societãþii de Închideri de Mine spune, însã, cã a ºi gândit o strategie ºi cã acest fapt nu va fi posibil. „Primele mãsuri pe care le-am luat sunt legate de numãrul de disponibilizaþi, care a fost mai mare de la Petrila, ei având cele mai puþine capacitãþi de producþie ºi, între timp, au fost trasferate 50 de posturi productive ºi 15 indirect productive, cãtre Mina Paroºeni, mina cu ponderea cea mai mare în producþie”, a mai aãugat Anghel.. Minerii care vor pleca din sistem la toamnã se pot trece acum pe listele de disponibilizare ºi, cel mai probabil cã vor fi dintre cei care se pregãtesc sã iasã la pensie. În plus, pentru a face faþã necesarului, pânã atunci, ortacii vor da, în medie, cam 40.000 de tone de huilã lunar, huilã care va ajunge la Termocentrala Paroºeni. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Alocaþii întârziate ºi nervi întinºi la maxim

locaþiile copiilor dar ºi alte plãþi destinate creºterii copilului cum ar fi stimulentele, au întârziat aproape o sãptãmânã spre nemulþumirea beneficiarilor. Banii au venit cu întârziere de la minister, însã poºtaºii din Petroºani au prelungit agonia. Maximilian GÂNJU Zeci de familii din municipiul Petroºani, care au ca principalã sursã de venit stimulentul pentru creºterea copilului, banii din alocaþii, ori plata pentru creºterea copilului, sunt revoltate dupã ce banii pe care trebuia sã-i primeascã au întârziat mai bine de patru zile. Oamenii ar fi trebuit sã intre în posesia banilor în data de zece ianuarie a.c., însã poºtaºul le-a spus cã nu s-au primit cupoanele pe baza cãrora sã se facã plãþile. Întârzierea a fost cauzatã de Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã Hunedoara le-au spus aceºtia beneficiarilor. Conducerea instituþiei îi contrazice însã, iar directorul executiv Octavian Bãgescu spune cã agenþia pe care o conduce nici mãcar nu se ocupã cu

tipãrirea ºi distribuirea cupoanelor pe baza cãrora poºtaºii împart banii. „Noi nici mãcar nu vedem acele cupoane, nu are treabã Deva cu acele cupoane. Acum am întrebat la Poºtã ºi mi s-a spus cã nu existã cupoane greºite, iar astãzi (n.r. marþi) urmeazã sã intre banii. Poºta trebuie sã elibereze banii de astãzi (marþi), nu de ieri (luni) pentru cã numai ieri s-au plãtit banii. Ei se plãtesc atunci când vin ºi aºa au venit acum. Greºelile nu sunt la noi”, a precizat directorul executiv al Agenþiei Judeþene pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã Hunedoara, Octavian Bãgescu. Numai cã, de la Oficiul Poºtal din Petroºani, ieri, beneficiarilor li s-a spus cã banii au intrat dar mai dureazã cel puþin o zi pânã când va începe împãrþirea lor de cãtre poºtaºi pentru cã este

nevoie de timp pentru a fi reverificat fiecare cupon în parte. „Acest lucru se întâmplã doar cu familiile care

primesc banii prin poºtã, cei care îi iau

Spitalul de Urgenþã din Petroºani aºteaptã finanþarea pentru reparaþiile capitale

n nou an, noi speranþe. Reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani sperã ca anul acesta sã fie demarate lucrãrile de reparaþii a unitãþii medicale. 40 de milioane de euro este valoarea proiectului pentru reparaþiile capitale de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, iar banii ar trebui sã vinã de la Guvern. Monika BACIU Potrivit responsabililor SUP, dacã anul acesta se va obþine finanþarea lucrãrile propriu-zise vor fi demarate. ”Este vorba de prima parte a proiectului care presupune proiectarea pentru tot ce se face, parte care a început deja. În condiþiile în care se va obþine finanþarea ºi pentru anul 2014 în mod normal proiectul

trebuie sã continue cu partea efectivã de lucru din teren”, a declarat managerul

Adeverinþele de la psiholog, atestate din 2014

rice adeverinþã eliberatã de psihologi va avea ºi un timbru ºi, în plus, activitatea acestor cabinete este certificatã încã o datã. Totul a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie a anului 2014, când fiecare cabinet socio-pishologic este obligat sã emitã adeverinþele însoþite de astfel de dovezi. Diana MITRACHE

Silvana Capriº, managerul unui astfel de cabinet din Valea Jiului, susþine cã mãsura este una care certificã astfel calitatea serviciilor ºi le dã angajatorilor o garanþie în plus. „ªi angajatorii ºi

angajaþii pot fi sihuri cã actele sunt eliberate de specialiºti ºi cã existã un for puternic legislativ, cum este Colegiul Psihologilor, iar acest act este mult mai responsabilizat”, a declarat Silvana Capriº, psiholog. Potrivit noilor reglementãri, actele profesionale emise de

pe card nu au aceste probleme. Chipurile,

se fac verificãri peste verificãri, însã în realitate poºtaºii îºi fac treaba cum ºi când au chef. De aceea Poºta Românã are renumele pe care-l are. Unii dintre beneficiari îºi vor primi banii peste o sãptãmânã timp în care pe nimeni nu intereseazã cu ce-ºi hrãnesc copiii”, spune unul dintre beneficiari.

cãtre psihologi sunt înregistrate în

registrele profesionale ºi se securizeazã prin aplicarea în mod obligatoriu a timbrelor profesionale. Toate aceste acte sunt valabile numai în condiþii de securizare, cu un astfel de timbru.

SUP, medicul Alin Vasilescu. Pentru proiectul de reparatii capitale la

clãdirea spitalului costurile vor fi de 10 ori mai mari decât la ambulatoriu, undeva la circa 40 de milioane de euro. Acesti bani nu vor mai veni pe fonduri europene, ci de la Guvern. Spitalul de Urgentã din Petrosani are nevoie de reparatii, pentru cã desi de-a lungul anilor sa mai fãcut ceva pe ici pe acolo, o reabilitare asa cum trebuie, nu a existat niciodatã. Asta vizeazã proiectul finantat cu bani de la Guvern.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Mieruri, 15 Ianuarie 2014

80.000 lei, valoarea obiectelor distruse pe domeniul public din Petroºani

de mii de lei au fost alocaþi anul trecut pentru înlocuirea coºurilor de gunoi ºi a bãncilor vandalizate sau pentru înlocuirea jardinierelor furate. Aceasta este suma alocatã de municipalitatea de la Petroºani pentru lipsa simþului civic de care dau dovadã unii dintre cetãþeni. În fiecare zi, în diferite zone ale localitãþii pot fi vãzute coºuri de gunoi rupte sau alte obiecte de mobilier stradal vandalizate. Monika BACIU ”Din datele pe care le-am centralizat, la nivelul anului 2013 în jur de 80 de mii de lei au fost alocaþi din bugetul Serviciului de administrare a Domeniului Public ºi Privat pentru înlocuirea elementelor de mobilier stradal care au fost vandalizate, este vorba de coºuri de gunoi, jardiniere, bãnci”, a declarat Dorina Niþã,

viceprimarul municipiului Petroºani. Banii alocaþi pentru repararea stricãciunilor sunt ”aruncaþi” din bugetul local, buget la care con-

tribuie, teoretic, toþi contribuabilii. Din aceste sume ar putea fi realizate alte lucruri pe raza localitãþii. ”Fiecare leu cheltuit este un leu irosit atun-

ci când este folosit pentru a înlocui anumite lucruri atunci când am putea sã nu le cheltuim prin simpla lor pãstrare. Dacã am avea grijã de ceea ce avem aceºti bani ar putea fi redirecþionaþi în alte scopuri. Avem atât de multe prioritãþi la nivelul municipiului Petroºani, dorim sã realizãm parcãri, dorim ca sã realizãm o serie de lucruri, dorim sã extindem reþeaua de iluminat din

municipiul Petroºani, canalizarea. Sunt atâtea lucruri cã nu ºtim ce este prioritar. Fiecare zonã, fiecare stradã are propria lui prioritate ºi aceºti bani constituie pentru noi o risipã”, a mai precizat sursa citatã. Chiar dacã stricãciuni au fost multe ºi însemnate din punct de vedere financiar nu a fost identificat niciun fãptaº. ”Ceea ce îi priveºte pe cei de la Poliþia

Executorii judecãtoreºti, eliminaþi din „lanþul trofic” al datoriilor cãtre ApaServ

xecutorii judecãtoreºti nu îºi vor mai putea îngroºa conturile pe spatele sãrmanilor care au datorii cãtre operatorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului. Noua structurã înfiinþatã ca urmare a unei decizii interne a directorului Costel Avram îi eliminã pe executori dina cest lanþ al datoriilor. Carmen COSMAN Dupã ce a aflat chiar de la datornici cã, pentru un leu datorie sunt nevoiþi sã plãteascã înzecit, directorul SC ApaServ

Valea Jiului SA, Costel Avram, a decis sã înfiinþeze o nouã structurã în cadrul societãþii, aºa încât executorii judecãtoreºti sã poatã fi eliminaþi din schema de recuperare a creanþelor. Este

vorba despre Biroul de Recuperare a Creanþelor, deservit direct de angajaþii societãþii, care are tocmai menirea de a colecta sumele restante, utilizând cãile legale pe care le au la

dispoziþie. „Am modificat organigrama SC ApaServ Valea Jiului, pentru a eficientiza activitatea de strângere a debitelor. Eu am încredere cã prin acest Birou, oamenii de la ApaServ vor fi mai aproape de beneficiarii noºtri care nu ºi-au plãtit datoriile ºi cred cã într-un timp foarte scurt vom putea creºte gradul de încasare a debitului pe care încã îl avem, de

160 de miliarde de lei vechi. Am fãcut acest lucru ºi datoritã faptului cã anul trecut au venit doi bãtrâni de la Vulcan care, pentru 190 de lei au fost daþi în judecatã. Când au venit la mine, deja oamenii plãtiserã 1200 de lei cãtre executorul judecãtoresc ºi încã mai aveau de platã. Nu pot sã asist pasiv la jaful pe care îl fac unii executori numai de

Localã nu au prins nicio persoanã. Aceste acte nu se fac atunci când este lume pe stradã, la lumina zilei, nu se fac atunci când trece cineva pe stradã. Ei în general sunt feriþi ºi nu au fost identificate de patrulele din teren ºi recunoaºtem cã sunt insuficiente pentru întreg municipiului Petroºani, iar în zona care este monitorizatã acest lucru este cunoscut, iar acolo nu prea se întâmplã astfel de acte de vandalism. Aceste lucruri se întâmplã în zonele mai puþin luminate sau la cãderea nopþii”, a mai spus viceprimarul municipiului Petroºani. Anual la Petroºani se alocã sume importante de bani pentru a repara sau înlocui anumite obiecte de mobilier stradal care au ”picat” pe mâna vandalilor. dragul de a se îmbogãþi ºi atunci am decis cã cel mai bine este sã avem noi Biroul de Recuperare Credite”, a explicat Costel Avram. Noua structurã va fi deservitã de 9 persoane, acre vor merge ºi vor sta de vorbã cu cei care nu îºi achitã facturile restante, iar împreunã sã gãseascã soluþii pentru a nu se mai apela la acþiuni în instanþã ºi, ulterior, al executorii judecãtoreºti care au drept rom recuperarea datoriilor, contra unor taxe împovãrãtoare.

8 Actualitate

ihai Eminescu este considerat pãrintele jurnalismului de atitudine, dupã genialitatea sa poeticã ºi filozoficã. Ziua de 28 iunie 1883 este ultima zi de lucru a ziaristului Mihai Eminescu, în redacþia „Timpul”. A fost ziua când temutului publicist i-a fost luat dreptul de a mai activa în rândul presei, pentru atitudinea sa tranºantã în ceea ce înseamnã moralitatea întregii societãþi, în special cea politicã, fiind arestat… Andreea-Ileana Danielescu, cercetãtor ºtiinþific gr.II, Institutul de Cercetãri Economice, UCDC, spune în scrierile sale despre Eminescu, cel care ulterior a fost redus la tãcere, pentru cã prezenta un real pericol la adresa politicienilor parveniþi: ”Extrem de critic la adresa nonvalorii, a imposturii, a lipsei de moralã în exercitarea profesiei, autorul „Epigonilor” nu se sfieºte sã înfiereze atitudinea celor care, profitând de anumite împrejurãri, „nu învaþã nimic, ci fac politicã”, întrucât „drepturile imprescriptibile, libertatea alegerilor, responsabilitatea ministerialã, suveranitatea poporului sunt cuvinte care se învaþã pe de rost într-un sfert de ceas ºi care îl ridicã pe om la noi în þarã, fãcând de prisos orice muncã intelectualã”. Sunt, astfel, vehement criticaþi politicienii, magistraþii, avocaþii, profesorii din ºcoli ºi facultãþi, fiecare individ care, nu-ºi face datoria faþã de societate. „Plebea de sus face politicã, poporul de jos sãrãceºte ºi se stinge din zi în zi de mulþimea greutãþilor pe care le are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ ºi administrativ care nu se potriveºte deloc cu trebuinþele lui simple ºi care formeazã numai mii de pretexte pentru înfiinþare de posturi ºi paraposturi, de primari, notari ºi paranotari, toþi aceºtia plãtiþi cu bani

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

peºin din munca lui, pe care trebuie sã ºi-o vândã pe zeci de ani înainte pentru a susþine netrebnicia statului român”. Articolul antologic al pãrintelui jurnalismului român de atitudine, marele gazetar si gânditor naþional Mihai Eminescu, este ultimul sãu articol apãrut în “Timpul”, 29 iunie 1883, scris înainte de a fi arestat ºi transformat în primul ziarist român deþinut politic ºi tratat psihiatric ca formã de eliminare a sa din viaþa publicã.

ihai Eminescu: M Pentru libertatea presei

Victoria în alegeri,

îngenunchierea naþiunii înaintea puterii uzurpatoare, deºteaptã ºi apetituri tiranice, printre care pretenþiunea, mai-nainte de toate, de a fi aprobat ºi aplaudat uzurpatorul în faptele sale, pe toate cãile. E logic într-adevãr ca, dupã un câºtig sã se urmãreascã un altul, ºi în fine tot, spre deplina satisfacþiune a acaparatorului. Regimul dobândise darea din mânã ºi chiar din picioare, a celor ce poartã numele de mandatari ai naþiunii; astfel dispune el la discreþiune de toatã puterea în stat, fãcând ori ºi ce vrea fãrã a fi controlat ºi nu se gândeºte decât la mijlocul de a se întãri în aceastã situaþie de desfãtare ºi rãsfãþ. Singurul lucru asupra

MIHAI EMINESCU – primul ziarist român deþinut politic Contra presei ºi

cãruia n-a putut încã triumfa a rãmas numai presa, ºi aceasta se considerã, credem, de cãtre regim, cu atât mai nesuferitã, cu cât el, în exerciþiul puterii discreþionare, a trebuit sã devinã nãzuros, adicã supãrãcios din lucru de nimic.

resa, pentru omnipotentul nostru

regim, cu strigãtele ei, cu lamentele ei continue, îi face negreºit efectul unei hãrãitoare din Braºov, care prin scârþâitul ei strident dã crispaþiuni nervoase. Neapãrat dar cã se simþea ºi nevoia de a pune în practicã mijlocul prin care sã se nãbuºeascã þipãtul contra trãdãrii ºi contra fãrãdelegilor regimului,

spre a fi liniºtit în domnia sa absolutã. Însã, ca contra a tot rãul ce catã a fi combãtut, aºa ºi contra presei catã sã se uzeze de arme îndestul de eficace de a o învinge. Ei bine, care ar fi fost acelea ? Dacã întru abaterea constiinþei alegãtorilor, s-au dovedit cele mai eficace arme: corupþiunea, frauda, ameninþarea; dacã cu acestea s-a putut respinge opoziþiunea de la exercitarea controlului asupra puterii; de bunãseamã cã ele n-au putut nimic contra presei, pe cât timp aceas-

ta, în majoritatea ei, este în opoziþiune cu guvernul, bucurându-se de sprijinul public. Armele ce numirãm sunt într-adevãr numai bune pentru cei cu bucate pe câmp ºi pentru cei cu copii de cãpãtuit, ori pentru aceia care ei înºiºi urmãresc un folos direct, nepãtrunºi fiind de datoria de cetãþean ºi de sânþenia votului ce li s-a încredinþat; dar, cât pentru persoana jurnalistului, hârºit în luptã ºi îndãrãtnic în profesarea principiilor, sunt custure fãrã tãiº.

Eminescu vine prin poºtã N

u vã speriaþi, dacã în 15 ianuarie vã treziþi cu o poezie de-a lui Mihai Eminescu în cutia poºtalã! Este o idee pusã în practicã de elevii Colegiului Teoretic Mihai Eminescu, din Petroºani, care au o serie de activitãþi dedicate marelui poet. Au ales câte o poezie, care le-a plãcut mai mult, au pus-o într-un plic, iar miercuri, 15

ianuarie, ea va ajunge la un locuitor al municipiului Petroºani. Aºa vor sã întâmpine o

jurnalistului a cãtat regimul sã recurgã la acte de rãsbunare; ºi aºa, dupã ce cã a intentat proces de presã, prin Creditul funciar rural, unuia dintre organele de publicitate care au cutezat sã formuleze acuzaþiune specialã contra neregularitãþilor de la zisul credit; dupã ce cã în acest proces de presã a cãtat sã sustragã pe jurnalist de la judecãtorii sãi naturali, juraþii, ºi l-au târât dinaintea tribunalelor guvernului, recomandând acestora sã se declare competente ºi recompensând pe magistraþii care au avut lipsã de scrupul pentru justiþie ºi s-au supus trebuinþei regimului; acum a mers cu iuþeala pentru a prescrie chiar expulzarea directorului acelui jurnal, a d-lui Galli, adicã fundatorul foii francese L’Independence roumaine pentru cã acesta este strãin neîmpãmântenit încã. În cazul de faþã astfel de zi ºi sã îi dea importanþa cuvenitã marelui nostru poet

guvernul, care este evident cã a voit sã loveascã în existenþa jurnalului L’Independence roumaine , s-a folosit de o lege decretatã de dânsul acum doi ani, ºi care priveºte petrecerea strãinilor în þarã. Dacã vom þine socotealã de mobilul care a dictat facerea acelei legi, nu vom putea scuza

dispoziþiunea de expulsare luatã în privinþa d-lui Galli, pentru cã într-adevãr ea nu a fost conceputã decât sub impresiunea asasinatului comis asupra Împãratului Alexandru II ºi în spiritul de a naþional, copiii de la colegiul ce îi poartã numele. ªi asta nu e tot

combate ºi a depãrta de þara noastrã acele parazite care îºi cautã existenþa din acte de teroare, pe strãinii fãrã cãpãtâi pe nihiliºti mai ales, în vreme ce directorul jurnalului francez L’Independence roumaine era aici un muncitor liniºtit, stabilit de mai mult timp în þarã ºi exercitând în asociaþia cu români comerciul de tipograf, îndeosebi de calitatea sa de jurnalist. Când însã ne vom aminti de împrejurarea cã numitul director al foii L’Independence roumaine a fost încurajat ºi susþinut ca jurnalist chiar de cãtre guvernul actual, când vom aminti aci cã dl. Galli, prin un alt jurnal fundat de dânsul, L’Orient, a debutat în þara noastrã ca sprijinitor al politicii guvernului, atunci desigur cã se va vedea ºi mai bine cât de necuvincioasã este dispoziþiunea de expulzare de acum. Ce fel?

entru ca sã cânte guvernul, un strãin poate fi tolerat ºi încurajat, iar de a-l critica nu? Atunci se neagã fãrã rezon principul echitãþii care nu admite dreptul ciuntit, care nu poate admite facultatea de a zice da ce vor face ei. „Colegiul nostru este pregãtit cu o serie de manifestãri, mai ales la gimnaziu, unde vor avea loc mai multe manifestãri. Copiii au pregãtit o serie de poezii, în primul rând ºi vom face ºi o acþiune ineditã. Copiii vor copia, fiecare câte o poezie de Mihai Eminescu, o vor pune într-un plic ºi o vor duce la cutiile poºtale ale cetãþenilor. Vom promova astfel, dacã mai este cazul, dar le

fãrã a o admite pe aceea de a zice ba. Una din douã: ori strãinul dintru început nu este învoit a face politicã în þarã, ºi atunci înþelegem raþiunea unei dispoziþiuni de expulsare când ºi-a permis el a face politicã localã; ori cã, dacã s-a tolerat odatã strãinului d-a face politicã guvernamentalã, urmeazã a i sa tolera sã facã ºi politicã de opoziþiune. Fapta de la început a acestui guvern cu dl Galli, îl obliga la toleranþa lui în urmã.

ar credem cã nu este nevoie a argumenta mult, spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie sã-l aºteptãm de acum la alte mãsuri ºi mai odioase, pentru cã panta este alunecoasã ºi nu are piedicã pânãn prãpastie. Cât pentru presã, am putea sã-l asigurãm pe regim cã oricât de cumplite ar fi actele sale de rãzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se gãsesc într-însa, ºi teamã ne e cã, cãutând victoria peste tot, va pierde ºi cea deja câºtigatã în monstruoasa sa pornire de a-ºi subjuga ºi presa. (Timpul, Buc. 8 (1883), nr. 142, iunie 29, p. 1. S) Ileana FIRÞULESCU reamintim oamenilor de acest reper cultural al þãrii noastre ºi copiii vor avea ocazia sã parcurgã operele”, a declarat Robert Hummel, directorul adjunct al Colegiului Mihai Eminescu din Petroºani. În cutiile de poºtã vor ajunge atât poezii consacrate, cât ºi cele de care oamenii au auzit mai puþin. În plus, toatã ºcoala va fi în sãrbãtoare la împlinirea celor 164 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu. Diana MITRACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

ihai Eminescu: M Pentru libertatea presei

Victoria în alegeri,

MIHAI EMINESCU – primul ziarist român deþinut politic Contra presei ºi

resa, pentru omnipotentul nostru

Eminescu vine prin poºtã N

ianuarie, ea va ajunge la un locuitor al municipiului Petroºani. Aºa vor sã întâmpine o

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Demisiile din PSD Petroºani negociate la sânge – trupã de comando la conducerea organizaþiei

o bubã, trebuie întâi sã o cureþi ºi acest lucru este dureros. ªi cum raportul de pro ºi contra era vãdit în favoarea unei echipe în fruntea PSD Petroºani, Laurenþiu Nistor a fost de acord cu aceastã propunere, la fel ºi restul liderilor judeþeni – Cristian Resmeriþã ºi Emil Riºteiu. Echipa de conducere are ca sarcinã dinamizarea organizaþiei de la Petroºani, sudarea relaþiilor interumane ºi stoparea pierderii energiilor în intrigã ºi bârfã.

onducerea judeþeanã a PSD a poposit ore lungi la Petroºani în urma celor trei demisii din funcþii de conducere din motive bine susþinute. Laurenþiu Nistor, preºedinte PSD Hunedoara, Cristian Resmeriþã, preºedinte executiv ºi Emil Riºteiu, secretar executiv, au asculat, au provocat la adevãr ºi deºertarea nemulþumirilor, au negociat cu demisionarele ºi au hotãrât o conducere colectivã, o echipã formatã din Radu Sorin, Artur Gãman, Costel Postolache ºi Ioan Rus, în urma propunerii fãcutã de Mariana Popa. Demisiile au fost retrase dupã ce s-a hotãrât dinamizarea organizaþiei de la Petroºani. În urma demisiilor de la vârful conducerii PSD Petroºani, respectiv vicepreºedinte PSD&OFSD Mariana Popa, preºedinte OFSD Margareta Burduf ºi membrul în Biroul OFSD Ramona Goia, la Petroºani, a sosit, luni, conducerea judeþeanã a PSD preºedintele ºi deputatul Laurenþiu Nistor, preºedintele executiv ºi deputat Cristian Resmeriþã ºi secretarul executiv al PSD Hunedoara Emil Riºteiu. ªedintele celor douã birouri politice locale – OFSD ºi PSD - au fost reluate, pentru cã sâmbãtã conducerea de la Petroºani a numit

interimari, în urma demisiilor, pe repede înainte fãrã sã se întrebe de ce. ªedinþa reunitã a fost extrem de furtunoasã, socialdemocraþii de la Petroºani ºi-au expus rãspicat ºi deschis supãrãrile la adresa conducerii lor, respectiv la adresa lui Ioan Rus, preºedintele organizaþiei Petroºani, dar ºi la adresa altor membri care nu înþeleg cã o organizaþie de partid nu este o moºie, iar colegialitatea trebuie sã fie liantul care îi þine uniþi. Într-atât de dure au fost dezbaterile ºi de dureroase adevãrurile spuse încât unora li s-a fãcut rãu,

alþii au fãcut crize de furie, alþii au ameninþat cu demisii ieºind furtunos din salã etc. Ca sã gestionezi asemenea tensiune trebuie sã fii extrem de abil ºi cu autoritate. Nistor Laurenþiu ºi echipa judeþeanã au ascultat cu rãbdare, au cerut lãmuriri, exemple, dovezi, drept pentru care ºedinþa s-a întins pe ore bune în noapte. ªi cum unei organizaþii nu poþi sã-i impui mãsuri pentru cã existã riscul de a nu obþine nici un rezultat prin respingere, Nistor, Resmeriþã ºi Riºteiu au cerut propuneri de soluþii.

Demisionarelor li s-a cerut sã renunþe la hotãrârea lor de a demisiona ºi sã revinã în funcþii ºi s-a purces la negocieri. De precizat cã Mariana Popa, unul dintre cei mai activi oameni ai PSD, a invocat la momentul demisiei lipsa organizaþiei din viaþa publicã, lipsa de atitudine a PSD Petroºani, coborârea stachetei muncii de partid la un nivel îngrijorãtor prin intrigi ºi minciunã ºi alungarea valorilor. Mariana Popa a spus cã se întorce în organizaþie cu condiþia ca PSD Petroºani sã fie într-adevãr condusã, sã aibã prestanþã ºi credibilitate prin respectarea cuvântului dat în faþa cetãþenilor. Ca urmare, aceasta a

propus o conducere colectivã, o echipã formatã din Radu Sorin, George Artur Gãman, Costel Postolache ºi

Ioan Rus ca ales al organizaþiei. Propunerea a suscitat discuþii, dezbateri, dar vorba conducerii judeþene: ca sã vindeci

”Am spus cã revin asupra demisiei în condiþiile în care dl. Ioan Rus este de acord sã conducã PSD Petroºani în echipã cu domnii Radu Sorin, Artur Gãman ºi Costel Postolache. Am propus acest lucru pentru ca PSD Petroºani sã se reabiliteze în faþa cetãþenilor Petroºaniu-

lui ºi sã se comporte ca un partid adevãrat” – a declarat Mariana Popa, vicepreºedinte PSD&OFSD Petroºani.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014 ”Am renunþat la demisie pentru cã la conducerea organizaþiei noastre este acum o echipã ai cãrei oameni se respectã respectând pe cei din jur ºi nu ar admite sã meargã lucrurile ca pânã acum. Am convingerea cã activitatea politicã va învia, dar mai ales cred cã limbajul ºi situaþiile suburbane nu vor mai fi încurajate ca pânã acum” – a spus Margareta Burduf, preºedinte OFSD Petroºani. O scenã jenantã, care a durat minute bune, s-a consumat dupã afirmaþia lui Ioan Rus cã Mariana Popa pleacã la PNL neadmiþând cã el este cauza relelor din organizaþie, în sensul cã nu-ºi face datoria de

lider, ci dimpotrivã. Rus zicea ba eºti PNListã, Mariana Popa spunea ba nu sunt, ºtiþi dumeavoastrã mai bine ca mine ce vreau ºi ce fac? Costel Avram este ºeful meu direct pe linie de serviciu ºi nu am motive ”sã-i dau în frezã”, dimpotrivã! Pentru a dovedi cã este trup ºi suflet alãturi de partid, ºi pentru cã Margareta Burduf încã nu revenise asupra demisiei la momentul discuþiei, vicepreºedinta demisionarã din funcþie a anunþat cã va candida la preºedinþia organizaþiei femeilor socialdemocrate. ªi ca un fãcut, din mapa Marianei Popa a

Problema þapinarilor de pe Jieþ poate ajunge la Guvern

Costel Avram, noul vicepreºedinte al Comitetului Teritorial Olt – Jiu al Asociaþiei Române a Apei

ostel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, este noul vicepreºedinte al Comitetului teritorial Olt – Jiu al Asociaþiei Române a Apei. Iar acesta spreã cã noua funcþie îl va ajuta sã rezolve ºi problema turibiditãþii mari a apei care ajunge în staþia de la Jieþ, probleme cauzate de cei ce exploateazã lemnul în amonte.

cãzut o invitaþie veche - pãstratã ca dovadã pentru a combate acuzele pe care i le aducea Ioan Rus - de la PNL la conferinþa lor de la Petrila. Nepierzându-se cu firea, aceasta a pus înscrisul în faþa lui Laurenþiu Nistor exclamând: pentru aºa ceva sunt numitã tra-

seistã. Nistor a precizat cã ºi el dã curs invitaþiilor celorlalte partide, pentru cã aºa este nor-

mal. În acel moment Mariana P. i-a replicat: înseamnã cã ºi dumneavostrã sunteþi traseist ca mine (în viziunea lui Ioan Rus – n.n.) Deºi obosit de luptele lungi din ºedinþa de la Petroºani, deputatul ºi preºedintele PSD filiala judeþului Hunedoara, Laurenþiu Nistor, ne-a rãspus la întrebãri cu mult umor. Rep: Care este rezultatul ºedinþei din seara aceasta? Laurenþiu Nistor: Fetele ºi-au retras demisiile. E bine. Rep: Însemnã cã aþi negociat ºi le-aþi oferit ceva… Laurenþiu Nistor: Daa, le-am oferit dragostea mea din tot sufletul…. ca un pãrinte adevãrat (râde ºugubãþ -n.n.) Ileana FIRÞULESCU

La Petroºani a avut loc ºedinþa Comitetului teritorial Jiu – Olt al Asociaþiei Române a Apei ºi, în acelaºi timp, a avut loc ºi ºedinþa Comisiei Juridice, la care au participat 36 de juriºti de la aproape toate societãþile de apã din România. Au fost luate în discuþie problemele principale cu care se confruntã fiecare societate în parte, probleme organizatorice, dar pe ordinea de zi s-a aflat ºi alegerea unui vicepreºedinte, dupã ce unul dintre cele douã posturi a rãmas vacant. Iar noul vicepreºedinte al Comitetului teritorial Olt – Jiu a fost ales directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. „Este pentru prima datã când un reprezentant al SC ApaServ Valea Jiului ocupã postul de vicepreºedinte al Comitetului Teritorial. Luna viitoare vom avea prima ºedinþã, la Sibiu. Se vor discuta problemele cu care ne confruntãm, noi societãþile de apã ºi

Administraþia Bazinalã Jiu, iar ulterior noi le ridicãm la Guvernul României. Luãm în discuþie atât problemele cu care se confruntã societãþile, dar ºi oamenii, beneficiarii noºtri”, a declarat Costel Avram.

perã sã rezolve ºi problema þapinarilor care tulburã apele pe Jieþ ªi dacã tot a ajuns în structura de conducere a ARA, Comitetul teritorial Jiu – Olt, directorul ApaServ sperã sã gãseascã ºi calea pentru rezolvarea uneia dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntã societatea de apã din Valea Jiului, respectiv

cea a poluãrii apelor de cãtre cei ce exploateazã lemnul ºi folosesc firul apei în loc sã-ºi construiascã podeþe, aºa cum prevede legea. „Au început din nou problemele pe Jieþ cu cei care exploateazã lemnul în zonã. Turbiditatea apei este foarte mare ºi, din nou, suntem nevoiþi sã cheltuim foarte mulþi bani pentru a aduce apa la parametri optimi”,a declarat Costel Avram. El spune cã þapinarii nu respectã reglementãrile legale, iar problema nu s-a rezolvat în ciuda numeroaselor intervenþii ale Gãrzii de Mediu sau a altor instituþii abilitate. „Amenajarea de podeþe costã niºte bani pe care ei nu vor sã-i cheltuiascã ºi atunci trec lemnul prin apã. Iar din acest motiv apa care ajunge la noi, la staþia de la Jieþ, este tulbure ºi nu poate fi folositã aºa. Am fãcut nenumãrate adrese cãtre toate instituþiile abilitate, dar problema nu s-a rezolvat”, a mai spus directorul ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Femeia care ºi-a aruncat bebeluºul la ghena de gunoi aflã cât va sta dupã gratii

ânãra din Petroºani T care în luna mai a anului trecut ºi-a arun-

cat cu sânge rece bãieþelul nou-nãscut la ghenã, sperând cã aºa va scãpa de el, va afla joi dacã rãmâne cu pedeapsa pronunþatã de Tribunalul Hunedoara ori va îndupleca magistraþii sã îi reducã pedeapsa. Dosarul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia, iar judecãtorii de aici au analizat apelul formulat ce Cecilia Vormair ºi la ultimul

termen de judecatã, care a avut loc luni, au decis amânarea pronunþãrii pentru data de 16 ianuarie. La Tribunalul Hunedoara, Cecilia Vormair a primit o pedeapsã de 6 ani cu executare pentru cã a încercat sã-ºi ucidã cu sânge rece bebeluºul nou – nãscut. Micuþul însã s-a luptat pentru viaþa lui, a scâncit cu ultimele puteri, iar un angajat de la Serviciul de Salubritate l-a auzit ºi l-a salvat. O perioadã bebeluºul a stat într-un centru de plasament din Hunedoara, iar acum a ajuns la bunica lui

acasã, mama femeii care i-a îngrozit pânã ºi pe anchetatorii care au spus cã tânãra are cu adevãrat profilul unei criminale. Reamintim cã la finele lunii mai, muncitorii de pe maºina de gunoi, au vrut sã încarce deºeurile dintr-un tomberon din Cartierul Aeroport – Petroºani, iar unul dintre oameni a auzit un scâncet. S-a uitat în ghena de gunoi cu gândul cã e un câine sau o pisicã pe care sã-i salveze, aºa cum a fãcut ºi altã datã, dar a rãmas înmãrmurit: între pungile de gunoi era un nou-nãscut. Copilaºul a fost dus imediat

la spitalul din Petroºani ºi medicii care l-au consultat au spus cã e în afara oricãrui pericol. Mai multe familii ºi-au anunþat intenþia de a-l înfieze, impresionate de drama bebeluºului aruncat la gunoi de cea care i-a dat viaþã. Legal, însã,

micuþul nu poate fi adoptat. Pe de o parte, mama a declarat cã nu e de acord ca micuþul sã fie adoptat, iar pe de altã parte, bunica maternã a dovedit cã doreºte ºi poate sã îl creascã cu dragoste. Car men COSMAN

Vaccinurile antigripale, epuizate

ampania de vaccinare împotriva gripei a demarat în luna decembrie a anului trecut ºi s-a încheiat în scurt timp. Asta pentru cã, în marea lor majoritate, medicii din Valea Jiului au epuizat, în doar câteva zile, cele doar 30 de doze primite. „Ce înseamnã câteva zeci de doze la aproape 2.000 de pacienþi, atâþia câþi am eu? Mai nimic, o frecþie la un picior de lemn, pentru cã le-am epuizat în doar câteva zile. Acum avem promisiuni sã ne

Copil înecat într-o fosã septicã

n bãieþel de ºase ani din comuna Ilie, judeþul Hunedoara, a murit dupã ce a cãzut într-o fosã septicã din apropierea unui canton CFR în care locuia cu familia sa. Micuþul era înfiat, iar mama adoptivã l-a lãsat la joacã. Seara a vãzut cã bãiatul nu vine la masã alãturi de fraþii lui. A plecat sã-l caute ºi l-a descoperit în fosa sep-

ticã. Pentru micuþ era deja prea târziu, iar pompierii alertaþi n-au mai putut face nimic pentru a-l salva. „Ajunºi la locul intervenþiei, în doar câteva minute, pompierii au constatat cã într-o fosã septicã, situatã în apropierea unui canton C.F.R., se afla un copil. Echipajul de pompieri cu ajutorul echipamentelor de salvare a extras, din fosa septicã, corpul copilului aflat la aproximativ 2 metri sub nivelul solului. În aceastã situaþie, paramedicii SMURD nu au mai aplicat protocolul de resuscitare deoarece trupul bãieþelului, de doar 6 ani, prezenta rigiditate cadavericã”, a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt ISU Hunedoara. Maximilian GÂNJU

fie repartizate ºi alte doze dar nu ºtiu când se va întâmpla acest lucru”, a declarat medicul de familie Constantin Gheorghiu. Pe de altã parte, din diverse motive, mulþi dintre pacienþii medicilor de familie care ºi-ar putea face gratuit vaccinul refuzã sã se se imunizeze.

„Din câte am aflat, mai sunt ºi câþiva colegi care mai au vaccinuri în stoc, asta pentru cã pacienþii lor au refuzat sã se vaccineze. Motivele pentru care un om nu vrea sã-ºi facã vaccinul sunt mai multe dar toþi pacienþii ar trebuie sã ºtie cã este mai bine sã te imunizezi decât sã

refuzi acest lucru. Mai ales în aceastã perioadã cu temperaturi mai ridicate când poþi contracta mult mai uºor o gripã. Am cazuri de pacienþi care s-au vaccinat anii trecuþi ºi de atunci nu au mai avut probleme. Eu le recomand tuturor sã facã acest vaccin”, a mai spus medicul Constantin Gheorghiu. În parantezã fie spus, serul produs de cãtre Institutul Cantacuzino nu a primit aviz favorabil, în condiþiile în care vaccinul din import a fost deja epuizat. Prin urmare, cei care doresc sã se vaccineze sunt nevoiþi sã-ºi procure serul din farmacii, acolo unde acesta costã între 28 ºi 40 de lei. Mir cea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Actualitate 13

Nedecontarea lucrãrilor din Straja fac obiectul proceselor de judecatã

ucrãrile din Straja fac obiectul unor procese. Administraþia localã de la Lupeni a fost chematã în instanþã de constructorii domeniului schiabil din Straja. Termogaz Company a acþionat în judecatã administraþia localã din Lupeni pentru neplata lucrãrilor executate pânã în prezent. Monika BACIU Alãturi de Primãria Lupeni pârât este ºi Ministerul Finanþelor. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara, iar termenul urmãtor a fost fixat pentru data de 20 februarie. Firma constructoare a acþionat în instanþã ºi instituþiile statului. ªase instituþii publice au fost chemate în instanþã în acest dosar. Termogaz Company, societate reprezentatã în faþa magistraþilor de administratorul judiciar HERAL CONSULT IPURL a mai chemat ãn judecatã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de Afaceri ºi Turism, Autoritatea NAþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Toate aceste pãrþi au calitatea de garant în acest proces.

oluri inversate

ªi Primãria Lupeni se judecã cu cinci instituþii ale statului tot pentru acelaºi lucru, ºi anume banii. Administraþia localã de la Lupeni a acþionat în instanþã Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Mediul de

Afaceri ºi Turism, Autoritatea Naþionalã pentru Turism ºi Consiliul Judeþean Hunedoara pentru faptul cã nu au fost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja. De la Tribunalul Hunedoara, procesul a fost mutat la Curtea de Apel Bucureºti care va judeca cauza pe fond în data de 17 ianuarie. Administraþia localã de la Lupeni a dat în judecatã instituþiile statului pentru cã nu ar fi primit banii pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Straja

sub semnul întrebãrii. ”Autoritatea Naþionalã pentru Turism (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului) a început sã sprijine financiar Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului ”Schi în România, staþiunea Straja” în

valoare de 52.221.344 lei”, se mai aratã în documente. Reprezentanþii ministerului de resort spun cã lucrãrile în Straja vor continua, însã nu ºtiu când, totul depinde de alocaþiile bugetare. ”Þinând cont de gradul avansat de realizare al proiectului, de potenþialul turistic pentru sporturi de iarnã al zonei, de rezul-

prijin pentru continuarea lucrãrilor Anul trecut, Cristian Resmeriþã, deputat în Colegiul de Vest Valea Jiului, i-a solicitat primului ministru Victor Ponta sprijin pentru ca administraþia localã de la Lupeni sã îºi poatã achita facturile restante cãtre firmele care au executat lucrãri în Straja. În ceea ce priveºte lucrãrile din Straja, ministerele de resort au decontat doar aproape 37 de milioane de lei. În ceea ce priveºte lucrãrile nedecontate acestea sunt în sumã de peste 52 de milioane de lei. Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja costã peste 200 de milioane de lei, iar continuarea investiþiei este pusã

anul 2011. Valoarea totalã a contractului de lucrãri în conformitate cu documentaþia tehnico-economicã realizatã încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor) este de 200.503.780 lei. Pânã în prezent instituþia noastrã a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul MDRT ºi CL Lupeni, suma de 36.997.000 lei. Contribuþia Consiliului Local Lupeni la contractul de lucrãri încheiat între CLL Lupeni ºi prestator (constructor) este în cuantum de 5.907.514 lei. Consiliul local Lupeni are facturi depuse la ANT ºi nedecontate în

tatele pozitive înregistrate pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism intenþioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectului, dar acest lucru este condiþionat de alocãrile financiare de la bugetul de stat”, se mai aratã în document. Pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Straja a fost alocatã pânã în prezent suma de 36.997.000 de lei, dintre care 35.500.000 au fost

Aproape 50 de milioane are de achitat administraþia localã de

proiect de investiþii în straþiunea montanã traja. Proiectul a fost aprobat de ministerul existent la vremea respectivã, adicã de Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi are o valoare de 189.607.421,00 lei cu TVA inclus.Potrivit

la Lupeni pentru constructorii care au executat lucrãri în staþiunea montanã Straja. Mai exact, 47.277.091,37 de lei are de achitat municipalitatea cãtre Acomin, Termogaz ºi Aviaþia Utilitarã. Pentru a reduce impactul negativ al restrângerii activitãþii din minerit, începând cu anul 2011, administraþia localã a municipiului Lupeni a început derularea unui

datelor oficiale, în urma unei centralizã ce dateazã de la finele anului trecut, la Lupeni, acolo unde funcþioneazã Staþiunea Straja, Executivul a alocat 1,5 milioane de lei. Aici lucrãrile au demarat mai târziu decât în Parâng, dar constructorul s-a miºcat mai repede ºi fãrã prea multe piedici, aºa cã acum putem vorbi despre o modernã telegondolã deja funcþionalã.

alocaþi în anul 2011, iar 1.497.000 în 2012.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

14 Program & Horoscop

10:30 Mihail Gorbaciov 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 România vãzutã altfel 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Patinaj artistic 17:30 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului: Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Patinaj artistic

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Fii pe fazã! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r) 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Killer Karaoke

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Autostrada destinelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amintiri ºterse 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Commando 22:15 Misiune în linia întâi 0:00 CSI New York

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa vã lipseºte simþul practic ºi vã irosiþi energia. Colegii vã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute. Fiþi prudent. Nu refuzaþi ajutorul celor din jur!

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Santa Diabla 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:30 Regina

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Nurnberg 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua Nurnberg 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Franþa 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 Fotbal European 20:30 Fotbal: Athletic Bilbao - Betis

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Vi se modificã programul pe neaºteptate, dar schimbãrile sunt de bun augur. Aveþi ºansa sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã cu experienþã, care vã ajutã întro afacere. Nu luaþi hotãrâri la nervi. Evitaþi speculaþiile financiare!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Nu începeþi activitãþi noi astãzi, pentru cã puteþi sã vã loviþi de obstacole neprevãzute. De dimineaþã s-ar putea sã vã încurce planurile câteva drumuri scurte, pe care nu le puteþi evita. Amânaþi activitãþile dificile, care necesitã o concentrare intensã! 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Vieþi furate 22:00 Poarta spre iad

23 iulie *** 22 august S-ar putea ca în prima parte a zilei sã aveþi mici probleme în cãmin. Trataþi-le cu calm. Un gest tandru sau o vorbã bunã vã pot ajuta sã evitaþi o ceartã. Financiar nu staþi prea bine, dar fiþi optimist! Banii vor apãrea când veþi avea nevoie.

De dimineaþã sunteþi hipersensibil ºi agitat, nu vã simþiþi în apele dumneavoastrã. Nu luaþi decizii importante, pentru cã nu aveþi un contact prea bun cu realitatea. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu cei din jur!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi obosit ºi confuz, cu un simþ practic scãzut. Evitaþi sã luaþi decizii importante! Odihniþi-vã mai mult ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Zi favorabilã întâlnirilor cu prietenii ºi cu persoana iubitã. Dupã-amiazã, s-ar putea sã primiþi o sumã importantã de bani de la o persoanã mai în vârstã din familie. Sunt ºanse sã vi se propunã o colaborare.

Aveþi tendinþa sã fiþi idealist ºi sã credeþi cã puteþi rezolva totul, foarte uºor. Fiþi mai realist, ca sã nu aveþi surprize neplãcute! Aveþi grijã ce spuneþi, pentru cã riscaþi sã jigniþi o persoanã dragã.

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea sã fiþi dezamãgit, pentru cã o întâlnire de afaceri nu decurge cum aþi fi vrut. Nu este o zi prea bunã pentru afaceri, dar puteþi petrece clipe plãcute alãturi de persoana iubitã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu începeþi activitãþi noi, pentru cã aveþi tendinþa sã vã grãbiþi. Astãzi sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã neglijaþi problemele importante. Ar fi bine sã vã faceþi o listã de prioritãþi.

21 decembrie *** 20 ianuarie Deºi aveþi multã treabã, ar fi bine sã mai reduceþi ritmul în care munciþi. În prima parte a zilei, sunteþi tentat sã cheltuiþi cam mult. Încercaþi sã fiþi mai prudent!

21 februarie *** 20 martie Deºi cei din jur nu prea vã apreciazã ideile la adevãrata lor valoare, nu este cazul sã vã indispuneþi. Nu semnaþi documente oficiale ºi nu începeþi afaceri. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan sentimental.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Fabricã de volane ºi în Vulcan

irca 150 de ºomeri ar urma sã-ºi gãseascã un loc de muncã în municipiul Vulcan dupã ce un investitor vrea sã deschidã o fabricã în care sã producã echipamente pentru autovehicule. Maximilian GÂNJU Discuþiile dintre firma care urmeazã sã investeascã în municipiul Vulcan, într-o fabricã în care se vor produce echipamente destinate companiilor auto ºi municipalitate, sunt avansate. Dacã proiectul se va concretiza, mai bine de 100 de localnici care nu au un loc de muncã îºi vor putea gãsi unul la noua fabricã. Investitorul intenþioneazã sã producã în special volane auto, iar municipiul Vulcan a fost ales ca loc pentru investiþie dupã ce a primit mai multe recomandãri. „În jur de 150 de per-

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

soane ar urma sã fie angajate, întradevãr este un investitor interesat. ªi zece persoane angajate înseamnã ceva, dar 150. Mai rãmâne sã vinã încoace ca sã-i arãtãm ce

putem sã-i oferim noi. Pânã acum am avut o discuþie prealabilã referitor la investiþie”, au declarat reprezentanþii municipalitãþii Vulcan. Potrivit acestora investitorul nu este acelaºi care are fabrica de la Lupeni, unde volane destinate unor mãrci renumite de autoturisme sunt îmbrãcate în piele. La Vulcan, din informaþiile existente, fabrica ar urma sã producã echipamente auto.

Câinii, sterilizaþi ºi vaccinaþi

a sfârºitul lunii martie va intra în vigoare un nou Ordin elaborat de cãtre Autoritatea Naþionalã Sanitar Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor. Mircea NISTOR Potrivit acestuia posesorii de câini vor fi obligaþi sã-i sterilizeze ºi sã-i înregistreze într-un Registru de Evidenþã. Exceptaþi de la sterilizare ar urma sã fie doar câinii utilitari, cei cu pedigree sau cei de vânãtoare. Potrivit noii legi „Câinii cu stãpân vor putea circula pe teritoriul României doar însoþiþi de proprietari ºi de

carnetul de sãnãtate care atestã înregistrarea animalului în Registrul de Evidenþã al Câinilor cu Stãpân”. Prin urmare, stãpânii patrupedelor vor avea la dispoziþie un termen de aproximativ 9 luni de zile (pânã la 1 ianuarie 2015) în care sunt obligaþi sã-ºi sterilizeze ºi microcipeze „prietenii” patrupezi la medicii veterinari. Pe aceastã cale, reprezentanþii

autoritãþilor doresc sã deþinã o situaþie clarã în ceea ce priveºte numãrul exact al câinilor din þarã ºi sã fie evitatã împerecherea celor cu stãpân cu cei maidanezi. Pentru cã este lege, noul ordin prevede ºi aplicarea unor sancþiuni contravenþionale. Astfel, dupã data de 1 ianuarie 2015, cei care nu se vor conforma prevederilor acestuia vor fi nevoiþi sã achite amenzi cuprinse între 2.000 ºi 5.000 de lei. Registrul de Evidenþã al Câinilor cu Stãpân va fi gestionat de cãtre Colegiul Medicilor Veterinari.

Azi se ia apa! S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 15.01.2014 în oraºul: - Vulcan între orele 9.0017.00. Zona afectatã: Cartier Sohodol. Motivul restricþiei: Demontare apometre pentru verificare meteologica.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

- Lupeni între orele 10.0016.00. Zona afectatã: Cartier Barbateni. Motivul restricþiei: Remediere pierdere la branºamentul scãrii 6 din bl. 17, str. Bãrbãteni. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Aproape 100 de cabane de vânzare în staþiunile montane ale Vãii Jiului

riza financiarã, dar ºi lipsa de turiºti sunt aspru resimþite de cabanieri care au decis sã îºi scoatã cabanele la vânzare. Sezonul turistic din staþiunile montane ale Vãii Jiului este din ce în ce mai compromis. Nici condiþiile meteorologice nu îi mai ajutã pe cabanieri, dar nici lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile care bat pasul pe loc. Ce se doreau a fi staþiuni montane care sã abunde de turiºti au ajuns domenii imobiliare. Monika BACIU Mai mulþi proprietari de cabane din staþiunile montane au ales sã îºi vândã afacerile. Site-urile de profil abundã cu astfel de anunþuri venite din partea proprietarilor. Pentru a-i atrage pe potenþialii

cumpãrãtori, proprietarii îºi descriu proprietãþile cu lux de amãnunte. ”Vand URGENT cabana in "Masivul Straja", 3 camere 14 locuri, 2 bai, bucatarie, living, mansarda etc. Centrala pusa recent, nou-nouta pe baza de lemne si carbuni

(VIADRUS ). Doar centrala a costat 5.000 de euro ! Cabana arata impecabil,este la cheie, are toate acetele la zii, exista lemne pentru toata iarna + toate cele necasare pentru cazare, Este structurata pe 60 mp2 si exista posibilitate de extindere.Zona este situata favorabil, la 150 metri de telescaun si 2 minute de partia principala. Pretul este foarte mic deoarece am nevoie urgenta de bani!”, se aratã într-un anunþ. Alþii însã nbu au probleme financiare ci vând cabanele din terþe motive. Ba mai mult, aceºtia îi asigurã pe eventualii cumpãrãtori asupra potenþialului turistic ridicat al zonei. ”Cabana particulara in statiunea Straja/Lupeni. Este situata intr-o zona foarte centrala, cca.100m de noua Telegondola, 50m de Teleski nr.3, foarte aproape de cabana Montana. Capacitate de cazare de cca. 45-50 locuri. Suprafata de pamant concesionata pentru 49 ani, fara datorii la stat, actele sunt in regula, fara probleme. Potentialul de cazare si comert in aceasta zona este maxim”, se aratã într-un alt anunþ. Nici în ceea ce priveºte cabanele sau casele de vacanþã din masivul Parâng situaþia nu este altfel. Zeci

de astfel de unitãþi sunt scoase la vânzare zilnic. ”Vand cabana zona UNEFS Parang,constructie BCA,2camere,bucatarie,bai e,hol,terasa mare (3x4) m. Pozitionat la soare toata ziua,apa curenta si energie electrica”, se aratã într-un anunþ. Sunt ºi proprietari care pentru a atrage potenþialii cumpãrãtori fac referire la

ua dezvoltare. Statiunea Straja la numai 18 Km. Ski Resort Transalpina la numai 22 km. Acceptam unele schimburi imobilare”, se aratã în anunþ. Preþurile variazã în funcþie de dimensiuni, locaþie sau dorinþa proprietarului de a gãsi cât mai repede un cumpãrãtor. Astfel, o cabanã din inima Parângului se vinde cu 40.000 de euro, negociabil. O alta, de al cota 1750, cu o suprafaþã de 800 mp a fost scoasã la vânzare pentru suma de

staþiunea învecinatã Transalpina. ” Cabana se afla in masivul Parang - zona Rusu - Petrosani. Are toate avizele necesare functionarii (autorizatie Ministerul Turismului - categorie 3 stele, autorizatie Pompieri, autorizatie Primarie, etc) Este situata intre telescaunul vechi si telescaunul TS3 care pleaca de la hotelul Rusu, la o distanta de 500 m de acestea. Constructie 2012 formata din bucatarie, crama, baie, baie de serviciu, living, doua dormitoare, anexa, terasa, teren 2046 mp, cabana la cheie, complet utilata. Portofoliu de clienti format, si in contin-

125.000 de euro, în timp ce, mai jos puþin, în zona Rusu, o casã de vacanþã de 150 mp cu douã dormitoare, terasã, garaj ºi apã curentã, precum ºi cu teren adiacent în suprafaþã de 450 mp costã 55000 euro. Pentru pensiuni lucrurile se schimbã puþin. Astfel, pentru 1,5 milioane de euro a fost scoasã la vânzare o pensiune de 3 stele de 1500 mp cu teren aferent, restaurant, 19 camere duble ºi apartamente ºi toate facilitãþile Staþiunile montane din Valea Jiului ar fi trebuit sã concureze cu cele din taþã, dar chiar ºi din Austria. Acestea erua planurile responsabililor ministerului turismului, însã se pare cã socotelile nu s-au potrivit pentru cã bani nu au mai fost alocaþi pentru acest sector din Valea Jiului, iar cabanierii sunt puºi în postura de a renunþa la turism.